Sunteți pe pagina 1din 2

DECIZII DE PRET PE TERMEN SCURT 1.Se considera o comanda speciala de la un client privind aprovizionarea acestuia pentru urmatoarele 4 luni.

Acceptarea sau respingerea comenzii nu va afecta veniturile (unitatile vandute sau pretul unitar) pentru comenzile existente. Este improbabil ca de la acest client sa se mai primeasca pe viitor vreo comanda. Societatea A detine o fabrica cu capacitatea lunara de 1.000.000 lazi de ice tea. Fiecare lada contine 200 cutii. Productia si vanzarile curente sunt de 600.000 lazi lunar. Pretul de vanzare 90um/lada. Cheltuielile variabile si fixe unitare, in conditiile unei productii de 600.000 lazi/luna sunt:
Elemente CV/LADA CF/LADA TOTAL MATERIALE DIRECTE 7 7 AMBALARE 18 18 MANOPERA DIRECTA 4 4 CH IND PROD 6 13 19 TOTAL COST PRODUCTIE 35 13 48 CH MARKETING 5 16 21 CH DISTRIBUTIE 9 8 17 COST COMPLET 49 37 86

Cheluielile indirecte de producite variabile de 6 um/lada reprezinta costul energiei si utilitatilor. Detalierea cheltuielilor indirecte de productie fixe:
ELEMENTE CIP FIXE TOTAL CIP FIXE UNITAR Deprecieri 3.000.000 5 Costul procurarii materialelor 600.000 1 Salarii indirecte 1.800.000 3 Organizare productie 2.400.000 4 TOTAL 7.800.000 13

O alta companie B construieste o fabrica identica de ceai, ce va fi finalizata peste 4 luni. Cu toate acestea, societatea B doreste sa vanda initial 250.000 lazi pentru urmatoarele 4 luni, solicitand societatii A si altor 2 companii onorarea acestei comenzi. Daca societatea A fabrica 250.000 lazi, CIP fixe de 7.800.000 lunar vor creste cu 300.000 lunar, din care 100.000 procurare materiale si 200.000 modificari tehnologice. Cele 250.000 lazi vor fi vandute lui B, fara a face concurenta lui A. Societatea B estimeaza ca o oferta de peste 45 um/lada nu este competitiva. Societatea A stie ca unul dintre concurentii sai dispune de o fabrica suficient de tehnologizata, cu o capacitate de productie neutilizata si care va face o oferta competitva pentru contract. Ce pret va oferi societatea A pentru contractul de 250.000 lazi? DECIZII DE PRET PE TERMEN LUNG 2.Compania X fabrica 2 tipuri de computere: - tipul A foarte performant, vandut prin dealeri companiilor mari -tipul B de o performanta medie, vandut companiilor mici si consumatorilor individuali. Costul de productie pentru B este determinat prin metoda ABC. Exista 3 categorii de costuri directe: materiale directe, manopera directa, chirie echipamente (utilizate numai pentru B) si 3 centre de cost: comenzi si receptie, testare, service.
Activitati de productie Comenzi si receptie Testare Service Descrierea activitatii Comandarea, primirea si plata componentelor Testarea componentelor si a produsului finit Corectarea, fixarea erorilor si defectelor Inductori de cost Nr de comenzi Ore testare Unitati in service Cost unitar inductor 80/comanda 2/ora testare 100/unitate in service

In exercitiul N s-au produs si vandut 150.000 produse B. Informatii: -materiale directe 460/unitate -manopera directa 64/unitate -chirie echipamente 11.400.000 -numarul comenzilor lansate pentru achizitia componentelor necesare: 450 componente x 50 comenzi=22.500 -numar ore testare 150.000 unitati x 30 ore=4.500.000 -numar de unitati reparate in service 150.000 x 8%=12.000 anual

-cheltuieli de cercetare dezvoltare 5.400.000 -cheltuieli de proiectare (design) 6.000.000 -cheltuieli de marketing 15.000.000 -cheltuieli de distributie 3.600.000 -cheltuieli generale service 3.000.000 3.Compania X implementeaza costul tinta pentru produsul B. a) Planificarea fabricatiei pentru produsul B. Compania X dezvolta un plan de modificare a designului produsului, datorita competitiei dure privind pretul. b) Determinarea pretului tinta pentru produsul B. Compania X se asteapta ca rivalii sai sa reduca pretul computerelor cu 15%. X trebuie sa raspunda agresiv reducand pretul cu 20% (de la 1.000$ la 800$). La acest pret, X prognozeaza o crestere a vanzarilor anuale de la 150.000 unitati la 200.000. X doreste un rezultat tinta de 10% din CA. 4.Compania X introduce in fabricatie produsul B2, care are mai putine componente decat B, e mai usor de fabricat si de testat. In locul celor 150.000 unitati de produs B fabricate si vandute in exercitiul N, se asteapta o productie si vanzare de 200.000 unitati de produs B2 in exercitiul N+1. Explicatii privind costurile produsului B2: - placa de baza este reproiectata, contine mai putine componente, fara facilitati audio - necesita mai putin timp de ansamblare - chiriile echipamentelor sunt fixe (11.400.000). Echipamentele au capacitatea de a produce 200.000 unitati B2. Noul design permite fabricarea unei unitati de B2 in mai putin timp decat o unitate de B. Chiriile echipamentelor pe unitate: 11.400.000/200.000=57. - sunt necesare 50 de comenzi pentru fiecare din cele 425 componenete necesare (fata de 450): 50x425=21.250 comenzi - B2 este usor de testat si va necesita 15 ore testate/unitate: 15x200.000=3.000.000 ore - fiind mai usor de fabricat, se estimeaza o rata de remedieri in service de 6.5%: 6.5%x200.000=13.000 unitati in service. Elemente B B2 Materiale directe 460 385 Manopera directa 64 53 Chirii echipamente 76 57 Numar comenzi 22.500 21.250 Ore testare 4.500.000 3.000.000 Unitati in service 12.000 13.000 Alte informatii: - cheltuielile de cercetare-dezvoltare se reduc la 4.000.000 - cheltuielile de marketing cresc la 18.000.000 - cheltuielile de distributie cresc la 5.000.000