CUPRINS 1. Aspecte generale asupra Drepturilor Omului 2. Dreptul la viata. Aspecte generale 3. Recurgerea la forta a!

solut necesara"

#. $lementele constitutive ale %reptului la viata %etermina natura o!ligatiilor ce incum!a statelor& o!ligatii care sunt %e %oua categorii' negative (%e a!tinere) si po*itive (%e actiune). +. Arestarea Preventiva 5.1. Conditii de conformitate ,. Incalcarea %reptului la viata. -agiu vs. Romania (no. ,32+./00)

www.referat.ro

DR$P1U2 2A 3IA1A IN 4URISPRUD$N1A C$DO

1. Aspecte generale asupra Drepturilor Omului Fundamentul drepturilor omului: respectarea dreptului la viata al fiecarei persoane si a demnittii umane, se regaseste la majoritatea marilor religii si filozofii ale lumii. Drepturile omului nu se cumpara& nu se van% si nu se transmit ere%itar' ele sunt %enumite inaliena!ile" pentru ca nimeni nu are %reptul sa le ia vreunei persoane pentru nici un motiv. Altfel spus& acestea sunt aceleasi pentru fiecare persoana& in%iferent %e rasa& culoarea& se5ul& lim!a& religia& opiniile politice sau altele& originea nationala sau sociala& averea& nasterea sa& etc. $5presia %repturile omului" evoca %repturile fiintei umane& cereia ii sunt recunoscute %repturile sale naturale& cum este si %reptul la viata & care repre*inta unul %intre %repturile fun%amentale ale omului.Un rol important l6au avut %eclaratiile %e %repturi ale omului %in secolul 73III& respectiv Declaratia %e in%epen%enta a SUA %in 188,& Declaratia %e %repturi a statului 3irginia %in 188,& Declaratia france*a a %repturilor omului %in 18.9& precum si cea %in 1893. Inainte %e acestea& semnificatie in %omeniul anali*at au pre*entata o serie %e %ocumente engle*e printre care :agna C;arta 2i!ertatum"(121+)& Petitia %repturilor"(1,2.)& <a!eas corpus"(1,89)& Declaratia %e %repturi %in 1,.9" ela!orata in perioa%a lui -uillaume %=Orange. Drepturile fun%amentale sunt acele %repturi su!iective si esentiale ale cetatenilor& esentiale pentru viata& li!ertatea si %emnitatea acestora& in%ispensa!ile pentru li!era %e*voltatre a personalitatii umane& %repturi sta!ilite prin constitutie. $le& impreuna cu celelalte %repturi si o!ligatii corelativr formea*a statutul >uri%ic al cetateanului. Drepturile omului joaca un rol foarte important in relatiile dintre cetateni si stat, deoarece ele controleaza si regleaza exercitarea puterii statului asupra persoanelor, acorda libertati persoanelor in relatia cu statul si solicita statelor sa satisfaca necesitatile umane de baza ale populatiilor care se afla in jurisdictia lor.
2

Aceste %repturi sunt %escrise cel mai !ine in te5tele (sau instrumentele) internationale care au fost acceptate %e state si care %efinesc normele ce tre!uie respectate. Cel mai cunoscut %intre aceste te5te este Declaratia universala a %repturilor omului& a%optata %e A%unarea -enerala a Natiunilor Unite in 19#.. $ste o %eclaratie %e principiu care continua sa e5ercite o mare influenta in intreaga lume. $a nu are forta %e lege& %ar& conform multor >uristi& aceasta a %evenit o!ligatorie in practica internationala %eoarece ea este asta*i integrata in constitutiile si >urispru%entele %in foarte multe tari. Ce este Curtea $uropeana? se intrea!a 3incent @erger A profesor la College %e l=$urope& gerfier la Curtea $uropeana a Drepturilor Omului A in cartea sa 4urispru%enta Curtii $uropene a Drepturilor Omului".Astfel& putem cita %in cartea sa' Curtea $uropeana a Drepturilor Omului este prima >uris%ictie internationala %e protectie a %repturilor fun%amentaleB interpretul suprem al ConventieiB pamantul promis ce nu este atins %ecat %upa un maraton %e proce%ura sau ultima re%uta a %emocratiei pe vec;iul continent . 2a # noiem!rie 19+0& la Roma& repre*entantii a 13 guverne semnea*a Conventia $uropeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a 2i!ertatilor Cun%amentale ( Conventia")& care urma sa intre in vigoare la 3 septem!rie 19+3.Romania a ratificat Conventia Protocoalele sale a%itionale prin 2egea nr.30 %in 1. mai 199#& pu!licata in :onitorul Oficial" nr. 13+ %in 31 mai 199#. Doctrina Conventiei afirma ca principalele surse %e inspiratie ale acesteia au fost Declaratia Universala a Drepturilor Omului& proclamata %e A%unarea -enerala a Natiunilor Unite la 10 %ecem!rie 19#. si proiectul Pactului referitor la %repturile civile si politice (in forma sa %in 19#9). Declaratia Universala din 10 decembrie 19 ! si "onventia #uropeana din noiembrie19$0 au constituit primele mari %unde de soc& ale cruciadei pentru protectia drepturilor omului, ca efect primordial al celui de'al doilea razboi mondial. Asa%ar& filiatia Conventiei la Declaratie este %e netaga%uit. In pream!ulul Conventiei fiin% in mo% solemn su!liniat atasamentul la principiile si valorile enuntate in Declaratia Universala si faptul ca garantia colectiva nu va privi %ecat anumite %repturi inscrise in aceasta. Dintre %repturile enuntate in Declaratia Universala & autorii Conventiei au inclus in 1itlul I %in Conventie pe toate acelea ce se realia*a la i%eea %e li!ertate politica ' %reptul la viata (2)& inter*icerea
(

torturii si a tratamentelor inumane si %egra%ante (3)& siguranta (+)& %reptul la un proces ec;ita!il (,)& respectarea vietii private si familiale (.)& li!ertate %e e5presie si a informatiei (10)& li!ertate constiintei si areligiei (9)& li!ertatea %e intrunire si asociere (11)B ele vor fi completate prin protocoalele a%itionale a%optate ulterior. Scopul Conventiei consta in prote>area %repturilor omului nu teoretice sau ilu*orii& ci concrete si efective.Ca urmare& %repturile enuntate nu generea*a numai simple o!ligatii %e a!tinere&ci reclama uneori masuri po*itive %in partea statului contractant.Dupa cum re*ulta %in te5tul Conventiei& aceasta are ca o!iect apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale%si ca misiune %sa ia primele masuri menite sa asigure garantarea colectiva a anumitor drepturi enuntate in Declaratia Universala&. Conventia face parte %in %reptul nostru intern intrucat& potrivit art.11(2) %in Constitutia Romaniei A tratatele ratificate %e Parlament& conform legii& fac parte %in %reptul intern". 1itlul I art. 2 %in Conventia $uropeana a Drepturilor Omului spune' %reptul la viata al oricarei persoane este prote>at prin lege. :oartea nu poate fi cau*ata cuiva in mo% intentionat& %ecat in e5ecutarea unei sentinte capitale& pronuntate %e un tri!unal& in ca*ul in care infractiunea este sanctionata cu aceasta pe%eapsa prin lege". Dreptul la viata este cel mai natural %rept al omului . In ve%erea garantarii lui Constitutia inter*ice pe%eapsa cu moartea.Constitutia Romaniei %in 1991 preve%e la art. 22 (1) ca %reptul la viata& precum si %reptul la integritate fi*ica si psi;ica sunt garantate". Reglementarile internationale au ca scop asigurarea unor garantii suplimentare fata %e %reptul intern pentru respectarea %repturilor fun%amentale& acest %in urma %rept fiin% cel care are rol %eterminant in consacrarea si asigurarea acestor %repturi. 2. Dreptul la viata. Aspecte generale Ca*uri referitoare la %reptul la viata ' A %ecesul unui suspect tinut in arestul politiei in Spania (Dia* Ruano) si a trei presupusi teroristi impuscati %e sol%atii !ritanici in -i!raltar (:cCann si altii)& precum si ca*urile contra 1urciei (19986199.) si anume' moartea unei santinele in timpul unei operatiuni in %esfasurare& caracterul efectiv al anc;etei asupra unui asasinat comis %e catre autori necunoscuti.

Dreptul la viata a fost consacrat si %e alte instrumente >uri%ice internationale decat "#D), ca fiind unul dintre drepturile fundamentale esentiale, care influenteaza celelalte drepturi civile sau politice, ori drepturi economice, sociale sau culturale. *stfel, dreptul la viata este reglementat de art. ( din DUD), art. + din ,-D",, art. + par. 1 din "onventia privind drepturile copilului, art. din "*D) si art. 2 din "#D)".-, ca un drept reprezentand conditia necesara a exercitarii tuturor celorlalte drepturi le omului. Acest %rept este %reptul suprem al oricarei persoane si& in consecinta& o con%itie necesara a e5ercitarii celorlalte %repturi si li!ertati ale omului& Curtea europeana %e la Stras!ourg il consi%era ca Duna %in valorile fun%amentale ale societatilor %emocratice care formea*a Consiliul $uropei". ,otrivit art. 2 din "onventia #uropeana a Drepturilor )mului/ Dreptul la viata al oricarei persoane este prote>at prin lege. :oartea nu poate fi cau*ata vreunei persoane in mo% intentionat& %ecat in e5ecutarea unei sentinte capitale pronuntata %e un tri!unal in ca*ul in care infractiunea este sanctionata cu aceasta pe%eapsa& prin lege. :oartea nu este consi%erata ca fiin% cau*ata prin incalcarea acestui articol in ca*urile in care ea re*ulta %intr6o recurgere a!solut necesara la forta' a. ,entru a asigura apararea oricarei persoane impotriva unei violente ilegale, b. ,entru a efectua o arestare legala sau pentru a impiedica evadarea unei persoane detinute legal c. ,entru a reprima, conform legii, tulburari violente sau o insurectie&. 3. Recurgerea la forta absolut necesara $lementele constitutive ale %reptului la viata sunt formate %in con%itiile imperative %e protectie si e5ceptiile %e la !eneficiul %reptului la viata sau cau*ele care >ustifica provocarea mortii unei persoane. ,entru intelegerea cauzelor care justifica provocarea mortii unei persoane, este necesara intelegerea notiunii esentiale de 0recurgere absolut necesara la forta&, care a fost explicata de jurisprudenta "#D). Primul criteriu preci*at %e Curte in acest sens este acela potrivit caruia& pentru e5istenta unei recurgeri >ustificate la forta& necesitatea utili*arii fortei tre!uie anali*ata in mo% strict si imperativ in raport %e impre>urarile care %etermina in mo% normal statul sa apele*e la
$

mi>loace coercitive ca Do con%itie necesara intr6o societate %emocratica". Prin urmare& o asemenea cau*a %e >ustificare este acceptata %oar in situatia in care toate celelalte mi>loace s6au %ove%it ineficiente& iar anali*a Curtii este cu atat mai atenta& cu cat utili*area fortei %e catre stat este %eli!erata si sistematica (<otararea :cCann si altii contra Regatului Unit& precitata& paragraful 1#.). *l doilea criteriu este cel al proportionalitatii dintre mijloacele utilizate si scopul urmarit prin recurgerea la forta. -n 1otararea pronuntata in cazul 23le4 contra 5urciei din 26 iulie 199!, respingand teza 2uvernului potrivit caruia responsabilitatea decesului petentului revine organizatiei ,77, "urtea a statuat ca in raport de situatia existenta in sud'estul 5urciei, autoritatile nationale nu au efectuat o anc1eta oficiala si eficienta in legatura cu recurgerea la forta care a cauzat moartea unei persoane, si a constatat in consecinta ca mijloacele utilizate au fost disproportionate fata de scopul urmarit. Un rationament asemanator a fost folosit de "urte si in 1otararea 8c"ann, precitata. In ;otararea %in 2. iulie 199. %ata in ca*ul $rgi contra 1urciei& pentru a a>unge la conclu*ia incalcarii art. 2 %in C$DO& in a!senta elementelor pro!atorii convingatoare ale statului parat cu privire la con%itiile %e utili*are a fortei in timpul am!usca%ei utili*ate impotriva unor mem!ri PEE& Curtea a consi%erat ca nu au fost luate masurile necesare pentru evitarea punerii in pericol a populatiei civile in *ona. . !lementele constitutive ale dreptului la viata determina natura obligatiilor ce incumba statelor" obligatii care sunt de doua categorii# negative $de abtinere% si po&itive $de actiune%. Dreptul la viata presupune atat o!ligatia statului %e a nu provoca moartea cu intentie& %ecat in ca*ul e5ecutarii unei ;otarari >u%ecatoresti pentru aplicarea unei sanctiuni penale cu pe%eapsa capitala in con%itiile legii. In consecinta& c;iar %aca norma europeana nu a inter*is& in mo% e5pres& orice suprimare a vietii& a%mitan% %ecesul re*ultat %in acte licite %e ra*!oi& in pre*ent& %reptul la viata s6a impus ca un principiu esential. Amen%area succesiva a te5tului initial al C$DO& prin Protocoalele a%itionale nr. , (%in anul 19.3) si& respectiv 13 (%in anul 2002)& a influentat %reptul la viata consacrat %e art. 2 %in Conventie. Protocolul , preve%e ca un stat nu poate con%amna nici o persoana la pe%eapsa cu moartea si ca nimeni nu poate fi supus
+

e5ecutarii unei asemenea pe%epse %upa asumarea anga>amentelor >uri%ice presupuse %e acest instrument >uri%ic. Acesta %a& totusi& posi!ilitatea ca pe%eapsa cu moartea sa poata fi preva*uta in con%itiile in care aplicarea acesteia ar fi re*ultat %in fapte savarsite in timp %e ra*!oi sau %e pericol iminent %e ra*!oi. Protocolul 13 stipulea*a ca pe%eapsa cu moartea este consi%erata a!olita in toate imprejurarile, indiferent de situatia de pace sau de razboi. "ontinutul dreptului la viata nu trebuie, insa, inteles ca limitandu'se doar la interdictia uciderii persoanei. In acelasi timp& el nu presupune o!ligatia statului %e a lua masuri privin% asigurarea unui anumit nivel %e viata necesar supravietuirii& pentru ca %reptul la un nivel %e viata suficient& sau& mai e5act& %reptul la con%itii minime %e e5istenta& nu6si gaseste temeiul >uri%ic in articolul mentionat& acesta fiin% un %rept social care poate fi %e%us %in alte norme >uri%ice aplica!ile. 4urispru%enta Curtii $uropene %e la Stras!ourg a avut prile>ul sa conture*e in aceasta materie cateva repere esentiale referitoare la ca*urile unor persoane %isparute& la situatia unor %ecese survenite in perioa%a arestarii preventive& in legatura cu violente grave& avorturi si cu privire la alte asemenea situatii. Cu prile>ul ;otararii pronuntate in ca*ul Osman contra Regatului Unit& %in 2. octom!rie 199.& Curtea $uropeana %e la Stras!ourg mentionea*a atat o!ligatia statului %e a asigura %reptul la viata printr6o legislatie penala concreta& care sa %escura>e*e omuci%erile& cat si o!ligatia po*itiva a statului %e a lua masuri %e or%in preventiv a caror eficienta trebuie sa protejeze individul de amenintarile altor persoane care i' ar putea produce decesul. 5otusi, jurisprudenta "urtii de la .trasbourg subliniaza ca o asemenea obligatie nu trebuie sa constituie o sarcina insuportabila sau excesiva pentru autoritatile nationale.( Rationamentul Curtii %e la Stras!ourg %emonstrea*a e5tin%erea aplicarii art. 2 %in Conventie %e la actiunile agentilor statului care provoaca moartea& la relatiile sau la comportamentul interin%ivi%ual al persoanelor aflate su! >uris%ictia sa si& in general& largirea inci%entei Conventiei la relatiile %intre particulari. O alta caracteristica >urispru%entiala a aplicarii art. 2 %in C$DO a fost aceea a ezitarii "omisiei si "urtii #uropene a Drepturilor )mului in fata cazurilor referitoare la avorturi. In legatura cu inci%enta normei la un ca* %e avort terapeutic& in %octrina s6a pus in evi%enta& ca in timp ce Comisia $uropeana a
6

apreciat ca art. 2 s6ar aplica %oar %upa nasterea copilului& Curtea a evitat pur si simplu sa se pronunte asupra %reptului la viata al copilului nenascut.# Si in acest conte5t& s6a preferat sa se consi%ere ca statelor contractante tre!uie sa li se recunoasca o putere %e apreciere mai larga& %ar nu nelimitata In consecinta& >urispru%enta C$DO relativa la art. 2 su!linia*a cateva o!ligatii principale care ca% in sarcina statelor in ca*ul %ecesului unei persoane' A o!ligatii %e efectuare a unei anc;ete complete& impartiale si in%epen%ente& %aca moartea persoanei a survenit in timp ce aceasta era arestata sau retinuta (<otararile Salman contra 1urciei %in 28 iunie 2000& 3eliFova contra @ulgariei %in 1. mai 2000). Scopul esential al anc;etei este %e a asigura aplicarea efectiva a %reptului intern care prote>ea*a %reptul la viata. In cau*ele privin% implicarea organelor sau a agentilor statului& %reptul garantea*a o!ligatia acestora %in urma la masuri positive vi*an% evitarea %eceselor survenite su! responsa!ilitatea lor (<otararea <ug; 4or%an contra Regatului Unit %in # mai 2001)B A o!ligatii %e luare a masurilor po*itive necesare in ve%erea protectiei vietii persoanei, c1iar daca decesul acesteia nu se datoreaza vreunui agent al statului, ci unor terte persoane 9cazul )sman contra :egatului Unit, precitat si ;otararea "ice< contra 5urciei din 26 februarie 2001, referitoare la o persoana disparuta dupa arestare si prezumata a fi decedata=> A o!ligatii %e informare a populatiei asupra riscurilor pre*entei in apropierea unei *one locuite a unei u*ine care pro%uce su!stante periculoase& si luarea masurilor %e prevenire in ca* %e acci%ent (c;imic& nuclear etc.) (<otararile Curtii in ca*ul -uerra si altii contra Italiei %in 19 fe!ruarie 199. si in ca*ul IC@ contra Regatului Unit %in 9 iunie 199.). 4urispru%enta C$DO su!linia*a cateva aspecte particulare %e aplicare a art. 2 in ca*ul operatiunilor %e salvare& a operatiunilor %e mentinere a or%inii pu!lice& ca si in ca*ul unor operatiuni militare. Astfel& in prima situatie& Curtea s6a pronuntat in ca*ul <otararii An%ronicou si Constantinou contra Ciprului& in legatura cu uci%erea prin impuscare a unui cuplu la %omiciliul acestuia& ca urmare interventiei politiei %eterminata %e comportamentul violent al unuia %intre mem!rii cuplului fata %e celalalt (<otararea An%ronicou si
!

Constantinou contra Cipru %in 9 octom!rie 1998& Curtea a su!liniat ca& %esi autoritatile au incercat sa evite pericolul legat %e comportamentul violent al unuia %in mem!rii cuplului& totusi& %atorita faptului inarmarii agentilor %e politie cu arme automate si in%eose!i a utili*arii %e catre acesti politisti unor asemenea arme& care presupun o preci*ie mai mica& a retinut ca statul parat nu a preva*ut si organi*at operatiunea %e salvare a unuia %in mem!rii cuplului astfel incat sa se evite orice risc posi!il pentru viata acestora. Cu privire cea %e6a %oua situatie& >uris%ictia europeana a consi%erat ca in impre>urarile %escrise %e ca*ul -GleH contra 1urciei& precitata& forta (armelor) utili*ata& care a avut %rept consecinta moartea petentului& nu era a!solut necesara in sensul art. 2 din "#D). In sfarsit& in cea %e6a treia situatie& Curtea a consi%erat ca poate %e%uce in mo% re*ona!il a!senta pru%entei suficiente %in partea autoritatilor in legatura cu protectia vietii populatiei civile. 5. Arestarea 'reventiva Conformitatea %reptului intern cu e5igentele art. + %in Conventia europeana pentru apararea %repturilor omului si a li!ertatilor fun%amentale si >urispru%enta Curtii $uropene a Drepturilor Omului *rticolul $ din "onventie contine o serie de reglementari fundamentale cu valoare de principii ?n aceasta materie, cum ar fi principiul protejarii libertatii individuale, enumer@nd ?n acelasi timp, ?n mod expres si limitativ, cazurile ?n care o persoana poate fi privata de libertate. .unt apoi reglementate drepturile persoanei private de libertate si se stipuleaza dreptul la despagubiri al persoanei, victima a unei arestari sau a unei retineri ?n conditiile contrare dispozitiilor articolului $. Art. + alin. (1)' 0)rice persoana are dreptul la libertate si la siguranta. Aimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu exceptia urmatoarelor cazuri si potrivit cailor legale/ a= daca este detinut legal pe baza condamnarii pronuntate de un tribunal competent> b= daca a facut obiectul unei arestari sau al unei detineri legale pentru nesupunerea la o 1otar@re pronuntata, conform legii, de catre un tribunal ori ?n vederea garantarii executarii unei obligatii prevazute de lege> c= daca a fost arestat sau retinut ?n vederea aducerii sale ?n fata autoritatii judiciare competente, sau c@nd exista motive verosimile de a banui ca a sav@rsit o infractiune, sau c@nd exista motive temeinice de a crede ?n
9

necesitatea de a'l impiedica sa sav@rseasca o infractiune sau sa fuga dupa sav@rsirea acesteia> d= daca este vorba de detentia legala a unui minor, 1otar@ta pentru educatia sa sub supraveg1ere sau despre detentia sa legala, ?n scopul aducerii sale ?n fata autoritatii competente> e= daca este vorba despre detentia legala a unei persoane susceptibile sa transmita o boala contagioasa, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond> f= daca este vorba despre arestarea sau detentia legala a unei persoane pentru a o ?mpiedica sa patrunda ?n mod ilegal pe teritoriu sau ?mpotriva careia se afla ?n curs o procedura de expulzare ori de extradare&. ntelesul notiunii de lipsire de libertate In sensul Conventiei& aceasta notiune inclu%e %etentia& arestul& retinerea unei persoane& %ar nu si simplele restrJngeri ale li!ertatii in%ivi%uale. Potrivit interpretarii %ate %e Curtea $uropeana a Drepturilor Omului (C$DO) %e la Stras!ourg& lipsire %e li!ertate Kn sensul alineatului (1) %in articolul + Knseamna revocarea li!erarii con%itionate& %esi aceasta este o masura ce priveste o persoana %e>a con%amnata& internarea unui minor Kntr6o institutie psi;iatrica& c;iar %aca a avut loc cu acor%ul parintilor. Restrictiile impuse %e serviciul militar nu intra& Kn principiu& su! inci%enta articolului +& KntrucJt serviciul militar& Kn sine& nu presupune o privare %e li!ertate& activitatea militara& prin natura si specificul sau impunJn% anumite restrJngeri ale li!ertatii %e miscare a militarilor. Se poate vor!i Knsa %espre o privare %e li!ertate Kn sensul articolului + %in Conventie %aca restrictiile se Kn%epartea*a net %e con%itiile normale %e viata Kn ca%rul fortelor armate. Nu constituie masuri privative %e li!ertate masurile %isciplinare luate Kmpotriva %etinutilor& cum ar fi consemnarea Kn ca*arma a militarilor %upa programul normal si/sau inter%ictia %e a iesi Kn oras. Pentru a se putea sta!ili& %e la ca* la ca*& %aca este vor!a %espre o privare %e li!ertate sau %espre o simpla restrJngere a li!ertatii in%ivi%uale& Curtea a aratat ca tre!uie sa se tina seama %e situatia Kn care se afla persoana Kn cau*a& cu particularitatile acesteia& %e tipul masurii %ispuse& %e %urata acesteia& %e efectele pro%use& %ar si %e mo%ul Kn care a fost a%usa la Kn%eplinire masura respectiva& pentru ca D%istinctia %intre privarea %e li!ertate si restrJngerea li!ertatii este una %e intensitate si nu una %e natura sau %e su!stanta".
10

5.1. Conditii de conformitate Pentru ca masura privarii %e li!ertate a unei persoane sa fie conforma Conventiei& tre!uie Kn%eplinite %oua con%itii' 1. 1re!uie sa se Knca%re*e Kn unul %in ca*urile preva*ute la articolul + alineat (1) literele a)6f)B 2. 1re!uie luata Kn conformitate cu %reptul intern al statului Kn cau*a. 2itera a) A reglementea*a privarea %e li!ertate a unei persoane D%aca este %etinuta legal pe !a*a con%amnarii pronuntate %e un tri!unal competent". Aceasta ipote*a se refera la privarea %e li!ertate ca pe%eapsa& aplicata printr6o ;otarJre pronuntata %e o instanta competenta. 2itera !) A preve%e ca este conforma Conventiei privarea %e li!ertate a unei persoane D%aca a facut o!iectul unei arestari sau al unei %etineri legale pentru nesupunerea la o ;otarJre pronuntata& conform legii& %e catre un tri!unal ori Kn ve%erea garantarii e5ecutarii unei o!ligatii preva*ute %e lege". Aceasta %ispo*itie are Kn ve%ere %oua situatii. Privarea %e li!ertate a persoanei D%aca aceasta a facut o!iectul unei arestari sau al unei %etineri legale pentru nesupunerea la o ;otarJre pronuntata conform legii& %e catre un tri!unal"& ceea ce Knseamna ca tre!uie sa e5iste o ;otarJre a unei instante pe care o persoana nu o respecta %e !una voie (e.g. ;otarJrea prin care se %ispune a%ucerea martorilor cu man%at& o!ligarea unei persoane la efectuarea testarii psi;iatrice. Privarea %e li!ertate ce poate fi %ispusa pentru garantarea e5ecutarii unei o!ligatii preva*uta %e lege si nu pentru a sanctiona nee5ecutarea ei. 2itera c) 6Conventia a%mite privarea %e li!ertate a unei persoane %aca aceasta a fost arestata sau retinuta Kn ve%erea a%ucerii sale Kn fata autoritatii >u%iciare competente sau cJn% e5ista motive verosimile %e a !anui ca a savJrsit o infractiune& sau cJn% e5ista motive temeinice %e a cre%e Kn necesitatea %e a6l Kmpie%ica sa savJrseasca o infractiune sau sa fuga %upa savJrsirea acesteia. -poteza reglementata mai sus se refera la persoana arestata sau retinuta, scopul arestarii sau retinerii acesteia fiind reprezentat de aducerea persoanei ?n cauza ?n fata autoritatii judiciare competente, ?nsa ea se aplica numai ?n cazul ?n care exista motive verosimile, temeinice, ca s'a sav@rsit o
11

infractiune, ca se va comite o infractiune sau ca autorul va fugi dupa comiterea infractiunii. Aceasta ipote*a tre!uie coro!orata Kn %reptul nostru intern cu %ispo*itiile art. 1#3 C.proc.pen. lit. % A se refera la privarea %e li!ertate a unei persoane %aca este vor!a %e %etentia legala a unui minor& ;otarJta pentru e%ucatia sa su! supraveg;ere sau %espre %etentia sa legala Kn scopul a%ucerii sale Kn fata autoritatii competente. Ipote*a priveste %etentia legala a unui minor ;otarJta fie pentru e%ucatia sa su! supraveg;ere& c;iar %aca nu a savJrsit o infractiune& fie pentru a%ucerea acestuia Kn fata autoritatii competente& masura putJn% fi %ispusa fie %e instanta fie %e un organ a%ministrativ& Kn acest %in urma ca* fiin% necesara interventia ulterioara a unei instante. Bitera e= C se refera la o ipoteza destul de clara si fara ec1ivoc.,entru ca o persoana sa fie privata de libertate pentru motiv de alienatie trebuie ?ntrunite urmatoarele conditii/ dovedirea starii de alienatie, care trebuie sa se caracterizeze printr'un grad si o amploare care sa justifice privarea de libertate, internarea neput@ndu'se prelungi dec@t ?n masura ?n care starea subzista. In ceea ce priveste notiunea %e Dalcoolic"& Conventia a avut Kn ve%ere nu numai persoana care sufera %e alcoolism& ci si pe aceea a carei con%uita& su! influenta alcoolului& creea*a o stare %e pericol pentru or%inea pu!licasi pentru sine& fiin% astfel necesara privarea %e li!ertate pentru a Kmpie%ica un comportament periculos. 2itera f) 6Prima te*a a te5tului vi*ea*a situatia Kn care se poate %ispune privarea %e li!ertate a unei persoane ce Kncearca sa patrun%a ilegal Kn tara& Kn timp ce te*a a II6a se refera la privarea %e li!ertate a persoanei fata %e care se %esfasoara o proce%ura %e e5tra%are sau e5pul*are& masura putJn% fi luata numai Kn cursul acestor proce%uri& %upa Knceperea formalitatilor specifice si Knainte %e finali*area acestora. Infomarea cu privire la motivele arestarii Conform articolului + alineatul (2) %in Conventie& orice persoana arestata tre!uie sa fie informata ?n termenul cel mai scurt si ?ntr'o limba pe care o ?ntelege, asupra motivelor arestarii sale si asupra oricarei acuzatii aduse ?mpotriva sa. Dispozitia corelativa din dreptul nostru intern este art. 1(61 alin. 91= ".proc.pen. 1=, potrivit caruia 0persoanei retinute sau arestate i se aduc de ?ndata la cunostinta, ?n limba pe care o ?ntelege, motivele retinerii sau ale arestarii si ?nvinuirea, ?n cel mai scurt termen. Dnvinuirea se
12

aduce la cunostinta numai ?n prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu. 9E=&. )bligativitatea aducerii persoanei arestate sau detinute ?n fata unui judecator sau a altui magistrat :agistratul la care face referire articolul + alineatul (3) tre!uie sa ai!a puterea %e a or%ona punerea Kn li!ertate a persoanei Kn cau*asi sa fie in%epen%ent fata %e e5ecutiv si fata %e parti. ,rocurorul nu a fost considerat de "urte 0magistrat& ?n sensul dispozitiilor articolului $ alineatul 9(= din "onventie. Caracterul rezonabil al duratei detentiei Potrivit C$DO& principiul general aplica!il Kn aceasta materie se refera la faptul ca D%etentia preventiva tre!uie sa ai!a un caracter e5ceptional& starea %e li!ertate fiin% starea normala& si ea nu tre!uie sa se prelungeasca %incolo %e limitele re*ona!ile A in%epen%ent %e faptul ca ea se va imputa sau nu %in pe%eapsa"& aprecierea limitelor re*ona!ile urmJn% a se face Kn functie %e circumstantele concrete ale fiecarui ca* Kn parte. Curtea a statuat %e asemenea ca anumite infractiuni& prin gravitatea %eose!ita si prin reactia particulara a opiniei pu!lice& pot suscita o tul!urare a societatii %e natura sa >ustifice o %etentie preventiva& Knsa %oar pe un termen limitat& Kn acest ca* urmJn% a se %emonstra ca punerea Kn li!ertate ar tul!ura Kn mo% real or%inea pu!lica& iar mentinerea masurii este legitima %oar atJt timp cJt or%inea pu!lica ar fi efectiv amenintata. 2a aprecierea caracterului re*ona!il al %uratei %etentiei tre!uie avute Kn ve%ere comple5itatea cau*ei si %reptul acu*atului retinut la solutionarea mai rapi%a a cau*ei sale cu necesitatea lamuririi acesteia su! toate aspectele. (. )ncalcarea dreptului la viata. *agiu vs. Romania $no. (325+,--% Reclamantul 1raian -agiu& cetatean roman& s6a nascut in anul 19+# si a murit in septem!rie 2001. Invocan% incalcarea articolului 2 ( %reptul la viata) si a articolului 3 ( inter*icerea torturii)& acesta s6a a%resat Curtii ca urmare a con%itiilor precare %e %etentie si a lipsei unor investigatii in acest sens.
1(

De asemenea& acesta a reclamat ca & %esi suferea %e mai multe afectiuni cronice& autoritatile nu i6au asigurat tratamentul corespun*ator. 1oto%ata& in !a*a articolului nr. . (%reptul la respectarea vietii private si %e familie) si a articolului nr. 3# (%reptul la cerere in%ivi%uala)& acesta a reclamat faptul ca autoritatile inc;isorii i6au refu*at cererea %e sesi*are a C$DO . In 200#& in ciu%a mortii reclamantului& Curtea a %ecis e5aminarea cererii& in contra%ictie cu argumentele a%use %e statul roman. In 199,& reclamantul a fost con%amnat la 20 %e ani %e inc;isoare pentru omor. Conform %osarului me%ical& acesta suferea& %in anul 19.0& %e ;epatita si ulcer cronic. In luna iulie a anului 199.& reclamantul a fost spitali*at timp %e + luni la spitalul %in penitenciar& apoi& in %ecem!rie 2000& a fost spitali*at %in nou& timp %e 10 *ile. 2a 20 august 2001& suspectan% ca %l. -agiu sufera %e ;epatita cronica si ciro*a& me%icii l6au trimis pentru un set %e anali*a la un spital civil& apoi la spitalul penitenciar 4ilava. Dosarul me%ical nu in%ica in ce masura tramentul prescris a fost respectat. 2a 31 august 2001& reclamantul a cerut intreruperea pe%epsei& %in cau*a afectiunilor %e care suferea. 2a %ata %e 8 septem!rie 2001 a fost trimis la spitalul penitenciar De> pentru supraveg;ere me%icala si tratament& pana la finalul proce%urii. 2a . septem!rie 2001& %l. -agiu a %ece%at in urma unei come ;epatice si a unui stop car%io6respirator. Procurorul a %ecis ulterior neinceperea urmaririi penale& consi%eran% ca nu e5ista in%icii ale comiterii unei fapte %e natura penala. Potrivit raportului me%ico6legal& %ecesul s6a %atorat unei insuficiente ;epato6renale pe un fon% %e ciro*a ;epatica complicata %e o peritonita incipienta si o ;emoragia %igestiva. In raport %e violarea art. 2 %in Conventie& privin% respectul %reptului la viata& Curtea a amintit ca statele au o!ligatia %e a prote>a viata %etinutilor& fapt care implica aplicarea unor tratamente me%icale a%ecvate. In speta& Curtea a constatat ca starea %e sanatate a %lui. -agiu& %e la momentul inceperii perioa%ei %e %etentie& necesita o supraveg;ere si un tratament special. Or& Curtea constata ca vreme %e mai multi ani& in ciu%a acestui fapt& pana in 2001& reclamantul nu a fost tratat %ecat pentru o afectiune minora. :ai mult& Curtea a constatat ca& %upa %iagnosticarea sa cu !oli grave& reclamantul fost %us intr6o celula& un%e a fost lasat sa moara&
1

fara ca autoritatile penitenciare sa intervina in vreun fel. Curtea a mai su!liniat ca anc;eta penala reali*ata s6a marginit sa anali*e*e tratamentul reclamantul %in spital& fara a se apleca si asupra unor negli>ente grave ale autoritatile care tre!uiau sa asigure supraveg;erea me%icala a reclamantului Prin ;otararea -agiu c. Romania& pronuntata la 2# fe!ruarie 2009& statul roman a suferit prima con%amnare pentru incalcarea %reptului la viata.

@I@2IO-RACI$ 1. FGdescu 8. ' Drept constituHional Ii instituHii politice, #ditura Bumina Bex, FucureIti, 2001 > 2. F?rsan ". ' "onvenia europeanG a drepturilor omului. "omentariu pe articole. Jol. --/ ,rocedura ?n faa "urii. #xecutarea 1otGr@rilor, #ditura ".;. Fec<, Fucureti, 200+. (. Ferger J ' Kurisprudena "urii #uropene a Drepturilor )mului , #diia a +'a ?n limba rom@nG, #ditura -.:.D.). 9-nstitutul :om@n pentru Drepturile )mului=, Fucureti, 200!> . Fuergent1al 5. , Leber :. ' Dreptul internaHional al drepturilor omului, #ditura *BB, 199+ > $. "1iriG :. ' "onvenia europeanG a drepturilor omului, "omentarii i explicaii, #diia 2, #ditura ".;. Fec<, Fucureti, 200!> +. "1iriG :. ' "urtea #uropeanG a Drepturilor )mului C "ulegere de 1otGr@ri 200 , #ditura ".;. Fec<, Fucureti, 2006> 6. Deleanu -. ' -nstituHii Ii proceduri constituHionale, #ditura .ervo .at, *rad, 1999>

1$

!. DrGganu 5. ' Drept constituHional Ii institutii politice, #ditura Bumina Bex, 199!, Jolumul 1 > 9. Dragomir #., AiG D. ' "urtea #uropeana a Drepturilor )mului, #ditura Aomina Bex, Fucureti, 2009> 10.Drago F., .elegean 8. ' Drepturile i libertGile fundamentale ?n jurisprudena "urii #uropene a Drepturilor )mului , #ditura *ll Fec<, Fucureti, 200$>

1+