INTRODUCERE

GENERALITI PRIVIND UZAREA PIESELOR I PROCEDEE DE

DIMINUARE A ACESTEIA.
1.1 Procesul de u!re
Prin proces de uzare, se inelege orice pierdere de material de pe suprafetele
solide in frecare, avand ca urmare modificarea dimensiunilor, a formei geometrice
si a jocurilor. Acest proces apare ca un fenomen complex, datorat unor cauze
diverse si determinat de un numar mare de factori si conditii (proprietatile,
mecanice, particularitatile micro sau macrogeometrice ale suprafetelor, parametrii
functionali, calitatea ungerii, lubrifintii folositi).
Pentru a diminua efectele frecarii in lagare, se utilizeaza lubrifianti care
trebuie sa separe cat mai complet suprafata de frecare. Lubrifiantii servesc totodata
la evacuarea caldurii datorate frecarii si la protejarea anticorosiva a suprafetelor in
contact.
Dupa starea lor fizica, lubrifiantii se impart in
! lubrifianti lic"izi (uleiul)
! lubrifianti consistenti (unsori)
! lubrifianti solizi
#leiul intr$ %n reactie c"imic$ cu metalele, %nnobileaz$ suprafetele acestora.
&uprafetele %n contact datorit$ netezimii lor se pot separa usor cu ajutorul unui film
omogen.
'educe la minim colmatarea uleiurilor cu produse de ardere si impuritati metalice.
Protejeaz$ metalele %mpotriva uzurii, durata de viata r$mas$ a masinilor folosite se
dubleaz$, iar a celor noi se tripleaz$.
(odific$ toleranta la sarcin$ a motoarelor, m$reste puterea si randamentul lor cu )!
*+,.
'educe %n mod spectaculos frecarea interioar$ a masinilor (-+!.+,).
Datorit$ reducerii frec$rii, motoarele vor functiona la o temperatura mai scazut$,
cu zgomot mai mic si cu caracteristici dinamice mai bune.
Datorit$ reducerii frecarii, v/scozitatea uleiului se pastreaz$ pe o perioada mai
lung$, se dubleaz$ intervalul dintre sc"imburile obligatorii de ulei.
(otoarele vor consuma cantitati mai mici de carburanti (aceeasi putere este
obtinuta printr!un consum mai mic de energie), ceea cu duce la o economie anual$
%nsemnat$ totodat$ se mareste perioada dintre revizii, recondition$ri0 se reduc
c"eltuielile de %ntretinere.
&e elimina problemele pornirii la rece, motoarele sunt protejate de efectele
negative ale functionarii la rece, fara ungere efectul protector nu este influentat de
temperatura.
&e reduce cu minim 1+!2+, emisia de gaze toxice (34).
Protejeaz$ interiorul instalatiilor %mpotriva coroziunii, asigur/nd o autocuratire
permanent$.
#leiurile cu coninut de detergeni mai redu5i, sunt %nnobilatori de suprafete a
motoarelor mai vec"i. 6ntr$ %n reactie cu atomii de pe suprafetele pieselor metalice,
form/nd un strat foarte rezistent 5i fin la ma5inile folosite la solicitari extreme.
'educ frecarile si uzura, reduc consumul de combustibil0 cresc durata de utilizare
normal$, asigur$ o pornire usoar$ m$resc efectul de ungere0 cresc randamentul
motorului0 protejeaz$ %mpotriva ruginii si coroziunii0 reduc c"eltuielile de
%ntretinere si service, cur$t$ interiorul instalatiilor si motoarelor.
&e utilizeaz$ %n locuri, unde trebuie sc$zut$ frecarea, la instalatii "idraulice,
macarale, compresoare, reductoare de putere etc. &e aplic$ la motoare mai vec"i,
se adauga direct la lubrifiant %n proportie de 7!*+, (la * l ulei de motor +, 7 l). &e
recomand$ folosirea lui la fiecare sc"imb de ulei, la urm$toarele %n doar 1,7,.
#leiul este recomandat la cutii de vitez$, diferentiale, %n industrie la angrenaje si
transmisii. D$ rezultate excelente %n foarte scurt timp si la utilaje uzate.
'educ %n mod spectaculos frecarea interioar$, scade temperatura de lucru si
zgomotul, scade consumul de energie0
($resc durata de viat$ a utilajelor0
Asigur$ protectie %n cazul unei lipse partiale sau totale de ulei0
Datorit$ continutului de antioxizi, %mpiedic$ %mb$tr/nirea uleiului.
Lubrifiantii lic"izi sunt cei mai intrebuintati. 3a lubrifianti lic"izi se folosesc
uleiurile minerale, vegetale si animale. #ltimile doua categorii, din cauza pretului
ridicat si a instabilitatii c"imice, se folosesc mai rar, cu toate ca poseda o capacitate
de lubrifiere foarte mare.
Proprietatea principala a uleiurilor, determina capacitatea lor de lubrifiere in
conditiile frecarii fluide, este vascozitatea. 8ascozitatea este proprietatea de a se
opune deplasarii unui strat de lic"id in raport cu altul.
Pentru micsorarea procesului de uzare pentru lagarele cu alunecare este de dorit o
ungere cu film continuu de lubrifiant.
8aselina supraalcalina este utilizabila la temperaturi ridicate. &ulfonatii de
calciu complecsi si adaosul de penetratie gras %i confer$ propriet$ti
comportamentale si calitative .
Avantajele utiliz$ri asigur$ o protectie de lung$ durat$ at/t la sarcini reduse si
mijlocii mai ales la solicit$ri extreme, %n timpul function$rii sau stare de repaus, se
leag$ prin legaturi c"imice la suprafata aliajelor feroase, se creeaza astfel un strat
microscopic monomolecular rezistent la uzur$, cu aderent$ foarte bun$, se
amestec$ cu cele mai multe tipuri de unsori (pe baza de litiu sau altele).
Protejeaz$ suprafetele %mpotriva ruginii, coroziunii, oxid$rii,
Domenii de utilizareArticulatii, fierastraie cu lant, instalatii de nituire, masini de
t$iat filete, instalatii de presare la rece, unelte pentru formare, burg"ie elicoidale,
tarozi, filiere, fierastraie, freze, instalatii de laminat metale, motoare si instalatii
electrice, prelucrare de lemn, etc. Actioneaz$ asupra otelurilor rapide, asupra
aliajelor (carburi metalice). 6n lipsa presiunii si temperaturii %si face efectul de
%nnobilare a suprafetelor, %ndep$rteaz$ rugina, impurit$tile de sare precum si
gr$simile, %ndep$rteaz$ umiditatea din motoare si instalatii electrice, se recomand$
utilizarea lui acolo, unde nu exist$ alte posibilitati de ungere.
1." Tr!#!$e%#e #er$oc&'$'ce
9ratamentele termoc"imice au drept scop %mbogatirea straturilor superficiale
ale pieselor cu un anumit element. &pre deosebire de tratamentele termofizice, pe
l/nga modificarile structurale produc si modificari ale compozitiei c"imice %n
structurile superficiale. :n acest fel se creeaza o diferenta neta de structura si
caracteristici mecanice %ntre stratul %mbogatit si miezul neafectat, aceasta
diferentiere fiind de fapt scopul de baza al oricarui tratament termoc"imic.
Diferentierea strat ! miez, obtinuta prin tratament termoc"imic, c"imic
propriu!zis poate fi accentuata prin aplicarea unor tratamente termofizice
ulterioare, fata de care cele doua zone ale piesei se comporta diferit. 9ratamentele
termoc"imice se clasifica dupa elementul cu care se %mbogateste stratul superficial,
dupa numarul acestora, sediul %n care se realizeaza si temperatura la care are loc
tratamentul. #n tratament termoc"imic presupune introducerea piesei %ntr!un spatiu
%nc"is (cutie metalica, spatiul de lucru al unor cuptoare speciale, creuzet) %ncare se
afla mediul ce serveste ca sursa de atomi activi si %ncalzirea acestui ansamblu la
temperaturi bine precizate, %n functie de tipul tratamentului si mentinerea la aceasta
temperatura un timp determinat de ad/ncimea de penetrare a atomilor dorita.
9e"nologia presupune trei etape succesive disocierea, absorbtia si difuzia.
Acestea sunt etapele desfasurarii tratamentelor termoc"imice.
Disocierea reprezinta fenomenul de descompunere a moleculelor din mediul
gazos (%n cazul mediilor solide si lic"ide faza gazoasa apare ca urmare a unor
reactii c"imice de descompunere sau de alt tip, determinate de componentele
mediului si temperatura de lucru) %n atomii activi. :n cazul carburarii moleculele de
gaz metan se descompun %ntr!un atom de carbon si doua molecule de "idrogen.
:n consecinta, spatiul de lucru al instalatiei %n care se realizeaza tratamentul
termoc"imic va fi plin de atomi activi ai elementului dorit si ai elementului ce mai
rezulta, precum si de molecule nedescompuse ale gazului. ;umarul atomilor activi
este in functie de gradul de disociere, definit prin raportul dintre numarul
moleculelor disociate si cel total initial. <radul de disociere poate fi reglat
action/nd asupra temperaturii si presiunii fiind unul dintre principalii parametri ai
te"nologiei de tratament termoc"imic.
Absorbtia este fenomenul de acumulare la suprafata piesei a atomilor activi
si de interactiune cu atomii metalului. =i patrund %n locurile vacante din reteaua
masei metalice de baza, form/nd solutii solide, iar dupa atingerea solubilitatii
maxime poate avea loc o restructurare a retelei si formarea unor faze noi. :n
anumite conditii, atomii absorbiti pot forma direct compusi c"imici, trec/nd peste
etapa de formare a solutiei solide. >enomenul de adsorbtie este influentat de natura
si debitul de atomi activi, compozitia otelului, temperatura si starea suprafetei
piesei, etc.
Difuzia consta %n migrarea atomilor adsorbiti pe suprafata piesei catre
interiorul ei. 3antitatea de metal difuzat spre straturile interioare ale piesei este
direct proportionala cu sectiunea transversala de difuzie, gradientul de concentratie
%n directia difuziunii si cu timpul.
3um %n realitate deplasarea atomilor nu se face numai %n directia x, relatiile
matematice ce definesc fenomenul de difuziune sunt mult mai complexe, iar
solutiile lor mult mai variate, depasind cadrul acestui curs. Din punctul de vedere
practic, prezinta o deosebita importanta coeficientul de difuziune D, dar el este
destul de greu de calculat, necesit/nd mijloace de investigatie foarte pretentioase.
=xista doua modalitati de realizare a difuziunii prin interstitiu si prin
substitutie. :n primul caz atomii ce difuzeaza se aseaza %n spatiile interatomice ale
retelei cristaline si pot migra cu usurinta %n retea dintr!o pozitie %n alta. Acest
mecanism este caracteristic acelor elemente a caror raze covalente sunt apropiate
cu ale locurilor libere din reteaua fierului si ele formeaza solutii solide interstitiale.
Difuziunea prin substitutie presupune fie ocuparea locurilor vacante din retea, fie
%nlocuirea atomilor retelei situati pe acelasi plan cristalografic. Principala deosebire
%ntre cele doua mecanisme de realizare a difuziei este marimea energiei de activare
necesara, respectiv valoarea coeficientului de difuzie. Daca %n cazul difuziei
interstitiale este necesara atingerea valorii energiei de activare, %n cazul celui de
substitutie este necesar sa existe si locuri vacante %n retea, pentru ca deplasarea
atomului difuzat sa fie posibila.:n acest al doilea caz, probabilitatea de realizare a
difuziei este mai mica. Dintre factorii mai importanti, care influenteaza difuzia, se
amintesc
!natura elementului difuzat,
!concentratia sa la suprafata piesei,
!temperatura,
!durata tratamentului,
!existenta imperfectiunilor %n reteaua masei metalice de baza, !granulatia
otelului,
!starea suprafetei piesei, etc.
'ezultatul tratamentului termoc"imic depinde de raportul care exista %ntre
intensitatea de desfasurare a celor trei etape mai sus amintite, fapt ce impune un
control riguros al parametrilor te"nologici. &ituatiile care pot aparesunt
urmatoarele
a). nr. atomilor activi este prea mic, %mbogatirea stratului insuficienta0
b). apare un exces de atomi activi care pot regenera moleculele de gaz (sau se
depun pe suprafata piesei sub forma de funingine, %n cazul carburarii)0
c). concentratia atomilor difuzati %n straturile superficiale nu poate atinge valoarea
maxima. &unt necesare durate mari de mentinere0
d). se mentine o concentratie maxima %n straturile superficiale, c"iar la durate de
mentinere scurte. :nainte de prezentarea tratamentelor termoc"imice trebuie
subliniat faptul ca %n tara noastra s!au obtinut rezultate frumoase si recunoscute pe
plan mondial %n acest domeniu.
1.( C!r)ur!re!
3arburarea are drept scop %mbogatirea %n carbon a straturilor superficiale ale
piesei p/na la concentratii de +,) ! *,+ ,, %n vederea obtinerii unei duritati ridicate
prin calire ulterioara. Deci carburarea este un tratament termic complex, care
consta dintr!un tratament termoc"imic de %mbogatire a straturilor superficiale %n
atomi de carbon numit carburare, un tratament termofizic de calire la martensita a
acestui strat %n vederea obtinerii duritatii ridicate si o revenire la temperaturi joase.
&tratul carburat asigura suprafetei piesei o duritate mai mica datorata continutului
scazut de carbon, asigur/nd astfel o tenacitate statica si dinamica ridicata. :n
consecinta, otelurile potrivite pentru carburare vor avea un continut scazut de
carbon, cuprins %ntre +,* ! +,17 , rareori p/na la +,2, %n cazul otelurilor aliate.
Alierea otelurilor de carburare are drept scop %mbunatatirea caracteristicilor
mecanice ale miezului si %mbunatatirea calibilitatii otelului0 se vor folosi atunci
c/nd conditiile de rezistenta impun acest lucru.
4telurile de carburare indigene, recomandate pentru carburare sunt 4L3 *+0
4L3 *70 4L3 1+0 *23r;i120 *23r;i220 *?(o3r;i.0 *?(o3r;i*20 *)(n3r*+0
*7(o(n3r*10 1*(o(n3r*10 1*9i(n3r*10 1?9i(n3r*1.
1.* Ad+%c'$e! s#r!#ulu' c!r)ur!#
:ntruc/t este greu de determinat ad/ncimea totala de difuzie a carbonului,
corespunzatoare punctului de intersectie a curbei cu concentratia %n carbon initiala
a otelului (a miezului), s!a fixat o concentratie limita de +,-, 3 (3+,-) p/na la care
stratul se considera a ficarburat. Aceasta concentratie %nca mai asigura o duritate
suficient de ridicata a stratului dupa calire. :n consecinta, se considera strat
carburat sau ad/ncime utila d+,-, stratul a carei concentratie %n carbon este mai
mare de +,-. Acesta nu trebuie confundat cu stratul carburat sau ad/ncimea de
carburare, care intereseaza de fapt proiectantul si care se defineste ca fiind
ad/ncimea care se obtine dupa carburare si calire. =a nu este deci identica cu
ad/ncimea de carburare si se determina prin masurarea duritatii sau pe cale
metalografica, duritatea minima p/na unde se considera ca stratul este carburat
(dupa calire) este de 77 @'3, respectiv .17 @8. 9emperatura si durata mentinerii
la carburare. 3oncentratia maxima %n carbon este la suprafata piesei si %n practica
ea ram/ne mai mica dec/t concentratia de saturatie a austenitei la temperatura
respectiva. La durata de mentinere %nsa, concentratia la suprafata poate atinge cea
de saturatie a austenitei. &!a notat potentialul %n carbon al mediului de carburare.
Ad/ncimea stratului carburat variaza %ntre limitele +,* ! *,1 mm, uneori put/nd
depasi valoarea de 1 mm.
9emperatura de carburare. Pentru difuzia carbonului %n cele mai bune
conditii, piesa trebuie %ncalzita p/na %n domeniul austenitei 9pfA Ac2B 7+C3, ea
permit/nd o difuzie usoara a carbonului si fiind structura de plecare pentru
tratamentul termofizic de calire ce urmeaza carburarii.9emperatura influenteaza
asupra ad/ncimii stratului carburat, daca adsorbtia se desfasoara cu viteza mai
mare dec/t difuzia, ad/ncimea stratului carburat creste cu temperatura, pentru
aceeasi durata de mentinere. 3oncentratia %n carbon la suprafata piesei 3s creste si
ea odata cu temperatura. Daca fenomenul de adsorbtie se desfasoara cu viteza mai
mica dec/t difuziunea, continutul de carbon la suprafata scade cu temperatura, iar
ad/ncimea stratului carburat creste. Dar %n acest caz sunt necesare durate de
mentinere mai %ndelungate. La alegerea temperaturii de carburare trebuiesc avute
%n vedere si alte aspecte0 din punct de vedere economic temperaturile ridicate sunt
avantajoase %ntruc/t accelereaza procesul de difuzie si scurteaza durata ciclului de
carburare. Din punctul de vedere al granulatiei austenitei %nsa ele sunt neindicate,
grauntii cresc/nd foarte mult, iar caracteristicile finale ale stratului carburat fiind
mai slabe. :n practica temperaturile de carburare sunt de ordinul D++ ! D1+C3 cu
tendinta de a ridica temperatura la valori de D7+ ! *+++ C3 pentru a mari viteza de
difuziune a carbonului. 9emperaturile ridicate sunt indicate numai %n cazul
otelurilor cu granulatie fina, iar cele de *+++ C3 este bine sa fie evitate datorita
tendintei de formare a retelei de cementita ("ipercarburarea).
1., Me#ode de c!r)ur!re
9in/nd seama de mediul de carburare folosit, se disting trei metode de
carburare %n mediu solid, lic"id si gazos. :n cele ce urmeaza se trec %n revista
aceste metode, insist/ndu!se asupra celor moderne utilizate si %n tara noastra.
3arburarea %n medii solide. =ste cel mai vec"i procedeu de carburare al
otelului, fiind utilizat mai mult pentru piese unicat sau loturi mici de piese, %n
ateliere nespecializate, etc. (ediul de carburare este alcatuit dintr!o substanta care
cedeaza atomi activi de carburare si o substanta de activizare a procesului.
(aterialele care cedeaza carbonul pot fi manganul, diferite sorturi de cocs sau
carbunele de provenienta animala. Dintre varietatile de mangal cel mai bun este
mangalul de lemn de mesteacan, deoarece are o rezistenta mecanica mare si
formeaza putina cenusa. Pentru accelerarea procesului de carburare se adauga
diverse saruri de activare, cum sunt carbonatii metalelor alcalino!pam/ntoase sau
alcaline, precum si clorurile Ea4, 3a342, 3a4, ;a3l, Ea341 si cel mai
cunoscut activator Ea342. Piesele se aseaza %n cutii speciale umplute cu amestec
de carburare %n asa fel %nc/t %ntre ele si marginea cutiei sa fie o distanta suficienta
pentru mediul de carburare. 3utiile etansate se supun %ncalzirii la temperaturide
D++!D7+C3, temperatura la care oxigenul din aerul %nc"is %n cutie reactioneaza cu
carbonul, av/nd loc o ardere incompleta. &e observa ca prin adaugarea de carbonat
de bariu se obtine o sursa %nplus de carbon activ, iar carbonul este teoretic
inepuizabil. Durata de mentinere la temperatura de carburare este functie de
ad/ncimea de carburare dorita. 3a valoare orientativa se poate lua ? ! *+ ore pentru
* mm grosime a stratului carburat. (ediile de carburare solide trebuie sa
satisfaca urmatoarele cerinte !sa fie uscat, umiditatea maxima admisa fiind 7,0
!granulatia uniforma, marimea granulelor fiind de ?!*7 mm pentru a asigura
permeabilitatea necesara circulatiei gazelor0
!granulele mici trebuiesc eliminate prin cernere, iar cele mari care
micsoreaza suprafata de reactie trebuiesc sfar/mate0
! continutul de sulf c/t mai scazut pentru a %mpiedica formarea gudroanelor0
! substantele activante trebuie sa peliculeze granulele de mangal0
! la reutilizarea amestecului se adauga %ntotdeauna *+ , amestec proaspat0
! c/nd este pericol de supracarburare, cantitatea de substanta activanta
trebuie redusa.
Dupa realizarea operatiei de carburare, cutiile trebuiesc racite c/t mai repede
pentru a micsora efectul decarburant al gazelor ce se produc datorita deplasarii
ec"ilibrului 34!341!3 catre concentratii mai mari de 341.
4 varianta a carburarii %n mediul solid este carburarea %n paste. Amestecul
uscat este %nlocuit cu amestec pastos, care se depune %n strat subtire numai pe
suprafetele ce trebuie carburate si apoi se usuca. Pasta se prepara din substantele
solide purtatoare de carbon, carbonatii (activatori) si liantii organici, componenti
amestecati %n cantitatea necesara obtinerii consistentei pastei. Pasta se depune %n
straturi succesive sau prin imersarea pieselor %n vasul cu pasta. <rosimea stratului
de pasta trebuie sa fie de .!? ori mai mare dec/t ad/ncimea stratului carburat si
trebuie aplicata numai pe suprafetele ce trebuiesc carburate. 3arburarea %n pasta
poate fi aplicata si %n cazul productiei de serie, pret/ndu!se la mecanizare si
automatizare0 este mult mai economica datorita duratelor mai scurte.
1.- No#'u%' de %or$!re #e&%'c!
1.-.1 U!re! .''c!
#zarea fizica este un proces progresiv, complex, distructiv, de natura fizico!
c"imica care are ca efect principal producerea uzurii.
6n raport cu procesele care se desfasoara in timpul frecarii suprafetelor in
contact, cu formele de interactiune ale suprafetelor, fenomenele si cu legile care
guverneaza procesul de uzare care apare atat la frecarea uscata cat si in prezenta
lubrifiantului, uzarea poate fi de adeziune, de abraziune, de oboseala, de
coroziune si de impact.
6n practica, la functionarea cuplelor de frecare se intalnesc combinatii ale
acestor tipuri principale de uzari si separat numai in cazuri speciale.
1.-." U!re! de !de'u%e
Uzarea de adeziune (de contact) apare in toate formele de frecare atunci
cand suprafetele conjugate nu mai sunt separate complet de lubrifiant, adica in
momentul cand lubrifierea este intrerupta ca urmare a unor defectiuni ale instalatiei
de lubrifiere, utilizarea unui lubrifiant necorespunzator in raport cu jocul, viteza si
incarcarea cuplei sau a unei cantitati de lubrifiant insuficient intre suprafetele in
contact .
#zarea de adeziune se produce prin sudarea si ruperea puntilor de sudare
intre microzonele de contact, caracterizadu!se printr!un coeficient de frecare ridicat
si o valoare mare a intensitatii uzarii.
(icrocontactele apar ca urmare a faptului ca suprafetele metalice, c"iar si
cele mai fin prelucrate, prezinta numeroase asperitati, care la contactul direct dintre
suprafete suporta pe varful lor sarcini foarte mari. &ub efectul acestor forte
excesive, asperitatile sufera o deformare plastica, care inceteaza atunci cand
suprafata reala de contact devine suficient de mare ca sa suporte sarcina respectiva.
De cele mai multe ori deformarea plastica este insotita de formarea
microsudarilor punctiforme intre varfurile asperitatilor opuse (fig. *).
3and microsudarile au aceeasi rezistenta la rupere cu materialele cuplei de
frecare sau mai mica, atunci ruperea se va produce c"iar la nivelul sudarii (fig. 1).
Daca rezistenta lor este mai mare decat a materialelor cuplei, atunci ruperea se va
produce fie la sprafata mai moale cu transfer de material de pe o suprafata pe
cealalta, fie in ambele suprafete cu eliberarea particulelor de uzare (fig. 2) care pot
provoca rizuri pe suprafata mai moale .
4 consecinta a uzarii de adeziune este griparea , care apare la sarcini mari ,
in lipsa lubrifiantului sau la strapungerea peliculei in urma unor incalziri locale
ridicate pana la temperatura de topire a materialului. &ub actiunea sarcinii,
suprafetele se apropie la o distanta de interactiune atomica. Adeziunile sau
microcontactele puternice ce se uzeaza nu mai pot fi forfecate si deplasarea relativa
intre suprafete inceteaza , cupla de frecare fiind astfel blocata.
6n functie de temperatura la care se produce , griparea poate avea doua forme

! griparea la temperaturi joase ( gripare atermica), care apare la viteze reduse de

deplasarea ale suprafetelor de frecare si se caracterizeaza prin valori mari ale
coeficientului de frecare si evolutie rapida a fenomenului.
!griparea la temperaturi inalte , care se caracteristica unor viteze mari si apare ca
urmare a energiei termice acumulate in zona de contact coeficientul de frecare este
mai mic , iar viteza uzarii mai redusa .
Aparitia gripajului este inlesnita de un rodaj necorespunzator jocuri prea
mici intre suprafete sau de suprafete superfinsate ,lipsite de posibilitatea crearii
micropungilor de ulei utilizarea unui lubrifiant neindicat depasirea unor parametri
functionali (sarcina, viteza ,etc.) prezenta unei perec"i de materiale antagoniste etc.
1.-.( U!re! de !)r!'u%e
Uzarea de abraziune este provocat$ de prezenta particulelor dure ale unuia
din materialele pieselor in contact. Aceasta uzare este de natura pur mecanica si
este usor de recunoscut, prin urmele lasate prin microasc"iere de catre partile
ascutite ale particulei dure sau asperitatilor pe directia de miscare, sau prin
deformare plastica, daca asperitatile sunt rotunjite, iar sarcina este mare . #zarea de
abraziune accelereaza uzarea prin coroziune.
Particulele dure pot proveni de la forfecarea prealabila a unor contacte
(uzare de adeziune), desprinderi de portuni din stratul de suprafata mai dur, prin
desprinderea si evacuarea materialului unor ciupituri etc., precum si prin produsele
metalice ale altor uzari. 3aracterul uzarii nu se sc"imba, indiferent daca particulele
abrazive provin din afara sau sunt continute intr!unul din corpurile in frecare (cazul
pieselor reconditionate prin cromare, metalizare, sudare etc.).
Acest tip de uzare se manifesta prin deformatii plastice locale,
microzgarierea si microasc"ierea suprafetelor in contact (fig.-).
'ezultatele cantitative ale uzarii abrazive sunt dependente de natura
cuplului de materiale, in sensul ca o duritate mai mare a suprafetei opune o
rezistenta sporita actiunii de uzare si, dimpotriva, materialele plastice permit
implantarea particulelor dure in ele0 de natura abrazivului, dimensiunile si forma
lor0 presiunea specifica si viteza de alunecare.
Brazdarea este o forma severa de abraziune, cu rizuri late si adanci, care
poate fi produsa direct de contrapiesa la angrenaje, capul dintelui), de particule
mari, dure, interpuse (in cazul discurilor de frana), de piese metalice si alte
materiale dure (la organe active de lucru al solului).
Zgarierea reprezinta forma cea mai usoara de abraziune si se manifesta prin
rizuri liniare, paralele, izolate etc. 0 poate aparea pe diferite piese (flancurile
dintilor unui angrenaj, cuzinetul unui lagar, camasa unui cilindru) fiind produsa tot
de interpunerea unor particule mai dure, actiunea unei rugozitati etc.
1.-.* U!re! l! o)ose!l!
Uzarea de oboseala este rezultatul unor solicitari ciclice a suprafeelor in
contact, urmata de deformatii plastice in reteaua atomica a stratului superficial, de
fisuri, ciupituri sau exfolieri. >actorii care influenteaza acest tip de uzare sunt
structura materialelor pieselor in frecare, temperatura, tipul solicitarii, concentrarea
eforturilor, frecventa solicitarilor variabile, dimensiunile pieselor etc.
6n general, aceste uzari apar sub forma de desprinderi de particule din
materiale, lasand urme caracteristice fiecarui gen de uzare. #zarile de oboseala
sunt pittingul, uzarea prin exfoliere si uzarea prin cavitatie.
Pittingul este o forma a uzarii de obodeala a suprafetelor cu contacte
punctiforme (de exemplu, caile de rulare ale lagarelor cu rostogolire) sau liniare
(de exempluflancurile rotilor dintate) si se recunoaste sub forma caracteristica de
cratere sau ciupituri (diferite de cele de adeziune provocate prin smulgeri).6n aceste
situatii, insusi modul de functionare da nastere unor eforturi unitare, in punctele de
contact, cu caracter pulsator.4boseala stratului se exteriorizeaza prin fisuri foarte
fine in locurile slabite dintre cristale, si anume la suprafata, in punctele de
concentrare a tensiunilor, sau la o anumita adancime, in stricta apropiere a
suprafetei, in locul in care exista efortul unitar maxim de forfecare. &ub actiunea
unor presiuni mari de contact, in prezenta unui lubrifiant cu vascozitate
insuficienta, acesta patrunde in cele mai fine fisuri, contribuind la dislocarea unor
particule de material printr!o puternica actiune de pana. Astfel, la inceput apar mici
ciupituri, care, prin cumulare, se transforma in mici cratere.
1.-., U!re! /r'% e0.ol'ere
Uzarea prin exfoliere (cojire) este caracteristica prin desprinderea de mici
particule metalice, de ordinul a * mm, sau de oxizi, de ordinul a +,+* mm, care se
produc la materiale metalice plastice, cand este depasita rezistenta la forfecare, in
zonele de contact cu frecari concentrate.
=xfolierea este activata de tensiunile interne ramase in urma tratamentelor
defectuoase de calire , cementare sau nitrurare prin micsorarea mobilitatii atomilor
in retea. 3onditiile initiale care provoaca aceasta uzare sunt diferite de cele din
cazul pittingului.
1.-.- U!re! /r'% c!1'#!#'e
Uzarea prin cavitatie este definita ca fiind un proces de distrugere a
suprafetei (si deplasarea de material sub forma de mici particule), produsa de
mediul lic"id sau gazos in contact cu metalul, fara prezenta celei de a doua
suprafete de frecare, ca in celelalte forme de uzare. &emai numeste si eroziune de
cavitatie sau coroziune de cavitatie si se produce, de regula, pe suprafetele
paletelor, rotoarelor de pompa, cilindrii motoarelor Diesel etc., care sunt in contact
cu fluidele la viteze mari.
#zarea prin cavitatie se explica astfel la miscarile relative mari sa la
sc"imbari de viteza dintre un lic"id si metal, presiunile locale devin reduse, in fluid
se produce transformarea de energie, temperatura lic"idului depasesrte timpul de
fierbere si se formeaza mici pungi de vapori si gaze( bule de cavitatie). 3and
presiunea revine la normal (sau creste) se produce o implozie (spargerea bulelor)
cu forte mari de impact pe microzonele suprafetei metalice, producandu!se
oboseala stratului si aparitia de ciupituri de cavitatie.
1.-.2 U!re! de '$/!c#
Uzarea de impact se datoreaza unor lovituri locale repetate si apare atunci
cand impreuna cu alunecarea sau rostogolirea are loc un impact compus
(componentele normale si tangentiale). Acest tip de uzare se intalneste la unele
tipuri de masini, utilaje si instalatii, ca, de exemplu concasorul cu ciocane
articulate, moara cu bile, masina de scris sau de perforat etc.
#zarea de impact se poate produce si in timpul functionarii unor organe de
masinicame, roti dintate, etc., cand, impreuna cu alunecarea sau rostogolirea (de
exmplu, pe flancurile rotilor dintate), are loc si un impact compus.
#zarea de impact poate fi clasificata in doua categorii uzare prin percutie si
uzare prin eroziune. 6n general, uzarea de impact contine mecanismele de baza ale
uzarii de adeziune, abraziune, oboseala de suprafata, uzare c"imica si termica.
1.-.3 U!re! de coro'u%e
Uzarea de coroziune constituie deteriorarea suprafetei de frecare si deci
pierdere de material, de greutate, daorita actiunii simultane sau succesive a
factorilor c"imici agresivi din componenta mediului respectiv si a solicitarilor
mecanice. (ecanismul uzarii de coroziune presupune corelarea efectelor de
coroziune c"imica, electroc"imica si mecanoc"imica.
De fapt, uzarea de coroziune se produce prin inlaturarea produsilor de
coroziune care au luat nastere pe suprafata de frecare, atat in perioada de repaus,
cat si in timpul functionarii. Asadar, procesul uzarii de coroziune se desfasoara in
doua faze
!formarea produsilor de reactie pe cale c"imica, electroc"imica si mecanoc"imica0
!inlaturarea acestor produsi de pe suprafata de frecare prin intermediul
lubrifiantilor.
Coroziunea chimica este o actiune c"imica continua a mediului ambiant
asupra suprafetelor elementelor componente ale fondului fix. 3oroziunea c"imica
poate evolua diferit, in functie de parametrii fizicoc"imici ai materialului respectiv.
6n perioada de repaus aceasta coroziune actioneaza ca proces pur c"imic numai
asupra suprafetelor desc"ise, care nu trec prin zona de comtact.
Daca coroziunea are loc in gaze, latemperaturi obisnuite, produsul coroziunii
este volatil (de exemplu, reactia fierului cu clorul), iar la oxigen, la temperaturi
ridicate, se formeaza pelicule aderente de oxizi, care micsoreaza sectiunea piesei.
6n lic"id neelectrolitic se produce o dizolvare a metalului fara formare de pelicule
protectoare (de exemplu, alumiu in clorura de amoniu, plumb in clorura de plumb
etc.)
La piesele din otel, incalzite in cuptoare, pentru a fi prelucrate sau
reconditionate prin deformare plastica sau tratamente termice, coroziunea este
insotita de o decarburare a cementitei, cu formarea de straturi de oxizi, care la
prelucrari se desprind, formand insemnate pierderi de metal. >enomenul este
favorizat de temperatura ridicata din cuptoare, de peste D)2 F, unde "idrogenul
difuzeaza in reteaua metalica, producand decarburarea si formarea de "idruri.
La piesele din fonta, o incalzire de lunga durata sau cu alternante face ca
patrunderea agentului oxidant la limita dintre cristale sa dea produsi de coroziune
voluminosi. >enomenul Gde crestereG limiteaza folosirea fontelor cenusii la
temperaturi mai mici de .)2 F.
1.-.4 Coro'u%e! elec#roc&'$'c!
Coroziunea electrochimica presupune, pe langa reactiile c"imice, si un
transfer de sarcini electrice la suprafata de separare intre metal si mediul corosiv.
6n cazul contactului metal!mediu corosiv, metalele au tendinta sa treaca sub
forma de ioni in mediul corosiv, lasand pe metal o sarcina electrica, formata din
electronii corespunzatori atomului metalic ionizat (fig.7). &arcina negativa a
suprafetei metalice atrage o cantitate egala de ioni pozitivi, afati in imediata
vecinatate a suprafetei, cantitate ec"ivalenta cu numarul sarcinilor suprafetei. 6n
acelasi timp, la suprafata metalului imersat in mediu corosiv are loc absortia de
constituenti ai mediului, dipolii apeii si moleculele polarizabile, prezente in mediul
corosiv, orientandu!se sub influenta sarcinii suprafetei.
6ntre metalul incarcat cu sarcini de un anumit semn si solutia ce contine
sarcina de semn contrar ia nastere o diferenta de potential, denumita potential de
electrod a carui marime in stratul dublu depinde de tendinta ionului metalic de a
parasi reteaua.
Aceasta reactie de ionizare a metalului constituie reactia anodica a
procesului de coroziune. Atomii cei mai expusi ionizarii sunt cei aflati in muc"iile,
nodurile sau dislocatiile retelei cristaline, ca avand energia cea mai mare. 6onii
formati pot trece sub forma de combinatii, aflate in stare solida (oxizi, compusi
insolubili) sau sub forma de combinatii solubile.
=lectronii eliberati in procesul de oxidare trebuie sa fie acceptati de un
component al mediului corosiv, a doua reactie constituind!o reducerea mediului
corosiv, ea fiind reactia catodica a procesului de coroziune.
'eactia catodica prezinta mare importanta, de multe ori putand da nastere
coroziunii. Prin depistarea reactiei catodice si eliminarea ei sau cel putin prin
reducerea vitezei acesteia, se ajunge deseori la sanctionarea unor probleme
importante de coroziune.
(etalul si mediul corosiv vor fi deci strabatute de un curent electric propriu,
generat de procesele electroc"imice, care se desfasoara la limita celor doua faze.
Diferenta de potential o pot crea si aerosolii, praful, impuritatile atmosferice,
care cad pe suprafetele pieselor, se aseaza in micronereguralitatile suprafetelor,
absorb umiditatea din atmosfera, creand astfel transferul de electroni. Asa se
explica de ce suprafetele cu rugozitati mai mari si atmosferele mai poluate
favorizeaza fenomenul.
3a formare ale coroziunii electroc"imice se mentioneaza
!xidarea coroziunea electroc"imica a fierului, datorata actiunii combinate a
oxigenului si a apei la temperatura normala0
Coroziunea in mediul lubrifiant de natura electroc"imica, apare in cazul
prezentei in lubrifiant a unei mici cantitati de apa, care, in contact cu suprafata,
formeaza microcelule electrolitice. 3orozivitatea lubrifiantilor se poate datora
sulfului provenit din uleiul de baza sau din combustibil, precum si a alterarii
lubrifiantilor, care pot capata proprietati corosive, din cauza temperaturii exagerate
de lucru. 6n scopul evitarii alterarii lubrifiantilor, se varespecta graficul de inlocuire
a lubrifiantului in baile respective.
Coroziunea mecanochimica (triboc"imica) se refera la modificarile suferite
de suprafata de frecare in timpul functionarii. Dupa natura solicitarilor mecanice,
sunt acceptate urmatoarele subclase
"coroziunea de tensionare ce apare datorita solicitarilor mecanice statice, prin care
se distruge stratul protector, producandu!se o intensificare a efectului corosiv0
!coroziunea de oboseala care apare datorita solicitarilor periodice, fenomenul de
oboseala propriu zis, fiind activat de prezenta unui anumit mediu ambiant0 prin
actiunea combinata a factorilor mecanic si c"imic are loc cresterea uzarii si
scaderea accentuata a rezistentei la oboseala0
!coroziunea tribochimica propiu!zisa, cosecinta solicitarilor de frecare. &olicitarile
mecanice nu declanseaza reactii c"imice. =le provoaca, in prealabil, modificari in
starea suprafetei sau in structura interna, degajari mari de enrgie termica, acumulari
de potential electrostatic etc., care fac posibile sau accelereaza reactiile c"imice ale
materialelor suprafetei de frecare cu mediul ambiant respectiv.
1.-.15 Al#e #'/ur' de u!re
Din aceasta categorie, se mentioneaza
#uprasarcinile care provoaca solicitari ale organelor de masini, putand
depasi limitele de rezistenta. 3"iar daca se respecta intocmai prescriptiile de lucru
(de exemplu, regimurile de asc"iere) se pot ivi suprasarcini cand masina, utilajul
sau instalatia sunt uzate. 6n aceasta situatie frecarile cresc atat de mult, incat, prin
aceasta, se depaseste incarcarea admisa, &uprasarcinile, prin actiunea lor brusca,
maresc bataile, grabesc uzarea si pot duce c"iar la distrugerea unora dintre
organele masinii sau ale motorului.
Uzarea provocata de folosirea unei anumite zone din cursa masinii
utilajului sau instalatiei se datoreaza faptului ca la productia in serie mare si in
masa se executa aceleasi operatii. Din aceasta cauza, se pot uza numai anumite
zone din suprafetele pe care le fac deplasarile. 4 marire a duratei de exploatare se
obtine prin sc"imbarea cat mai deasa a zonelor de deplasare, prin asezarea diferita
a sculelor, prin modificarea pozitiei opritoarelor etc.
$mprimarea sferica (brinellarea), specifica lagarelor cu bile, supuse unor
sarcini mari, unde apre deformarea cailor de rulare in perioadele indelungate de
repaus.
6n functionarea masinilor, uzarile nu apar singulare ci asociate (abraziune!
coroziune, adeziune!abraziune etc.) sau multiple, cum este cazul uzarii prin
ciocnire.
Pe suprafetele prelucrate mecanic raman macro si microneregularitati, astfel
ca la inceputul functionarii suprafata reala in contact va fi foarte mica, iar
presiunea va fi foarte mare. 6n aceste conditii, perioada initiala de functionare,
uzarea pieselor va creste rapid, intensitatea uzarii fiin foarte mare. Dupa uzarea
initiala, se produce tocirea proeminentelor, cele doua piese in frecare vor avea in
contact suprafete mai mari, presiunea specifica devenind mai mica.
3urba uzarii, ca lege generala in functie de timp are trei perioade distincte
! prima perioada 6 (fig..), denumita perioada de rodaj sau perioada de uzare
initiala in care uzarea creste cu viteza relativ mare0 spre sfarsitul perioadei de
rodaj viteza de uzare devine constanta0
! a doua perioada 66, denumita perioada de functionare normala in care piesele se
uzeaza lent, uzarea crescand aproape proportional cu timpul de functionare0
! a treia perioada 666, cu panta foarte mare, pe care uzarea creste aproape
instantaneu, corespunzand perioadei uzarii totale sau distructive0 abaterile de la
dimensiuni, de forma si jocurile devenind atat de mari, incat cuplul de piese este
pus in pericol.
". CONSTRUCIA GENERAL INSTALAIEI DE UNGERE A
AUTOVE6ICULELOR.
".1 Ge%er!l'#78' /r'1'%d '%s#!l!8'! de u%9ere:
>uncionarea motorului cu ardere intern$ se caracterizeaz$ prin existena mai
multor suprafee aflate sub sarcin$ 5i %n mi5care relativ$ unele fa$ de altele, %n
aceste condiii este necesar pentru a diminua frec$rile dintre suprafee. Deci, s$ se
introduc$ %ntre acestea un fluid care s$ adere la suprafee, s$ fie v/scos ca prin
presiunea intern$ care ia na5tere s$ menin$ suprafeele la o anumit$ distan$.
Lubrifiantul prezent %ntre suprafeele %n mi5care relativ$ trebuie s$
%ndeplineasc$ urm$toarele funcii
;u%c8'! $ec!%'c7. #leiul trebuie %nainte de toate s$ ung$ asamblajul, adic$ s$
formeze %ntre cele dou$ suprafee o pelicul$ de ulei pentru a evita contactul metal
pe metal.
;u%c8'! #er$'c7. #leiul are ca rol secundar limitarea temperaturii %n anumite
organe care nu pot fi r$cite prin alte procedee.
;u%c8'! c&'$'c7. #leiul trebuie s$ asigure funcionarea corect$ at/t a p$rilor
calde ale motorului c/t 5i a p$rilor reci0 s$ asigure protecia %mpotriva coroziunii
datorate umidit$ii 5i acizilor care apar %n urma arderii0 s$ asigure evacuarea
impurit$ilor.
Pe l/ng$ aceste funcii, uleiul prezent %n ansamblul piston!segmeni!c$ma5a
cilindrului %ndepline5te 5i rolul de element de etan5are.
3ondiiile de lucru ale motorului cu ardere intern$ impun urm$toarele cerine
uleiului din sistemul de ungere oncuozitate optim$0 variaie redus$ a viscozit$ii
funcie de temperatur$0 stabilitate c"imic$ ridicat$0 s$ %mpiedice aglomerarea
particulelor rezultate %n urma arderii0 s$ fie filtrabil0 s$ posede o temperatur$ de
congelare c/t mai redus$.
#ngerea suprafeelor diferitelor piese ale motorului este influenat$ %n
principal de rolul lor funcional 5i de condiiile de lucru (sarcin$ 5i vitez$).
Dup$ modul cum uleiul este adus la suprafeele %n frecare, ungerea se poate realiza
sub presiune, prin stropire cu jet de ulei0 prin cea$ de ulei sau mixt. (otoarele
pentru autove"icule utilizeaz$ ungerea mixt$ unde anumite componente (lag$rele,
bolul, tac"eii "idraulici, etc.) se ung cu ulei sub presiune, altele (cilindrul,
pistonul, camele, supapele, etc.) se ung prin cea$ de ulei sau prin stropire cu jet.
Dup$ locul unde este plasat uleiul de ungere sistemul de ungere poate fi cu Gcarter
umedG, %n care caz uleiul se afl$ depozitat %n baia plasat$ la partea inferioar$ a
motorului sau cu Gcarter uscatG la care uleiul se afl$ depozitat %ntr!un rezervor
special plasat %n afara motorului.
:n figura *7.*. se prezint$ sc"ema sistemului de ungere cu carter umed.
&istemul cuprinde circuitul principal cu pompa de ulei * cu sorbul 1 care aspir$
uleiul din baia de ulei *2 5i %l refuleaz$ prin intermediul conductei 2 c$tre filtrul de
cur$ire brut$ -, dup$ care este trimis %n magistrala de ulei 7. Din magistrala de
ulei, uleiul este distribuit prin conducte la lag$rele paliere iar prin intermediul
canalizaiei existente %n arborele cotit la lag$rele fusurilor manetoane. La anumite
construcii ungerea bolului se poate realiza sub presiune printr!un canal care
str$bate biela %n lungul ei. (otoarele cu solicit$ri termice intense 5i cu turaie
moderat$ pot utiliza acest circuit pentru r$cirea pistoanelor. Lag$rele arborelui cu
came 5i axul culbutor ** sunt alimentate cu ulei prin intermediul conductelor ).
4glinda cilindrului, camele 5i supapele sunt unse prin stropire cu jet 5i cea$ de
ulei.
La circuitul principal al sistemului de ungere se poate anexa %n paralel un
filtru de cur$ire fin$ ?. Prin acest filtru trece *+!*7, din debitul de ulei al
instalaiei de ungere, dup$ care uleiul se %ntoarce %n baie sau %n circuitul principal
contribuind la regenerarea uleiului.
(eninerea temperaturii %n limite acceptabile se realizeaz$ prin introducerea %n
paralel cu circuitul principal a sc"imb$torului de c$ldur$ *).
&istemul de ungere este prev$zut cu supape de siguran$ la pompa de ulei pentru
evitarea suprapresiunilor, la filtru pentru a permite trecerea uleiului spre locurile de
>ig.*7.*.&c"ema instalaiei de ungere mixt$ cu carter umed
ungere c/nd acesta este %mb/csit, 5i la radiatorul de ulei %n vederea scurtciurcuit$rii
acestuia c/nd uleiul este rece.
Presiunea 5i temperatura uleiului din magistral$ sunt controlate pentru a se
evidenia funcionarea defectuoas$ a instalaiei. ;ivelul uleiului din baia de ulei se
verific$ cu ajutorul tijei *1, pe care sunt trasate limita maxim$ 5i minim$.
'$cirea pistoanelor la motoarele de turaie ridicat$ se poate realiza cu ajutorul unui
orificiu calibrat amplasat la nivelul lag$rului palier (fig.*7.1), iar la motoarele de
turaie mai cobor/t$, orificiul calibrat se g$se5te %n piciorul bielei (fig.*7.2).
>ig.*7.1.'$cirea pistonului cu jet de ulei printr!un orificiu calibrat plasat la
nivelul lag$relui palier
>ig.*7.2 '$cirea pistonului cu jet de ulei printr!un orifi!ciu plasat %n picio!
rul bielei
1.1 Pompa de ulei a instalaiei de ungere a motorului.
3irculaia uleiului este asigurat$ de c$tre pompa de ulei. Dintre acestea, pompele
cu roi dinate sunt cel mai des utilizate, deoarece au construcia simpl$ 5i prezint$
siguran$ %n funcionare. Pompele cu roi dinate au dimensiuni reduse fa$ de
spaiul disponibil %n carter.
Pompa cu roi dinate cu angrenarea exterioar$ (fig.*7.-.) este alc$tuit$ dintr!o
carcas$ prev$zut$ cu orificii de intrare 5i ie5ire %n care se monteaz$ dou$ roi
dinate cu dantur$ dreapt$ sau elicoidal$. #na din roi este antrenat$ de la arborele
cu came sau de la arborele cotit, cealalt$ este antrenat$ de prima roat$ %n sens
invers. 3amerele A 5i ' reprezint$ camere de aspiraie respectiv refulare.#leiul
p$trunde %n camera de aspiraie A, umple spaiul dintre dantura 5i carcas$, apoi este
antrenat de dantura roii 5i refulat %n camera '. 3omprimarea uleiului dintre dinii
roilor este evitat$ printr!o frezare 5i uleiul este deplasat %n camera de refulare, %n
acest mod se elimin$ %nc$rcarea suplimentar$ a fusurilor roilor pompei.
&istemul de ungere poate fi prev$zut 5i cu o pomp$ cu rotor cu lobi (fig.*7.7.), care
prezint$ avantajul unui gabarit redus, siguran$ %n funcionare, asigur$ presiuni
ridicate la turaii sc$zute .
Pompa cu rotor cu lobi (cu angrenare interioar$) se compune din dou$ rotoare 1 5i
2 montate %n carcasa *. 'otorul interior 1 este antrenat prin intermediul arborelui
de comand$ de la arborele cu came sau arborele cotit. 'otorul 2, exterior este
dezaxat fa$ de rotorul 1 5i arborele de comand$. La rotirea rotorului interior este
antrenat %n mi5care de rotaie %n acela5i sens 5i rotorul exterior. #leiul aspirat %n
spaiul dintre rotoare este transportat de c$tre lobii rotorului interior 5i exterior, %n
spaiul care se mic5oreaz$ datorit$ excentricit$ii, comprimat uleiul este refulat sub
presiune spre magistrala de ulei.
>ig.*7.-. Pompa de ulei cu angrenare exterioar$ *!roata conduc$toare0 1!
roata condus$0 2!frezare0 A!spaiul de aspiraie0 '!spaiul de refulare.
".( Su/!/! de s'9ur!%87
:n scopul protej$rii instalaiei de ungere de cre5terea presiunii se introduce %n
circuitul de refulare al pompei supape de siguran$ care menine o presiune
constant$ %ntr!un domeniu larg de turaii 5i temperatur$. &urplusul de ulei este
deviat %n circuitul de aspiraie al pompei de ulei sau baie.
Presiunea uleiului se consider$ optim$ pentru motoarele de autove"icule %n limitele
+,1H+,7 (Pa la o temperatur$ de )+H?+
+
3.
:n cazul motoarerlor mici cu cantit$i mici de ulei se utilizeaz$ supape cu bil$
(fig.*7...), iar la motoarele cu debite mari de ulei %n sistemul de ungere se
utilizeaz$ supape cu piston (fig.*7.).).
#leiul este absorbit din baia de ulei printr!un element filtrant (sorb) care poate fi
fix sau plutitor, situat %n partea cea mai de jos a b$ii de ulei.
>iltrul sorbului (fig.*7.?) este confecionat dintr!o sit$ din s/rm$ de oel sau tabl$
perforat$. Acest filtru protejeaz$ pompa de ulei de impurit$ile solide. La
motoarele mici filtrul sorbului poate prelua funciile filtrului din circuitul principal,
%n acest caz sita trebuie s$ asigure reinerea impurit$ilor 5i s$ fie accesibil la
cur$at.

>ig. *7.) &upapa cu piston >ig.*7... &upap$ cu bil$
".* ;'l#rele de ule'
#leiul %n timpul funcion$rii motorului cu ardere intern$ pierde din calit$ile sale
datorit$ p$trunderii unor impurit$i particule metalice rezultate %n urma
fenomenului de uzur$0 particule de praf care p$trund %n motor odat$ cu aerul
nefiltrat corespunz$tor la admisie0 impurit$i rezultate %n urma unui montaj 5i unei
%ntreineri necorespunz$toare0 impurit$i ce se formeaz$ %n carter0 produse c"imice
rezultate %n urma aciunii gazelor sc$pate %n carter.
Datorit$ fenomenului de degradare a calit$ii uleiului ungerea este compromis$
antren/nd amplificarea uzurilor 5i c"iar apariia de avarii ale motorului.
Pentru a elimina efectele negative pe care la produc impurit$ile, %n sistemul de
ungere se introduc elemente de filtrare care au rolul de cur$ire.
Dup$ fineea filtr$rii, filtrele de ulei se %mpart %n dou$ categorii filtre de cur$ire
brut$ 5i filtre de cur$ire fin$. >iltrul de cur$ire brut$ se monteaz$ %n serie %n
circuitul de refulare al pompei de ulei, prin el trec/nd %ntreaga cantitate de ulei.
'ezistena "idraulic$ este redus$. >iltrul brut reine impurit$i de dimensiuni
cuprinse %ntre 1+H*++mm. (ontajul %n serie al filtrului impune prezena unei
supape de siguran$ care s$ permit$ scurtcircuitarea filtrului %n cazul %mb/csirii
acestuia.
>iltrul de cur$ire fin$ se monteaz$ %n paralel cu circuitul principal de ungere,
cantitatea de ulei care!l str$bate este de *+H*7, din cantitatea de ulei din
sistemul de ungere pentru a se evita pierderile "idraulice. >iltrul fin reine
impurit$i cu dimensiuni de p/n$ la 7 mm. Dup$ filtrare uleiul este returnat %n baia
de ulei contribuind la regenerarea acestuia.
Dup$ gradul de filtrare, filtrele se pot clasifica %n filtre statice 5i filtre dinamice.
>iltrele cu discuri (fig.*7.*+) au elementul filtrant dintr!un num$r de discuri din
metal sau carton de forme speciale a5ezate unele peste altele care formeaz$
interstiii de trecere a uleiului. 6mpurit$ile de dimensiuni mai mari sunt reinute %n
exteriorul filtrant, iar cele de dimensiuni mici %n spaiul dintre discuri.
>ig.*7.*+. >iltru cu discuri a) cu discuri metalice0 b) cu discuri din carton.
>iltre statice
'einerea impurit$ilor se realizeaz$ cu ajutorul unui element filtrant, care poate fi
sit$ metalic$, discuri metalice sau de "/rtie, cu aciune magnetic$ sau active.
>iltrele cu sit$ metalic$ (fig.,*7.D), sunt utilizate %n general pentru filtrarea uleiului
%nainte de intrarea %n pompa de ulei, dar 5i ca filtre de cur$ire brut$ sau fin$ (pot
reine impurit$i p/n$ la 7 mm).
3onstrucia elementului de filtrare se realizeaz$ dintr!un pac"et de discuri %n care
se %ncorporeaz$ site 5i care montate formeaz$ %ntre ele spaii suficient de mari
pentru impurit$ile reinute. >iltrele cu sit$ rein prin aderen$ 5i emulsiile
gelatinoase.
>iltrul cu discuri metalice este prev$zut cu elemente care asigur$ posibilitatea
cur$irii interstiiilor c"iar %n timpul funcion$rii prin rotirea din exterior a
pac"etului de discuri.
>iltrul cu discuri din carton se utilizeaz$ ca filtru fin.
a) b)
c)
>ig. *7.D. >iltru cu sit$ metalic$ a) ansamblu de elemente cu site metalice0 b)
element de filtrare cu sit$ metalic$0 c) asociere a unui filtru magnetic la un filtru cu
site.
>iltrele cu element filtrant din "/rtie (fig.*7.**.) sunt utilizate pe scar$ larg$, ele
pot fi utilizate at/t ca filtre de cur$ire brut$ c/t 5i ca filtre de cur$ire fin$ %n
funcie de dimensiunile porilor "/rtiei. Pentru a se %mbun$t$ii rezistena 5i
propriet$ile de aderen$ "/rtia de filtru este impregnat$ cu diferite produse.
<abaritul acestor filtre este redus datorit$ modului de construcie al elementului
filtrant, "/rtia de filtru fiind pliat$, iar forma este meninut$ de o arm$tur$
metalic$.
>iltrele cu element filtrant din "/rtie nu pot fi cur$ite, c/nd acesta se %mb/cse5te
este %nlocuit cu unul nou.
>iltrul este prev$zut cu o supap$ de siguran$ care se desc"ide la o presiune de
+,*H+,17 (Pa, asigur/nd trecerea uleiului %n circuitul de ungere f$r$ s$ mai treac$
prin elementul filtrant c/nd acesta este %mb/csit sau uleiul are v/scozitate mare.
>iltrele magnetice se utilizeaz$ ca filtre suplimentare pe l/ng$ filtrele cu sit$, cu
discuri sau dopurile de golire.
Aceste filtre rein particule feroase 5i prin coeziune particule de bronz sau alte
particule nemagnetice rezultate %n urma uzurii.
>iltrele active rein unii produ5i organici dizolvai %n ulei precum 5i ap$. &epararea
lor se realizeaz$ prin absorie, "idratare sau reacii c"imice. 3a element filtrant se
folosesc p/sla, "/rtia de filtru0 amestecuri de oxid de aluminiu, bauxit$, mangan,
sulf sau vat$ de zgur$.
>ig. *7.**. >iltru cu cartu5 filtrant din "/rtie
a) ansamblu0 b) funcionare normal$0 c) funcionare c/nd filtrul este %mb/csit
>iltrele dinamice, realizeaz$ separarea impurit$ilor prin centrifugare. La motoarele
de autove"icule pot fi utilizate dou$ variante constructive a) cu antrenare
mecanic$0 b) cu jet liber.
>iltrele antrenate mecanic primesc mi5care de la arborele cotit, extinderea acestei
soluii este limitat$ de complicaiile te"nice care intervin 5i de %ntreinerea dificil$.
>iltrele cu jet liber (fig.*7.*1.) nu pun probleme te"nice la amplasarea lor pe
motor. 'otorul filtrului este pus %n mi5care de cuplul forelor de reacie a dou$
jeturi de ulei care ies prin orificii calibrate. 9uraia rotorului este cuprins$ %ntre
7+++H*++++ rotImin. &ub aciunea forelor centrifuge impurit$ile care se g$sesc
%n uleiul care umple rotorul sunt proiectate pe carcasa acestuia. #leiul filtrat este
returnat spre baia de ulei. >olosirea filtrelor centrifugale determin$ o reducere a
uzurii medii a motorului (la cilindru de *,. ori0 la arborele cotit de 1,7 ori).
>ig.*7.*1.>iltrul de ulei centrifugal
"., R!d'!#orul de ule'
:n timpul funcion$rii motorului cu ardere intern$, uleiul din instalaia de ungere
preia o parte din cantitatea de c$ldur$ dezvoltat$ %n motor. Pentru a se menine
temperatura uleiului %n limite acceptabile %n circuitul de ulei se amplaseaz$
radiatorul de ulei.
'adiatoarele de ulei sunt construite %n dou$ variante %n funcie de agentul care preia
c$ldura de la ulei radiatoare r$cite cu ap$ 5i radiatoare r$cite cu aer.
'adiatoarele r$cite cu ap$ (fig.*7.*2) asigur$ o temperatur$ stabil$ a uleiului,
independent$ de turaie, sarcina motorului 5i temperatura mediului ambiant. La
pornire asigur$ %nc$lzirea uleiului, ceea ce permite o circulaie corect$ a acestuia
spre punctele de ungere.
>ig.*7.*2. &c"imb$torul de c$ldur$ ulei!ap$
>ig.*7.*-.&c"imb$torul de c$ldur$ ulei!aer
'adiatoare r$cite cu aer (fig.*7.*-), au dimensiuni reduse 5i o construcie simpl$.
9emperatura uleiului nu este stabil$ din cauza fluctuaiilor de temperatur$ a
mediului ambiant. ;u asigur$ %nc$lzirea uleiului dup$ pornire, de aceea pentru a se
evita suprapresiunea datorat$ rezistenelor "idraulice mari el este scurtcircuitat prin
intermdiul unei supape de siguran$. Arcul supapei este tarat s$ asigure o
desc"idere a acesteia la o diferen$ de presiune de +,*7...+,1 (Pa.
".- A$/l!s!re! .'l#relor <% c'rcu'#ul de u%9ere.
>iltrele pot fi montate, %n circuitul de ungere dup$ mai multe sc"eme fiecare din
acestea prezent/nd at/t avantaje c/t 5i dezavantaje.
Amplasarea filtrului %n circuitul principal al instalaiei de ungere (fig.*7.*7.a.).
Prin filtru trece %ntreaga cantitate de ulei debitat$ spre punctele de ungere, uleiul
%ntorc/ndu!se %n baie numai dup$ ce a parcurs %ntreg circuitul de ungere. >iltrarea
%n acest caz este de finee medie din cauza debitului mare de ulei. Prezena supapei
de siguran$ este obligatorie pentru a se permite scurtcircuitarea filtrului %n cazul
%mb/csirii acestuia. :n unele cazuri filtrul poate fi prev$zut cu indicator de avarie
care va opri motorul la %mb/csirea filtrului.
Amplasarea filtrului %n circuitul secundar al instalaie de ungere (bJ!pass)
(fig.*7.*7.b. 5i c). >iltrul de ulei este amplasat %ntr!un circuit secundar, iar uleiul
dup$ filtrare revine %n baia de ulei. Debitul care str$bate circuitul secundar este de
*+!*7, din debitul circuitului principal, %n cazul filtrelor centrifugale cu jet liber
debitul de ulei prin filtru poate ajunge p/n$ la 1+,. =xist$ sisteme de ungere la
care filtrul din circuitul principal poate s$ lipseasc$, 5i numai o fraciune din uleiul
din sistemul de ungere s$ treac$ prin filtrul din circuitul secundar.
Amplasarea filtrelor %n paralel. Amplasarea filtrelor %n paralel (fig.*7.*7.d) acestea
pot fi sub form$ de cartu5, particular acestui sistem este faptul c$ uleiul dup$ ce a
trecut prin filtrul din circuitul secundar se %ntoarce %n circuitul principal dup$ care
este trimis la punctele de ungere.
>ig.*7.*7.&c"eme de amplasare a filtrelor de ulei %n circuitul instalaiei de ungere
".2 Ve%#'l!8'! c!r#erulu'
:n timpul funcion$rii motorului cu ardere intern$ din cauza etan5$rii imperfecte a
ansamblului piston!segmeni!cilindru %n carter p$trunde o cantitare de gaze arse,
vapori de ap$, aer, 5i dioxid de sulf care au ca efect intensificarea form$rii
depozitelor %n carter0 apariia unor substane cu aciune coroziv$0 amplificarea
exid$rii uleiului.
=liminarea gazelor arse 5i a vaporilor de combustibil din carterul motorului se
poate realiza %n dou$ moduri direct %n atmosfer$ sau sunt aspirate %n colectorul de
admisie.
:n cazul motoarelor cu aprindere prin comprimare gazele din carter se elimin$ %n
atmosfer$ dup$ ce %n prealiabil au fost trecute printr!un filtru separator de ulei
(fig.*7.*.). &oluia este de natur$ s$ sporeasc$ poluarea mediului %nconjur$tor,
deoarece aceste gaze conin 5i o serie de produ5i de ardere.
8entilaia carterului cu aspiraia gazelor %n colectorul de admisie (fig.*7.*))
limiteaz$ poluarea mediului.
9ransferul gazelor din carterul motorului %n colector este reglat$ de o supap$
(fig.*7.*?) %n funcie de sar!cina motorului 5i cantitatea de gaze sc$pate %n carter.
:n cazul %n care motorul este oprit supapa se afl$ pe sediul s$u. La turaii 5i sarcini
reduse gazele din carter trec spre colector numai prin orificiul calibrat al supapei,
iar la turaii 5i sarcini ridicate supapa este %n ec"ilibru gazele trec/nd at/t prin
orificiul calibrat al supapei c/t 5i pe l/ng$ ea.
>ig.*7.*) &c"ema ventilaiei carterului prin >ig.*7.*..&c"ema ventilaiei
carterului %n atmosfer$
colectarea gazelor spre admisia motorului
". 3 =%#re8'%ere! '%s#!l!8'e' de u%9ere.
".3.1 Per'od'c'#!#e! <%#re8'%er'lor #e&%'ce '%s#!l!8'e' de u%9ere.
:n procesul de exploatare a ma5inilor %n urma uz$rilor 5i influin$rii
factorilor diferite %n agregatele lor au loc sc"imb$ri, care %n corespundere de
condiiile de exploatare cu majorarea rulajului sau cu timpul treptat se acumuleaz$,
mic5or%nd fiabilitatea ma5inilor.
Pentru meninerea fiabilit$ii ma5inilor este necesar periodic de efectuat :9.
>iabilitatea %n mare parte o s$ depind$ de calitatea 5i dac$ la timp sa petrecut :9 %n
procesul de exploatare.
:9 K este un proces de lucr$ri pentru meninerea st$rii bune de exploatare sau
de funcionare a ma5inilor la preg$tirea dup$ destinaie, %n procesul de folosire la
p$strare 5i transportare.
Periodicitatea 5i volumul lucr$rilor de :9 a ma5inilor sunt prev$zute %n
%ndrumarul pe serviciul auto 5i instruciunile de exploatare pentru fiecare marc$ de
ma5in$.
3onform 4rd.(A nr.)? din *..+-.1++1 cu scopul meninerii ma5inilor
tuturor grupurilor %n stare de funcionare %n cursul p$str$rii 5i folosirii se execut$
urm$toarele categorii de :9 complex$ .
>L! /7s#r!re de scur#7 dur!#7 ? (893) verificarea te"nic$ de control, (:9 K
*P) %ntreinerea te"nic$ ;r.* la p$strare, (:9&) %ntreinerea te"nic$ sezonier$, (:9')
%ntreinerea te"nic$ reglamentar$.
>L! /7s#r!re <% co%ser1!re ! (893) verificarea te"nic$ de control, (:9 K
*P) %ntreinerea te"nic$ ;r.* la p$strare, (:9 K 1P) %ntreinerea te"nic$ ;r.1 la
p$strare, (:9') %ntreinerea te"nic$ reglamentar$.
(a5inilor c$rora executarea :9' este stabilit$ peste D!** ani, dup$
executarea :9' de r%nd (peste 7!. ani) li se execut$ :9 K 1p cu reconservare 5i
parcurs de control (prob$).
>L! .olos're @uA K (89) verificarea te"nic$, (:9L) %ntreinerea te"nic$
zilnic$, (:9 K *) %ntreinerea te"nic$ ;r.* l, (:9 K 1) %ntreinerea te"nic$ ;r.1, (:9&)
%ntreinerea te"nic$ sezonier$, (:9') %ntreinerea te"nic$ reglamentar$.
3onsumul de munc$, timpul afectat 5i periodicitate efectu$rii :9 a ma5inilor
sunt indicate %n anexa - 5i 7.
;r.
dIo
Denumire te"nicii
militare
:9 K *(Mm) :9 K 1(Mm)
* <az 2*+* 17++ ! 2+++ *++++ ! **+++
1 Lil *2* -+++ *.+++
2 Famaz -2*+ -+++ *1+++
- Fraz 1.+ 2+++ *7+++
7 #ral -21+ -+++ *.+++
. E(D * *2++ ! *7++ 2+++ ! 21++
) E9' ?+ 1+++ .+++
? 9AE )*( 1+++ .+++
D (9 ! LE ?++ ! *+++ 1-++ ! 2+++
*+ <AL .. 1+++ *++++
".3." Volu$ul lucr7r'lor l! <%#re8'%ere! #e&%'c7 ! '%s#!l!8'e' de u%9ere.
:9 a instalaiei de ungere const$ %n alimentarea instalaiei cu ulei, verificarea
nivelului, ad$ugarea 5i sc"imbul uleiului, cur$area 5i sp$larea filtrelor 5i instalaiei
de ventilare a carterului, verificarea 5i %nl%turarea scurgerilor, verificarea presiunii
uleiului %n instalaie.
La 89 se verific$ uleiul %n baia de ulei a motorului 5i etan5ietatea instalaiei.
La :9L %nafar$ de lucr$rile petrecute la 89 se efectuiaz$ ad$ugarea %n
instalaie a uleiului
La La :9 K* %nafar$ de lucr$rile :9L este necesar de scurs sedimentul din
filtrele de ulei (pe motor cald), de spalat filtrul de cur$are brut$ 5i filtru instalaiei
de ventilare a carterului, de verificat fixarea aparatelor 5i conductelor instalaiei
precum 5i b$ii de ulei.
La :9 K 1 ad$ug$tor la lucr$rile enumerate se cur$$ filtrul centrifugal de
cur$are fin$ a uleiului, conductele 5i supapa instalaiei de ventilare a carterului,%n
perioada de exploatare de var$ se sufl$ cu aer comprimat furtunurile radiatorului
de ulei, se sc"imb$ uleiul din instalaie.
".4 M!#er'!lele .olos'#e l! <%#re8'%ere! #e&%'c7 '%s#!l!8'e' de u%9ere.
Ule'ur' /e%#ru $o#or.
3lasificarea contemporan$ uleiurilor pentru motor sunt clasificate astfel
( K uleiuri pentru motor0 3ifra K ne indic$ vizcozicitatea la temperatura *++
+
3
(s&9)0 litera K ne indic$ destinaia %n corespundere calit$ile de exploatare a
uleiurilor0 A!pentru motoarele ne!forate0 E K pentru motoarele puin forate0 8!
pentru motoarele mediu forate0 <! pentru motoarele %nalt forate.
6ndexul pentru litere * K pentru motoarele cu carburator0
1 K pentru motoarele disel.
#n exemplu de desfacere a m$rcii de ulei (arca (!.
L
I*+ <
*
( K uleiul pentru motor0
.I*+ K vizcozicitatea la K*?
+
3 corespunde 1.++!*+-++ mm
1
Ic0

L
! aditivi pentru v/scozitate0
*+ K vizcozicitatea la *++
+
3 corespunde *+mm
1
Ic0
<
*
K uleiuri destinate pentru motoarele cu carburator %nalt forate.
La marca (!? <
1
F litera NFO ne indic$, c$ uleiul este destinat pentru toate
modificaiile 3amAL.
#leiurile care poate s$ fie %nlocuite cu urm$toarele m$rci de uleiuri
Marca uleiului de baz nlocuitorul uleiului Destinaia
#leiurile de motor pentru #leiuri de motor (!?8, Pentru motoarele cu
carburat.
orice sezon (!.
L
I*+ E A&L
p
!*+, (!?A
#leiuri pentru motor de #lei pentru motor (!?E
*
Pentru motoarele cu
carburat.
iarn$ (!-
L
.E
*
. :n calitate de ulei de
iarn$.
#leiuri de motor pentru (!*+8
1
, (!?8
1
, Pentru motoarele disel
4rice sezon (!.
L
I*+ 8 (!*+<
1
F, (!?<
1
F 5i modificarea lor.
#leiuri de motor (!*+<
1
, #leiuri de motor (!*+<
1
F Pentru motoarele disel
cu turbo
(!?<
1
F
#leiuri pentru motor #leiuri pentru motor Pentru motoarele
autoturismelor
(!.I*+<
*
(!*1<
*
!utilizate vara0
(!?<
*
!utilizate iarna.
#leiuri pentru motor #leiuri pentru motor Pentru motoarele de tipul
8!1,
(9!*.
p
(!*. 6PP!2 D!*1, #9D!17, #9D!1+
#leiuri pentru motor #leiuri pentru motor Pentru motoarele D!*1 %n
orice
(!*. 6PP!2 (9!*.
p
sezon.
#leiuri pentru motor (9L!*+
p QQ
Pentru motoarele disel #9D,
D!*1.
(. C!lculul '%s#!l!8'e' de u%9ere
(.1 C!lculul l!97rulu' /e )!! #eor'e' &'drod'%!$'ce ! u%9er''
=xperiena a confirmat complexitaatea funcion$rii ansamblului fus!cuzinet
deoarece sarcinile 5i vitezele aplicate sunt variabile ca m$rime 5i direcie, %n timp 5i
spaiu.
3omportamentul funcion$rii lag$rului este influenat de variaia gradienilor %n
spaiu 5i %n timp a unor parametrii eseniali geometria longitudinal$ 5i transversal$
a arborelui0 vitezele tangeniale la cele dou$ suprafee0 jocurile radiale %ntre arbore
5i cuzinet0 m$rimea 5i direcia sarcinilor aplicate0 debitul de ulei eficace0
viscozitatea dinamic$ a uleiului %n interiorul lag$rului.
Ace5ti parametrii de cele mai multe ori sunt interdependeni unul de altul
influen/ndu!se reciproc. :n consecin$ toate variaiile unui parametru provoac$
variaii celorlali, variaii care afecteaz$ comportarea lag$rului %n sens, fie conjugat,
fie contrar. De aceea, lag$rele arborelui cotit se verific$ pe baza teoriei
"idrodinamice a ungerii, la %nc$rcare, care apreciaz$ jocul minim %ntre fus 5i
cuzinet %n raport cu jocul admisibil 5i la %nc$lzire, prin care se determin$
temperatura uleiului %n lag$r %n raport cu temperatura admisibil$.
Dimensiunile fusurilor (lungimea l
f
5i diametrul d
f
) se stabilesc din calculul de
rezisten$ al arborelui cotit iar forele %
fmax
, %
fmed
, respectiv presiunile p
fmax
, p
fmed
se
determin$ cu ajutorul diagramelor polare construite %n cadrul calculului termic.
Distribuia de presiune din lag$r este cunoscut$ din teoria "idrodinamic$ a ungerii
(fig.*7.1+)
>ig.*7.1+.&c"ema de calcul ungerii lag$rului a)distribuia presiunii %n pana de ulei %n
seciune transversal$0 b)distribuia presiunii %n pana de ulei %n seciune longitudinal$0
c)poziia arborelui %n lag$r
&e utilizeaz$ urm$toarele notaii r
f
! raza fusului0 d
f
! diametrul fusului0 l
f
!
lungimea fusului0 r
c
! raza cuzinetului0 d
c
! diametrul cuzinetului0 e !
excentricitatea. Aceste m$rimi sunt utilizate la definirea urm$torilor parametri x !
jocul radial,
= r r
c f *0 . ! jocul diametral,
= = 1 d d
c f 1 0 : ! jocul relativ,
= = r d
f f 20 o ! lungimea relativ$ a lag$rului,
=l d
f f -0 e
r
! excentricitatea
relativ$, e
r
A eIr0 h
min
! jocul minim %n lag$r,
( ) h e e
r min
= = *
70 h
max
! jocul
maxim %n lag$r,
( ) h e
r max
= + *
.
Pe baza teoriei "idrodinamice a ungerii %nc$rcarea lag$rului este determinat$ de
presiunea medie din lag$r
p
) prin relaia
( )
p
C
e
e
e
& u
'
( r
r
r
=

7
1 *
1
1

? (*7.7)
unde o
u
este viscozitatea dinamic$ a uleiului0
) ! viteza ung"iular$ a fusului0
CQ ! constant$.
<rup/nd convenabil factorii se obine un parametru adimensional care
caracterizeaz$ lag$rul
( )


=

=
p
e
'
u
p r D (*7..)
Parametrul _ se nume5te coeficient de %nc$rcare al lag$rului sau cifr$ caracteristic$.
:n figura *7.1*. sunt trasate curbele coeficientului de %nc$rcare %n funcie de
excentricitatea relativ$ e
r
5i lungimea relativ$ o.
>ig.*7.1*.3ifra caracteristic$ a lag$rului
:nc$lzirea uleiului %n lag$r este determinat$ pe baza lucrului mecanic de frecare *
fl

din lag$r

* +
fl fl
= RMS I sT
*+(*7.))
Lucrul mecanic de frecare poate fi descris prin relaia
* , )
fl f
=

*+
1
** (*7.?)
unde ,
f
! fora de frecare din lag$r, %n Rda;T0 ) ! viteza periferic$ a fusului, %n
RmIsT0
>ora ,
f
se determin$ pe baza rezultantei medii a aciunii forelor care acioneaz$
asupra fusului (din diagrama polar$).
, % p l d
fl f f f f
= =
*1 (*7.D)
unde o
l
este coeficientul de frecare lic"id$ %n lag$r.
3$ldura dezvoltat$ prin frecare %n lag$r poate fi exprimat$ prin relaia (*7.*+)
fl
f f f
+ p d l n

, = + 712 *+
2 1

*2 (*7.*+)
unde
p
*- se m$soar$ %n Rda;Im
1
T, l
f
, d
f
%n RmT, n %n RrotIminT.
3oeficientul de frecare lic"id$ o
f
din relaia (*7.*+) este o m$rime necunoscut$, se
poate calcula pe baza teoriei "idrodinamice a ungerii utiliz/nd relaia de calcul
(*7.**) 5i nomogramele din figura *7.11.a 5i b.
( )
f r
e

=
*7 (*7.**)
3$ldura dezvoltat$ %n lag$r prin frecare este evacuat$ %n exterior prin intermediul
uleiului u
+

*. 5i prin intermediul lag$rului l

+

*). :n condiia ec"ilibrului termic al

lag$rului se poate stabili ecuaia de bilan termic
fl u l
+ + +

= +
*? *7.*1)
&c"imbul de c$ldur$ %ntre ulei 5i lag$r se realizeaz$ prin convecie, cantitatea de
c$ldur$ fiind exprimat$ prin ecuaia
l
l f f
+
c d l t

=
*D (*7.*2)
3oeficientul de convecie c
l
nu are valori sigure. Pentru motoarele de autove"icule
c$ldura evacuat$ prin intermdediul lag$rului s!a stabilit pe baze experimentale ca
fiind *+H*7, din c$ldura dezvoltat$ %n lag$r.
( )

, ,

+ +
l fl
= +*+ +*7
1+(*7.*-)
3$ldura preluat$ de ulei se determin$ din ecuaia calorimetric$
( )
u
u ul u ue ui
+
c - t t

= RMS I sT
1* (*7.*7)
unde c
u
, x
u
! c$ldura specific$, %n RMSIMgFT, respectiv densitatea, %n RMgIm
2
T0
-
ul
! debitul de ulei care circul$ prin lag$r, %n Rm
2
IsT0
t
ui
, t
ue
! temperatura la intrare respectiv ie5irea din lag$r.
La proiectare se admite t
ui
A ?+HD+
+
3, t
ue
A D+H**+
+
30 t
u
A t
ue
! t
ui
A (1+H2+)
+
30
t
ui
A t
ubaie
B (*7H1+)
+
30 c
u
.x
u
A *.)-H*??2 RMSIm
2
FT.
Debitul de ulei prin lag$r 8ul se calculeaz$ pe baza teoriei "idrodinamice a
ungerii.
( )

, , - n d e
ul f v r
=

* +-) *+
2 1
Rm I sT
2
11 (*7.*.)
unde n este %n RrotIminT0
d %n RmmT0
d
f
%n RmT.
>uncia
v
(e
r
, o) se determin$ din figura *7.12.
=cuaia de ec"ilibru termic al lag$rului poate fi rezolvat$ fie prin metode numerice,
fie prin metoda grafo!analitic$, prin care se determin$ temperatura t
ue
A t
up
5i
satisface condiia de ec"ilibru.
(etoda grafo!analitic$ se bazeaz$ pe alegerea unor temperaturi, ec"idistante %n
zona de estimare a temperaturii t
up
, se calculeaz$ pentru aceste temperaturi, valorile
pentru

+
fl 12 5i (

+ +
l u
+
1-), cu care se traseaz$ dou$ curbe %n coordonate +! t
ue

(fig.*7.1-). La intersecia celor dou$ curbe se g$se5te temperatura t
up
care satisface
ecuaia de bilan termic.
Prin determinarea temperaturii t
up
se determin$ cifra de %nc$rcare _, deoarece o
u

este o funcie de temperatur$. 3u ajutorul cifrei de %nc$rcare se determin$
excentricitatea relativ$ e
r
5i h
min
A r (* ! e
r
), consider/nd suprafeele perfect netede.
17:n realitate suprafeele au rugozit$i proprii h
f
5i h
c
(fig.*7.17) (h
f
! %n$limea
rugozit$ii fusului0 h
c
! %n$limea rugozit$ii cuzinetului). 3onsider/nd h
p
grosimea
pelicului de ulei, rezult$ c$ distana minim$ %ntre fus 5i cuzinet trebuie s$ satisfac$
relaia
min h h h h f p c
+ +
1. (*7.*))
:n cazul motoarelor pentru autove"icule rugozitatea fusurilor variaz$ %ntre h
p
A
+,-H+,? RmmT, iar rugozitatea cuzineilor h
c
A*,.H2,1 RmmT. Abaterile de la forma
geometric$ 5i deformaia lag$rului se iau %n considerare printr!o amplificare a
sumei rugozit$ilor fusului 5i cuzinetului, se consider$ c$ h
f
Bh
c
A 1H- RmmT.
3ercet$rile experimentale au ar$tat c$ h
p
1H2 RmmT.
Astfel, distana minim$ admisibil$ dintre suprafeele fusurilor 5i cuzineilor trebuie
s$ fie
h
a
A -H. RmmT.
3oeficientul de siguran$ la ungere lic"id$ se define5te prin raportul
=
min h
hadm
1) (*7.*?)
>uncionarea lag$rului este normal$ c/nd c U*,7, h
min
U.HD RmmT 5i t
up
V *1+H
*17
+
3.
(." Pro)le$e s/ec'.'ce !le /ro'ec#7r'' l!97relor /r'% /r's$! u%9er''
Ansamblul fus!cuzinei este caracterizat de diametrul GdG al fusului 5i de l$imea
cuzinetului GlG.
Produsul GlxdG reprezint$ suprafaa cu ajutorul c$reia se calculeaz$ presiunea
maxim$ (p
max
) din lag$r, de valoarea c$reia depinde grosimea pelicului de ulei din
lag$r.
La proiectarea lag$rului %ntr!o prim$ etap$ se adopt$ o suprafa$ specific$ (lxd) a
lag$rului suficient de ridicat$ pentru a se asigura o grosime optim$ a filmului de
ulei. :n etapa a doua se alege raportul l.d.(Acest raport are dou$ limite limita
inferioar$ care determin$ evacuarea rapid$ a uleiului din lag$r 5i limita superioar$
determinat$ de s$geata arborelui in/nd cont de jocul din lag$r ales).
Pentru a limita lungimea, greutatea 5i costul motorului %n mod practic se alege
l.dV+,7, iar pentru a se asigura condiii bune de ungere l.d nu trebuie s$ coboare
sub valoarea de +,2. 'aportul lId influeneaz$ at/t asupra factorului de portan$ c/t
5i asupra grosimii minime a pelicului de ulei ca urmare a incidenei asupra curgerii
axiale de ulei.
Alegerea diametrului fusului d este %n funcie de viteza periferic$0 pentru (A3
viteza periferic$ nu trebuie s$ dep$5easc$ *1 mIs. :n cazul lag$rului fusului
maneton diametrul este limitat de trecerea capului bielei prin alezajul c$m$5ii
cilindrului.
Dep$5irea vitezei critice provoac$ o %nc$lzire suplimentar$ a uleiului care conduce
la diminuarea viscozit$ii la fel de periculoas$ ca 5i insuficiena debitului de ulei.
Lag$rul fusului maneton este uns cu ulei deja %nc$lzit %n lag$rul palier iar debitul
de ulei este redus datorit$ pierderilor din lag$rul palier, de aceea viteza periferic$
nu trebuie s$ dep$5easc$ ** mIs.
3alculul ungerii lag$relor consider$ regimul de curgere laminar, %ns$ %n funcionare
regimul de curgere al uleiului poate deveni turbulent atunci cand parametrul
).hIq dep$5e5te o anumit$ valoare () ! viteza periferic$ relativ$ %ntre suprafaa
fusului 5i cuzinetului0 h ! jocul radial0 q ! viscozitatea dinamic$ a uleiului din
lag$r).
'egimul turbulent de curgere poate apare %n urm$toarele condiii
! vitez$ periferic$ relativ$ ridicat$0
! jocul %ntre fus 5i cuzinet cre5te (uzur$)0
! diminuarea viscozit$ii cinematice (%nc$lzirea excesiv$ a uleiului).
Apariia regimului de curgere turbulent provoac$ o cre5tere accentuat$ a curgerii
degajate %n lag$r determin/nd o Gsuper!%nc$lzireG a uleiului ceea ce determin$ o
reducere a grosimii pelicului de ulei, cre5terea jocului radial, funcionarea cu 5oc la
fiecare punct mort.
:n timpul funcion$rii %nc$lzirea lag$rului poate conduce la mic5orarea periculoas$
a jocului dintre arbore 5i cuzinet. Pentru a compensa aceast$ diminuare trebuie s$
se prevad$ un joc suplimentar %n a5a fel ca jocul de montaj s$ se compun$ din jocul
%n funcionare 5i jocul suplimentar. Socul la funcionare %ntre arbore 5i cuzinet
trebuie s$ fie
/
d ) l
d
0 =

+ ?
*+
2
-
,
1? (*7.*D)
unde ) ! viteza relativ$ %ntre fus 5i cuziner, %n RmIsT0
d ! diametrul fusului, %n RmmT0
0 ! factor de corecie care ine seama de materialul cuzinetului.
Socul minim pentru a asigura un film continuu de ulei poate fi calculat 5i cu
formula empiric$
/
n d

min
=

-
7
-.+ *+
RmmT1D (*7.1+)
unde n! turaia arborelui, %n rotImin0 d ! diametrul fusului, %n mm.
Pentru a se ine seama 5i de deformaiile arborelui la fora de presiune maxim$, la
proiectare se adopt$
/A (*,*H*,2)d.*+
!2
RmmT pentru lag$rul fusului maneton0
/A (*,2H*,7)d.*+
!2
RmmT pentru palier0
Socul total al cuzinetului trebuie s$ fie
/
d

l
= + 1
*++
, RmmT
2+ (*7.1*)
Determinarea debitului de ulei necesar lag$rului trebuie s$ in$ seama de circulaia
acestuia %n lag$r 5tiind c$ se divide %n
! fluxul circumferenial "idrocinetic0
! fluxul axial sub form$ de inel care este expulzat din lag$r %nainte de a contribui la
ungere.
>luxul axial de ulei din punct de vedere "idrodinamic este ineficace, dar din punct
de vedere termic este eficient deoarece contribuie la r$cirea lag$rului.
3antitatea de ulei evacuat$ axial printr!un sector de desc"idere inelar$, sub efectul
variaiei axiale a presiunii este
d-
p
z
h r d
u
a

*
*1
2

2* (*7.11)
unde 4z este axa arborelui.
Debitul de ulei teoretic necesar asigur$rii regimului "idrodinamic poate fi apreciat
5i cu relaia
d- 1 d
u

=
*
2

21 (*7.12)
unde *V 1
(
A f(lId) V 1
'otaia arborelui provoac$ antrenarea unui volum de ulei

- d
r
=
2
22(*7.1-)
unde

r
f
l
d
=

2-
3alculul lag$relor este o etap$ de mare r$spundere neap$rat trebuie urmat$ de
verific$ri practice.
(.( C!lculul de)'#ulu' de ule' %eces!r <% s's#e$ul de u%9ere
Debitul de ulei care circul$ prin sistemul de ungere
u -

27 reprezint$ debitul prin

magistrala de ulei (rampa central$) 5i se poate determina din dou$ condiii
*) Asigurarea debitului necesar ungerii tuturor lag$relor0
1) Preluarea unei cantit$i din c$ldura dezvoltat$ %n motor.
Determinarea debitului de ulei pornind de la prima condiie presupune asigurarea
necesarului de ulei pentru ungerea celor b fusuri ale arborelui cotit.

- b -
u ul
a
=
2. (*7.17)
Debitul de ulei necesar lag$relor este de *7H7+, din debitul de ulei care circul$
prin magistrala de ungere0 limita superioar$ se aplic$ motoarelor cu circuit de
r$cire a pistoanelor. 'ezult$ c$ debitul de ulei prin magistral$ este
( )

- -
u u
a
= 1 )
2) (*7.1.)
3alculul debitului de ulei u -

2? care satisface a doua condiie are la baz$ bilanul

energeric consider/nd c$ uleiul preia c$ldura dezvoltat$ prin frecare care reprezint$
fraciunea f
u
din c$ldura degajat$ %n motor.
u
u i e e
+
f + c P

*+
2
RMS I "T
2D(*7.1))
unde f
u
A +,+1H+,+.0
+
i
! puterea caloric$ inferioar$, W
i
A -+.+++H--.+++ RMSIMgT0
c
e
! consum specific de combustibil, %n RgIMX"T0
P
e
! puterea efectiv$ a motorului %n RMXT.
( )

+ f P
u u e
= D *2 *+
2

-+ (*7.1?)
sau
( )
u
e
+
P

= 1.+ 7-+ RMS I "T

-* (*7.1D)
Debitul de ulei prin magistral$ este

-
+
c t
u
u
u u u
=

-1 (*7.2+)
3u valorile c
u
.x
u
A *.)-H*??2 RMSIm
2
FT, t
u
A *7 F se poate determina debitul
prin magistrala de ungere
( )

- P
u e
= D 1+ Rl I "T
-2 (*7.2*)
Pe baza calculului statistic, debitul de ulei al sistemului de ungere se poate
determina 5i cu relaia
( )

- n d b
u n f
= . *2
1
Rl I "T
-- (*7.21)
unde n
n
! turaia corespunz$toare puterii nominale, %n rotImin0
d
f
! diametrul fusului, %n m0
b ! num$rul de fusuri.
8alorile superioare pentru debitul sistemului de ungere sunt caracteristice
motoarelor cu aprindere prin comprimare supraalimentate.
(.* C!lculul ele$e%#elor co$/e%e%#e !le '%s#!l!8'e' de u%9ere
2.-.* 3alculul pompei de ulei
Dimensionarea pompei de ulei are %n vedere ca debitul refulat s$ fie superior celui
care circul$ prin magistrala de ungere datorit$ circuitului derivat prin supapele de
siguran$. :n aceste condiii debitul pompei de ulei este
( )

, ,

- -
pu u
= *7 1 7 Rl I "T
-7 (*7.22)
Yin/nd cont de tipul 5i puterea motorului se recomand$ -
pu
A (1+H27)P
e
pentru
(.A.&0 (17H-+)P
e
RlI"T pentru (.A.3. cu aspiraie natural$ 5i (-7H)+)P
e
RlI"T
pentru (.A.3. supraalimentat 5i cu r$cirea pistoanelor.
:n cazul pompei de ulei cu dou$ roi dinate cu angrenare exterioar$

- 2 l h n
pu p pu pu
=
-. (*7.2-)
de unde
l
-
2 h n
pu
p pu pu
=

-) (*7.27)
%n care 2
p
! diamtrul de divizare0
h ! %n$limea dintelui0
n
pu
! turaia pompei de ulei0
o
pu
A +,)7H+,?7 ! randamentul volumetric al pompei0
l ! l$imea roii.
3onsider/nd ca viteza periferic$ a roilor nu trebuie s$ dep$5easc$ 7H. mIs pentru
a nu mic5ora prea mult randamentul o
pu
, se poate calcula diametrul primitiv al
roilor.
2
)
n

p
p
pu
=

.+ +++ .

RmmT
-? (*7.2.)
9uraia pompei se alege de obicei jum$tate din turaia morotului.
Puterea necesar$ antren$rii pompei de ulei se determin$ cu relaia
P
- p

pu
pu u
m
=

*+
2

RMXT
-D (*7.2))
unde -
pu
este %n Rm
2
IsT0
p
u
%n R;Im
1
T, iar
o
m
A +,?7H+,D
3$derea de presiune se alege %ntre +,2H+,? (Pa.
La proiectarea pompei de ulei se recomand$ valorile din tabelul *7.*.
T!)elul 1,.1.
Dimensiunile pompei de ulei
Parametrul (A& (A3
Diametrul de divizare 2
p
RmmT 17H27 27H77
;um$rul de dini Z .H? )H*1
:n$limea dintelui h RmmT )H*+ ?H*+
(odulul m 2,7H7,+ -,+H-,7
L$imea roii l RmmT 11H71 27H71
Socul axial a RmmT H +,+7H+,*7
Socul radial r RmmT H +,+7H+,*?
2.-.1 3alculul suprafeei de r$cire a sc"imb$toarelor de c$ldur$ pentru ulei
Acest calcul are ca scop dimensionarea suprafeei de r$cire necesare transmiterii
c$ldurii preluate de ulei din motor 5i cedate mediului de r$cire.
Pentru un sc"imb$tor de c$ldur$ aer!ulei suprafaa exterioar$ de r$cire se
calculeaz$ cu relaia
( )
#
+
1 t t
u
u u a
1
=

Rm
1
T7+ (*7.2?)
unde
1
#
#
u
=
+
*
* *
*
1
* 1

RMSIm
1
"FT7*
1
u
! coeficientul global de transmitere a c$ldurii de la ulei la aer,0
: A #
1
I#
*
A 1,7H2,7 ! coeficientul de nervurare0
#
*
Rm
1
T ! suprafaa interioar$ de contact cu uleiul0
#
1
Rm
1
T ! suprafaa exterioar$ a sc"imb$torului0
t
u
A )7H?7 R
+
3T ! temperatura medie a uleiului0
t
a
A -+R
+
3T ! temperatura medie a aerului0
o
*
A *?+H-++ RXIm
1
FT ! coeficientul de transmitere a c$ldurii de la ulei la
pereii sc"imb$torului0
o
1
A )+H*-+ RXIm
1
FT ! coeficientul de transmitere a c$ldurii de la ulei la
pereii sc"imb$toruluila aer0
1
u
A 2+H)+ RXIm
1
FT.
:n cazul sc"imb$torului de c$ldur$ ap$!ulei calculul suprafeei exteriore de r$cire
se efectueaz$ adopt/nd viteza de circulaie a uleiului )
u
A +,*H+,7 RmIsT 5i
coeficientul global de transmitere a c$ldurii de la ulei la ap$ 1
a
A *1+H2++
RXIm
1
FT, deci
( )
#
+
1 t t

u
a u a
1
=

R
m
T
1
71 (*7.2D)
Debitul de lic"id necesar asigur$rii r$cirii uleiului se poate scrie

-
+
c t

a
u
a a a
=

Rm I sT
2
72 (*7.-+)
unde
u
+

7- ! c$ldura evacuat$0 r
a
! densitatea apei0 c
a
! c$ldura specific$ a apei0
Dta ! diferena dintre temperaturile de ie5ire 5i intrare ale lic"idului de r$cire.
2.-.2 >uncionarea comun$ a r$citorului de ulei cu instalaia de r$cire a motorului
#tilizarea unui sc"imb$tor de c$ldur$ la care agentul de r$cire a uleiului s$ fie
lic"idul sistemului de r$cire presupune amplasarea %n circuitul de r$cire ca %n figura
*7.1..
:n cazul r$citorului de ulei ecuaiile de bilan termic sunt
%
u ( %
+ + + = =

77 (*7.-*)
unde o
%
A +,D. ! randamentul r$citorului0
u i r
+

+

+

7. ! fluxurile de c$ldur$ ve"iculate de ulei, lic"id 5i prin r$citor.
Dac$ se noteaz$ cu t
il
, t
el
! temperatura lic"idului de r$cire la intrare respectiv
ie5irea din r$citor0 t
iu
, t
eu
! temperatura uleiului la intrarea 5i ie5irea din r$citor,
ecuaia (*7.-*) devine
( ) ( )
% u pu iu eu l pl el il % % m%
m c t t m c t t 1 0 t = =
7) (*7.-1)
unde u m
7? ! debitul masic de ulei0
( m
7D ! debitul masic de lic"id de r$cire0
c
pu
, c
p(
! c$ldurile specifice la pA const. pentru ulei, respectiv lic"id de r$cire0
>ig.*7.1..&c"ema de amplasare a sc"imb$torului de c$ldur$ pentru ulei %n circuitul
de r$cire al motorului
1
%
, 0
%
! coeficientul global de transfer de c$ldur$, respectiv suprafaa activ$ a
sc"imb$torului de c$ldur$0
t
m%
! diferena medie logaritmic$ %ntre temperaturile uleiului 5i lic"idului de
r$cire.
'$citoarele de ulei sunt de tipul cu cureni %ncruci5ai, iar factorul de corecie se
apropie de unitate pentru diferenele t
*
5i t
1
a5a c$
( ) ( )

t
t t
t
t
t t t t
t t
t t
m%
iu el eu il
iu el
eu il
=

=

* 1
*
1
ln ln
.+ (*7.-2)
:n practic$ o situaie des %nt/lnit$ este verificarea compatibilit$ii unui sc"imb$tor
de c$ldur$ la care se cunosc 1
%
5i 0
%
cu sistemul de r$cire, %n condiiile %n care se
cunoa5te temperatura uleiului la intrarea %n r$citor 5i temperatura lic"idului la
intrarea %n r$citor.
3ompatibilitatea sc"imb$torului de c$ldur$ cu cerinele motorului este satisf$cut$
dac$ este %ndeplinit$ relaiile (*7.--). &istemul de ecuaii poate fi scris sub forma
( )
( )
%
u
% u pu iu eu
l
l pl el il
%
% % m%
+
m c t t
+
m c t t
+
1 0 t
=
=
=

.* (*7.--)
3unosc/nd t
il
5i t
iu
5i grup/nd termenii constani, sistemul (*7.--) devine
( )
( )
%
u
u u eu
l
l el l
r
l m
+
1 1 t
+
1 t 1
+
1 t
% %
=
=
=

* 1
* 1

.1 (*7.-7)
;ecunsocutele t
ev
, t
eu
5i t
m%
se pot determina fie analitic, fie grafo!analitic.
2.-.- 3alculul filtrelor de ulei
&uprafaa de filtrare &
f
se calculeaz$ cu relaia
#
-
)
f
u
=

*+
2

Rm
1
T.2 (*7.-.)
unde -
u
RlI"T debitul de ulei0
) RmI"T0 viteza uleiului %n filtru, ) A pIh%0
p ! c$derea de presiune din filtru, %n starea curent$ () A 2.H-21 mI").
&uprafaa de filtrare calculat$ cu relaia (*7.-.) reprezint$ suprafaa total$ a
porilor, de aceea se nume5te suprafaa activ$ a filtrului.
&uprafaa nominal$ a filtrului #
n
se determin$ pentru determinarea cotelor de
gabarit.
# 1 #
n f
=
.- (*7.-))
unde 1 ! factor care ine seama de materialul dintre pori 5i are valori de 2,2H2,. la
filtrele de sit$ 5i 2,2H7,+ la filtrele cu fir de s/rm$.
3alculul filtrului centrifugal
Debitul volumetric de ulei care trece prin orificiul calibrat
( ) ( )

- f
g
p
n
% r
f opt
=

+

1
1
*
2+
* *
1
1
+
1

RlIminT.7 (*7.-?)
unde %
opt
! reprezint$ distana optim$ de la axa orificiului ajutajului p/n$ la axa
rotorului
%
g a f
-
a f
-
g 1
-
opt
f f f
=

+


1 *D . 2+
1
1

,

.. (*7.-D)
iar fora de reacie aplicat$ la axa orificiului duzei de expulzare a uleiului
,
-
g
-
f
n
%
f f
opt
=

1 1 2+
.) (*7.7+)
(omentul reactiv dat de cele dou$ duze este
3 , %
r opt
= 1
.?(*7.7*)
:n relaiile de mai sus intervin urm$toarele m$rimi
o
*
! coeficientul de debit al uleiului prin orificiul duzei de expulzare0
f ! suprafaa orificiului ajutajului (diametrul orificiului are valori cuprinse %ntre
*,....1,1 mm0
x ! densitatea uleiului0
p
*
! presiunea uleiului la intrarea %n rotorul filtrului, p
*
A +,-...+,. (Pa0
! coeficientul de pierderi "idraulice de la intrarea uleiului %n filtru p/n$ la ajutajul
de expulzare0
n ! turaia rotorului0
r
o
! raza arborelui rotorului0
o ! coeficient care ine seama de v/scozitatea dinamic$ 5i capacitatea rotorului0
: ! coeficientul de contracie a seciunii v/nei de ulei care iese prin orificii0
1 ! coeficient care depinde de capacitatea rotorului 5i viscozitate.
La alegerea filtrelor trebuie s$ se in$ seama c$ la (A3 uleiul este de *+ ori mai
impurificat cu combustibilul nears dec/t %n cazul (A& 5i c$ este supus la
temperaturi mult mai ridicate dec/t %n cazul (A&.
Alegerea tipului 5i construcia filtrului trebuie s$ in$ seama 5i de aditivii de ulei.
&!a constatat %n practic$ c$ poate s$ apar$ un blocaj al mediului poros, fie prin
placarea acestora cu depunderi rezult/nd din sl$birea calit$ii aditivilor care
provoac$ la cald apariia de cristale care au dimensiuni superioare porilor, fie prin
incidena unor aditivi asupra tensiunii superficiale.
*. Pro#ec8'! $u%c'' B' co%d'8''le de !s'9ur!re ! 1'e8'' <% C!! de re/!r!8'e B'
reco%d'8'o%!re
*.1 Pro#ec8'! $u%c'' B' $7sur'le /e%#ru <$)u%7#78're! e' <% C!! de re/!r!8'e B'
reco%d'8'o%!re
9raumatismul industrial 5i bolile profesionale %5i iau %nceputul %nc$ de la apariia
primelor scule de lucru.
&ub traumatism de serviciu se sub%neleg cazurile distrugerii esuturilor
organismului omului prin aciune extern$ %n timpul muncii. 6nteraciunea dintre
condiiile de munc$ 5i traumatismul industrial sau bolilor profesionale %n general
poate fi reflectat conform sc"emei de mai jos.
@ot$r/rea %ntreb$rilor pentru pre%nt/mpinarea pericolelor impulsive sau
%nt/mpl$toare, care pot duce la catastrofe sau traume, nu reprezint$ eforturi
considerabile dac$ se respect$ te"nica contemporan$ de securitate a muncii.
(ai greu de soluionat este problema prevenirii bolilor profesionale %n urma
acumul$rii aciunii asupra organismului omului a unui 5ir de excitani 5i condiii
neadecvate de munc$, caracteristice unor tipuri de producie. De exemplu, prin
experiene speciale s!a stabilit, c$ zgomotul la locul de munc$ cu un nivel de mai
mult de .7 K D+ dE duce la afectarea sistemului nervos vegetativ. 4 activitate
%ndelungat$ de producie %ntr!un mediu zgomotos cu nivelul mai mare de D+ dE
duce la afectarea organelor de auz ale omului. Diminuarea zgomotului %n
diapazonul indicat cu 7 !*+ dE corespunz$tor ridic$ cu tot at/tea procente
productivitatea muncii. De aceia au fost stabilite normele nivelului zgomotului %n
dependen$ de caracteristicile frecvenei %n limitele urm$toare.
! zgomot cu frecven$ joas$ (2++ ") K p/n$ la D+ dE0
! zgomot cu frecven$ medie 2++ K ?++ ") K p/n$ la )7 dE0
! zgomot cu frecven$ %nalt$ ( mai mare de ?++ ") K p/n$ la .7 dE.
>igura -.* 9ipurile pericolelor care aduc la traume 5i boli profesionale.
4 mare influen$ asupra activit$ii omului o au condiiile climaterice, care se
manifest$ prin temperatura mediului ambiant la locul de munc$, umiditatea 5i
viteza circulaiei aerului. La temperaturi sc$zute scade sensibilitatea degetelor
m/inilor 5i mobilitatea, scade atenia, care poate fi cauza traumatismului. &Ia
stabilit, c$ la temperatura aerului %nconjur$tor de la !27 p/n$ la -+
+
3 5i lipsa
v/ntului executarea lucr$rilor deservirii te"nice 5i amplasarea la p$strarea lor este
posibil$ aproximativ numai pe parcursul a 1 ore. Dup$ aceasta personalul trebuie
s$ se %nc$lzeasc$. La temperatura de !-+
+
3 5i prezena unui v/nt c/t de mic (* mIs
5i mai mult) aceste lucr$ri sunt imposibile.
9emperatura ridicat$ (mai mare de 2+
+
3) duce la respiraia mai intensiv$, apar
anemia, sl$biciuni, sc$derea ateniei 5i m$rirea timpului la reacie. Devierea
temperaturii cu 2 / -
+
3 de la cea normal$ (1+
+
3) duce la sc$derea productivit$ii
muncii cu 7 K .,. La temperaturi mai mari de 17
+
3 este necesar$ ventilarea
artificial$ a %nc$perilor de producie.
#na din cauzele traumatismului 5i a bolilor profesionale poate fi poluarea
mediului ambiant. 9rebuie de luat %n consideraie, c$ %n gazele utilizate ale
Pericolul
Pericolul impulsiv
%nt/mpl$tor
Pericolul cumulativ
Activitate
periculoas$
3ondiie
periculoas$
3atastrof$
9raum$
z
g
o
m
o
t
v
i
b
r
a

i
e
(
e
d
i
u
l

a
e
r
u
l
u
i
m
i
c
r
o
c
l
i
m
a
t
u
l
=
f
o
r
t
u
r
i

f
i
z
i
c
e
6
l
u
m
i
n
a

i
a
Eoal$ profesional$
motoarelor cu ardere intern$ se pot conine 34 K oxid de carbon 7 K *+, de la
volum, +,?, ! oxid de azot, p/n$ la +,+- gIm
2
carbon sub form$ de funingine 5i *+
K 1+, substane cancerigene sub form$ de benz!Z!piren. 9oxicitatea general$ a
gazelor se determin$ nu numai din gazele de la toba de e5apament. =xperiene
speciale au demonstrat, toxicitatea general$ a gazelor pentru acest tip de motoare
se distribuie %n modul urm$tor
! din toba de e5apament K .7,0
! din ventilarea carterului K 1+,0
! din evaporarea benzinei din instalaia de alimentare 5i rezervor K *7,.
3auze obiective de sc"imbare a traumatismului posibil poate fi durat$ muncii
f$r$ pauz$ a executorului 5i anotimpul. Pe desenul de mai jos sunt plasate datele
experienelor obinute %n rezultatul cercet$rilor efectuate de c$tre (inisterul
9ransporturilor al 'epublicii (oldova pe marginea distribuirii catastrofelor %n
zonele de deservire 5i reparaie a automobilelor %n dependen$ de durata muncii
f$r$ pauze a executorilor.
La %nceputul sc"imbului de lucru se petrece [adaptareaO locului de munc$ 5i
se petrece %ncadrarea %n ritmul de munc$. Peste 2!- ore de munc$ este necesar$ o
pauz$ mic$ pentru odi"n$. Peste . K ) ore de munc$ cre5terea num$rului de
catastrofe se determin$ prin gre5elile posibile din cauza obosirii a unor organe sau
organismului %n total. 3aracterul distribuirii catastrofelor %n dependen$ de anotimp
pentru aceia5i categorie de executori este reflectat %n graficul de mai jos.
Analiza datelor arat$, c$ cre5terea brusc$ a catastrofelor %n perioada martie K
aprilie 5i decembrie sunt legate de adaptarea organismului omului la noile condiii
climaterice.
A5a dar, dintre condiiile de munc$, starea fiziologic$ 5i psi"ofiziologic$ a
organismului omului 5i posibilele apariie a traumatismului industrial de intensitate
diferit$ exist$ o interaciune complicat$, multifuncional$ cu caracter probabilistic.
*."M7sur'le s/ec'.'ce de /ro#ec8'e ! $u%c'' <% /!rcur'le de !u#o1e&'cule.
2.-.7 4bligaia 5i r$spunderea pentru stabilirea 5i realizarea m$surilor de
protecie a muncii %n parcurile de autove"icule revin comandanilor 5i
5efilor serviciilor te"nice, care organizeaz$ 5i conduc procesul de
%ntreinere te"nic$ 5i de p$strare a autove"iculelor.
Pentru prevenirea accidentelor provocate de nerespectarea normelor de
securitate a muncii, periodic se vor studia cu %ntregul personal militar 5i civil, care
lucreaz$ %n garaje, ateliere, staii de %ntreinere, remize 5i staii de %nc$rcat bateriile
de acumulatoare, actele normative privind m$surile de protecie a muncii.
:n scopul prevenirii accidentelor de munc$ pe timpul desf$5ur$rii
activit$ilor %n parcurile de autove"icule, se vor lua urm$toarele m$suri
! la punctul de control te"nic se va asigura documentaia necesar$ pentru
instruirea personalului care particip$ nemijlocit la executarea lucr$rilor de
%ntreinere te"nic$ a autove"iculelor0
! locurile de munc$, %n care exist$ pericol de accidentare a personalului, se
vor dota cu ap$r$tori 5i dispozitive de protecie0
! sculele, dispozitivele 5i utilajele din ateliere vor fi meninute %n stare de
funcionare permanent$. La fiecare utilaj se vor afi5a instruciuni de
folosire 5i reguli privind protecia muncii0
! manipularea carburanilor la staia de alimentare se va efectua, astfel %nc%t
s$ asigure securitatea personalului %n timpul aliment$rii autove"iculului0
! dispozitivele electrice de pornire a motoarelor pe timp rece vor fi
manipulate numai de persoane instruite %n acest scop, cu respectarea
strict$ a regulilor de protecie a muncii. :nainte de %ntrebuinare
dispozitivele vor fi verificate pentru a se evita pericolul de electrocutare.
:n timpul folosirii 5i p$str$rii se vor lua m$suri de protejare %mpotriva
intemperiilor0
! la staia de cur$are 5i sp$lare se vor asigura "aine 5i %nc$l$minte de
protecie, meninerea rampelor 5i electropompelor %n stare bun$,
acoperirea cu gr$tare a bazinelor de decantare a apei0
! %n %nc$perile %n care se execut$ verific$rile 5i %ntreinerile te"nice se vor
amenaja 5anuri pentru control 5i de lucru pentru autove"icule, care %n
timpul neutiliz$rii, vor fi acoperite. :n aceste %nc$peri se vor monta
transformatoare 5i prize electrice de *1 5i 1-8 pentru lucru cu lampa
portativ$. &e interzice folosirea de mijloace defecte sau improvizate
pentru suspendarea autove"iculelor0
! tablourile de distribuie 5i %ntrerup$toarele de curent electric se vor monta
pe pereii cl$dirilor %n exterior, %n cutii speciale, sigilate conform
instruciunii0
! manipularea lic"idului antigel se va face %n deplin$ securitate 5i numai %n
cadrul atelierului0
! staia de %nc$rcat baterii de acumulatoare se izoleaz$ de celelalte %nc$peri
prin perei f$r$ u5i 5i ferestre, asigur%ndu!se ventilaie forat$, rastele,
utilaje pentru manipularea %n siguran$ a electrolitului, m$nu5i, 5oruri 5i
%nc$l$minte din cauciuc. <rupul energetic 5i distribuitoarele de energie
electric$ se instaleaz$, astfel %nc%t s$ se previn$ exploziile0
! %n remizele %nc"ise se vor asigura mijloacele necesare pentru evacuarea
fumului %n timpul funcion$rii motoarelor0
! manevra autove"iculelor %n incinta remizelor 5i 5oproanelor se va face
numai cu aprobarea persoanei care conduce activitatea %n cadrul
sectorului subunit$ii 5i sub supraveg"erea direct$ a acesteia 5i numai
dup$ ce se constat$ c$ nu se g$sesc persoane sub autove"icule sau %n
apropierea lor0
! deplasarea autove"iculelor %n incinta unit$ii, se execut$ cu o viteza mai
mic$ de 7 MmI", iar remorcarea numai cu bare rigide 5i %n stare bun$0
! se interzice %ncercarea fr%nelor, cu autove"iculul %n mers, %n interiorul
remizelor (garajelor), pe platourile de parcare, c%t 5i %n incinta unit$ilor,
cu excepia locurilor special amenajate.
3u militarii, care particip$ la executarea operaiunilor de %ntreinere 5i reparare a
autove"iculelor, cu cei care %ndeplinesc serviciul de zi pe parc, s%nt numii 5efi de
autove"icule, se vor face instructaje privind regulile de pornire a motoarelor cu
manivela, suspendarea autove"iculelor pe cricuri (instalaii de ridicat), demontarea,
montarea 5i umflarea pneurilor, alimentarea cu carburani, lubrifiani 5i lic"ide
speciale, precum 5i de %ntrebuinare a pre%nc$lzitoarelor. &e vor lua m$suri pentru
prevenirea asfixierii personalului cu gaze de e5apament %n remize, cabinele
autove"iculelor sau %n alte %nc$peri.
3.5 4.3 Condiiile generale a securitii.
Lucrul la standuri sunt admise numai persoanele care au atins v/rsta de *?
ani, cunosc/nd descrierea standului 5i cei care au luat la cuno5tin$ m$surile
te"nicii securit$ii 5i comisia medical$.
&ubordonatul trebuie s$ execute numai aceia lucrare, care are misiunea s$ o
execute de c$tre 5eful seciei sau a sectorului.
&ubordonatul i se interzice de a avea accesul la cablurile electrice sau la
corpurile motoarelor electrice %n funciune, s$ se afle sub greut$ile %n cazul
deplas$rilor cu ajutorului cricului sau a macaralelor, de fumat la locul de munc$ %n
sectoare sau %n alte locuri, unde sunt utilizate materiale u5or inflamabile sau gaze.
>umatul este permis numai %n locuri special amenajate.
;ecesitatea respect$rii regulilor interioare de funcionare a sectorului, este
categoric interzis consumul de alcool sau substane narcotice. :mbr$c$mintea
special$ 5i alte mijloace de protecie individual$ trebuie s$ corespund$ normelor
stabilite. La locul de munc$ este necesar de avut trus$ medical$ 5i alte mijloace
antiincendiare. =ste necesar de cunoscut 5i de acordat primul ajutor medical %n
cazul traum$rii efectivului la locul de munc$.
4.5 6.4.(Condi7iile tehnicii securit87ii la 9nceputul lucrului.
La %nceputul lucrului este necesar de %mbr$cat uniforma special$ 5i de
%nc"eiat (<4&9 *1.7.-? K ?2 &&E9), ca s$ nu fie p$rile ce se at/rn$, p$rul trebuie
s$ fie str/ns sub cartuzul din cap. De verificat masa motoarelor, 5i a complet$rii
cablurilor (conform <4&9 *1.*.++D K ?D), de verificat starea de funcionare a
mecanismelor de conducere, furtunurilor de presiune %nalt$ 5i fixarea lor, lipsa
scurgerilor de ulei %n locurile de leg$tur$, completarea mijloacelor de stingere a
incendiilor, trusele medicale.
2.) -.2.1 3ondiiile te"nicii securit$ii pe timpul lucrului.
Pe timpul lucrului de amplasat fixatoarele la nivelul respectiv pentru
amplasarea punii motoare din fa$. Pe timpul amplas$rii grinzii la stand cu
ajutorul macaralei K cric, s$ nu fie nimeni sub greutate. La cuplarea standului este
necesar de convins, c$ pornirea nu va afecta pe nimeni din jur. De executat
demontarea punii pe motorul electric cuplat. Piesele care au o greutate admisibil$
mai mare sunt extrase de pe stand cu ajutorul macaralei K cric.
Pe timpul funcion$rii este interzis
Aflarea persoanelor str$ine la locul de munc$0
&$ p$r$seasc$ locul de munc$0
&$ primeasc$ "rana la locul de munc$.
'eglarea 5i %nl$turarea neagunsurilor %n timpul lucrului la stand se permite,
categoric este interzis$ montarea, demontarea 5i reparaia elementelor a instalaiei
electrice la existena tensiunii %n reeaua electric$.
2.? -.2.2 3ondiiile te"nicii securit$ii la sf/r5itul lucrului.
La sf/r5itul lucrului de extras puntea motoare de la locul de munc$ de pe
stand, de asigurat comanda electric$ 5i de %nc"is robinetul comenzii "idraulice. De
f$cut ordine la locul de munc$. De raportat 5efului de secie despre toate
%nc$lc$rile, care au ap$rut pe perioada execut$rii lucr$rilor, 5i de m$surile
%ntreprinse pentru %nl$turarea lor. 3ostumurele speciale de predat la locurile de
p$strare a lor. De sp$lat m/niile 5i faa cu s$pun 5i ap$, de primit un du5.
2.D -.2.- 3ondiiile te"nicii securit$ii %n cazuri de accident.
La apariia zgomotului, mirosului de ardere, fumului, apariia
defeciunilor probabile, sc/nterii ec"ipamentului electric, supra%nc$lzirii utilajului
5i a altor defeciuni probabile este necesar de oprit standul 5i de c"emat ec"ipa de
montori. La aprinderea p$rii electrice standul este deconectat de la reeaua
electric$, de dat semnalul de alarm$ 5i de executat st/ngerea.
:n cazul traum$rii de luat m$suri pentru acordarea primului ajutor medical,
de c"emat lucr$torul medical 5i de comunicat conduc$torului de lucru. Dup$
oprirea avariat$ standul trebuie s$ fie eliberat de obiectele de reparaii.
Nor$e #e&%'ce de /ro#ec#'! s' secur'#!#e! $u%c''
Din punctul de vedere juridic, normele de protectie a muncii sunt acele
norme de convietuire sociala care, garantate sau nu prin forta de constrangere a
statului, reglementeaza conduita oamenilor in cadrul unor comunitati productive,
determinand conditiile in care urmeaza sa efectueze diferite operatii concrete de
utilizare a ec"ipamentelor si obiectelor muncii si excluzand orice riscuri, urmarind
cu prioritate apararea sanatatii, a integritatii corporale a executantului.
;ormele de protectie a muncii pot fi definite ca o masura legislativa de
realizare a securitatii muncii0 continutul lor este format din colectii de prevederi cu
caracter obligatoriu, prin a caror respectare se urmareste eliminarea
comportamentului accidentogen al executantului in procesul muncii. >iecare
prevedere reprezinta in sine o masura de prevenire ! te"nica sau organizatorica ! a
riscului producerii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.
6n consecinta, rolul normelor de protectie a muncii este de a stabili acele masuri de
prevenire necesare pentru ani"ilarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire
profesionala dependenti de executant.
>unctiile normelor de protectia muncii
!normele constituie principalul instrument in realizarea instruirii in domeniul
securitatii si sanatatii in munca. 6n conformitate cu prevederile legislative in
vigoare, continutul de baza al oricaruia dintre tipurile obligatorii de instructaj de
protectie a muncii este format din normele de protectie a muncii corespunzatoare
activitatii pentru care este instruit subiectul. De asemenea, verificarea nivelului de
instruire se realizeaza tot in raport cu prevederile normelor.
!normele constituie unul dintre instrumentele in baza carora, in cazul cercetarii
accidentelor de munca, se stabilesc cauzele producerii acestora si vinovatia.
#tilizarea lor in acest context permite si identificarea masurilor de prevenire care
nu au fost aplicate, respectiv a factorilor de risc de accidentare si imbolnavire
profesionala care continua sa existe in procesul de munca.
!normele reprezinta unul dintre instrumentele cu ajutorul carora se realizeaza
controlul si autocontrolul de protectia muncii. 3onform Legii nr. D+I*DD. a
protectiei muncii si a actelor juridice referitoare la organizarea si functionarea
6nspectiei muncii, prin controlul de protectie a muncii efectuat de organismele
specializate se urmareste modul in care se desfasoara activitatea de prevenire a
accidentelor si a imbolnavirilor profesionale, si in primul rand gradul in care sunt
aplicate si respectate masurile cuprinse in normele de protectie a muncii.
Autocontrolul, ca forma de control intern al activitatii de protectie a muncii, are
aceleasi obiective ca si controlul efectuat de organismele publice, deci va utiliza
aceleasi instrumente.
!normele reprezinta unul dintre principalele acte juridice in functie de care se
stabilesc si se sanctioneaza abaterile in domeniul protectiei muncii. Aceasta functie
deriva in mod necesar din functia lor de instrument de control.
!normele constituie unul dintre principalele criterii in fundamentarea politicii
generale si a programului de activitate pentru realizarea securitatii muncii la
nivelul agentilor economici
6n conceperea planurilor de activitate de protectie a muncii se urmareste in primul
rand, in virtutea legii, inscrierea ca obiectiv a realizarii acelor masuri preventive
care se regasesc in norme si nu au fost inca aplicate sau sunt indeplinite doar
partial.
Nor$ele Ge%er!le de Pro#ec#'e ! Mu%c''
;ormele generale de protectie a muncii, emise prin 4rdinul (inistrului
(uncii si Protectiei &ociale nr. 7+?I1+.**.1++1 si 4rdinul (inistrului &anatatii si
>amiliei nr. D22I17.**.1++1, cuprind principii generale de prevenire a accidentelor
de munca si bolilor profesionale precum si directiile generale de aplicare a
acestora. ;ormele au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de
accidentare siIsau %mbolnavire profesionala existenti %n sistemul de munca, proprii
fiecarei componente a acestuia (executant ! sarcina de munca ! mijloace de
productie ! mediu de munca), precum si informarea, consultarea si participarea
angajatilor si a reprezentantilor acestora in procesul de asigurare a securitatii si
sanatatii in munca.
'espectarea ;ormelor generale de protectie a muncii este obligatorie pentru
toate unitatile din economie aflate sub incidenta Legii protectiei muncii nr.
D+I*DD..
;ormele generale de protectie a muncii sunt armonizate cu legislatia #niunii
=uropene, in principal cu prevederile Directivei ! cadru ?DI2D*I3== si ale
directivelor specifice elaborate in baza art. *. al acesteia.
&tructura ;ormelor generale de protectie a muncii este stabilita prin anexa la
Legea protectiei muncii nr. D+I*DD. cuprinzand categoriile de masuri generice de
prevenire aferente fiecarui element al sistemului de munca, inclusiv normele de
igiena a muncii care trebuie respectate pentru prevenirea accidentelor si
imbolnavirilor profesionale.
Nor$ele S/ec'.'ce de Secur'#!#e ! Mu%c''
;ormele specifice de securitate a muncii sunt aprobate prin 4rdin al
(inistrului (uncii si &olidaritatii &ociale. Legea Protectiei (uncii nr. D+I*DD.
reglementeaza activitatile pentru care se elaboreaza normele specifice de securitate
a muncii. (etodologia de elaborare a acestora a fost conceputa de 6;3DP( si
aprobata de (inisterul (uncii si &olidaritatii &ociale. La elaborarea proiectelor de
norme au contribuit institute de cercetare si specialisti din cadrul 6nspectiei (uncii.
;ormele specifice de securitate a muncii cuprind prevederi de securitate a
muncii valabile pentru anumite activitati sau grupe de activitati caracterizate prin
riscuri similare. Prevederile acestor norme se aplica cumulativ, indiferent de forma
de proprietate sau modul de organizare a activitatilor reglementate.
;ormele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate
nationala, cuprinzand prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor
activitati in conditii de securitate. 'espectarea acestor prevederi nu absolva
persoanele juridice sau fizice de raspunderea ce le revine pentru asigurarea si a
altor masuri, corespunzatoare conditiilor concrete in care se desfasoara activitatile
respective, prin instructiuni proprii.
&tructura fiecarei norme specifice are la baza abordarea sistemica a
aspectelor de securitate a muncii ! practicata in cadrul ;ormelor generale ! pentru
orice proces de munca. 3onform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca
un sistem, compus din urmatoarele elemente ce interactioneaza
=P=3#9A;9#L omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca.
&A'36;A D= (#;3A totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate de executant,
prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru
realizarea scopului procesului de munca.
(6SL4A3= D= P'4D#396= totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje,
masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime,
materiale etc.) care se utilizeaza in procesul de munca.
(=D6#L D= (#;3A ansamblul conditiilor fizice, c"imice, biologice si
psi"osociale in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
'eglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul normelor specifice,
vizand desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de securitate, se
realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecarui
element al sistemului executant!sarcina de munca!mijloace de productie!mediu de
munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatii care face obiect de de
reglementare.
Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea
securitatii muncii constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la
sanatatea si securitatea in munca, baza pentru
!activitatea de conceptie si proiectare a ec"ipamentelor te"nice si a te"nologiilor0
!autorizarea functionarii unitatilor0
!instruirea salariatilor in domeniul securitatii muncii0
!cercetarea accidentelor de munca, stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor.