Sunteți pe pagina 1din 13

Apa mortii Codruta-Liliana Girlea

1. Paseau n tacere. Din cnd n cnd valurile verzui, eterice ale vreunui fascicul ce sfsia ntunericul nselator desenau umbre si lumini pe chipurile lor, dnd trasaturilor aspre ale fetei o nuanta neomeneasca. Gala o sparse tacerea! - Cica vor sa puna capat traficului cu hidrita. - "-au dect sa vrea, mormai #odam, cu ochii scormonind n podeaua cenusie. $u mai ncercat ei si n alte rnduri. $u pus piedici peste piedici, nsa nu e%ista entitate care sa ne poata opri. Credeam ca au nteles asta, dar sunt incurabili... &n fine, la urma urmei, dac-as sti ca n-am sa a'un( n cine stie ce cuptor cu microunde, pe care ei l numesc camera de iradiere, m-as duce personal sa le multumesc! sporind dificultatile, creste si pretul hidritei... - Dar... daca... #odam se opri, ridicnd spre celalalt o privire cercetatoare. - Daca, ce)*... "-ai ncredere n puterile noastre) "u le-am scapat de attea ori printre de(ete, rznd n pumni de incompetenta unora)... +au poate banuiesti un tradator)... Pe cine)... +tii cumva mai multe dect vrei sa-mi spui)... - ...,, nu* "ici sa nu te (ndesti la asa ceva* $r fi ultimul lucru de care am avea nevoie*... $sculta! ce ar deveni traficul de hidrita, fara hidrita) Ce am deveni noi, daca nu ar mai e%ista acest izvor de venit) - -mm... Dar nu* #rebuie sa (lumesti* $tmosfera .adenorei trebuie sa fie de vina, bietul meu camarad, mereu am stiut ca trebuie sa-ti schimbi punctul de observatie... - "u (lumesc deloc, crede-ma, un rezervor tip +/ asteapta sa fie preluat. &n cteva zile suprafata planetei va fi schimbata radical, iar fostele nuclee de hidrita vor umbla bezmetice sub forma de particule subnucleonice, n niste conditii de presiune, atmosfera si mai ales ntr-o ameteala si-o harababura straine pna si de cele mai cumplite vise ale lor, daca particulele ar avea vise* - 0sti si(ur de ceea ce spui) - $bsolut* - 1ezervorul acela nu trebuie sa a'un(a sa fie preluat. - $m nteles. +pionul meu n corpul de armata al planetei trebuie sa soseasca de la Combinatul "uclear Principal cu ultimele detalii. "u te ncrunta, .aestrul n 2iocmp e n concediu de odihna, ultima misiune i-a afectat sistemul nervos, deci nu-si vor da seama de nlocuitorul pe care l-am lasat pe .adenora. &nainte sa plece, omul meu a dezactivat camerele de suprave(here si sistemul de aparare. - 2ine. +e oprira sub o ploaie de pulbere de lumina. Dupa cteva secunde usa se trase n laturi fara z(omot, lasndu-i sa intre. &nauntru i astepta un om n uniforma militara... 3 Plamarun-Planeta de la .ar(inea 4niversului. Cnd omul a crezut ca 4niversul, asa cum l cunoastem, se rastrn(e la uniunea lui inter(alactica, si ca n 'ur se ntinde, netarmuit, neantul, date venind de la pere(rinii visatori care s-au ncumetat cu atta timp n urma sa paraseasca 4niversul Cunoscut au venit sa-i darme socotelile-54niversul e prea mare pentru ca omul sa-i poata (asi limitele. 4niversul e infinit* $veau dreptate vechii oameni din secolul douazeci antee%pansionist. $ceasta nu e doar o planeta, e un simbol, caci dupa ea vor mai fi, altele si altele, e simbolul si nceputul celei de-a doua ere e%pansioniste*5 , planeta* +in(ura, ncon'urata de cel mai pur nimic, (ravitnd cu o viteza de rotatie isesizabila n 'urul unei stele fierbinti, dar att de ndepartate, nct doar lumina ei a'un(ea ca o parere va(a... , planeta* .ai bine spus un avanpost n necunoscut-n scurt timp, suprafata ei a fost acoperita de statii si centre de cercetare, beneficiind de ultimele cuceriri ale tehnolo(iei n acest domeniu. Cele mai luminate minti, nfierbntate de elanuri nenfrnte, au venit sa populeze aceasta noua bucata de pamnt. +i, de la primele descoperiri, Plamarun nu i-a dezama(it. , noua lume, cu attea lucruri noi-ce 'ucarie frumoasa pentru om* +-au descoperit noi elemente, noi le(i, vechile materiale si metode au fost lasate uitarii, si 'ucaria tot nu s-a uzat*... Da, Plamarun a oferit multe omului, dar iata ca acelasi om e (ata sa se lipseasca de toate, atta vreme ct planeta i-a aratat hidrita-5apa mortii5.

Lipsit de (ust, culoare si miros, imposibil de detectat n solutii datorita simplitatii structurii minuscule si nere(ulate a particulei-unitate , acest lichid att de raspndit n scoarta planetei e practic inofensiv. La fel si un anumit tip de radiatie a noii stele, denumit, dupa numele acesteia, Craos. Dar omul-mereu omul*-a stiut sa le transforme ntr-o arma perfida-biobomba cu hidrita. ,data introdusa n or(anism, hidrita intra n componenta plasmei, comportndu-se ca apa -6,. 7iind foarte sensibila la radiatia Craos, n prezenta acesteia se dezinte(reaza, rupnd le(aturile dintre macromoleculele de $D" din 'ur. Generatoarele Craos, numite biodetonatoare, au o raza de actiune variind pna la 18 9m, n functie de putere... De aceea, traficul cu hidrita e foarte profitabil, avnd n vedere si dificultatile n procurarea lichidului, mai ales dupa ce n 'urul Plamarunului s-a (rupat mai mult de 'umatate din flota 4niunii :nter(alactice. Cum se foloseste)* "u-i (reu sa-ti infestezi eventualii concurenti cu hidrita. Daca unul ti creaza probleme, pui un robot sa apese un buton si-ne vedem la bioreconstituire, daca mai au ce reconstitui, ceea ce e putin probabil* ;Ce daca-i termina si pe alti purtatori)* #reaba lor* +a stea afara din raza de actiune a biodetonatorului*<. +implu, nu)* :ar riscurile... 0i bine, orice actiune comporta oarecare riscuri, nu)* 3 - $rif* - ... - &nca n-ai suprimat durerea. - "u pot, D'al, ma-ntele(i)* "u pot* 0ra nevinovat, era puternic, hotart, nca tnar, viitorul i nflorea nainte att de luminos, era cinstit, era... era sin(ura mea ruda... - $u trecut luni de zile de cnd s-a dus, $rifa en, ntele(e, a fost una dintre milioanele de victime ale hidritei* &n fiecare zi mor minim =>888 de oameni numai pe .adenora, asta, fiind optimisti... -ei* +i tu ai un viitor, si nca unul mare, nu trebuie sa uiti* "u lasa trecutul sa-l ucida, ima(ineaza-ti ce-ar spune el daca ar sti ca unicul urmas are o fire att de slaba... ?iata mai are si alte surprize monstruoase, trebuie sa le astepti cu arma n mna... iar arma ta e mintea limpede* Priveste n 'ur* @idul ridicat de tine e aproaope (ata, mai ai de adau(at un sin(ur rnd pro(ramului arhitectural*... Pleoapele fine cazura peste ochii de un verde crud, zdrobit ai fetei. ,fta. - "-a vrut sa finanteze proiectul. L-a vazut ca pe 5o copilarie mult prea costisitoare si fara sorti de izbnda5. $cum... +cutura cu putere capul ncununat de un nimb de plete aramii. - "u mai trebuie sa e%iste victime ale hidritei* "u mai vreau* "u mai suport* $cum, unchiule, ne vei ierta ca am apelat la averea ta* $cum ntele(i ct ar fi putut valora copilaria costisitoare si fara sorti de izbnda* $cum... ,, dar cu cine vorbesc* Ca sa-mi raspunzi ar trebui sa fii viu... ?:4*... &si acoperi fata cu palmele. $poi si arunca privirea n 'ur. La bordul cu mii de aparata'e, le(aturi si articulatii, oameni n alb erau n asteptare. ?orbe fara noima paraseau ici si colo izvorul buzelor, n coltisorul acela noile re(eneratoare de tesuturi erau aspru criticate-nu ca n-ar fi cele mai performante, slava Cosmosului, nsa preturile ntreceau cu mult cele mai nfioratoare cosmare ;veche de mii de ani, vorba cu stru(urii acri se pastrase la fel de tnara, chiar si fara asemenea accesorii*<...mai ncoace vreo ctiva si disputau cu nfocare ntietatea asupra nu stiu carei subrutine de simulare... Cteva cete de soldati masurau plictisiti sala deloc strmta... 7ata se apropie de un perete usor bombat. - $ici, aici e munca mea si a oamenilor mei... ?isul meu. Cel mai puternic detonator nuclear... &n cel mai mare si mai perfectionat rezervor... Gata sa sfarme n cele mai mici particule radacinile raului... ?isul meu* +a putem respira, fara sa ne temem ca aerul e ncarcat cu otrava, sa putem dormi fara un dezinte(rator atintit asupra noastra, sa stim ca mine e mine si e%ista, sa stim ca nu pasim n (ol, cnd facem urmatorul pas... ,ricum... "u mai e mult pna soseste nava. ,amenii sunt pre(atiti sa transfere rezervorul. - ...0i, treaba e-n re(ula, deci nu mai e nevoie de mine. "ici nu ntele( de ce m-au trimis pe mine sa suprave(hez operatiunea. Locul meu e, oricum, la baza militara. - Poate s-au temut sa nu faci iar e%ces de zel si sa te avnti n cine stie ce aventura periculoasa, atta vreme cta sanatatea ta nu e complet refacuta. Cu totii stim ct de ncapatnat esti* $ici, nsa, esti n si(uranta, iar calatoria se anunta linistita. 4n minunat mod de a-ti petrece concediul de odihna, nu-i asa) - Cam ciudata (ri'a asta a lor, asa, dintr-o data... "u cumva...)* - 0i, trebuie sa aiba cineva (ri'a de tine, daca sin(ur nu prea te descurci... - ...,ricum, plecarea are loc mult mai trziu. .a duc sa pierd un pic timpul...

- 4nde pleci) +tii bine ca nimeni n-are voie sa paraseasca aceasta cladire* - Pot pierde timpul si aici. Parca aveati o sala de simulare, nu)... - +a nu pierzi plecarea* 0l se ndeparta, zmbind. +ursul luminos acoperea cu succes umbra cetii care i se strecurase fara veste n suflet-ceva i se parea ciudat, si nu era rezultatul studiilor de la 4niversitatea pentru Perceptia 2iocmpului. Poate folosise un prete%t ridicol, dar nu voia sa o n(ri'oreze, mai ales daca temerile lui se dovedeau nefondate. $vea ea destule probleme si asa*... 3 Lafarn se plimba pe coridor, de colo pna colo. 0ra (arda la perifericul 18 si se plictisea n(rozitor. .adenora si armata a vrut* $sa-i pe vreme de pace, n-ai cu cine discuta, observatoarele sunt niste companii enervante si nu-ti poate trece prin cap altceva dect cel mai mare depozit de imprecatii la adresa indivizilor acelora lipsiti de ima(inatie care n-au unde altundeva sa te trimita ca sa-ti ntre(esti... 5leafa5... cica* +i, ca o ironie a sortii, perifericul 18 beneficia de cel mai avansat sistem automatizat de securitate din ntrea(a baza militara. .acar daca si-ar fi ncheiat ucenicia, sa-l repartizeze la sectia de suprave(here a monitoarelor*... Dar la vrsta lui... 4n fosnet l smulse dintre aceste (nduri, provocnd o scnteie n mi'locul simturilor pe 'umatate adormite. , trapa ncepuse sa ae deplaseze... &ncordat, duse mna la centura, pipaindu-si arma. Aaf) rascoala) razboi)... Cum de n-au urlat detectoarele)* Chipul intrusului se facu vazut... .uschii (ardianului se destinsera. - D'al*... "u poti si tu sa apari pe cai mai conventionale) +au sa-ti anunti venirea)....-ai... - +sst* - ... +tai, dar tu ar fi trebuit sa fii la Combinatul "uclear...Daca te (asesc, ai putea fi pedepsit* - 0%act* Deci taci. #otul e n re(ula pe-aici) - Ce n-ar fi* Dar profesor $rifa en Gatal ol ce mai face) - &ncearca sa-ti ima(inezi* Dar n-am venit sa... - .a cam plictiseam... +i tu ai sa pleci cu ceilalti la mar(inea 4niversului... +i eu cu ,nma ramnem cu ochii n... Craos, de fapt... +a nu-ti uiti att de putinii prieteni* +i daca n-ai sa te mai ntorci... - Cum as putea...)* 2iet copil*... -ai, nu e un drum fara ntoarcere, stii bine* ...$i spus ,nma) +-a ntors deci) - :eri* +tai, sa-l aduc, nu te-a mai vazut de un secol, n-ar suporta sa mai lase unul sa treaca asa* - +i(ur*... Dar stai... 0zita usor. - ..."u-i spune cine sunt. 0 o surpriza. - Poti conta pe mine* Lafarn se ndeparta vioi. ,chii adnci si ntunecati ai lui D'al l urmarira o vreme. $poi se nfasura n mantia cea nea(ra, lasnd descoperite doar minile. ... "u astepta prea mult. 4n om nalt l nsotea pe (ardian. Desi tnar, fata osoasa, cladita parca numai din un(hiuri si drepte, si umbrele vinetii de sub ochii (ravi i dadeau mult peste vrsta reala. +e apropie de 5musafir5 si-i dete mna, indiferent. - Laf spunea ca o sa-mi faca placere sa te vad. "u stiu cine esti, dar daca Laf... D'al apuca mna ntinsa spre el. &n aceeasi clipa, simti vibratii scurte, reci, taioaseB furnicaturile din palma erau slabe, radiind obosit si... fals* 4n val de sn(e cald i napadi capul. &ntelesese. ,chii lui ,nma vazura, ca ntr-o straful(erare, n miscarea brusca spre centura a tnarului, mantia ntunecata dezvaluindu-i binecunoscutul chip masliniu, cu ochii scnteind salbatic. 7u ultimul lucru pe care-l vazura. &n ultima clipa, pricepu. &n acelasi moment, Lafarn privi cum ,nma se prabuseste, iar rana creata de cutitul laser al lui D'al descoperi circuitele pseudobiolo(ice tacnd neputincioase. "u putea concepe nici un cuvintel, dar ochii lui ntrebau staruitor. 1aspunsul nu-l mai primi, caci D'al o luase la (oana pe coridor! - 1epede* La Combinat* Cu toate fortele*... 3 5Ce-o fi cu D'al)*5 Profesor Gatal ol o pornise pe unul dintre coridoare. Pna la venirea navei ultraperfectionate 5$ractes5 mai erau cteva ore... :ar D'al nu raspundea la apelurile mansetei comunicatoare...

5 Probabil s-a deconectat de tot de realitate... ?a trebui sa nchid sala de simulare nainte de plecare...5 7ata se opri n dreptul ascensoruluiB intra, activnd comenzile. $vea nevoie de aer. $vea nevoie de #erra... $'unse pe acoperis. +e rezema de balustrada solida de metal. , adiere placuta i facea firele de par sa zburde ncolo si-ncoace. Poate ca era ultima data cnd avea sa simta aceasta boare... Lumina +oarelui, miresmele crude, cerul albastru i umpleau fiinta. $cum, mai mult ca oricnd, simtea acea forta de atractie... 0ra mai mult dect simpla interactiune (ravitationala corp-Pamnt... 0ra... +imtea clar ce, undeva n strafundurile absolute ale fiintei ei... 0ra ciudat. +tia ca se va ntoarce, si doar mai fusese n spatiu... Poate ca notiunea de 5mar(ine a 4niversului5 actionase puternic asupra subconstientului... Aos, perifericele se nsiruiau, marunte si sterse... $bia se mai distin(ea cel mai mare si mai vechi ;era att de vechi, nct protectia laser-absorbanta se deteriorase pe alocuri<... Dintr-o data, din dreptul acestuia, o raza orbitoare porni vrtos spre infinit. 5Laser*5 ful(erase mintea doamnei profesor. +e retrase n lift, pentru a evita perturbatiile, si actiona microcomunicatorul de la ncheietura minii. - ?orbeste profesor $rifa en Gatal ol* $tac sesizat n perifericul 881. Probabil s-a patruns peste tot. .obilizati fortele* :zolati toate reactoarele, rezervoarele si (eneratoarele de ener(ie cu materiale laserabsorbante* +ituatie de ur(enta* &ncheiat. Gndi, n timp ce aler(a spre camera principala! 5Daca nebunii astia distru( rezervorul, s-a zis cu #erra*5 &si aminti de D'al. +ala de simulare-deconectat. +au... #radare)... "u, nu, nu* :mposibil* "u D'al*... +au...)* "umarul adversarilor era covrsitor. Detectoarele si statiile de aparare fusesera dezactivate. Deci cu si(uranta era vorba de tradare. Dar nu mai conta. +ituatia era disperata. +upravietuitorii fusesera mpinsi cu totii n camera de comanda, baricadndu-se n spatele utila'elor. +e tineau cu dintii de viata. Deznade'dea le dadea puteri nzecite. Cu toate acestea, dusmanii erau superiori. :ar materialul laserabsorbant ce apara rezervorul +/ nu mai avea mult de rezistat... $rif si directiona laserul, la rndul ei, prin paien'enisul de fascicule luminoase. 4ra i dadea aripi. 4ra pentru dusmanii visului ei. 4ra pentru prietenii hidritei... Prostii*... Cercul atacatorilor se strn(ea. +ecundele asediatilor erau numarate... Dintr-o data, rndurile inamice fura sparte. Din e%terior. 4n potop de soldati inunda cabina. Luati prin surprindere, atacatorii ncepura sa piarda teren... Din ipoteticul tradator, D'al se transformase ntr-un n(er salvator... #narul intrase vi'elios, la timp pentru a-l vedea pe Lafarn caznd, sa(etat de un fascicul. ,chii i cazura asupra lui ,nma. $devaratul ,nma. Capul incepu sa i se-nvrte'easca... :ma(ini, rsete vesele... $mintiri... Prietenia...4n stindard alb si diafan, mai usor dect un vis... 5,rice prietenie e un vis5, obisnuia ,nma sa spuna... $bia acum ntele(ea cu ce (nd o spunea-visul nu e realitate*... Lui ,nma i placeau baile ener(etice si reconfortantele dusuri audio de frecventa foarte 'oasa. +i i placeau polipii de Cardem, cu sos alb-azuriu de %aC, cu (ust amarui... +i sa stea la sueta cu prietenii, seara, n lumina dura din sala mare a .adenorei... #radarea* $ctiva arma la ma%im, privind cu ncrncenare cum cel pe care-l numise 5om5 se transforma ntr-o masa informa, fleoscaita. ,chii ncepura sa i se-ncetoseze. "u mai vedea ce lovea. +tia doar ca mprastie moarte... ?iata... .oarte... Care e diferenta)... 6. Comandantul tocmai aruncase o privire asupra cursului actiunilor la 2anca :nter(alactica. &si rasuci cu placere mustata subtire, unsa cu tot felul de alifii. 7osnetul usii l trezi dintre (ndurile ce-i desenau pe fata proaspata un surs discret. - $, locotenent .ala, ce este) - $rmata a a'uns la timp. Combinatul e salvat. Dar o mare parte din personal si trupele trimise anterior au fost aproape inte(ral distruse. - .hm... Comandantul facu doi pasi. $erul lui impunator era diminuat de o usoara disfunctie a piciorului stn(. - $ltceva) - ... L-am prins pe capul celei mai mari (rupari de traficanti. Deci atacul fusese dictat de disperarea acelora pentru care distru(ere hidritei ar fi nsemnat nimicirea e%istentei... - ...Pe #odam)... - 0%act* .uschii fetei comandantului vibrara usor. 5$h,#odam*5

4n (nd plin de sete si ura, avid de sn(e si suferinta, ful(ernd printr-o perdea nea(ra de amintiri spre membrul inferior stn(. Geniile diforme ale razbunarii muscara cu pofta, alimentandu-i ima(inatia cu mii de viziuni ale mortii lui #odam... Dar daca scapa)... @burataci printr-o fluturare a minii corbii ideilor de mai nainte. - :radiati-l ct mai repede* Locotenentul saluta si facu un (est spre iesire. - .ala* $cesta se opri. - $du-l pe .aestrul n 2iocmp* +e aseza la birou, asteptnd. &n scurt timp, D'al si facu aparitia. Palid la fata, plin de rani si cu ochii mpietriti. Dar drept. - Domnule 1imaas D'al, ai nesocotit un ordin strict si ai abandonat o misiune importanta. +tii pedeapsa. Ce ai de spus) - Domnule comandant* Capacitatea mea de perceptie e%trasenzoriala mi-a permis sa detectez pericolul. $m actionat n conformitate cu prevederea 68==! situatia de ur(enta. Comandantul zmbi imperceptibil. $poi, ncercnd sa-si ncarce vocea cu ct mai multa raceala! - 2ine, fie. Poti sa te retra(i. +capi doar cu retra(erea salarului pentru o saptamna. Dar sa nu se repete* 3 &n sala lar(a si ntunecoasa plutea o atmosfera tensionata. 4n om, ridicat n picioare, astepta sa se potoleasca forfota, pentru a elibera o voce (rava, sumbra ca vestea pe care o aducea! - 0 adevarat. #odam a fost iradiat azi-dimineata. Dupa primul moment, parca furat vesniciei de ncremenire, imensitatea salii vibra de (lasuri amestecate etero(en, pe diferite tonuri si re(istre. - L:":+#0* La apelul lansat prin amplificator de Gala o, multimea si relua aparenta si instabila stare de calm, permitndu-i acestuia sa vorbeasca! - 0i bine, care e problema, domnilor) $sta e ceea ce a condus si instruit #odam atta vreme) , ceata de salbatici)* "u ntele(... domnilor, asta v-a purtat catre victorie de attea ori) Pornirile primitive) $cesta este scopul catre care tindem) ?orbeste tu, 0mre9. Ce aveai de spus) - @iceam... Ca nu e bine sa lasam or(anizatia fara lider... +i cum eu sunt cel mai mare n (rad... - #aci, 2re9, din (ura* 0u sunt cel datorita caruia a obtinut noile navete ultrarapide si... - +i ce-i cu asta)* .ie mi-a spus ca eu sunt cel mai... - Prostii* +puneti cu totii prostii* 0u sunt cel care... - Dar mie... - L:":+#0* Din nou tacere. Desi ochii rai aruncau pe furis sa(eti veninoase. Desi (ndurile urlau cu patima. 4n surs zeflemitor flutura pe buzele lui Gala o. - ...5+i cum nu e bine sa lasam turma fara cap5... "u-i asa, 0mre9)... Dupa voi, fiecare e cel mai potrivit sa preia postul... Chiar nu v-a intrat nimic n cap n toti acesti ani)* ...$bia ati asteptat sa scapati de #odam* $sta e tot ce va intereseaza) Conducerea)* Devenise furios. ,chii i scnteiau, iar pumnii nclestati tremurau. - &ncercati atunci s-o obtineti* #rase aer n piept, fluturnd mna ca si cum ar fi vrut sa alun(e o zburatoare ima(inara. +e calma. $poi le arata o usa. - $colo se afla nsemnele conducatorului. Cine va a'un(e primul n camera aceea, va prelua conducerea. &n fond, fu(a e primul lucru de care avem nevoie, cu niste sefi ca voi... .ultimea se buluci spre locul indicat. Primul a'unse 0mre9, care, cu ochi care nu aveau nimic uman n ei, deschise usa. &n acelasi moment, fiinta lui se topi n neant. Ceilalti facura trei pasi napoi, consternati. - $cum ntele(eti) Gnditi-va bine* "oi v-am luat din mizeria si ntunericul (ndirii voastre limitate si vam oferit o sansa. Din cocina strazilor fara 5mine5. 0 timpul sa v-o amintiti* 0 sansa de a deveni oameni* ,ricine o uita va mpartasi soarta lui 0mre9. De acum veti asculta de mine* 0u sunt stapnul vostru absolut* ?a supuneti sau muriti* +-a nteles) 4ra fusese mascata de spaima, dar e%ista. "imeni nu cuteza sa scoata vreo vorba. - $m sa iau tacerea voastra drept o afirmatie. 3

...5Ct de repede se consuma infinitul* Puterea unei clipe, raportata la nimicnicia pulberii umane... +i dupa aceea) 4n imens spatiu (ol de orice ar fi putut e%ista vreodata... ?idul absolut... izvorul ntele(erii absolute) .ult mai usor se distin(e un lucru izolat - dar daca acel lucru nseamna nimic) $tunci nseamna totul. Poate la alt nivel de profunzime, dar tot e ceva. , alta lumina este aceea care n-a fost niciodata vazuta ca lumina. $ici formele si sensurile sunt asa cum nu vor fi nicicnd. $ici, eu nu ntele(, pentru ca a ntele(e nseamna a primi lumina din e%terior. $ici, totul se naste n interiorul meu si moare nainte de a strabate spatiul n dilatare spre suprafata... &nsa nu moare de tot. Cercul se nchide pe undeva, dar nici eu nu stiu unde, cnd si de ce. ?oi nu veti sti niciodata, pentru ca eu sin(ur voi fi uitat nainte sa stiu...5 D'al privea afara. -ublourile ofereau privirilor pierdute o ima(ine desprinsa poate din visul dintre viata si moarte - nimic real, nimic ireal, departe si aproape n acelasi timp. Pe fondul ne(ru, ful(ere luminoase, orbitoare, n toate culorile pe care ochiul omenesc rar le-ar putea vedea, poate niciodata, se ntrepatrundeau, zvapaiate, zamislindu-se unele pe altele, aler(nd mereu fara sa reuseasca a se prinde. "imic nu-l putea scoate din acea stare... "ici chiar z(omotul usii, care se deschisese, lasnd pe cineva sa patrunda n ncapere. 5 Care va fi fost visul primar al constiintei umane) $sa trebuie sa se fi prezentat nceputul... &n ideea ca a e%istat. Ce sens au toate valurile de ceata fumurie n care i-au mbracat aripile) ,are, lumina lor vaporoasa i-a usurat, sau i-a n(reunat zborul)... De ce)... &nauntru e o lume cu alte dimensiuni, de care nu stim nimic si nici nu ne intereseaza. ,are ne-am speriat) Ce sanse am fi avut sa ne pierdem aripile si sa ne prabusim n marea fara culoare, fara e%presie si fara fund a (ndului primordial)...5 +torul n(hiti peisa'ul infernal de afara. D'al ramase ca trezit dintr-un vis. Poate avea de trecut un pra( prea nalt, poate avea de cobort prea 'os... ,chii lui tulburi o interceptara pe $rif. - De ce... De ce ai nchis-o)... - +tii bine, domnule .aestru n 2iocmp* Daca mai privesti n e%terior, la viteza cu care se deplaseaza nava, ti pierzi mintile* - Daca nu le-am pierdut de'a... #acerea ramase o clipa, parca mirata, suspendata deasupra capetelor lor. - +tii care-i problema ta, D'al) #e atasezi prea tare de unele persoane... $i psihicul prea slab. Dezama(irea pe care ai trait-o ia proportii e%a(erate n mintea ta. Daca toti am fi fost ca tine, am mai fi a'uns la stadiul de dezvoltare si cunoastere la care suntem azi) 4n rs spart strapunse camera. - Dezvoltare si cunoastere*... -a, ha, ha*... 2una idee, $rif* Dezvoltare si cunoastere... Da, $rif, da, omul stie totul. Dar ce nseamna totul) &mi poti tu defini aceasta notiune) 1azuie po'(hita pe care o numesti 5totul5 si vei descoperi nca o infinitate de 5toturi5*... 5Cu ct stim mai multe, cu att suntem mai liberi5... "u* Cu ct stim mai multe, cu att suntem mai nebuni* $ sti, a ntele(e... Pentru ce) Care este scopul)* 0i bine, nu e%ista nici un scop*... ?iata, moarte, cunoastere, ntele(ere, ratiune... "u e%ista nici una dintre toate acestea* "oi le-am inventat* "oi*... Pentru ca numai noi e%istam, aceasta este realitatea*... +untem sin(uri n 4nivers* +in(uri ***... ?orbele deveneau din ce n ce mai tumultoase. D'al se apropiase, scaparnd. - 0sti nebun, bolborosi fata, speriata de infinitul nclcit de e%presii din ochii lui. - "u, $rif, toti suntem nebuni* "u mai e%ista nimic* $m a'uns la capat* Ce este capatul, $rif)* "imic* +untem sin(uri, sin(uri n cercul nostru uci(as si perfid* 1ealitatea... Ce e realitatea)* $lta nascocire... .erita sa traiesti) Dar ce nseamna sa traiesti)*... +tim totul, $rif, stim totul* $rif, nu stim nimic* "imic*... +e prabusi. Profesor $rifa en Gatal ol puse la loc, la centura, sedativul cu soc electroma(netic, apelnd un robot pentru a-l aseza pe D'al n pat. $poi se departa. Din usa mai cuprinse o data n priviri parul ca un nimb ravasit al fetei palide, sfrsite, descompuse... - :arta-ma, D'al. Dar ai nevoie de odihna. Poate ca e sin(ura care te-ar mai putea salva. "u vreau sa pierd sin(urul prieten adevarat pe care-l mai am. =. 5$ractes5 a'unsese cu bine n apropierea Plamarunului. $cum statea linistita, nvaluita de vidul cosmic, corp tacut, masiv, pe care plpiau ici si colo luminite adormite... Prin hublou, $rif putea vedea suprafata rosiatica, plina de pete si riduri, a planetei. &n 'ur se ntindea neantul, netamuit pe attea mii de ani-lumina, luminat de spectrele stravezii ale unor stele din alta lume... $tt de reci, ca strecurau fiori de (heata n venele doamnei profesor, n ciuda sistemului de termore(lare al navei... 2a nu, acesta era un fri( care venea din interior... #eama)... "erabdare)... 4n om vn'os, purtnd pe fata semnele unei vieti dure, si facu aparitia.

- Profesor Gatal ol... $rif i facu semn sa se aseze. - :ata-ne deci la 5mar(inea 4niversului5... Cum mer(e treaba, capitane -aria) - #otul e n re(ula... $rif si relua contemplarea, nfi(ndu-si privirile n necunoscutul imens pe care ecranele de suprave(here se ncapatnau sa-l lase rece si inert... #acerea cuceri stapnirea n cabina. .imica lui -aria trada un fel de neliniste. Ca si cum capitanul ncerca sa nceapa o idee, dar nu stia cum si de unde... &n cele din urma, vorbi! - Domnul 1imaas nu s-a trezit nca... +peram ca starea dumnealui e spre bine... +e opri, ncurcat. $rif si nclina usor capul, ramnnd n continuare sub dominatia panoramei din fata ei. +i o vreme nimeni nu mai spuse nimic... - ..."u pentru asta ai venit, nu-i asa, capitane) -aria ofta, apoi mormai, ca pentru el! - "u vreau sa ma pun n calea dorintelor dumitale, Gatal ol, dar... :nspira adanc, apoi izbucni vi'elios! - ...Dar e o nebunie* "imeni n-are nimic impotriva, iradiaza, de acord, salvam meta(ala%ia, dar ce v-a apucat acum de vreti sa coborti pe planeta nainte de asta)* ,ricum nu e nimic de vazut, statiile si centrele de cercetari, stiti bine, s-au retras, n-a mai ramas dect o pustietate ntinsa si rosie de-ti zboara ochii* - Dac-as sti de ce ma atra(e atta, sopti ea calma. 0terna eni(ma e pe cale sa moara nainte de a fi dezle(ata... Dar asa e cel mai bine* Poate ca vreau sa vad chipul uci(asului, poate e doar un capriciu, dar e unul pe care mi-l pot permite. Doar eu controlez situatia* Ce mi se poate ntmpla)... +au esti superstitios, capitane) ,mul bombani nemultumit, dar nu mai insista. - Ca sa fiti linistiti... +i $rif facu unele interventii la manseta electronica. - Daca nu ma ntorc n => de ore cosmice, ncepeti fara mine. +uprave(hetor va fi :rio, ad'unctul meu."u aveti dect sa apasati niste butoane si mai ales sa urmariti mesa'ele pro(ramului. 0 bine) Capitanul clatina din cap, dar nu mai apuca sa zica nimic-capul osos al lui :rio se ivise prin crapatura usii. - Profesore, naveta e pre(atita. 7ata dete 5buna vremea5 si disparu pe coridor. 3 Deci acesta era Plamarunul* , mare ca focul, mpietrita n timpul unei furtuni, ntinzndu-se valurita pna departe. $ici, un stei colturos parca voia sa se prabuseasca, dar mai statea nehotart n cumpana. .ai ncolo, vreo duzina de bolovani asezati n chipul cel mai ilo(ic cu putinta unul peste altul. De peste tot rasareau stnci bizare, arznd inerte... Pe alocuri apareau formatiuni rozalii, mate, asemenea coloniilor terestre de corali. Din vrfurile dure ale acestor roci picurau molcom stropi stravezii, iar pe corpul lor parazitau parca ace de cristal auriu... :ci si colo ieseau la lumina fume(nd izvoare de acid, mbracnd n clestar solul din 'ur si apoi intrnd napoi n adncuri... &ntrea(a suprafata era patata de po'(hite sticloase si transparente... 0i bine, vazuse ea si planete mai aratoase. &ncepu sa paseasca pe solul tare. Din cotloanele ascunse ale vreunei stnci se ridicau despletiti aburi (albui, tinznd spre cerul eteric, de culoarea caisei coapte, poate ceva mai rosu... Departe, Craos, steaua Plamarunului, picotea nvaluita n mantia ei albastra, diafana, de zeita a altor veacuri... +i daca vreunul dintre acesti nori palizi i acoperea din cnd n cnd fata, cine mai statea sa constate)... Cu adevarat 5ti zbura ochii5 rosul acesta* 4n zvon slab i atinse urechile. Probabil era 5cntecul hidritei5. &n adevar, hidrita nu putea iesi la suprafata dect n zonele cu sol poros. $colo se lovea de asperitati, strabatnd canale foarte subtiri, dezinte(rndu-se lent daca era n bataia ndepartatului Craos, ncalecnd creste nevazute de ochi... +i de aici sunetul specific. Pasii o dusera la poalele unei stnci. , firida se adncea la poalele acesteia, n maruntaiele ei... , firida captusita cu o materie ne(ricioasa...Dupa care umbra adncimii n(hitea totul... 4mbra si o pnza stravezie, nvolburata, care se vaieta prelun(, si (emea chinuit, si soptea ru(ator, si stri(a cu (las stins... 4n cntec fara e%presie, dar att de plin*... +oaptele se nnodau, ca ntr-o hora de fantasme, lovindu-se n capul fetei... Parca voiau sa spuna ceva... Parca veneau de departe... de demult... Parca dinauntrul fiintei ei... Parca... Parca...

3 &nti, au fost niste ceturi nvolburate, nmuiate n culori si e%presii contradictorii... +i un murmur ciudat, de nenteles... $poi, ncetul cu ncetul, D'al se trezi de-a binelea. Camera era scaldata ntr-o lumina slaba, neputincioasa. +i n acea semiobscuritate se reliefau forme bizare, ca de pe alta lume... "u, erau doar instalatiile si pupitrul. 7osnetul aparatelor de mentinere a vietii cur(ea stins si monoton... Ln(a el era o cutie metalica, nea(ra, pe care plpiau licurici verzui. +e auzi un (las rece si impersonal, iar plpirile devenira rosii! - Ce doriti, domnule 1imaas) ,mul ramase un pic mpietrit, cu (ndul umblnd aiurea prin tainite ntunecate. $poi se dezmetici si, privind dincolo de cutia metalica! - "-am nevoie de nimic. - #otusi, dupa un somn de >6 de ore cosmice, or(anismul are o serie de necesitati, insista aparatul. - $m zis ca nu vreau nimic* - Dar... aaa... crrrr* $ltceva nu mai reusi sa spuna, caci, smucita de la locul ei, decola cu iuteala si se opri n usa cabinei, cazd ca masa informa de piese si bucati botite de metal. D'al i(norase socul care-i sa(etase bratul pna n creier cnd smulsese masina enervanta. 1idica palma amortita n dreptul privirii. 4itase ca aparatele erau prote'ate, actionnd cu soc paralizant la miscari neprevazute. Desi(ur, mna se va reface, dar sensibilitatea nu va fi aceeasi, iar titlul de .aestru n 2iocmp nu... 0i, si ce-i cu asta)* 1espira adnc. &ncepea sa se calmeze. ... Deci dormise >6 de ore cosmice... .ai mult de trei zile cosmice*... "imic n comparatie cu timpul 4niversului... La urma urmei... Lasa (ndurile acestea la o parte si iesi... ... Pe coridor treceau tot felul de oameni... 7iecare cu ale lui, cine stie ce-o fi nsemnnd asta... @batnduse n vesnicul cotidian. :ma(inndu-si ca traiesc. 0ra nervos. Pe aparaturi, pe oamenii din 'ur, chiar si pe el nsusi.#otul devenise strain si ostil. Ca o imensa lacuna de materie nea(ra... +e ndrepta spre cabina de comanda. ... 4sa era blocata. +imtea un cmp de forte care-: opunea rezistenta. 4n (las plpi! - "umele. - 1imaas D'al. - 1e(ret,nu aveti voie sa intrati. - +unt de-al navei* 1imaas D'al, auzi, patrula de si(uranta, suprave(hetor si toate celelalte, nu-ti suna cunoscut, nu are nici un rasunet prin circuitele alea nclcite, ce, ti-ai pierdut subrutinele de identificare)* - Circuitele si subrutinele mele sunt in stare foarte buna si stiu cine sunteti. #ocmai de aceea n-aveti voie sa intrati. Prezenta dv. ar periclita actiunea ntreprinsa. D'al simti nevoia sa se spri'ine de peretele de alaturi. Ceva se ntmpla nauntru... De ce nu avea el voie sa intre) De ce ar reprezenta un pericol) Privi usa. Camera de identificare parea sin(ura le(atura cu e%teriorul, punct n care cmpul era spart sau cel putin mai slab. &n cazul unei amenintari, detectorul stia ce are de facut. +i actiona repede... +pri'inindu-se cu mna stn(a de perete, D'al lasa dreapta sa cada pe ln(a corp, a resemnare. $'unsa n dreptul centurii, mna smulse scurt si ful(erator laserul, activndu-l la ma%im, n timp ce omul tsni n laturi. &n aceeasi fractiune de secunda, camera fu strapunsa, elibernd un ultim 'et de raze fierbinti, care nsa nu-si mai (asi tinta. Cmpul ceda, iar D'al rabufni n cabina, punnd laserul la tmpla primului om pe care-l ntlni. $cel om se nimeri sa fie -aria. Ceilalti ramasera paralizati. - Capitane, ce se ntmpla aici) suiera .aestrul n 2iocmp. Ce actiune periclitez) ,mul, strns de bratele vn'oase ca intr-o men(hina, nu spuse nimicB dar mesa'ele pe care le afisa ecranul vorbira n locul lui. - 1adiati Plamarunul)* +i ce le(atura are asta cu mine)... $rif... 4nde e $rif) 0a trebuia sa coordoneze actiunea* 4nde e profesor Gatal ol)*...?orbeste*... - +unt dispozitiile ei, vorbi calm -aria. &nainte de a cobor pe planeta, ne-a spus sa ncepem daca nu se ntoarce n => de ore cosmice. :-am acordat o mar'a... Dar... - Pe planeta...)* D'al simti o moleseala, dar nu slabi strnsoarea. - ,priti* ,priti chiar acum*

:rio, nspaimntat de nebunul care tinea laserul la tmpla capitanului, se conforma, cu miscari precipitate. D'al se apropie de pupitru, tastnd un sir de comenzi. ?reo doi facura n spatele lui o miscare ofensiva, dar capitanul, eliberat, i potoli cu un semn. D'al se ntoarse catre ceilalti. - Cred c-ati nteles ce-am facut! fara sa simta cmpul ener(etic al lui $rif, pro(ramul nu va continua. $cum pre(atiti o naveta... D. 7ata deschise ochii. 7ormatiuni mari de cristal auriu strapun(eau tavanul, ca niste candelabre ciudate, ce nin(eau cu lumini blonde, adesea scnteind naravase. Peretii brun-roscati ai pesterii n care presupunea ca se afla prezentau crapaturi imense, prin care se vedeau alte tunele, taiate de ziduri zbrcite sau coloane sau ducnd la nesfrsit. Privindu-si membrele, constata ca era nvelita, ca ntr-un pachet, de o pielita ca un voal de meduza, sub care pulsa un strat vscos si straveziu. 4n pic speriata, ncerca sa rupa nvelisul. 7ara stirea ei, o izbi un (nd! 5Profesor Gatal ol, te-as sfatui sa lasi metasimedul n pace. 7ara el n-ai rezista la vaporii acizi din 'urul tau. &n plus, furnizeaza ener(ie or(anismului tau fra(il. "u-l poti rupe, asa ca nu mai ncerca*5 0ra de-a dreptul nspaimntata! nu fusese un (nd de-al ei* +i totusi venise din interior. 5 "u te speria, Gatal ol. 0 modul nostru de a comunica.5 ?iata pe Plamarun)* Probabil visa. +au nnebunise. - $ratati-va* ?a ro(* +i spuneti-mi ce caut aici* 5 "u cred ca vrei sa ne vezi5, rasuna un (las tacut n mintea ei.5 Dar am sa-ti spun. Locuim n subsolul planetei. Cristalele (albene ne dau lumina. Lumina, de intensitate nu prea mare, o primim prin canalele motoare, putndu-i stoca ener(iaB au loc fenomene de natura electroma(netica ce produc miscarea. La suprafata lumina e prea intensa si hidrita prea putina. ?ezi tu, hidrita e constituentul nostru principal. Dezinte(rarea ei controlata n tesutul metasimed ne asi(ura functia de nutritie. Cnd acest tesut slabeste, e vremea pentru hibernare. Petrecem un timp, e(al cu cel necesar planetei pentru a efectua un drum complet n 'urul stelei albastre, n bazinele de hidrita de sub acest comple% de (rote si tunele. Ceea ce pentru voi pare sa nsemne moarte, pentru noi e viata. Cnd ati venit prima data, nu v-am dat atentie. $veati suprafata si nici cea mai mica idee despre bazinele de hidrita. Dar acum vreti sa ne e%terminati. $m folosit cntecul hidritei amestecat cu influ%uri telepatice sa te aducem aici. $m crezut ca oamenii ceilalti nu ne vor iradia, stiind ca esti aici... $cum vad ca o vor face, dar nu te putem lasa sa pleci. "u vrei sa-i opresti.5 7ata ofta. - -idrita ne ucide poporul. 5De aceea vreti sa ne ucideti pe noi) Depinde de voi cum vreti sa o folositi.5 - "u stiam ca e%istati... 5$cum stii. "u, nu ne puteti muta, numai aici e%ista hidrita.5 - Dar nu ntele(eti)* +frsitul e acelasi* Lasati-ma sa ncerc...#rebuie sa e%iste o solutie* #re... :deea se opri la 'umatate, n(hetata de un fior. De dupa un zid colturos se ivise un fel de ... "u-i putea (asi nume. Prin valurile stravezii ca de meduza se zarea o masa alb-verzuie, plina de cute si creturi, ce aducea cu un creier. De la acesta, niste canale albastrui faceau le(atura cu petele de un ne(ru sticlos de pe metasimed. 0ra o fiinta plamaruniana. 3 "aveta lui D'al asoliza, nfi(ndu-si (hearele n po'(hita rosie a planetei. .ai ncolo era o alta naveta. $ profesorului Gatal ol. ,mul urma directia indicata de analizorul de urme. La un moment dat, semnalele ncepura sa se nece. 0cranul nu voia sa mai spuna nimic. 4rechile lui D'al fura izbite de un zvon tn(uitor. 5Cntecul hidritei...5 +e apropie. +usurul apei mortii i nvalui ncet, ncet, fiinta... &ncepu sa creada ca i sopteste ceva... Dar z(omotul era monoton, si slab, si vid... +i dansa n vrte'e moi si ametitoare... +i cnta, si se vaieta, si chema... +i nin(ea, usor, asupra realitatii... +i... - "u* D'al se rupse de vra'a aceea. 5"-ai sa ma nvin(i, asa cum probabil ai nvins-o pe $rif* "u* +unt tare* ?oi rezista* #rebuie sa rezist...5 Laserul lui ncepu sa roada n peretii firidei de unde razbatea sopotul, lar(ind-o. #umultul apei se ntetea furtunos, nfi(ndu-si (hearele n capul omului. 0l l respin(ea cu hotarre. "u era usor, o clipa de

slabiciune ar fi nsemnat esecul total... :ar cntecul era din ce n ce mai sfichiuitor... ?azduhul fu strapuns de tipete acute, salbatice. D'al si acoperi urechile, sarind doi pasi napoi. - Pleaca* Pleaca* Du-te* Lasa-ma n pace* #ipetele ful(erau si plon'au spre creierul lui n vrte'e dracesti... +e a(atau de el si-l rupeau si-l otraveau... 7ata omului era scaldata n sudoare. 0l deschise ochii. &ntinse mna tremurnda spre laserul cazut mai ncolo. .elodia insuportabila ncepea sa slabeasca, murind ncet, ncet, pna nu mai ramase dect un firicel abia auzit. Crezu ca o biruise. &si ridica fruntea si privi n 'ur. 0ra liniste. Ciudat. "ici susurul apei nu se mai auzea... Dintr-o data, dintre valurile tacute rasari spre naltimi un tentacul urias, nzestrat cu (heare ascutite pe spate. 5 Deci asta era*5 ?azu ca bratul imens creste mai mare si mai mare, cautndu-l. &l reteza cu laserul... Dar surpriza* &n locul lui crescura alte trei. 5 Ce mai e si asta)* 5 #rebui sa se apere, dar abia izbutea sa ramna neatins. &n scurt timp fu ncon'urat de zeci de tentacule nfioratoare... +ari napoi. 7irida din care izvora apa se vedea nca. &ndrepta fasciculul verzui al laserului asupra ei si... Dihania disparu. &n locul ei se ridica un norisor roscat ce se mpnzi. D'al se clatina. 4n tiuit persistent, aproape de limita spectrului uman de sunete, i sfsia auzul. $burul rosiatic l nvalui si trecu dincolo de elB l ardea pielea. &si privi minile... si se n(rozi. Pielea era cenusiu-verzuie si se scur(ea, vscoasa. +e vedeau cioturi de oase. $lbe... $tunci ncepu prapadul. De peste tot ncepura sa apara si sa aler(e spre el fiinte n(rozitoare, ca si cele care-i chinuisera odata copilaria n cosmare. #otul se umplu de racnete neomenesti. +imtea ca pierde controlul. ?ru sa ia arma, dar aceasta... nu mai era* "u mai simtea solul sub talpi... ,chii ncepura sa i senvrte'easca... 4rechile sa-: v'ie... "u mai ntele(ea si nu mai stia nimic... >. $rif statea adncita n (nduri. 7iintele acestea... &n fond, aveau dreptate. 0ra prea hotarta. 0ra n puterea lor... Dar trebuia sa scape cumva*... Care ar fi calea de mi'loc)... ... De ce nu se ntmplase nimic)* Cu si(uranta trecusera mai mult de => de ore cosmice.... +au i se dere(lase ceasul biolo(ic) Cteva fiinte plamaruniene-tapalto, cum se recomandasera, desi (ndurile nu cer nume-intrara n (rota, trezind-o din meditare. $paritia lor nu o mai nspaimnta. De fapt, i se pareau chiar simpatici. $veau simtul umorului si cnd si manifestau hazul, biocmpul lor radia placut, raspndind voie buna. Ct statuse aici o ntrebasera despre fiintele pe care le cunostea ea. Le povestise despre flora si fauna de demult... 0vita sa le spuna ca omul, n asa-zisa lui evolutie, aproape le distrusese. Dar nu se putuse abtine s-o (ndeasca. 0ra o umbra (rea, si o simti n mintea lor... $veau un interes deosebit pentru plante. De cosmos nu le prea pasa. "ici nu prea aveau motive, le(ati fiind de planeta lor. &i dedusesera le(ile prin calcul si ipoteze pentru a afla probabilitatea e%istentei altor forme de viata. 0%actitatea teoriilor descoperite de niste fiinte care nici macar nu vazusera suprafata propriei planete o surprinsese, dndu-i de nteles ca au o putere mai mare dect lasa sa se vada. &n fata celor doi tapalto care intrasera plutea un pachet de metasimed. $rif stia ca, de fapt, e manipulat de fiinte. &i ncolti n minte o neliniste ciudata... Plamarunienii depusera pachetul si se ndepartara fara sa transmita nimic. 7ata se apleca deasupra acestuia si avu o tresarire puternica. 5 Doamne-Dumnezeule*5 (ndi.5D'al* Ce i-ati facut)*5 +e obisnuise sa foloseasca (nduri locul vorbelor. &ntr-adevar, .aestrul n 2iocmp zacea acolo, cu fata ravasita, ca n pra(ul dementei. 5$ rezistat hipnozei5, veni raspunsul.5 $m fost nevoiti sa-l su(estionam mai... dur, cum spuneti voi. :-am citit memoria. $ venit sa te salveze. Deci tine la tine. &l vom trimite napoi pe nava. 0l va convin(e flota sa se retra(a.5 5 Dar...5 5 -idrita) "e-am (ndit si la asta. "u-ti face (ri'i.5 Pleoapele omului se zbatura. ?aznd membrana, tresari speriat, dar apoi zari chipul lui $rif si se linisti. Privirea lui ntreba. - 0sti pe Plamarun, zise ea. Domnii aceia simpatici-si arata spre tapaltoni-te-au adus aici, cum m-au adus si pe mine.

D'al se ridica, ametit. - #entaculele... Gazul... Dihaniile acelea... - +u(estie telepatica. +unt niste fiinte mestere n domeniu. - ... ?iata pe Plamarun)* - Da. ?iata pe Plamarun. 0l duse mna la frunte. - &ntele(... $rif* #elepatie) - Da. 0i asa comunica. - &si pot cunoaste unul altuia (ndurile n orice moment) - Da... &n orice moment... - 7ara secrete) - 7ara.... - Deci fara tradari... - D'al* "u-mi place zmbetul care ti s-a latit pe fata* +pune-mi ca n-ai de (nd sa lasi balta omenirea si sa rami pe-aici* - Ce a facut omenirea pentru mine) - "u vorbi asa* .a faci sa re(ret ca... &n fine, ai de 'ucat un rol de intermediar n dilema n care ne aflam cu totii* - 0u) De ce eu) murmura el. "u m-ar crede nimeni. +unt considerat nebun. &n plus, tu esti cea care controleaza totul acolo. +i nu vrei sa rami toata viata aici, nu) Pentru ca asta se va ntmpla daca eu sunt intermediarul, iar tu, (a'ul. 5 $i vorbit bine, tinere om5, rasuna (lasul unei idei n capul lui D'al, facndu-l sa tresara placut. 5 Gatal ol, are dreptate. Du-te tu pe nava. Da, ai nteles. ?ad n mintea ta ca n-ai sa ne tradezi...5 3 -aria statea la pupitrul de comanda. 0ra sin(ur n cabina. Privirea lui se pierdea n adncul ecranului care afisa de atta timp acelasi mesa'! 5 Proces ntrerupt. 1eluare, Continuare, ,prire)5 Dar (ndurile lui erau mult mai departe n timp si spatiu... ... Lucrase de mic n flota armatei. 0ra hotart si cura'osB putea sa-si pastreze calmul n orice situatie. $sta l-a facut sa a'un(a la (radul de capitan la o vrsta destul de fra(edaB hm* &mbatrnise si acum se enerva mai usor... +ub masca de conducator perfect se ascundea nsa o sensibilitate rara. &i placea sa priveasca puzderia de stele ce ncon'ura nava, pe un fond ne(ru si (ol de absolut oriceB i placea sa priveasca rasaritul ?e(oniei pe cerul roz-albastrui cu nuante aurii al :dbaruluiB i placea sa se plimbe prin padurile .atuoniei, unde pletele florilor de matu, albe ca fluturarea de pace si atrnnd (ratioase dintre ramuri, raspndisera acea mireasma ca o chemare ametitoare. +i, mai presus de tot, i placea Gautasul, planeta lui natala... Dar nu se mai putea bucura de acestea. Paduri si flori de matu nu mai e%istau dect n holo(rame... +i nici timp nu avusese si nu avea. La scurt timp dupa naintarea n (rad fusese trimis sa nabuse miscarea ori(inofila de pe .arte, care ameninta sa distru(a tot ce construise omul n ultimele mileniiB tabara fusese asezata pe #erra. +i acolo nvatase sa-i placa verdele naturii pamntene, azurul pur al cerului, susurul linistitor al rurilor... Dar acum #erra e capitala 4niunii :nter(alactice, ca planeta de provenienta a oamenilor, mpartasind soarta celorlalte planeteB csti(ase sau pierduse n fata fostei capitale)... $h, omul acesta care crede ca poate nlocui natura*... ... $poi a fost o vreme n care mai mult a lncezit, ndeletnicindu-se cu rascoale ocazionaleB se linistisera apele. Dar numai pna la descoperirea Plamarunului. &nti se ocupase doar de escortarea transporturilor. Dar dupa ce a nceput traficul cu hidrita, lucrurile au luat o alta ntorsatura... $cum avea sa se termineB probabil era ultima lui misiune. +imtea adesea o oboseala ciudata strecurndu-i-se n oase. "u a'unsese nca la vrsta batrnetii, dar se simtea slabit. "u fusese de acord cu ideea profesorului Gatal ol de a cobor pe PlamarunB ea nu prea stie multe despre surprizele rezervate de necunoscut-pentru ca, desi fusese cercetata, nu se cunostea mare lucru despre planeta hidritei. +i stia acum ca avusese dreptate... "u ntele(ea de ce, dar i fusese recunoscator lui D'al ca intervenise nainte de iradiere... Clipocitul camerei de identificare ;noi< de la intrare l anunta ca e cineva la usa. +e ridica si mare-i fu mirarea constatnd ca... - Doamna Gatal ol* &n sfrsit*... Ce s-a ntmplat)... Putem ncepe... Dar ce.... - "u, nu ncepem. - Cum)* - -aria, pot avea ncredere n dumneata)

- Da, doamna* $rif zmbi. +imtise adevarul spuselor lui. 5 0sti un om bun, capitane. ?ad n mintea ta ca n-ai sa ma tradezi...5 3 - 2aieti, ia priviti ncoace* "ava se retra(e* - Ce)* "a(an9, verifica zona* - 8 nave camuflate, 8 detectoare capcana... +i planeta n-a fost iradiata* - Ce-au de (nd sa faca)* - "e lasa noua hidrita* #oata* &ti dai seama)* 7ara statii, fara baze fortificate, numai hidrita* ?om fi catralionari* $uzi, Gala o) Catralionari* - Poate s-au dus dupa ntariri... Dar chiar nimic sa nu fi lasat) +uspect. Cobor sa arunc o privire pe planeta. - +i sa strn(i cta hidrita poti* Ceilalti traficanti si atasara dispozitivele de comunicare si dupa ce Gala o disparu din cmpul lor vizual se asezara la posturi. "u asteptara prea mult. 0cranul afisa ima(inea planetei si pe om. 5 $ud cntecul hidritei. Cobor prin firida aceea. Pare a fi multa*5 - :u-huuu* ,mul se apropie de crapatura de unde razbatea zvonul, pentru ca mai apoi sa-si prinda capul cu ambele mini. 4n tiuit hipnotic sfredeli prin difuzor auzul traficantilor. "a(an9 mai avu puterea sa ntrerupa le(atura sonora. &si revenira. - 2aieti, ia uitati-va aici* Gala o cazuse la pamntB pielea ncepuse sa se ntunece la culoare, capatnd un aspect farmicios. - +e descompune... +a(etati de un (nd se privira. Carnea ncepuse sa se desprinda moarta de pe oase... 3 5 Destul de interesanta ideea plamarunienilor, de a imprima n subconstient ideea ca omul e mort.5 -aria pasea tacut pe coridorul aproape pustiu. 0ra o ora trzie, lumea se odihnea. 5 0i bine, am scapat de traficanti. ?ai de cei ce s-ar mai ivi... "ici prin (nd nu mi-ar fi trecut, totusi, ca e%ista viata pe planeta aceea... +i nca viata care sa sfideze comple%ul C-,"... De prea mult timp n-am auzit de alte fiinte n afara de oameni. , intele( pe $rif... pardon, doamna profesor Gatal ol. Daca oamenii ar afla de aceste vietuitoare... 4na dintre lumi ar pieri. 0u mai bine mor dect sa spun. +i-asa nu mai am mult de trait... :-am dat ieri le(atura cu Guvernatorul Central. $ reusit sa obtina e%cluderea Plamarunului din 4niune... :-a ametit si pe membrii Comisiei .eta(alactice... 2ravo ei... Dar stai* $zi nam vazut-o deloc...5 , presimtire i sfsie pnza de (nduri. +e apropie de o camera de identificare! - Gaseste-o pe profesor $rifa en Gatal ol* 1aspunsul veni rece! - Profesor $rifa en Gatal ol nu se afla pe nava. Capitanul simti un val de sfrseala. 5 Deci de aceea mi-a ncredintat secretul. 0i bine, n-am s-o dezama(esc. ?oi avea (ri'a ca Plamarunul sa ramna Planeta :nterzisa. +i nimeni n-o sa stie vreodata adevarul...5 3 +teaua albastra apunea. &n zare, pe cerul de culoarea caisei coapte ncepusera sa se ntrepatrunda nuante roscate si (albui, adncindu-se pe o multitudine neinchipuita de dimensiuni... $cele aurii de cristal de pe corpul coralilor plamarunieni scnteiau mai viu ca oricnd, parca ar fi fost de plasma... Parca ar fi vrut sa transmita ntelepciunea 4niversului... Crestele rosiatice ardeau n flacari translucide, iar izvoarele de hidrita purtau nimburi de raze azurii... Din po'(hitele sticloase rasareau zvelte curcubee stralucitoare, ncolacindu-se n bolti fluide sau cazand n perdele bo(ate... ,amenii citeau ncntarea n sufletele lor... +i mai citeau ceva... Ceva ce n alte conditii s-ar fi temut sa citeasca... Dar acum nu mai era nici un secret... +tiau. $cum puteau sti tot ce voiau sa stie... +i stiau ca nu vor mai e%ista niciodata secrete... 3 ,are ct va dura pna cnd se va uza si aceasta 'ucarie)... 3 +i daca totul nu e dect... 5alta nascocire5) -+7E1+:#-