TITLUL LUCRRII

Studiu privind avantajele utilizrii organismelor modificate genetic sub aspectul reducerii polurii convenionale

noiembrie 2011- martie 2012

CUPRINS

Cuprins......................................................................................................2 Generaliti privind organismele modificate genetic; demersuri legislative...................................................................................................3 Introducerea pe pia a plantelor superioare transgenice........................6 Avantajele utilizrii plantelor modificate genetic. erspective !n "om#nia; pareri pro si contra...................................................................$ %i&lio&rafie..............................................................................................'3

G N R!"I#$%I PRI&IN' (RG!NIS) " )('I*IC!# G N #IC+ ' ) RSURI " GIS"!#I&
In ultimii ani s-a vorbit i s-a scris mult despre poluare, cu referire special la formele sale artificiale (poluare chimic, poluare fi ic, poluare radioactiv, etc!", dar se ne#li$ea , %n continuare poluarea biolo#ic, %n cadrul creia, la ora actual, se conturea o form nou & cea a polurii #enetice (sau poluarea cu #ene"! Considerm necesar a se men'iona ce este un or#anism modificat #enetic! (rin or#anism trans#enic (sau or#anism modificat #enetic & ,,)*+," se %n'ele#e orice or#anism al crui patrimoniu #enetic a fost modificat prin tehnicile specifice in#ineriei #enetice! (rima reali are remarcabil a in#ineriei #enetice & transferul #enei responsabile pentru sinte a interferonului, de pe perechea a -a a #enomului uman, %n cel al bacteriei .scherichia colli" &a fost %n anul /012! 3u dup mult timp comunitatea tiin'ific a contienti at i pericolele poten'iale ale trans#ene ei! *omentul acestei contienti ri l-a constituit transferul #enei canceri#ene de la nivelul virusului 45-62 (identificat la unele maimu'e", la aceeai bacterie .scherichia colli! Ca urmare, %n februarie /01- a avut loc reuniunea de la 7silomar (California", la care cei /62 de specialiti, repre ent8nd /1 'ri, au elaborat primele proiecte de protocoale %n domeniu, transformate %n /011 de ctre 3a'ional Institutes of 9ealth from U47 %n re#lementri oficiale! 7v8nd %n vedere numeroasele de bateri la nivel european pe tema or#anismelor modificate #enetic, precum i sensibilitatea politic a subiectului (reac'ia europenilor a venit mult mai t8r iu, %n /00:, dar mult mai violent, odat cu descrcarea %n unele porturi din comunitate a unor containere cu soia i porumb, venite din 4U7 i con'in8nd diverse procente de semin'e de tip ,,)*+,i, de men'ionat c,

puternic implicat a fost or#ani a'ia +reenpeace" este necesar clarificarea statutului plantelor modificate #enetic %n 'ara noastr! ;n acest sens s-au or#ani at i %nc trebuie or#ani ate o serie de de bateri pe tema or#anismelor modificate #enetic, la care s participe specialiti din institu'ii implicate %n re#lementarea or#anismelor modificate #enetic (*inisterul 7#riculturii i <e voltrii Rurale, *inisterul *ediului i (durilor, 7#en'ia 3a'ional pentru (rotec'ia *ediului, 7utoritatea 3a'ional 4anitar 5eterinar i pentru 4i#uran'a 7limentelor, 7utoritatea 3a'ional pentru (rotec'ia Consumatorilor, *inisterul 4nt'ii", institu'ii de cercetare i %nv'm8nt superior a#ricol din Rom8nia, parlamentari, repre entan'i ai productorilor de semin'e modificate #enetic, ai cultivatorilor i procesatorilor de plante modificate #enetic, ai asocia'iilor de a#ricultur ecolo#ic, ai unor or#ani a'ii ne#uvernamentale pentru protec'ia mediului! Trebuie s se fac o anali ri#uroas a tuturor aspectelor le#ate de acest sector, av8nd %n vedere avanta$ele tehnicoeconomice, sociale, dar i riscurile cultivrii plantelor modificate #enetic pentru mediu, sntate, pentru a#ricultura conven'ional i ecolo#ic, aspectele etice ale acestei tehnolo#ii! Introducerea deliberat %n mediu, cultivarea, schimburile transfrontaliere i utili area %n alimente a or#anismelor modificate #enetic sunt re#lementate la nivelul Uniunii .uropene de un set de proceduri stricte ce alctuiesc un lar# cadru le#islativ! (rimele acte normative Comunitare, elaborate %n /002, cu scopul de a prote$a sntatea oamenilor, animalelor i a mediul, au fost <irectiva Consiliului nr! /002=>/0=C. i <irectiva Consiliului nr! /002=>>2=C..! ;n pre ent, %n cadrul Uniunii .uropene, principalul instrument le#al ori ontal de re#lementare %n domeniul biotehnolo#iilor este <irectiva nr! >22/=/?=C. a (arlamentului .uropean i a Consiliului din /> martie cu completrile i modificrile ulterioare, referitoare la introducerea deliberat %n mediu a or#anismelor modificate #enetic!

4copul <irectivei nr! >22/=/?=C. este acela de a prote$a sntatea oamenilor i mediului %ncon$urtor din perspectiva utili rii deliberate a ,,plantelor modificate #enetic,, precum i asi#urarea coe@isten'ei, la toate nivelurile, a produselor derivate din biotehnolo#ii cu cele conven'ionale! 4e pun de asemenea ba ele %ntocmirii unui re#istru unic de eviden' molecular! <intre prevederile acestei directive men'ionmA a) obli#ativitatea etichetrii (vi ibil B" pentru orice aliment sau fura$ care con'ine peste 2,0C in#rediente provenite de la or#anisme modificate #enetic autori ate %n U.D b) limitarea dreptului de depo itare la ma@imum E ani pentru toate produsele neautori ate %n U. i care con'in sub 2,-C in#rediente )*+D c) obli#ativitatea pre entrii, penru orice or#anism modificat #enetic nou, a ,,cr'ii de identitate, i a re ultatelor controlului efectuat de ctre .F+L (.uropean 3etGorH of +*) Laboratories"D d) perfec'ionarea procedeelor de evaluare a impactului produs de organismele modificate genetic asupra mediului %ncon$urtor i asupra snt'ii oamenilorD obli#ativitatea pre entrii publice, oficiale, a ,,traseului, tuturor culturilor i produselor de tip ,,)*+, (se utili ea termenul de trasabilitate pentru desemnarea acestui drum"! ;n Rom8nia, informa'ia privitoare la riscurile or#anismelor modificate #enetic este e@trem de srac, avanta$ele acestora sunt sublinate de specialiti %n domeniul biotehnolo#iilor i de ctre unii politicieni, iar cea referitoare la ,,traseul, culturilor i produselor trans#enice se 'ine %ntr-un secret #eneral! Rom8nia va continua armoni area le#isla'iei na'ionale cu cea a Uniunii .uropene, construirea cadrului institu'ional pentru implementarea acesteia, %n vederea %ntririi sistemului de inspec'ie i control al activit'ilor cu or#anisme modificate #enetic! 7stfel, trebuie de voltat capacitatea de control la frontier (a importurilor, e@porturilor i tran itului or#anismelor modificate #enetic" precum i crearea de laboratoare pentru detec'ia, identificarea i cuantificarea or#anismelor modificate #enetic! 5

IN#R('UC R ! P PI!%$ ! P"!N# "(R SUP RI(!R

#R!NSG NIC
(e parcursul celor /2 ani de la introducerea %n cultur, pe scar lar#, a plantelor trans#enice, suprafa'a cultivat la nivel mondial a crescut de la /,1 milioane ha %n anul /00: la /6E,1 milioane ha %n anul >221 (fi#ura /"! 7stfel, cele mai mari suprafe'e sunt cultivate %n 4U7 (-1,1 milioane de ha", urmat de 7r#entina (/0,/ milioane ha", Fra ilia (/- milioane ha", Canada (1 milioane ha", India (:,> milioane ha" i China (E,? milioane de ha"!

Fig. 1. Suprafaa mondial cultivat cu plante modificate genetic n perioada 1996 200!

(onderea speciilor de plante modificate #enetic cultivate pe plan mondial %n anul >221 este repre entat %n fi#ura >!

Fig. 2. "ele mai importante specii de plante modificate genetic cultivate pe plan mondial n anul 200!

;n ceea ce privete comerciali area de plante superioare modificate #enetic, la data de ? septembrie >226, Uniunea .uropean a aprobat primul produs modificat #enetic (porumbul & #ea ma$s L!", pentru comerciali are i semnare, pun8nd astfel capt unui moratoriu de aproape : ani! ;n .uropa, %n anul >221, numrul 'rilor cultivatoare de plante modificate #enetic a crescut de la >> la >E, inclu 8nd i (olonia, care a cultivat pentru prima dat porumb modificat #enetic! ;n acelai an (>221", %n 4pania suprafe'ele cultivate cu porumb modificat #enetic au crescut p8n la 12!222 de ha! 7lte specii de plante - cartoful (Solanum tuberosum %.", dovleacul ("ucurbita pepo L!", papaIa ("arica papa$a L!", #aroafele (&iant'us ssp!" - s-au cultivat pe suprafe'e foarte mici!

!&!N#!, " U#I"I-$RII P"!N# "(R )('I*IC!# G N #IC. P RSP C#I& /N R()0NI!+ P!R RI
PR( SI C(N#R!
In cele ce urmea a ne-am permis sa spicuim si, totodata sa citam din alocutiunile unor specialisti din a#ricultura (*ihai <umitru, <ra#os Jrumosu"la diferite conferinte=intruniri privind cultivarea plantelor modificate #enetic si in tara noastra Utili area plantelor modificate #enetic permiteA - o fle@ibilitate a tehnolo#iei de cultivare, - combaterea eficient a buruienilor i a duntorilor, asi#ur8nd fermierilor un spor de produc'ie de p8n la -2C, uneori i mai mult, - reducerea costului de produc'ie, prin urmare creterea profitului (>1 miliarde K, pe plan mondial, %n perioada /00:->22-"! (racticarea unei a#riculturi ba ate pe utili area plantelor modificate #enetic are un impact po itiv ma$or asupra mediului (prevenirea polurii solului, a apelor freatice i de suprafa', protec'ia biodiversit'ii", reduce poluarea produselor a#ricole prin diminuarea consumului de pesticide conven'ionale (cu cca >>6 milioane H# substan' activ %n perioada /00:->22-"! 4istemul modern de a#ricultur Lno tilla#eM (peste 0milioane ha %n anul >22-" const %n cultivarea terenului fr nici o lucrare a solului, utili 8nd %ndeosebi plante modificate #enetic tolerante la erbicide neselective! <intre avanta$ele acestui sistem Lno tilla#eM au fost amintite, la intrunirile respectiveA -protec'ia solului %mpotriva ero iuniiD -conservarea apei %n sol (prin urmare, permite de voltarea unei a#riculturi durabile", -reducerea consumului de combustibil (cu p8n la ?2C", -reducerea necesarului de for' de munc i a timpului necesar efecturii lucrrilor! 8

(lantele

modificate

#enetic

contribuie

la

diminuarea

fenomenului de %ncl ire #lobal! 3umai %n anul >22- aceast tehnolo#ie a permis re'inerea %n sol a cca 0 milioane tone C) > (echivalentul scoaterii din circula'ie a cca 6 milioane de autoturisme, datorit reducerii emisiilor de #a e de ser" prin reducerea consumului de combustibili fosili ca urmare a diminurii numrului de lucrri ale solului i a tratamentelor cu insecticide i erbicide! <e mare actualitate este problema reducerii consumului de combustibili fosili i %nlocuirea i treptat a acestora cu biocombustibili (biodiesel bioetanol"!Cultivarea plantelor

trans#enice (soia, porumb", tolerante la erbicide neselective, ofer o mare perspectiv %n acest domeniu! <irectiva C. nr! E2=>22E de promovare a produc'iei i utili rii biocombustibililor prevede ca, p8n %n anul >2/2, biocombustibilii s repre inte -,1-C din carburan'ii utili a'i %n transporturi! Rom8nia, care dispune de un poten'ial a#ricol uria, ar putea profita de aceast oportunitate- se mentionea a intr-un articol din Niare!com!, transform8nd milioanele de hectare necultivate, cotropite de buruieni, %n surse valoroase de ener#ie nepoluant i venituri importante pentru cei care de'in aceste terenuri! <ac, atunci c8nd trebuia, nu s-au fcut demersurile necesare la Fru@elles pentru ca Rom8nia s continue cultivarea soiei modificate #enetic i dup aderarea la U., %n pre ent se impun eforturi sporite din partea autorit'ilor rom8ne pentru promovarea i sus'inerea intereselor 'rii noastre %n forurile europene %n ceea ce privete cultivarea plantelor modificate #enetic (soia, porumb"! (entru ca a#ricultura rom8neasc s fie competitiv pe pia'a european i interna'ional, se impune finan'area, cu prioritate, a activit'ii de cercetare %n domeniul biotehnolo#iei

modern, a subliniat <ra#os Jrumosu, presedintele Jederatiei 4indicale din Industria 7limentara (J4I7"! 7utorit'ile i institu'iile de cercetare trebuie s se implice mai mult %n informarea corect i pe scar lar# a publicului privind riscurile i beneficiile aplicrii acestor tehnolo#ii moderne i utili rii produselor ob'inute prin biotehnolo#ie! 7limentele i fura$ele modificate #enetic sunt supuse unei evaluri tiin'ifice e@i#ente de ctre institu'iile abilitate (J<7, .(7 i U4<7 %n 4U7, .J47 %n U. etc" pentru a preveni orice risc pentru sntatea oamenilor i animalelor sau pentru mediu, asociat introducerii pe pia' a acestor produse! (rin urmare, nu moratoriul, ci evaluarea tiin'ific este rspunsul la %n#ri$orrile manifestate de activitii anti-)*+ vi avi de biosecuritate! J7), )*4, )C<. i alte or#ani a'ii interna'ionale consider produsele ob'inute din plantele modificate #enetic la fel de si#ure ca i cele conven'ionale! <ra#os Jrumosu si-a incheiat alocutiunea cu o compara'ieA M%n 4U7 (cel mai mare productor mondial de porumb i de soia", --C din produc'ia de porumb i 02C din cea de soia este ob'inut din variet'i modificate #enetic! Jermierii americani %i transport produc'ia de pe teren la silo rom8ni cu cru'a,! 5edem dar ca la peste /- ani de la aparitia lor, or#anismele modificate #enetic provoaca, in continuare, discutii aprinse, mai ales pe fondul cresterii pretului produselor alimentare si a nivelului de saracie la nivel mondial! (arerile specialistilor in a#ricultura si ale oamenilor de stiinta sunt inca impartite, intre cei care sustin ca aceasta ar fi o solutie pentru re olvarea unor situatii precum foametea din unele one din 7frica sau 7sia si cei care spun ca acest tip de plante pun in pericol sanatatea oamenilor! (otrivit lui <ra#os Jrumosu, plantele modificate #enetic sunt folosite si in Romania si in restul Uniunii .uropene, desi acestea nu se cultivaA ORomania, in momentul de fata, utili ea a in 10 cu camioane de >- t, iar 'ranii

hrana animalelor produse modificate #enetic, pentru ca importa! In conditiile astea, importam hrana cu produse modificate #enetic si nu producem! .ste un lucru pe care il face toata Uniunea .uropeanaO, a preci at <ra#os Jrumosu, pentru Niare!com! (otrivit spuselor sale, din punct de vedere al producatorilor, e@ista un avanta$ real, productia fiind mult mai mare decat in ca ul culturilor clasice! ORomania ar putea sa produca soia si porumb! 4e poate dubla productia la hectar! <esfacerea ar fi aceeasi ca si pana acum si, obtinandu-se mai mult s-ar putea si e@porta, eventual! 4-ar putea de volta si sectorul de hrana al animalelor, pentru ca, oricum, consumam modificat #eneticO, a adau#at presedintele J4I7! *ihail <umitru, unul dintre fostii ministri ai 7#riculturii, a declarat ca este OprudentO fata de autori area cultivarii or#anismelor modificate #enetic ()*+", preci and ca avi arile favorabile se vor emite doar pe ba a unor Oevaluari stiintifice solideO si a demonstrarii unor avanta$e economice certe! In ba a unei evaluari stiintifice solide si bine fundamentate, emise de .J47, care demonstrea a lipsa riscului pentru sanatatea umana, animala si mediu si daca, in urma unor anali e economice, se demonstrea a e@istenta unui avanta$ economic important pentru a#ricultura si economia romaneasca, ministerul va avi a favorabil un dosar de autori are a cultivarii unui )*+! Insa, deci ia se stabileste consensual, la nivelul #uvernului Romaniei! *inisterul este doar una dintre autoritatile avi atoare intr-un astfel de dosarO, a declarat *ihail <umitru pentru *ediafa@! Referindu-se la faptul ca asemenea deci ii provoaca, de obicei, OemotiiO in public, <umitru a spus ca nu e@ista o Ofundamentare stiintificaO a acestor Oin#ri$orariO, dar ca Mnu voi incura$a culturile cu or#anisme modificate #enetic,! In ce priveste ca ul particular al 7mflora, soi de cartof modificat #enetic, fostul ministrul a afirmat ca acesta a fost autori at de catre OvecheaO Comisie .uropeana Odupa multe e itari si intar ieriO si a anticipat un interes sca ut al fermierilor 11

romani fata de cultivarea 7mflora, avand in vedere ca soiul este destinat e@clusiv productiei industriale de amidonD ?/,- C dintre romani vor ca autoritatile de la Fucuresti sa inter ica )r#anismele *odificate +enetic ()*+", in timp ce trei sferturi dintre acestia nu doresc sa consume astfel de produse, releva un sonda$ de opinie reali at de I*74, la comanda Centrului de Informare pentru )r#anismele *odificate +enetic-Inf)*+! Cultivarea plantelor modificate #enetic, chiar si pe suprafete mici, in opinia profesorului 7urel *a@im - cadru didactic la o Universitate de 4tiinte 7#ricole si *edicina 5eterinara, specialist in ecolo#ie si prote$area diversitatii, ar putea duce la contaminarea, in cativa ani, a culturilor conventionale! <e cealalata parte, Jederatia 3ationala a (roducatorilor 7#ricoli din Romania considera ca ar#umentele asociatiilor Oanti)*+O din punct de vedere stiintific si tehnic sunt lipsite de ri#oare! Comisia .uropeana (C." a aprobat importul si procesarea a trei variante de porumb modificat #enetic, dar si a uneia de bumbac, atat pentru producerea de alimente, cat si pentru hrana animalelor, a informat la vremea respectiva 7ssociated (ress! Totusi,C. nu a aprobat insa si cultivarea soiurilor de porumb in spatiul european! Cele trei variante de porumb modificat #enetic & P*IR:26@+7>/Q, PFt//@*IR:26Q si PFt//@*IR:26@+7>/Q & sunt cultivate de compania elvetiana 4In#enta, iar cea de bumbac, care are codul P>?/->6->E:=E22:->/2->EQ, este produsa de compania nord-americana <oG 7#ro4ciencesDele au primit avi ul favorabil al 7utoritatii .uropene pentru 4i#uranta 7limentara (7.47" in >2/2, care a considerat ca indeplinesc normele de securitate solicitate!

12

1I1"I(1R!*I
/- <r! In#! <inuta 7!,4uport de curs - LFiosecuritate si si#uranta alimentara,, >2//D >- Teodorescu Irina si colab! - .colo#ie si (rotectia *ediului!.d! Constelatii, >226D E- <irectiva nr! /?=>22/=C. a (arlamentului .uropean i a Consiliului privind diseminarea deliberat %n mediu a or#anismelor modificate #enetic, *onitorul )ficial, (artea I nr! /2: din >22/D 6- Revista .coma#a in!

13