Drept Civil.

Contractele Speciale
CONTRACTUL DE ASIGURARE

1/7/2013 11:29:00 AM

NOTIUNI INTRODUCTIVE - sunt incheiate doar de asiguratori; functioneaza potrivit unor reglementari speciale; corespund conceptului de profesionist din NCC; - sediul materiei: art 2199-2240 C.Civ.; art 146 L71/2011; contractul de asigurare este supus legii in vigoare la data incheierii politei de asigurare, a certificatului de asigurare ori a notei de acoperire, dupa caz; sunt documente care constata in forma scrisa incheierea unui contract de asigurare; - in plus fata de C.Civ. exista si alte reglementari aplicabile: L 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile ulterioare; L 32/2000 privind societatile de asigurare si supraveghere a asigurarilor; HG 1194/2000 privind unele masuri in legatura cu asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule; L 503/2004 privind redresarea financiara si falimentul societatilor de asigurare; L 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatilor, republicata in 2011; - importante reglementari imbraca forma unor acte normative emise de comisia pentru supravegherea asigurarii - organism component al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului; - in materia asigurarilor avem anumite concepte, notiuni speciale; exista din acest punct de vedere o anumita independenta a acestei materii fata de restul dispozitiilor din dreptul civil, administrativ etc.; se poate vorbi de o tendinta de constituire a unei ramuri independente a dreptului asigurarilor; avem o institutie foarte bine consolidata in materia asigurarilor si care slujeste niste interese economice importante, care indeplineste niste functii importante. I. Definitii legale 1. contractul de asigurare: art 2199(1) C.Civ; 2. asigurator = entitate (de obicei o societate) obligata sa plateasca anumite sume de bani, denumite indemnizatie de asigurare, ca urmare a realizarii unui eveniment anume prevazut in contractul de asigurare; - in Romania, activitatea de asigurare poate fi exercitata de societati de asigurare, de reasigurare, sau de asa-numitul broker de asigurare, care pot functiona numai cu autorizatia administrativa prealabila emisa de comisia de supraveghere a asigurarilor; in aceasta privinta exista reglementari foarte stricte comparabile cu cele din materia functionarii bancilor;

3. asigurat = persoana fizica/juridica care intra in raporturi juridice cu asiguratorul, prin incheierea contractului de asigurare; - de regula, asiguratul are si calitatea de parte in contractul de asigurare si este chiar titularul interesului ce este asigurat, ori este persoana asupra careia poarta asigurarea; in sfarsit, este, de regula, beneficiarul indemnizatiei de asigurare; aceasta este situatia tipica; - totusi, potrivit art 2199(2) C.Civ., uneori in acest mecanism intervine inca un personaj, si anume contractantul asigurarii, care este distinct fata de asigurat; - contractantul asigurarii = persoana care incheie contractul pentru asigurarea unui risc privind o alta persoana, ori pentru bunuri sau activitati ale unei alte persoane si care se obliga fata de asigurator sa plateasca prima de asigurare; - intre aceste personaje, uneori mai poate interveni si o alta persoana, si anume beneficiarul asigurarii = terta persoana careia, in baza contractului sau a legii, asiguratorul urmeaza sa ii plateasca indemnizatia de asigurare la realizarea evenimentului prevazut in contract, la ivirea asa-numitului caz asigurat; in ipoteza in care contractul este incheiat in favoarea unui asemenea beneficiar, contractantul care are si calitatea de asigurat se mai numeste si stipulant al asigurarii; ex: un parinte se asigura pentru cazul mortii sale in favoarea copilului sau (indemnizatia se va plati in temeiul contractului de asigurare si nu in temeiul mostenirii); - alt personaj: persoana cuprinsa in asigurare = persoana a carei responsabilitate civila fata de tertii pagubiti e acoperita prin asigurare; nu are nici calitatea de asigurat, nici de contractant, nici de tert beneficiar, nici nu trebuie sa plateasca prime de asigurare; aceasta e situatia conducatorului auto, care nu estesi detinatorul acelui vehicul, care produce un accident prin utilizarea vehiculului cuprins in asigurare, dar a carui raspundere civila delictuala fata de tertul pagubit este acoperita de asigurarea contractuala obligatorie de raspundere civila pe care nu el a incheiat-o, pentru care nu el a platit prime de asigurare si care priveste un bun care nu ii apartine; la prima vedere acest mecanism asigura avantaje soferului, dar de fapt asigura avantaje victimei, pentru acoperirea pagubelor. II. Conceptul de risc asigurat (pericol asigurat) - cuvantul risc are un alt inteles fata de acela din dreptul comun; in cazul de fata este un eveniment viitor, posibil, dar incert, care este anume prevazut in contract, eveniment la care sunt expuse bunurile ori patrimoniul, sau viata ori sanatatea unei persoane; riscul poate fi spre exemplu un incendiu, sau o inundatie, un cutremur; data mortii, nu moartea insasi; eventualele despagubiri datorate tertilor; asigurarea se incheie in vederea acoperirii consecintelor negative produse de aceste evenimente viitoare, posibile, dar incerte;

- incertitudinea poate sa priveasca insasi producerea evenimentului; alteori, insa, incertitudinea consta intr-un termen incert, ex: data mortii; in functie de momentul in care se produce moartea exista sanse de castig sau de pierdere pentru fiecare din partile la asigurare (asiguratul moare mai repede - pierde asiguratorul); - riscul = eveniment viitor, posibil si incert; de aceea nu exista risc valabil si deci contractul nu produce efecte daca evenimentul s-a produs deja mai inainte de inceputul asigurarii, ori daca producerea evenimentului convenit este pur si simplu imposibila (ex: ipoteza asigurarii de supravietuire pana la varsta de 150 de ani); - in ipoteza in care evenimentul contractat nu indeplineste aceste conditii, potrivit art 2205(1) C.Civ., contractul de asigurare se desfiinteaza de drept; textul nu foloseste expresia de nulitate sau reziliere, ci desfiintare! - in legatura cu riscul asigurat se poate intampla ca evenimentul contractat sa se realizeze, dar prin fapta intentionata a asiguratului (ex: asiguratul se sinucide intr-o asigurare de persoane asupra vietii); pentru o asemenea ipoteza exista reguli speciale, ce vor fi analizare in detaliu ulterior; ideea este ca nu avem intr-o asemenea situatie un risc care sa indeplineasca conditiile de valabilitate in contractul de asigurare, fiindca nu a actionat hazardul; - potrivit art 2203 C.Civ. - informatiile privind riscul - persoana care contracteaza asigurarea este obligata sa raspunda in scris la intrebarile formulate de asigurator, precum si sa declare la data incheierii contractului orice informatii sau imprejurari pe care le cunoaste si care sunt esentiale pentru evaluarea riscului; daca imprejurarile esentiale privind riscul se modifica in cursul executarii contractului, asiguratul este obligat sa le comunice in scris. III. Cazul asigurat (sinistrul) = evenimentul asigurat, in considerarea caruia s-a incheiat contractul si care s-a si produs; este cazul pentru care s-a facut asigurarea; - importanta cazului asigurat este foarte mare, fiindca din momentul producerii cazului asigurat se naste obligatia concreta a asiguratorului de a plati indemnizatia de asigurare. IV. Obiect al asigurarii = ceea ce s-a asigurat; - poate fi un bun sau despagubirile date de asigurat ca urmare a raspunderii sale civile pe care si-a asigurat-o, sau un atribut al persoanei (viata, sanatatea acesteia). V. Interesul asigurarii - imbraca nunate diferite in functie de categoria de asigurare; - intr-o clasificare fundamentala asigurarile sunt de bunuri, de persoane si de raspundere civila;

a) in cadrul asigurarii de bunuri, interesul asigurarii = dauna efectiva evaluabila in bani pe care asiguratul o poate suferi in caz de pierdere sau de degradare a bunului pe care si l-a asigurat; - la asigurarea de bunuri, pozitia de persoana asigurata poate fi detinuta numai de catre persoana care are un interes legitim patrimonial pentru conservarea bunului respectiv si care ar suferi un prejudiciu in cazul pieirii sau deteriorarii acelui bun; - aceasta rezulta din art 2215 C.Civ.: asiguratul trebuie sa aiba un interes cu privire la bunul asigurat (interesul pentru conservarea bunului respectiv); - dar interesul legitim nu apartine numai proprietarului, ci poate apartine si uzufructuarului sau titularului altui drept referitor la acel bun, sau creditorului care are o garantie reala asupra acelui bun; in acest caz pot fi incheiate asigurari multiple asupra unuia si aceluiasi bun, fiindca interesul asigurat este diferit. b) in cazul asigurarii de raspundere civila - art 2223 C.Civ. - interesul in acest caz consta in evitarea micsorarii patrimoniului asiguratului sau si a altei persoane cuprinse in asigurare, ca urmare a angajarii raspunderii lor civile fata de terte persoane pagubite prin fapte ilicite. c) in cazul asigurarilor de persoane - art 2227 C.Civ. - interesul asigurat nu prezinta importanta, deoarece indemnizatia de asigurare este datorata independent de existenta vreunei daune;spre exemplu, daca se produce evenimentul, familia nu va trebui sa faca dovada asigurarii pentru a incasa indemnizatia; - totusi se poate intampla sa se incheie asigurarea privind o alta persoana decat contractantul care a incheiat asigurarea;potrivit art 2228 C.Civ, asigurarea in vederea unui risc privind o alta persoana decat aceea care a incheiat contractul de asigurare este valabila numai daca a fost consimtita in scris de catre acea alta persoana. VI. Suma asigurata = suma maxima in limita careia asiguratorul este obligat sa plateasca indemnizatia de asigurare la momentul aparitiei cazului de asigurare; - in cazul asigurarilor de bunuri, suma asigurata nu trebuie sa depaseasca valoarea reala a bunului la data asigurarii; intotdeauna suma asigurata este mai mica decat valoarea reala a bunului asigurat; - in cazul asigurarii de raspundere civila, suma asigurata se stabileste prin conventie, sau la asigurarile obligatorii - prin hotarare a Guvernului, deoarece cuantumul pagubei care eventual ar fi produsa tertei persoane nu poate fi cunoscut; - la asigurarea de persoane, suma asigurata nu este limitata; aici este vorba despre viata, despre sanatatea omului, despre capacitatea de munca - dpdv patrimonial sunt nepretuite; suma asigurata se stabileste prin negociere.

VII. Prima de asigurare = pretul care se plateste in cadrul contractului de asigurare (remuneratia pe care o primeste asiguratorul in schimbul asumarii de catre acesta a riscului); - do ut des - e un contract oneros, nu pentru ca primesc indemnizatia de asigurare, ci pentru ca primesc obligatia asiguratorului de a-si asuma riscul; - intre prima de asigurare si suma asigurata trebuie sa existe o corelatie, o proportionalitate; nu se pot percepe prime de asigurari foarte mari pentru suportarea unor riscuri care sunt minime, iar daca se percep, daca se pretind asemenea prime de asigurare de catre anumiti asiguratori, piata fie ii va elimina, fie va regla prin negocieri un cuantum corespunzator; - trebuie sa existe o asemenea proportionalitate intre prima de asigurare si suma asigurata, deoarece, desi asigurarea este un contract aleatoriu, ea nu este un pariu, in care una dintre parti sa castige si cealalta sa piarda; nu este un joc de noroc, ci este un contract al carui mecanism economic se intemeiaza pe observatii economice de natura statistica (calcului probabilitatilor, aplicarea legii numerelor mari); VIII. Indemnizatia de asigurare (despagubire sau suma asigurata) = suma de bani pe care asiguratorul o achita asiguratului la survenirea cazului de asigurare; - asigurarile se impart in asigurari de daune (de bunuri si de raspundere civila) si asigurari de persoane; - in cazul asigurarilor contra daunelor, indemnizatia de asigurare se mai numeste si despagubire si se plateste in limita sumei asigurate, nu mai mult decat suma asigurata;insa numai pana la concurenta daunei de asigurare, adica nu poate depasi valoarea de asigurare a bunului; - in cazul asigurarilor de persoane, indemnizatia de asigurare este pur si simplu in limita sumelor asigurate, asa cum s-a negociat, nefiind vorba de daune; IX. Dauna de asigurare (paguba de asigurare) = prejudiciul suferit de asigurat in urma realizarii cazului asigurat; - la asigurari se au in vedere numai prejudiciile efective suferite de catre asigurat (damnum emergens), nu si beneficiile nerealizate (lucrum cessans); - notiunea de dauna asigurata este aplicabila numai la asigurarile de daune, nu si la cele de persoane.

CLASIFICAREA ASIGURARILOR

1. Asigurari prin efectul legii si asigurari contractuale - asigurarile contractuale se nasc si opereaza numai ca urmare a incheierii unui contract; - dimpotriva, in cazul asigurarilor prin efectul legii, raportul de asigurare exista chiar si in lipsa unui contract de asigurare; - in momentul de fata in Romania nu mai exista asigurari prin efectul legii; insa prin efectul decretului ..... privind asigurarile de stat, existau asigurari prin efectul legii pentru anumite bunuri, in cazul anumitor riscuri, si anume pentru asigurarea constructiilor in cazul incendiului, al cutremurului, al inundatilor, etc.; de asemenea existau asigurari prin efectul legii pentru anumite categorii de animale detinute in proprietate; in cazul constructiilor, in momentul in care constructia avea pereti si acoperis incepea sa functioneze asigurarea; - aceasta clasificare nu mai exista; in Romania, toate asigurarile sunt contractuale. 2. Asigurari facultative si asigurari obligatorii - uneori incheierea contractului este doar facultativa si alteori, prin exceptie, este o obligatie legala; - in asigurarea facultativa, raporturile dintre asigurat si asigurator, drepturile si obligatiile dintre parti se stabilesc prin contractul de asigurare; dimpotriva, in asigurarea obligatorie, raporturile de asigurare se stabilesc tot prin contractul de asigurare, numai ca ambele parti au obligatia legala de a incheia contractul sub anumite sanctiuni prevazute de lege, iar drepturile si obligatiile partilor care rezulta din contractul astfel incheiat sunt si ele prestabilite prin lege; - in acest moment - dispozitiile art 2213 C.Civ.: asigurarile obligatorii se reglementeaza prin legi speciale; asadar, dispozitiile din C.Civ. cu privire la contractul de asigurare sunt doar subsidiare, fiindca daca exista o lege speciala prin care se instituie asigurari obligatorii, contractul respectiv de asigurare va fi supus in privinta continutul sau acelor dispozitii speciale si numai in completarea dispozitiilor din C.Civ. cu privire la contractul de asigurare in general; - potrivit art 4 din L 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile, ale carei dispozitii au fost masiv abrogate prin NCC, singura varietate de asigurare obligatorie este asigurarea de raspundere civila pentru pagube cauzate prin accidente de autovehicule; in cuprinsul acestei legi sunt dispozitii precise cu privire la partile contractului de asigurare, la drepturile si obligatiilor lor si incetarea unui astfel de contract; - situatie speciala: asigurarea bunurilor care se incheie in mod obligatoriu la solicitarea vanzatorului sau la solicitarea celui care a acordat creditul; ex: se incheie un cvc cu privire la un bun; sunt anumite bunuri pentru care anumiti comerciantii incheie contractul in anumite conditii, spre exemplu cumparatorul sa isi asigure acel bun in caz

de pieire sau deterioare, pentru ca in acest fel, daca bunul piere inainte ca cumparatorul sa fi platit ratele, sa se poata incasa indemnizatia de asigurare, care sa constituie obiectul executarii silite pentru vanzatorul care nu a apucat sa incaseze toate ratele; ex: chiar si la cvc cu plata integrala, daca s-a facut un imprumut la banca, banca poate impune incheierea unui contract de asigurare cu privire la bunul cumparat pentru cazul in care cumparatorul nu va putea plati rata la banca si banca nu va putea sa isi exercite garantia asupra bunului cumparat din cauza pieirii acestuia -> aceste contracte raman contracte facultative, nimeni nu obliga prin lege pe cineva sa incheie aceste contracte; asigurarea e impusa de catre persoana cu care se negociaza, ex: contractul de asigurare cu banca. 3. Asigurari de bunuri, de raspundere civila si de persoane - art 2214 C.Civ.; - asigurarea de bunuri - anumite bunuri, ex: autovehicul; - asigurarea pentru raspundere civila - art 2223 C.Civ.; - asigurarea de persoane - art 2227 C.Civ.; Pe langa cele 3 feluri de asigurari, C.Civ. mai adauga si asigurarile de credite si garantii si asigurarile de pierderi financiare, care sunt reglementate intr-o sectiune distincta, prin art 2221 si 2222. 4. Asigurari directe, coasigurari, asigurari mutuale si reasigurari a) asigurarea directa - raportul de asigurare se naste intre asigurator si o alta persoana fizica/juridica care este asigurata; a1) coasigurarea - este o forma de asigurare directa; art 2239 C.Civ.; - asiguratul contracteaza cu doi sau multi asiguratori, iar obligatia platii indemnizatiei de asigurare se imparte intre acesti asiguratori, fiecare asumandu-si doar o cota-parte din risc; - la coasigurare, raporturile de asigurare sunt distincte, chiar daca s-a incheiat pentru intreaga operatiune un singur contract, un singur instrumentum, la care participa asiguratul, precum si toti coasiguratorii; - prin coasigurare, la asigurarea de bunuri nu trebuie sa se ajunga la o supraasigurare, adica sa se plateasca o suma totala asigurata cumulata care sa fie mai mare decat valoarea bunului asigurat, sau decat cuantumul raspunderii civile delictuale in cadrul asigurarii de raspundere;

- coasigurarea nu trebuie sa fie confundata cu asa-numita asigurare mutuala; a2) asigurarea mutuala - se realizeaza intre mai multe persoane supuse unor riscuri similare si prin care toate partile contractante, care sunt asociati in aceasta asigurare, se obliga la plata unei prime de asigurare, in vederea constituirii unui fond comun prin care se va acoperi suma asigurata conform conventiei dintre asociati; - fiecare dintre parti are concomitent calitatea de asigurator si asigurat; b) reasigurarea - art 2240 C.Civ.: reasigurarea este operatiunea de asigurare a unui asigurator, in calitate de reasigurat, decatre un alt asigurator, in caliltate de reasigurator; - asiguratorul este supus el insusi unor riscuri; - in asigurarile de bunuri - asigurarea de constructii pentru caz de cutremur; se produce un mare cutremur => asiguratorul trebuie sa plateacsa niste sume imense catre asiguratorii sai => risc foarte mare => asiguratorul se asigura el insusi la un alt asigurator => alt contract de asigurare = reasigurare; - art 2240(2) C.Civ.: prin reasigurare se produc urmatoarele efecte: reasiguaratorul primeste prime de reasigurare in schimbul carora contribuie potrivit obligatiilor preluate din contractul de reasiguare la suportarea indemnizatiilor pe care reasiguratul le plateste la producerea riscului care a facut obiectul reasigurarii; al doilea efect: reasiguratul cedeaza prime de reasigurare in schimbul carora reasiguratorul contribuie potrivit comunicatelor preluate prin contract la suportarea indeminzatiilor pe care reasiguratul le plateste la producerea evenimentelor prevazute prin contract; reasigurarea nu stinge obligatiile asiguratorului si nu stabileste niciun raport juridic intre asigurat si reasigurator; - nu trebuie confundata reasigurarea cu coasigurarea; in orice caz, reasigurarea se realizeaza independent de vointa asiguratului; consimtamantul sau nu este necesar, nici drepturile nu ii sunt afectate prin aceasta operatiune, prin acest contract aleatoriu de reasigurare; - art 2241 C.Civ. - retrocesiune - prin aceasta operatiune, reasiguratorul poate ceda la randul sau o parte din riscul acceptat => o re-reasigurare a reasiguratorului.

DISPOZITII COMUNE PRIVIND CONTRACTUL DE ASIGURARE - se aplica tuturor contractelor de asigurare facultativa; de asemenea, aceste dispozitii comune se aplica in completarea dispozitiilor speciale din legile speciale referitoare la contractele obligatorii de asigurare;

- in C.Civ., pe langa aceste dispozitii comune exista dispozitii pentru fiecare categorie importanta de asigurari: pentru asigurarea contractuala de bunuri, de raspundere civila, de persoane; de asemenea exista o sectiune speciala pentru asigurarea de credite si garantii si pentru asigurarea de pierderi financiare; A. Incheierea contractului - art 2200 C.Civ. - contractul de asigurare trebuie sa fie incheiat in forma scrisa ad probationem; contractul de asigurare este valabil, chiar daca nu imbraca forma scrisa, dar in caz de litigiu nu poate fi invocat; contractul nu poate fi probat cu martori, chiar atunci cand exista un inceput de dovada scrisa; se poate insa intampla ca documentele de asigurare sa fi disparut prin forta majora sau caz fortuit si sa nu existe posibilitatea obtinerii unui duplicat; in acest caz, potrivit aceluiasi text, se poate face dovada prin orice mijloc de proba a existentei acestor documente in forma scrisa si a contintului lor, dar numai dupa ce se face dovada pierii acestora in aceste conditii speciale; - art 2200(2) C.Civ. arata ca in mod tehnic incheierea contractului de asigurare se constata prin anumite inscrisuri, si anume prin polita de asigurare (care se elibereaza in cadrul asigurarilor de persoane) sau prin certificatul de asigurare emis si semnat de asigurator (se elibereaza in cadrul asigurarilor de daune) sau, in sfarsit, prin nota de acoperire emisa si semnata de brokerul de asigurare; - in vederea incheierii contractului de asigurare, persoana care doreste sa se asigure trebuie sa faca o oferta de contract, care se numeste declaratie de asigurare; ea trebuie sa raspunda in scris la anumite intrebari ce ii sunt puse de catre asigurator; aceasta rezulta din art 2203(1) C.Civ.;in raport cu continutul declaratiei, asiguratorul decide daca merita dpdv comercial sa incheie acea asigurare; daca se decide sa se incheie contractul se trece la redactarea contractului in forma scrisa: polita de asigurare, certificat de asigurare sau nota de acoperire; - momentul incheierii contractului nu trebuie sa fie confundat cu data de la care incepe suportarea riscurilor de catre asigurator; ele nu coincid; daca nu s-a convenit data, asiguratorul nu suporta riscurile inainte de data cel putin a primei rate din prima de asigurare, fiindca principiul este ca nu exista risc fara plata anticipata a primei; deci asigurarile nu se fac pe credit; - art 2206 C.Civ.: asiguratul este obligat sa plateasca primele de asigurare la termene stabilite in contract; partile pot stabili ca plata sa se faca integral, ori in rate; daca nu sa convenit altfel, plata se face la sediul asiguratorului; - dovada platii primelor de asigurare revine asiguratului. B. Riscul asigurat

- trebuie sa fie determinat cu precizie in contract; de aceea asiguratul este obligat sa raspunda in scris la intrebarile ce i se pun; - art 2204 C.Civ. - declaratiile inexacte si reticenta facuta cu rea-credinta - in afara de cauzele generale de nulitate a unui contract, contractul de asigurare mai este nul si in caz de declaratie inexacta ori de reticenta facuta cu rea-credinta de catre asigurat cu privire la imprejurari care, daca ar fi fost cunoscute de catre asigurator, l-ar fi determinat pe acesta sa nu isi dea consimtamantul, ori sa nu il dea in aceleasi conditii, aceasta chiar daca declaratia/reticenta nu a avut influenta asupra producerii riscului asigurat; - art 2204(2) C.Civ. adauga ca totusi declaratia inexacta sau reticenta asiguratului a carui rea-credinta nu a putut fi dovedita nu poate sa atraga nulitatea asigurarii; - riscul acoperit trebuie sa fie independent de fapta intentionala a asiguratului sau a altei persoane determinate; art 2233 C.Civ. - producerea cu intentie a riscului asigurat: a) sinuciderea asiguratului in termen de 2 ani de la incheierea contractului de asigurare; b) in cazul in care riscul asigurat a fost produs cu intentie de catre asigurat. Cazul asigurat - art 2207 C.Civ. Denuntarea unilaterala a contractului de asigurare - art 2209 C.Civ. Subrogarea asiguratorului- art 2210 C.Civ. Opozabilitatea contractului - art 2211 C.Civ. Cesiunea asigurarii - art 2212 C.Civ.; (2) e posibil ca o societate de asigurari sa cedeze catre o alta societate de asigurari portofoliul sau de asigurari total sau partial => nu e nevoie de acordul asiguratului pentru ca ar fi o nebunie :>