Sunteți pe pagina 1din 11

Pensiunea turistica SHANTI este acolo unde incepe drumul spre inima muntilor spre creste, spre libertate...

Facultatea de Management Bucuresti 2010 1. MUNTII APUSENI

Muntii Apuseni, acesti munti stravechi, milenari, se inalta maiestuos in jumatatea vestica a tarii noastre si fac parte din lantul muntilor Carpati. Desi nu sunt asa de inalti ca ceilalti munti ai tarii noastre, apusenii sunt magnifici prin excelenta. Niciunde nu gasim atata bunavointa a naturii ce impleteste intr-un tot armonios atata bogatie vizuala, atata simfonie de culori si atata maretie. ste extraordinar sa vezi imbinandu-se in acelasi loc granitul cu calcarul pe aceeasi colina in care bradul este stapanul absolut al inaltimilor. Apa a sapat adanc in roca stancilor scotind la iveala forme maiestuoase greu de egalat. ste de ajuns o singura data sa privesti aceste nestemate ale naturii ca sa vrei sa revii iarasi si iarasi pe aceste locuri pline de poezie, de dor si de cantece. Aici , in inima dorului romanesc , veti intalni traditiile romanilor ce au dainuit peste veacuri tinand piept istoriei zbuciumate . !inuturile aparate candva de "orea sau Avram #ancu i-ar face mandrii in ziua de azi . $ortul si graiul gazdelor va vor face sa va simtiti mai acasa decat acasa, iar multiplele obiective culturale , naturale , mancarurile ardelenesti deosebite va vor incanta trupul si sufletul Muntii Apuseni reprezinta veriga ce inchide spre vest arcul Carpatilor romanesti, intinzandu-se intre dealurile Depresiunii !ransilvaniei si campia !isei. i au o suprafata de %&.&&& 'm% si o forma aproape rotunda. #n cadrul lor se pot distinge mai multe subunitati geografice care se deosebesc prin structura geologica, relief, vegetatie si grad de umanizare. Centrul Muntilor Apuseni este ocupat de Muntii (ihor, din care se desfac radiar celelalte ramuri. $ozitia confera Muntilor (ihor un interes turistic deosebit, de care se bucura si masivul )ladeasa, prelungirea nordica a (ihorului. #n afara pozitiei privilegiate, de axa, muntii (ihor si )ladeasa sunt interesanti nu numai pentru inaltimea lor si relieful general, dar mai ales pentru nenumaratele obiective pe care le cuprind. Chei, abrupturi, pesteri, avene, izbucuri, cascade, ravene, la care se adauga elemente mai putin importante ce intregesc ansamblul cum sunt cimpurile de lapiezuri si de doline, toate impreuna fac ca in acesti munti, aproape la fiecare pas sa fie ceva deosebit de vazut, de admirat, de vizitat. Nu exista in tara o astfel de concentrare, raportata la unitatea de suprafata, de monumente ale naturii, incadrate intr-un ansamblu peisagistic deosebit de frumos si atractiv. Din acest ansamblu se detaseaza net cateva valori absolute, nu la scara nationala, ci europeana, cum ar fi *Cetatile $onorului+, *,hetarul de la -carisoara+, *Cheile -omesului Cald+ si *Cheile ,albenei+. .biectivele turistice si peisajul muntilor (ihor si )ladeasa sunt aproape in exclusivitate consecinta a constitutiei lor geologice. Din punct de vedere geologic in zona care ne intereseaza se disting trei unitati total diferite/ (ihorul sudic, (ihorul nordic si )ladeasa. Muntii Apuseni reprezinta una din cele mai intereseante destinatii turistice din 0omania.0elieful carstic 1aproximativ 2&& pesteri3, precum si flora si fauna specifica reprezinta tot atatea motive pentru care a zona fost declarata rezervatie naturala.4ocuitorii acestei zone, motii, sunt renumiti pentru obiectele din lemn pentru uz gospodaresc, pe care continua sa le confectioneze de generatii, mergand sa le vanda in toata tara. Ciuberele si donitele de lemn din Apuseni pot fi intalnite in majoritatea targurilor din 0omania. #nca se mai pot vizita asemenea ateliere artizanala la $atrahaitesti, unde, daca sunteti curiosi, puteti auzi si renumitele tulnice sau buciume. -atul $atrahaitesti apartine de comuna Arieseni,

fiind accesibil in tim5pul verii si cu masina.$e durata verii, locuitorii isi duc cirezile de vite pe culmi, unde acestea raman pana la venirea toamnei. $e toate pasunile inalte sunt prezente +hodaile+, adaposturile de vara ale celor ce au grija de turme.$e langa relieful carstic variat 1Cetatile $onorului, $adis, ,roapa 0uginoiasa, $oarta lui #onele, ,hetarul de la -carisoara, 6ocul )iu etc.3, un punct de interes il reprezint Muzeul aurului de la (rad, unde exista o bogata colectie de pepite, dar si de unelte traditionale pentru extragerea aurului, indeletnicire ce dateaza de peste %&&& ani. 2. PENSIUNEA SHANTI $ensiunea se afla in Muntii Apuseni, loc. (razesti, jud. Alba, pe valea Ariesului la distanta de/ 518 km de Bucuresti 87 km de Cluj-Napoca; 56 km de Turda; $entru a ajunge la pensiunea -hanti se poate merge pe DN 78 dinspre !urda spre Campeni. 4a cca 9&& m de la intrarea in localitatea (razesti se traverseaza raul Aries 1pe stanga3 si se continua pe drumul forestier cca 2&& m: se vireaza apoi la stanga iar dupa aproximativ 7&& m se poate zari pensiunea. #n cazul in care turistii nu detin automobile proprii pentru a ajunge la pensiune, angajatii acesteia ii pot astepta la Cluj-Napoca, !urda sau Aiud.

Aceasta se bucura de un amplasament de exceptie, la distanta mare de drumul principal, fiind inconjurata de un teren imens 18ha3. -usurul paraului, freamatul padurii, talangile ce se aud ;n departare, creaza o ambianta de basm, o evadare din cotidian. $ensiune -hanti are un comfort de % margarete si este structurata astfel/ A. CASA TRADITIONALA

Parter: < camera/ C<12-(3, prispa cu vedere spre munte, loc de luat masa decorat traditional cu piese de mobilier locale foarte vechi 1se pastreaza chiar si o usa originala - de <,2&m ;naltime, ce permite accesul la baie3, bucatarie echipata, camara, o baie moderna Total camere 1 Total locuri 4 B. CASA NOUA Parter: % camere decomandate cu baie proprie si !) color/ C<1<D(3, C%1<D(3, living mare 12&mp3 cu canapele de piele, multe flori, instalatie !) satelit, echipament audio-video modern, cu o colectie de aprox. <8& filme, bucatarie la dispozitia turistilor, % bai moderne comune Eta : = camere decomandate/ C<1< >!3, C%1< >!3, C?1< >!3, C21<D(, baie proprie3, C81%-(, se pot uni in pat matrimonial, baie proprie3, C=1%-(, se pot uni in pat matrimonial, baie proprie3, veranda ;nchisa cu geamuri pe toata lungimea si o frumoasa priveliste spre munti Total camere ! Total locuri 1" Nota: SB = pat de o persoana DB = pat matrimonial EXT = canapea extensibila Ca principale facilitati se pot mentiona/ - curte mare 18ha3, livada, loc de luat masa afara loc de parcare si loc de joaca ;mprejmuit pentru copii ;ncalzire centrala si sobe metalice cu lemne - echipament fitness - animale de companie acceptate numai ;n curte 1exista o zona ;mprejmuita special3 - frigider, cuptor cu microunde, aragaz, apa calda, apa rece - conexiune #nternet, telefon international

#. OBIECTI$E TURISTICE

$rincipalele obiective turistice din zona pensiunii -hanti sunt urmatoarele/ Poarta lui Ionele este o pestera situata la =& 'm de pensiune pe valea .drencusai in care este amenajat un muzeu speologic. $oartalul si zona micilor cascade de la intrare dau o nota aparte de pitoresc specifica muntilor Apuseni.

Pestera Ghetarul de sub Zgurasti se afla in imediata apropiere a pesterii Poarta lui Ionele !a se remarca printr-o retea impresionanta de lacuri su"terane Denumirea de +,hetar+ data acestei pesteri este departe de a avea aceeasi semnificatie ca in cazul ,hetarului de la -carisoara, deoarece aici nu este vorba decit de un aven larg deschis la suprafata, pe fundul caruia zapada dainuie mai mult timp decit la exterior. Dimensiunile acestui aven sint impresionante/ gura sa circulara masoara ?8-2&m iar pe panta de grohotis care se desfasoara pe latura sudica o carare coboara pina la ?&m adincime. Aici, in peretele opus, se deschid doua arcade de piatra, prin care grohotisul se prelungeste pina la 8&m adincime. Arcada din stinga, ceva mai modesta, are cam <&m latime si ?m inaltizne, dar cea din dreapta este cu adevarat uriasa, avind bolta ridicata la ?&m si o largime la baza de peste %&m. Aceste doua arcade converg intr-o sala care nu se abate cu nimic de la nota de grandios a intregului aven, masurind =8m lungime, 2&m latime si ?8m inaltime. $odeaua marii sali formeaza fundul argilos al unui lac intins, in care apele nu se aduna decit in perioadele ploioase, dar in unele imprejurari nivelul lor poate ajunge pina la %8m inaltime. De cealalta parte a lacului se desfasoara o lunga contrapanta de grohotis, in virful careia apar gurile mai mrultor galerii greu accesibile si lipsite de interes turistic. @na dintre ele, a carei intrare se afla in latura din dreapta a avenului, razbate la zi in versantul .rdincusei, constituind o a daua deschidere a cavitatii. Apa care se aduna in cuva de pe planseul salii ajunge aici prin gura galeriilor din stinga, care se inunda in perioadele de viituri. De altfel, cea din stinga are in final un piriu permanent, care se pare ca este acelasi care apare in pestera $oarta lui #oanel. #ntreaga retea subterana a ,hetarului de sub Agurasti totalizeaza 778m. #uda lui Papara este cea mai mare pestera din masi$ul Bedeleu care se afla la 1% km de pensiune &ici putem 'asi 'uano si stalactite anemolite(unice ca dimensiuni in )omania !ste una din putinele pesteri din tara cu *one de acumulare de aer cald +%, 'rade Celsius- 4ungimea galeriilor bogat decorate cu stalctite Bi stalagmite este de %&%% m. tajul superior este strCbCtut de apele pDrDului subteran care formezC mai multe lacuri, Bi care pCrCseBte peBtera prin gura de intrare. 4a intrare a fost amenajatC o pasarelC, care a fost luatC de o viiturC. $eBtera este rezervaEie speologicC. MeritC urcatC o diferenEC de nivel de %8& m prin ocolirea (ulzului pentru e vedea de unde apar apele ;n aceastC peBterC. Acolo ;ntr-o dolinC se aflC $eBtera )DnCtara ;n care cu zgomot asurzitor dispar apele pDrDurilor/ -eaca, Cheia Bi )alea $oienii.Cascada .ipote este o cascada in trepte de %,m situata pe $alea &riesului ( 15 km de pensiune

Coloanele de Bazalt de la Detunata repre*inta o re*er$atie 'eolo'ica formata din doua $arfuri de "a*alt $ulcanic/ 0etunata 1oala si 0etunata 2locoasa aflati in muntii metaliferi sunt constituiti din "a*alte columnare pe o suprafata de 5 3a Coloanele de "a*alt au o inaltime de pana la %,,m4 masi$ul se afla la o distanta de 5, km de pensiune )e*er$atia de *ada de la 5idolm este o re*er$atie naturala forestiera4 padurea de larice 5idolm este o re*er$atie stiintifica forestiera aflata in muntii Trascau ce contine formatii $e'etale seculare de larice +numita popular "rad rosu fiind sin'urul conifer cu frun*e ca*atoare din !uropa- ( 65 km de pensiune Rezervatia botanica Scarisoara Belioara se 'aseste in apropierea comunei Posa'a )e*er$atia cuprinde fatul .esul Craiului situat pe un platou calcaros la peste 165,m altitudine si in continuare padurea de pe muntele .carita precum si spectaculoasele a"rupturi ce strajuesc o"arsiile $aii Belioara +afluent al $aii Posa'ii-4 cu pereti $erticali4 tancuri semete4 $alcele intrerupte de saritori4 "rane si creste ascutite )e*er$atia are o suprafata de 75,3a si adaposteste multe specii rare de plante +.tru'urii 8rsului4 .an'ele 5oinicuilui- si animale .e afla la 65 km de pensiune Galeriile de mina Romane +de la )osia 9ontana- - )osia 9ontana4 centru aurifer inca din epoca lui #erodot numit &l"urnus 9aior in epoca romana &ici sunt 'aleriile de mina aurifera construite de romani acum %,,, ani !le sunt amenajate pentru turisti +electrificate4 partial- :an'a ele se afla mu*eul in aer li"er de utilaje traditionale de minerit ( 65 km de pensiune Manastirea Lupsa una dintre cele mai $ec3i manastiri de pe $alea &riesului4 sec ;I54 situata la 18 km de pensiune

Manastirea de la gura pesterii

uda lui Papara se afla la <% 'm de pensiune

Manastirea Posaga4 manastire de calu'ari situata pe $alea Posa'a4 cunoscuta datorita i*$orului din apropiere numit <i*$orul tamaduirii !ste o ade$arata "ijuterie de sculptura in lemn !ste situata la la %5 km de pensiune

Manastirea Ramet aflata lan'a c3eile )ametului constuita in sec ;5III la distanta de 6, km de pensiune Cheile Rametului se afla in imediata apropiere a manastirii )amet si se remarca prin sal"aticia si pitorescul peisajului .e afla distanta de 6, km de pensiune Cheile !urzii F re*er$atie naturala rele$a un splendid peisaj carstic +c3ei4 pesteri4 turnuri4 pereti- care adaposteste o $e'etatie "o'ata si $ariata4 numarul speciilor +apro= 1,,,- fiind socotit cel mai mare din )omanaia ( 75 km de pensiune Baile Sarate de la !urda F datand din $remea romanilor au fost mentionate inca din !$ul 9ediu si pana la sfarsitul secolului al ;5II-lea su" numele de >?cnele de sare de la Turda> Cele mai importante lacuri din statiune sunt/ :acul )oman4 :acul Pri$i'3etoarea etc .tatiunea este recomandata in tratarea diferitelor afectiuni4 in special celor ale aparatului locomotor ( 55 km de pensiune De asemenea, se pun la dispozitia turistilor 8 variante de programe turistice pentru vizitarea Muntilor Apuseni. Aceste pachete sunt/ Varianta I - Program turistic de vizitare in Muntii Apuseni %iua 1 Preluarea turistilor de la aeroportul din Cluj-Napoca 5i*itarea orasului cu punctele de interes turistic Transportul acestora la pensiune cu @eep-ul pensiunii Pre*entarea pensiunii si familiei Cina Ziua 2 9icul dejun 5i*itarea imprejurimilor4 a satului si c3iar o drumetie4 +e= )arful (ulz cu punct de "el$edere spre $alea &riesuluiPre*entare istorica pensiune si a localitatii

Ziua 3 0ejun !=curisie cu @eep-ul 5isitarea orasului Cimpeni-$ec3i oras de moti 5i*itarea cursului superior al &riesului/ satul &l"ac4 $estera $oarta lui #onele si a celui mai mare '3etar din )omania ( $estera ,hetarul de la -carisoara +%5,,,mc '3eata-4 $i*itarea Muzeul -atului de la 4upsa si a $ec3ii manastiri de la 4upsa +una dintre cele mai $ec3i manastiri de pe $alea &riesului- )eintoarcere la pensiune Cina Ziua 4 0ejun !=cursie cu @eep-ul la Manastirea $osaga si la I*$orului Tamaduirii4 a manastirii )ameti si a Cheile 0ametului )e$enire 0iscutii despre le'endele locului Cina Ziua 5 0rumetie la .tina din )arful Negoi si luat mic dejun aici un "almos facut de cio"an 2ilmat si foto'rafiat di$erse peisaje .trins fructe de padure/ afine4 *meura4 ciuperci Cina Ziua 6 !=cursie cu @eep-ul in sat .alciua si $i*itare $estera "uda lui $apara inclusi$ a *onei 5inatara si a $aii Poieni cu stinele tipice motesti asemeni cu cele de acum 1,, ani )eintoarcere la pensiune Cina Ziua 7 9ic dejun Transportat turisti spre aeroportul din Cluj-Napoca ?prire si $i*itare a re*er$atie naturale Cheile !urzii si apoi a salinei de la !urda Varianta II - Program turistic de vizitare in Muntii Apuseni %iua 1 Preluarea turistilor de la aeroportul din Cluj-Napoca 5i*itarea orasului cu punctele de interes turistic Transportul acestora la pensiune cu @eep-ul Pre*entarea pensiunii si familiei Cina Ziua 2 9icul dejun 5i*itarea imprejurimilor4 a satului si c3iar o drumetie4 +e= )arful (ulz cu punct de "el$edere spre $alea &riesului Pre*entare istoric pensiune si a localitatii Ziua 3 0ejun 5i*itarea 'aleriilor miniere romane de la )osia 9ontana si a localitatii +$ec3i oras minier atestat de %,,, ani de romani su" numele de &l"urns 9aior- si apoi a re*er$atiei naturale de la Detunata )e$enire si $isitarea Muzeul -atului de la 4upsa si a unei $ec3i Manastirea 4upsa +una dintre cele mai $ec3i manastiri de pe $alea &riesului)eintoarcere la pensiune Cina Ziua 4 0ejun Participarea la munca campului +strainsul fanului4 taiatul lemnelor4 culesul fructelor4 ducerea animalelor la pasune4 strans fructe de padure- 5i*itarea unei stani tipice din muntii apuseni Cina la stana +mali'uta cu "ran*a4 lapte si tinsoareZiua 5 !=cursie cu @eep-ul la )e*er$atia 'eolo'ica Dealul cu Melci 4 apoi a Casei memoriale Avram #ancu si a )arful ,aina )eintoarcere la pensiune Cina Ziua 6 9ic dejun !=cursie cu @eep-ul la 0ezervatia botanica -carisoara (elioara 4 la Manastirea $osaga si la I*$orului Tamaduirii Cina Ziua 7 9ic dejun Transportat turisti spre aeroportul din Cluj-Napoca ?prire si $i*itare a re*er$atie naturale Cheile !urzii si apoi a salinei de la !urda

Varianta III - Program de vizitare Zone carstice si Pesteri din Muntii Apuseni %iua 1 Preluarea turistilor de la aeroportul din Cluj-Napoca 5i*itarea orasului cu punctele de interes turistic Transportul acestora la pensiune cu @eep-ul Pre*entarea pensiunii si familiei Cina Ziua 2 0ejun !=cursie cu @eep-ul in sat .alciua si $i*itare Pesterii cu apa "uda lui $apara inclusi$ a *onei 5inatara si a $aii Poieni cu stinele tipice motesti asemeni cu cele de acum 1,, ani )eintoarcere la pensiune Ziua 3 0ejun !=cursie cu @eep-ul la Manastirea $osaga si la I*$orului Tamaduirii4 a )e*er$atiei 0ezervatia botanica -carisoara (elioara )e$enire la pensiune Cina Ziua 4 5isitarea )e*er$atiei naturala $estera ,hetarul de la )artop 4 $estera $oarta lui #onele si a celui mai mare '3etar din )omania - $estera ,hetarul de la -carisoara +75 ,,,mc '3eata- e$entual si al pesterii $estera Coiba Mare )e$enire la Pensiune Cina Ziua 5 !=cursie cu @eep-ul in *ona $estera )alea -ighistelului 4 pestera Cor"easca cu &pa Campare in *ona Ziua 6 5i*itarea Canionului $estera )alea -ighistelului si a pesterii 9a'ura )eintoarcere la pensiune Cina Ziua 7 9ic dejun Transportat turisti spre aeroportul din Cluj-Napoca ?prire si $i*itare a re*er$atie naturale Cheile !urzii si apoi a salinei de la !urda Varianta IV - Program de vizitare in Muntii Apuseni cu eep-u! %iua 1 5enirea turistilor Pre*entarea pensiuni si c3iar o e=cursie in *ona pt panorama +5f Ne'oi sau 5f Bul*Ziua 2 5i*itare 9untelui Cucur"ata 9are +Bi3or- 187A m si a cascadei 5ircioro' In drum spre o"iecti$ se mai poate $i*ita si manastirea :upsa sau mu*eul etno'rafic :upsa Ziua 3 Traseu cu @eep-ul .at Bistra - 5alea 9are-9untele 9are +1867 m--Piatra Cintatoare-Pietrele 9arunte-9untele Baisorii-Pensiunea .3anti Ziua 4 Traseu com 5idra +Biserica $ec3e din lemn cu picturi ori'inale sec 17--)e*er$atia 0ealul cu melci-9u*eul memorial &$ram Iancu9untele 1aina-re$enire la pensiune Ziua 5 5i*itare *ona )emetea+mu*eu arta populara 4casa lui BolBai4 Coltii Trascaului4 Cetatea Costesti4 re$enire la pensiune +5i*itare C3eile )ametului-9anastirea )ametZiua 6 Traseu C3eile 2enesului-:acul Ie*erul-C3eile Intre'alde-9o'osre$enire la pensiune +$arianta-5i*itare Piatra Cetii-C3eile TecsestiBaile romane-Cascada CetiiZiua 7 5i*itare C3eile Tur*ii sau a .alinei Plecarea turistilor

Varianta V - Program de vizitare in Muntii Apuseni cu eepu! %iua 1 )enirea turistilor. $rezentarea pensiui si chiar o excursie in zona 1)f Negoi sau )f (ulz3. %iua & )izitare )f Cucurbata Mare 1(ihor3 <92G m si a cascadei )irciorog.#n drum spre obiectiv se mai poate vizita si manastirea 4upsa sau muzeul etnografic 4upsa. %iua # !raseu cu Heep-ul -at (istra - )alea Mare-(aldomireasa-Muntele Mare 1<9?7 m3-$iatra Cintatoare-)alea #erii-Cetatea 4ita-$ensiunea -hanti. %iua 4 !raseu com Albac-Casa memoriala "oria- $oiana "orea-6intineleMarisel-revenire la pensiune. %iua ' )izitare zona )alcan - muzeul aurului de la (rad - (aia de Cris-Avram #ancu - revenire la pensiune. %iua " !raseu Alatna-)f Dimbau cel mai mare din !rascau-Cheile 6enesuluirevenire la pensiune .1Alta varianta -vizitare $ietrele Ampoitei-vizitarea $ietrei Cravii3 %iua ( )izitare Cheile !urzii sau a -alinei.$lecarea turistilor. $returile practicate de aceasta pensiune sunt urmatoarele/ Preturi pentru cazare" Ca*are fara masa +camere cu 7 locuri4 "aie comunaG&&.&&& lei Ca*are fara masa +camere cu % locuri4 "aie comuna=&&.&&& lei Ca*are fara masa +camere cu % locuri4 "aie proprie98&.&&& lei )Preturile sunt in leiCcameraC*i Preturi pentru masa" 9ic dejun <%&.&&& lei Pran* %%&.&&& lei Cina %%&.&&& lei )Preturile sunt in leiCpersoana Preturi pentru program turistic" )arianta #/ Pro'ram turistic pentru $i*itarea muntilor &puseni <<.&&&.&&& lei )arianta ##/ Pro'ram turistic pentru $i*itarea muntilor &puseni <<.&&&.&&& lei )arianta ###/ Pro'ram de $i*itare Done carstice si Pesteri din &puseni <<.&&&.&&& lei )arianta #)/ Pro'ram de $i*itare a muntilor &puseni ci @eep-ul <2.&&&.&&& lei

)arianta )/ Pro'ram de $i*itare a muntilor &puseni ci @eep-ul 17 ,,, ,,, lei 4. PRO*O$AREA PENSIUNII $romovarea pensiunii de realizeaza in special prin intermediul internetului, pe numeroase siteuri ale agentiilor de turism, ori prin intermediul bannerelor in cadrul altor siteuri. De asemenea, pensiunea detine un site propriu, III.shanti.home.ro4 in cadrul caruia este pre*entata amanuntit intrea'a 'ama de ser$icii oferite clientilor Pe lan'a promo$area $irtuala4 in intrea'a *ona 5alea &riesului sunt pre*ente indicatoare sau panouri pu"licitare ale pensiunii .3anti Din punctul meu de vedere, cea mai importanta promovare a pensiunii se realizeaza prin intermediul clientilor care, in cazul in care vor beneficia de servicii turistice de o calitate necontestabila vor reveni cu siguranta si vor idemna si alti turisti sa apeleze la aceste servicii. BIBLIO+RA,IE: <. III.shanti.home.ro %. III.ruralturism.ro ?. III.dordecuca.ro 2. III.agroturism.ro

S-ar putea să vă placă și