XXXL

CONFERINTA LA UNIVERSITATEA DIN ORADEA / FACULTATEA DE ISTORIE ( 26 mai 2010 )

Securitatea nationala si cultul tradarii la romani. Afacerea ace!a

de gl. brg. (r) Aurel I. Rogojan

Zilele trecute, spunandu-i mentorului meu ca am sa fiu azi aici, pentru a raspunde interesului Dumneavoastra fata de o problema axiologica fundamentala aceea a granitei, adeseori voit induse ca inselatoare, dintre eroism si tradare mi-a fost relatata urmatoarea intamplare : La o sesiune de lectura din dramaturgia istorica a lui Paul Everac, avand relativ aceeasi tema, tradarile in istoria romanilor, un reputat academician si erudit om de cultura, a conluzionat : undeva intr-o tara, elita culturala a natiei nu mai contenea sa roslaveasca conducatorul si sa-i inalte atatea ode de reamarire, incat atunci cand au !ost e ui"ate resursele de e# resie literara, mu"icala, lastica si !igurile de stil $i erbolice, au ince ut sa-i scrie numele cu majuscule. %oatea acestea, ana intr-o "i de joi, entru ca sambata sa-i !ie scrise cu litere mici c$iar si initialele numelui si renumelui& '' a popor format in unul din creuzetele fierbinti ale istoriei, avem calitati de exceptie, dar si defecte in compensatie! e nu avem insa, este forta de a ne lua in serios slabiciunile si de a le depasi prin valorificarea inteligenta a punctelor forte! "n etnologia noastra vom descoperi ca ne-am numit viciile, daruri! #omanii nu au vicii, ci daruri : al betiei, al curviei, al lenei s!a!, iar fapte reprobabile, precum bataia, capata sorginte divina - iam tras o s!anta bataie('. $i tradarii i s-a spus, in graiului nostru mai vec%i, &" LE'"E()*, un sinonim neaos pentru masca zeului +",'-$(, dar care in polisemantismul limbii te mai poate duce cu gandul la darul sau arta disimularii, la viclenia ca expresie a inteligentei native! ... */Hiclenie este vec%i un vec%i temen rom0nesc pentru ceea ce azi numim tr1dare
sau c%iar 2nalt1 tr1dare!"ntrigile, comploturile, alian3ele contra Domnului, ca 4i tr1darea f13i41 la vreme de r1zboi c1deau toate sub inciden3a %icleniei!! 5

6ranita dintre tradare si eroism este o c%estiune de referinte axiologice! eea ce inseamna ca tradatorii unora pot fi eroii altora! 7radarea, fiind o crima de natura politica, la scara istorica tradatorii de ieri sunt printre liderii de azi, iar tradatorii de azi, pot fi printre liderii de maine8 Dar, aceasta rasturnare de valori nu sc%imba natura faptei, iar faptuitorul devine, pentru totdeauna, un om lipsit de libertate! and cineva ia decizia sa tradeze, aceea este ultima sa decizie ca om liber! Din acel moment el s-a vandut, mai intai pe sine, acceptand sa devina un simplu instrument in mana unei tabere adverse patriei si poporului pe care le - a renegat! 7radarea, a fost considerata, c%iar de la aparitia, in epoca antica, a olisurilor grecesti, cea mai grava dintre crimele impotriva cetatii, faptasii fiiind pedepsiti cu moartea si confiscarea averii , iar descendentii si rudele tradatorilor erau definitiv excluse din viata comunitatii! )*&iclenia se pedepsea 2n general cu moartea, mai rar cu surg%iunul, 4i 2ntotdeauna cu
exproprierea, 2n ciuda faptului c1 nici pravilele 4i nici obiceiul p1m0ntului nu prevedeau c1 pentru vina cuiva ar r1spunde penal membrii familiei vinovatului! ,cuza3ia de %iclenie insemna ca o pecete pe to3i membrii masculini ai familiei pentru mai multe genera3ii /

9data cu aparitia tiraniilor, a despotismului medieval sau, a monar%iilor si a dictaturilor din epoca moderna, tradarea cetatii: patriei a fost asimilata lipsei de loialitate fata de capul statului ! 9data cu punerea semnului de identitate, intre conducator si patrie , incepe si istoria politiei politice de stat, care nu va disparea decat odata cu statalitatea! )*;ara exceptii notabile, toti care
sau pretins in mod demagogic ca sunt conducatori democrati, iar lumea nostra e plina de ei, acestia sunt de<a corupti de putere, se comporta ca niste tutori ai natiunii, vor ca poporul sa defileze, iar ca sa nu aiba dureri de cap cu economia, o pun sub protectorat international!/

Ca instituie juridica a dreptului penal, tradarea desc%ide seria infractiunilor din primul capitol al partii speciale din toate codurile penale, fiind definita, in esenta, ca !a ta de a intra in legatura cu o utere straina, in sco ul de a su rima ori stirbi oricare dintre atributele rin care este de!init statul in rimul articol al )onstiutiei, rin actiuni de* rovocare de ra"boi contra tarii sau de inlesnire a ocu atiei militare straine+ subminare economica sau olitica a statului+

aservire !ata de o utere straina+ ajutare a unei uteri straine entru des!asurarea unei activitatii dusmanoase im otriva sigurantei statului. rin ajutarea inamicului,

"nfractiuni specii ale tradarii * tradarea tradarea rin transmitere de secrete .

;aptuitori ai tradarii nu pot fi decat cetateni romani sau persoane fara cetatenie domiciliate pe teritoriul #omaniei! Daca faptele sunt savarsite de cetateni straini, ele sunt incriminate ca +actiuni dusmanoase contra statului( sau s ionaj(, dupa caz! "n toate variantele infractiunii, pedeapsa este detentiunea pe viata sau inc%isoarea de la 5> la => de ani si interzicerea unor drepturi! In materia activitatii serviciilor secrete, institutia <uridica a tradarii are drept consecinta determinarea scopului , functiilor si clasificarii acestora in servicii de in!ormatii sau de spiona< si servicii de contrain!ormatii sau de contraspiona<! Desigur, pot exista si nuante! Serviciile de informatii sau de spionaj culeg informatii prin mi<loace interzise de lege, in care scop cauta si persoane care pot fi determinate sa tradeze! Deci statele, au structuri specializare care, prin mi<loace clandestine, exploateaza vulnerabilitatile la tradare si creaza tradatori! ,ceasta este ratiunea de a fi a serviciilor de spiona<! Serviciile de contraspionaj bloc%eaza accesul la informatiile clasificate ca secrete de stat si depisteaza spionii, care, cel mai adesea, daca nu s-a a<uns la incalcarea legii, sunt lasati sa creada ca-si indeplinesc misiunile! 7e%nologia spiona<ului pentru determinarea tradarii este intotdeauna disimulata si subtil exercitata, astfel incat, pentru oameni de o constructie caracteriala fara principii, convingeri si sentimente solide, provocarea tradarii poate fi la fel de tentanta precum ispita irezistibila a pacatului originar! Desigur ca nu asa se pune problema in cazul profesionistilor din lumea serviciilor secrete! ,cestia stiu foarte bine la ce se anga<eaza si care sunt consecintele!

and eram pe bancile olegiului @$amuil Aulcan( din Beius, am invatat ca stramosii nostri si-au aparat glia cu eroism, n-au r0vnit niciodata la ce nu le apartinea, iar de la Burebista la eausescu era doar o evolutie, rom0nii mostenind de la daci si de la romani, cele mai alese virtuti! ,poi, peste numai cativa ani, intrat in lumea informatiilor secrete, aveam sa constat ca una este mitologia istorica si rolul ei in edificarea unei constiinte nationale si cu totul alta este realitatea unei natiuni romane permanent inselate si tradate, ramase inafara locului , pe deplin meritat, in concernul popoarelor europene! 'imanui nu i-a trecut prin cap, fireste, ca ceea ce scriu istoricii, sau macar unii dintre ei, n-ar fi adevarat! Cnsa socul este coplesitor c0nd afli ca, pe l0nga cele invatate de la dascalii pe care i-ai respectat ori venerat, istoria noastra este, 2n fond, si un lung sir de tradari, de a<utare a inamicului pe c0mpul de lupta, de alte fapte, care de care mai odioase si mai nerusinate, mai lipsite de onoare si de dragoste de tara, de tratate si 2ntelegeri 2ncalcate, nu numai de catre rom0ni, de murdare compromisuri, dictate doar de dorinta de a obtine ori uzurpa puterea si de a o mentine cu orice pret ! Eroi dintre cei mai merituosi, domnitori cu dragoste de tara, persona<e ilustre implicate 2n propasirea neamului, merita respectul si recunostinta noastre, 2nsa imaginea lor nu se poate sa nu fi fost amestecata si 2ntr-o fapta necugetata, degradanta, de la regicid la 2nlaturarea miseleasca a adversarului, c%iar daca acesta era sot:sotie, fiu:fiica, tata:mama, ruda ori nu, fara exceptie, mai ales daca le ameninta puterea! Despre o <udecata dreapta , facuta de <ustitie, a celor ce amenintau puterea, nici nu poate fi vorba, pana dupa uza! Exista tentantia sa se exagereze ca nicaieri 2n lume, 2n afara de ,sia poate, popoarele nu si-au ucis ori alungat cu mai multa pofta conducatorii, de la Burebista p0na la eausescu! De asemenea, ca nicaieri in lume, din nou cu exceptia unor neamuri asiatice, m0rsavia nu pare sa fi a<uns 2n sfere at0t de 2nalte ca 2n spatiul etnogenezei noastre ! ,devarat este ca nici "storia romanilor nu face o exceptie in cadrul istoriei popoarelor de pe 2ntreg pam0ntul! 9rice istorie, a oricarui popor o vom studia, vom afla despre tot felul de nelegiuiri, tradari, sau decadere a moravurilorD: Babilonul a fost vazut ca tarfa tarfelor! "mperiul persan a cazut in mana a ?E!EEE de mac%edoni datorita tradarilor si venalitatii satrapilor! Egiptul a cunoscut lungi perioade de decadere morala, politica,

sociala si economica! e sa mai vorbim de artagena unde se exterminau copiii pe banda rulanta! Biblia este si ea plina de crime si faradelegi! #oma s-a fondat cu tal%ari si ucigasi si a pierit lamentabil sub loviturile %oardelor barbare! "storia Europei medievale, moderne si contemporane este sufocata de crime si de tradari! $tatele -nite stau pe un munte de cadavre si pe doua oceane de imoralitate! La fel si %ina, Gaponia si multe alte neamuri si-au scris istoria cu sange! H "storia romanilor nu putea face nici ea exceptie Dsi ne este darnica cu exemple: %iclenirea si %ainirea sfetnicilor, deseori c%iar a domnilorI sotii de voievozi, si nu numai, disparute pentru a face loc altora, drept este ca nici ele nu s-au lasat Jmai pre<osJ, )vezi sotiile Kovilestilor /I surori si frati care se omoara pentru tron:mostenire:avere sau 2si trimit copiii cu buna stiinta la moarte, si nu este vorba de Br0ncoveanu aiciI uriase sume de bani publici dosite si ramase 2n buzunare propriiI 2n lipsa cura<ului, p0r0ciuni la toate JportileJ!

;el de fel de JfacaturiJ pe care istoria nu le mai poate desc0lci 2n vecii vecilor: asasinarea lui Ki%ai si 7udor, se pare, caz unic, cu acordul generalilor propriiI pierderea unor teritorii mostenite de la stramosi fara a se trage macar un foc de arma, teritorii locuite de fratii nostriI armistitiul cu sovieticii, urmat de ocuparea militara abuziva, fara razboi, a arealului nationalI evenimentele din decembrie 5LML 8

Dar parca nimic nu doare mai mult dec0t: tradarea lui Decebal de catre apropiati, razboirea lui $tefan cu 7epes si cu "ancu de &unedoara, binefacatorii sai, atacarea lui Katei Basarab de catre Aasile Lupu rusinarea Doamnei Kovila de catre turci fara ca macar un palos moldovean sa iasa din teaca!

>

Dubla tradare a lui antemir ),imitrievici l-a vandut pe Brancoveanu turcilorI are c%ipul pe bacnota de 5oo de ruble transnistrene/ permanenta g0lceava a celor din fruntea treburilor tarii!

Lista aceasta ar putea continua8 H and privim in oglinda istoriei, nu putem , asemenea carturarilor poporanisti, nu putem sa nu ne 2ntorcem cu fata spre taranul nostru de pretutindeni si dintotdeauna, indiferent de natie si religie, pentru a-i aduce, cu evlavie, un prinos de recunostinta fiindca, nestiut de nimeni, a zidit cu plugul si cu turma, singurele arme cu care se cuceresc si stap0nesc teritorii, un neam si o tara 2n pamantul careia sa ne gasim vesnica odi%na ! Problemele noastre actuale si grave sunt ca, astazi, nu mai avem tarani, ca scoala a devenit un poligon de exersare a tirului razboiului informational asupra traditiilor si elementelor fundamentale ale identitatii nationale, ca am devenit o societate care consuma fara sa produca, ceea ce antreneaza o circulatie monetara anormala, de natura a stirbi ori suprima suveranitatea deciziilor politice si a pune tara sub protectorat international! "ntre asemenea consecinte si ceea ce legea defineste a fi legatura de la cauza la efect in cazul tradarii, exceptia, daca ar exista, nu ar face decat sa intareasca regula! 9ricine s-ar 2ntreba de ce manualele, cursurile 4i c%iar lucr1rile academice ocolesc cele mai multe dintre asemenea evenimente, omi30nd prezentarea complet1, corect1, clar1, categoric1 a gre4elilor, a gafelor, a p1catelor noastre N Din c0t se cunoa4te, a omite e sinonim cu a min3i 4i nimeni nu poate folosi, f1r1 grave consecin3e 2n timp, minciuna 2n educa3ie! 9ricine percepe aici un semn al neputin3ei de a recunoa4te b1rb1te4te ni4te p1cate, de care, mai devreme sau mai t0rziu, fiecare cet13ean se va lovi, c1ci lipsa unei <udec13i drepte 4i cinstite cu noi 2n4ine ne-a afectat 4i ne afecteaz1 asemenea unui blestem! 'ici un observator atent nu poate s1 nu a<ung1 la concluzia c1 istoria noastr1 a constituit principalul cap de pod 2n 2ngenunc%erea rom0nilor, un popor nesupus, mereu c0rtitor, c1l1uzindu-se mai mult dup1 propriul interes dec0t dup1 lege 4i ordine, tradi3ionalist 4i conservator, greu de educat 4i de

instruit, dar cu at0t mai u4or de manipulat din cauza r1m14i3elor mentale gentilice! u toate c1 a avut vecini mai mult ori mai pu3in ostili, r1ul ni l-am f1cut 4i ni-l facem, mai 2ntotdeauna, singuri, caci: @ To!orul fara coada " nu do#oara !adurea $% De vulnerabilitatile de caracter au profitat cu v0rf 4i 2ndesat imperiile din <ur, mai cu seam1 noua putere n1scut1 la #1s1rit dup1 5L5P, de ast1 dat1 2n mod grosier, de-a dreptul frustrant, prin adev1ra3i Jcai troieniJ n1imi3i de bol4evici )unii spun cu argintii din 7ezaur Q/! $unt mul3i si unii 2nc1 activi, prin numeroasele lor progenituri, a<unse sftetnici de taina, cu c%ip de lilieci, prin cotloanele puterii de la Bucuresti! Nu merita sa le fie numele luat in seama $ Komentul 5L5M reprezinta prima mare ) dar nu completa Q / victorie a romanilor impotriva tradarii intereselor nationale! el mai puternic 4i s1n1tos curent al vremii de p0n1 la 5L5M, conform c1ruia puterea poate fi generat1 doar de unire, temeiul 2nf1ptuirii singurei patrii pe care au avut-o vreodat1 #om0nii )5L5M - 5LFE/ a biruit impotriva tuturor celor a caror principala gri<1, singura team1 Jde la origini p0n1 2n prezentJ ale imperiului de la est, ale celui otoman, ale celui %absburgic 4i ale altora au fost ca nu cumva rom0nii s1 aib1 o patrie unic1, adev1rat1 4i puternic1 unde s1 tr1iasc1 pentru vecie J2ntr-un cuget 4i o sim3ireJ! Dup1 mul3i, c%iar dintre compatrio3i, nici nu am fi meritat-o, nefiind 2nc1 maturizat1 con4tiin3a unit13ii de neam 4i de 3ar1! Am intrat intr-un nou mileniu. Si acesta ne gsete din nou dezbinai dezarticulai pe acelai drum al transformrilor i al !tranziiei! fr un proiect strategic national de toti asumat. "oate acestea pentru ca romanii ca i strmoii lor de altfel sunt percepui de alii ca o ameninare. #omanii nu pot fi supusi decat dezbinati iar arma eficienta a dezbinarii este tradarea $ ultivarea cultului tradarii este dovedita, cel putin in realitatea ultimilor =E de ani, prin prezentarea si impunerea in perceptia opiniei publice, ca exemple civice de urmat )@trend-setter(-i/, tocmai de catre @prietenii #omaniei(, doar a celor care au excelat in tradarea valorilor

romanismului, in tradarea patriotismului de buna factura, adepti colaborationismului cu adversarii fiintei noastre nationale!

ai

"n sc%imb, oameni de bun simt, adevarati iubitori de glie si neam au fost si sunt proiectati pe veci la stalpul infamiei. #ecent ne-a venit o noua dovada a faptului ca suntem o natie cu tradatori cu staif! 6eneralul $tanculescu si-a desc%is gura, incetand sa mai ramana filozof, si a confirmat actul tradarii lui eausescu, adica a aceluia care l-a creditat pentru calitatea de aparator @manu militari ( al #omaniei! El, in loc sa ne apere tara, caci aceasta era misiunea sa, a intrat in legatura cu reprezentantii unor puteri straine, a conlucrat cu agenti ai serviciile de informatii straine, in asa zisa defavoare a lui eausescu, dar se vede treaba, dupa =E de ani, ca toti tradatorii au actionat de fapt impotriva #omaniei, care a fost vanduta apoi la Rilogram pe un leu! $a avem macar satisfactia ca azi, cel putin teritorial, #omania exista intre frontierele dinainte de SML si asta pentru ca, iata nu o zice tradatorul de Pacepa, ci, $tanculescu, la pac%et cu &eliberarea din tirania lui Ceausescu' era vizata si 'eliberarea de sub tirania romanilor' a anumitor teritorii ce urmau apoi intr-o prima faza sa fie internationalizate (pe model )osovo* si apoi &reinglobate in diverse spatii cu traditie istorica+'

Afacerea ace!a
7radarea lui "on Ki%ai Pacepa ocupa cu intermitente, intotdeauna calculate, pagini ale spatiului mediatic romanesc din ultimele doua decenii! Etic%etele cele mai frecvente: @tradator(, @defector( sau @erou( i-au fost atribuite functie de contextul in care i s-au <udecat faptele, ori de partea baricadei ideologice in care s-au aflat comentatorii! 7radarea implica @defectiunea(, deci nu suntem in prezenta a doua notiuni distincte! @Defectorul( ) dezertorul / este un termen de <argon profesional, care a facut cariera dupa o carte de referinta in materie de tradatori, a lui &arrT #ositze, intitulata -).I.A. 2. ans au sein de l'Agence d'es ionage(, aparuta in 5LPM! ,utorul a radiografiat marile cazuri de tradare ale unor inalti ofiteri, spioni sau:si diplomati ai Koscovei, incepand cu aniiS>E din epoca razboiului rece! Pentru a nu se complica in itele si asa incurcate ale aspectelor politico-diplomatice ridicate de fiecare caz de
M

tradare, anc%etatorii americani, care se ocupau cu @descarcarea de informatii( a dezertorilor importanti din elita serviciilor de securitate ori armatelor din tarile 7ratatului de la Aarsovia, i-au numit pe cei care savarseau oripilanta crima a tradarii, dintotdeauna pedepsita cu moartea, @defectori(! "n opinia noastra, denumirea nu a fost, insa, @la inspiratie(, ci rezultatul unor rationamente! ,stfel, termenul, pe care unii sunt tentati sa-l considere doar un eufemism pentru desemnarea tradatorului, are semnificatii multiple si de adancime :

un agent care s-a pus in serviciul altui stat, urmare a defectiunii sistemului de contraspiona< advers, care s-a bazat pe cineva nesigur, admis in sistem fara a fi fost temeinic verificat, iar ulterior nu i s-au cunoscut si demascat intentiile, pentru a nu fi posibila tradarea I un agent care, prin secretele furnizate, a provocat defecte sistemului de securitatea al partii adverseI un agent cu defecte, tare caracteriale ori vicii, pe seama carora a fost racolat, pus in dependenta, determinat sa tradeze si fata de care se impune prudenta si un regim specialI un agent care, apparent, s-a predat si reuseste sa castige incredere, pentru ca ulterior sa-si valorifice potentialul defector impotriva partii care l-a adoptat!

Pe un astfel de rationament, Gesus ,ngleton, contraspionul sef al !"!,!, din anii ei de glorie, a dezvoltat un adevarat proces te%nologic de vanatoare a presupusilor agenti ai serviciilor estice, trimisi inspre ,gentie ca defectori! 'u se poate spune ca ,ngleton, primul spion american )cu acoperire diplomatica la #oma /, care a recrutat ca agent un viitor Papa, pe cardinalul Kontini, dupa ce constatase cat de adanc patrunsesera sovieticii in etatea $fantului $caun, nu ar fi avut temei sa nu vada in fiecare @defector( un agent de intoxicare! "nconvenientul era insa pe masura! De fiecare defector se ocupa o ec%ipa complexa, care ramanea blocata timp indelungat! um numarul defectorilor tot crestea, sporeau si efectivele contraspiona<ului ocupate cu cercetarea lor si verificarea informatiilor furnizate! "n acest fel, contraspiona<ul $!-!,! putea alerga pe nesfarsite piste false si condimentate cu tot felul de surprize, care le faceau din ce in ce mai interesante, iar spiona<ul sovietic aveau cale libera pe autostrazile informatiilor delicate ale natiunii americane!

lasificarea defectorilor : dezertori la inamic, fugari din tara, pe loc ) in obiectiv Kircea #aceanu /, iar dupa motive - voluntari, cointeresati, santa<ati! "n ceea ce priveste, @tradarea( si @eroismul(, etic%etele sunt relative si rationamentele mai practice si ceva mai simple! Este vorba despre fatetele aceleiasi monede, dar a carei valoare este data de sistemul referintelor axiologice ale utilizatorului! "n spiona< si contraspiona<, eroii unei parti sunt tradatorii celeilalte parti si viceversa! ,stfel, 'at%aniel &alle, primul spion erou al #azboiului de independenta, in urma caruia aveau sa fie proclamate $tatele -nite ale ,mericii, a fost condamnat la moarte de englezi pentru tradare! "n cealalta parte, americanii i-au ridicat statuie si i-au pus efigia pe marcile postale! ace!a nu face !arte din aceasta cate&orie de tradatori si s!ioni . 7radarea se <udeca moral, ideologic si <uridic! #eferintele axiologice dominante sunt cele de natura ideologic-politica, in a caror lumina tradatorii de astazi pot deveni liderii de maine! La fel stau lucrurile si in privinta crimelor politice, tradarea fiind prima si cea mai grava dintre acestea! "nfractorii politici ai regimului inlaturat de la putere, devin liderii noului regim si primesc recunoasterea meritelor lor in lupta impotriva oranduirii inlaturate! ace!a nu face !arte nici din aceasta cate&orie de tradatori cons!iratori. De la cele spuse, fac exceptie mercenarii si tradatorii din vocatie, in ale caror vene, in loc de sange, curge serul conspiratiei permanente si impotriva tuturor! ,semenea aventurieri fara de neam si tara sunt numerosi, iar infatisarea si vorbelor lor sunt amarnic de inselatoare! Este cate&oria !entru care ace!a" !ro#a#il ca a'ea minimul !unctelor necesare calificarii" dar nu face !arte nici din clu#ul rau famat al mercenarilor fara !atrie " intotdeauna la dis!o(itia oricaror ser'icii de s!iona) " !entru a le ser'i" dar si trada" in e&ala masura. Koral, tradarea se <udeca prin prisma relatiei antagonice dintre @bine( si @rau(, precumpanind cauzele care determina tradarea! Etic, tradarea este o anatema irevocabila! auzele pentru care Pacepa a tradat, parasindu-si intempestiv patria, pe care a <urat sa o apere c%iar cu pretul vietii, pentru a se preda unei puteri straine, dintr-o alianta politico-militara declarata inamica #omaniei si

5E

impotriva careia a luptat cu convingere dovada fiind gradele militare, functiile si onorurile, pe care le-a dobandit ca ad<unct al sefului spiona<ului, cu rang de secretar de stat in Kinisterul de "nterne, nu au avut nimic in comun cu vreo atitudine antisistem sau vreo disidenta fata de partidul comunist, ori impotrivire la ordinele conducatorului acestuia! Dimpotriva, Pacepa a fost un important stalp al cultului personalitatii lui 'icolae si Elena eausescu, a caror opera politica si stiintifica a raspandit-o cu ardoare in intreaga lume, colectionandu-le, ca pentru sine, inalte titluri si onoruri academice! Daca actul tradarii &eneralului ace!a nu !utea sa ai#a o moti'atie in con'in&erile sale morale ori ideolo&ice" atunci de ce a facut !asul * ircumstantele deciziei lui Pacepa de a mai trada, inca odata, #omania aveau antecedente in timp! Daca la inceputul anilor S>E, cand Pacepa a fost incadrat in $ecuritatea $tatului #oman, din inalt @ucaz(, #omania s-a aflat sub @cisma sovietica( si altfel nu se putea, ulterior" cand a ince!ut deso'ieti'i(area" ace!a" ca si seful sau Nicolae Doicaru" re!re(entau +im!ortanti factori de risc !entru securitatea statului roman%. De altfel, acesta a fost motivul real pentru care, in martie 5LPM, eausescu l-a destituit pe Doicaru din fruntea spiona<ului, retrogradandu-l ca ministru al turismului! $a ne reamintim ca in acelasi an a fost eliberat din functia de omandant al ,rmatei "-a $ud, si trecut in rezerva, pentru a fi numit ca ad<unct al ministrului constructiilor industriale, generalul 'icolae Kilitaru! -n alt general, )A! " ! / a fost scos din structurile operative ale ,rmatei si numit la conducerea entralei @ analul Dunare-Karea 'eagra(! Fa!tul de a nu fi numit in locul sefului sau" !entru care ace!a credea ca nu are contracandidat" a fost !erce!ut de acesta ca un semn rau !re'estitor! , fost printre rarele sale rationamente corecte, deoarece in momente de criza se pierdea si nu facea deloc dovada fermitatii si stapanirii de sine, care ar fi trebuit sa emane din partea unui profesionst onest! $ef al spiona<ului a fost numit, generalul-locotenent )doua stele/ ,lexandru Danescu, la acel moment ad<unct al ministrului de interne pentru pompieri, penitenciare , servicii administrative si inzestrare!
55

Dedicat preocuparilor sale anterioare, generalul ,lexandru Danescu si-a inceput activitatea la conducerea spiona<ului prin a verifica situatiile financiare, legalitatea deconturilor in valuta, care anterior c%iar daca le intuise vulnerabile, nu a avut la indemana si toate elementele de control ! 'u a fost nevoie decat de inceperea verificarilor, fiindca imediat adevarul a fost scos la iveala : un mecanism rapace al coruptiei, patronat de Pacepa, inainte si de Doicaru, functiona sub acoperirea afacerilor de spiona<, cu precadere in zona Levantului, cu complicitati arabe, israeliene si ramificatiile lor in alte zone geografice, cum ar fi continentele australe, dar si Europa! Doicaru si Pacepa au adus pre<udicii #omaniei prin proasta fundamentare cu informatii a unor mari proiecte de cooperare economica internationala, in care partenerii erau lipsiti de orice intentie de seriozitate, fara bonitate, sau erau integrati unor retele criminale specializate in escroc%erii intrenationale! ,sa de exemplu, s-au exportat mii de tractoare in ,frica, in barter cu bumbac, lemn de esenta rara, paduri de arbori de cauciuc, minereuri s!a! 7ractoarele au fost depozitate in conditii precare de paza, fiind furate intregi, ori demontate! Bumbacul a disparut din plantatii inainte de a fi receptionat, parcelele din paduri, alese pentru exploatare, au fost literalmente @rase(, arborii de cauciuc secatuiti! )Asta se intam!la cand Vestul era interesat in inde!endenta economica a Romaniei" fata de ,osco'a si i-a finantat de('oltarea!/ ,coperirea unor asemenea @tepe(, trase cu complicitatea si prostia (consilierilor speciali( Doicaru si Pacepa, presupunea o @omerta( la nivel guvernamental, pe care cei in cauza au avut gri<a si priceperea sa o intretina, oricat ar fi costat! 9ricum, nu plateau din buzunarul lor! 'u plateau nici agenti straini, ci ofereau -mici sau mai mari atentii unor tovarasi din conducerea su erioara care dovedeau intelegere, desc$idere si rece tivitate entru nevoile muncii s eciale, care servea artidului in grija sa nemarginita entru ros eritatea o orului. - 9 logica de beton! ,rmat! a si mintile din care a emanat! Dar Pacepa capatase si gusturi de lux! ;ie ca i-au fost stimulate de serviciile pretinse de @prietenii( sus-pusi, fie ca se inspira din frecvenele sale calatorii in strainatate! ,goniseala pentru altii a fost si prile< de acoperire si satisfacere a propriei avaritii!

5=

;raudele comise prin dispozitii abuzive in administrarea si gestionarea resurselor valutare, avand ca destinatie apararea securitatii nationale, au inceput sa iasa la iveala! ei care trebuiau sa semneze deconturile prinsesera teama de controlul generalului ,lexandru Danescu! Kai mult, lucrurile a<unsesera si la cuunostinta lui eausescu, care a dat rezolutie de cercetare! "n mai putin de trei luni de la preluarea conducerii Directiei 6enerale de "nformatii Externe, generalul ,lexandru Danescu apucase zdravan de odgoanele din plasa coruptiei, iar Pacepa, in perspectiva unei anc%ete, care sa se finalizeze prin deferirea sa <ustitiei militare, urma sa fie destituit! "n momentul in care a aflat concluziile si propunerile de finalizare a cercetarii, Pacepa si-a aran<at, cu spri<inul unui prim viceprim ministru al guvernului, care - i era indatorat, o c%emare de urgenta in #!;! 6ermania din partea concernului ;oRRer, ca persoana unica agreata pentru tratativele in vederea ac%izitionarii licentei unui avion scurt si mediu curier, ce urma a fi produs in #omania Esecul !ersonal in aceaste ne&ocieri" !entru al caror succes se an&a)ase in fata lui Ceausescu" a fost inca o cau(a determinanta a de(ertarii si tradarii. El s-a com#inat in afacerea Fo..er cu un !rieten" escrocul international" Rolf S!itra" des!re care 'oi mai aminti in cele ce urmea(a. Din #!;! 6ermania, dar si din Aiena, Pacepa a dat mai multe telefoane pentru a se interesa daca raportul generalului Danescu catre eausescu a fost trimis si cu ce rezolutie s-a intors! La ultimul apel, a primit vestea proasta : -A venit a robat (. , inc%is telefonul fara sa mai spuna ceva! "n aceasta situatie, apeleaza la prietenul si @agentul @ sau #olf $pitra, pe care il stia ca este agentul $erviciului de "nformatii al omandamentului 7rupelor ,mericane stationate in #!;!6ermania, cu solicitarea de a-i facilita predarea! $pitra l-a condus la baza militara unde se afla acest comandament! ,<uns in baza americana, unde nimeni nu-l cunostea si nici c%iar cuvantul lui $pitra, care l-a introdus in baza, nu a contat, Pacepa a spus ca este cunoscut de catre atasatul militar al ,mbasadei $!-!,! la Bucuresti! ,cesta a fost c%emat sa-l identifice, apoi l-a insotit in avionul care l-a trasportat la ,eroportul Bazei Kilitare ,ndreUs din proximitatea Vas%ingtonului!

5?

,aniera in care a !rocedat ace!a nu era cea !e care ar fi urmat-o un a&ent al C.I.A. si nici macar a unui cunoscator al modului de lucru al A&entiei! and un agent se afla intr-o situatie limita si trebuie sa paraseasca urgent tara in care se afla, are intotdeauna pregatit un plan special, un sistem de legatura si este @extras(, nu lasat sa se descurce si sa se predea unui serviciu concurent, fiindca intre !"!,! si agentiile de informatii militare exista o adevarata rivalitate! /.0.1-ul al carui om ace!a era" !osi#il c2iar inainte de a fi recrutat in Securitate" l-a +e3tras% din Romania in S.U.A." din cel !utin doua moti'e : avea nevoie de el in Aest, iar la Koscova nu era posibil si nici nu le era util! Puteau sa-l faca disparut, pur si simplu, dar nu obtineau nici-un beneficiu! La acel moment" cei carora le-a folosit " in mod real " si au tras un ma3im !rofit din lo'itura !rimita de Romania" ca urmare a tradarii lui ace!a" au fost inamicii rosii ai lui Ceausescu si nu americanii, c%iar daca si acestora le-a venit foarte bine sa descarce de informatii un cunoscator al multora dintre vulnerabilitatile si predispozitiile inaltei nomenclaturi de la Bucuresti si nu numai! Fa!tul de a nu fi !rimit cetatenia americana decat du!a (ece ani" arata ca +defectorul% ace!a a fost tratat cu !recautia necesara tinerii cat mai de!arte a unui cal troian! ;aptele care sustin ca Pacepa a lucrat pentru W!6!B! sunt suficiente si solide! Kai mult, desi au fost facute publice, nu au fost contrazise, nici macar cu contraargumente analitice, in lipsa altor fapte, care sa probeze contrariul! %iar din momentul preluarii primului sau post in Directia de ontrasabota<, Pacepa a intrat in atentia si gri<a sefului grupului consilierilor sovietici, pe a carui filiera venisera si recomandarile sau ordinul de incadrare! Dupa cum avea sa ne relateze generalul ,ron Bordea, care la inceputul anilor S>E era seful $ecuritatii #aionului 7itu, locotententul ma<or Pacepa era atasat cauzei -niunii $ovietice, considerand o tradare a acesteia faptul ca 6%eorg%e 6%eorg%iu De< daduse ordin sa se ascunda de rusi existenta unor zacaminte de petrol in ampia Kunteniei, punand sa se sadeasca lastari de salcami care sa acopere

5F

marca<ele locurilor unde se efecuasera prospectiunile, iar %artile si documentatiile geologice sa fie pastrate la Kinisterul de "nterne, de catre $ecuritate! um Pacepa primise in raspundere tocmai contrasabota<ul in sectoarele de extractie si petroc%imie, a a<uns in posesia secretului si a dovezilor ca @tovarasii sovietici sunt mintiti si inselati prin ascunderea zacamintelor(, asa ca a procedat potrivit propriei constiinte ! -rmarea a fost aceea ca seful consilierilor sovietici , generalul $a%arovsRi, a dat buzna in cabinetului ministrului de interne, ,lexandru Drag%ici, amenintandu-l ca-l impusca, daca nu pune la dispozitie informatiile privind amplasamentele zacamintelor, pentru ca @$ovrompetrol( sa treaca la exploatarea lor! Kinistrul Drag%ici l-a c%emat la ordine pe seful #aionului de securitate 7itu, cerandu-i sa afle tradatorul! , primit raspunsul in aceiasi zi : locotenentul ma<or Pacepa era unicul pastrator al documentatiei! Kinistrul a luat act si a cerut tacere, deoarece nu se putea impotrivi sefului consilierilor rusi! Dar Pacepa a fost promovat la serviciile externe ale securitatii, unde isi va desavarsi ascensiunea, in pofida unor evenimente profesionale negative in care rolurile sale au ramas, pana astazi, in @noaptea si negurile( spiona<ului ! $ovieticii au avut gri<a sa a<unga la 'icolae euausescu informatia ca americanii au un agent important, la varf, in apropierea sa! 9fiterul din garda personala, ,!D! a fost de fata cand eausescu i-a spus lui Pacepa : -/ace a, ve"i ca rusii mi-au s us ca aici la noi, la nivel inalt, in cercul nostru este cineva care ne tradea"a americanilor ! Ai grija si ocu a-te ersonal de aceasta roblema. @ ! @ Am inteles, asa voi !ace tovarase comandant su rem 011, a fost raspunsul lui Pacepa! Peste o saptamana, Pacepa a disparut, iar trei zile dupa aceea eauausescu nu a mai putut scoate un cuvant de suparare! Comentariu , -esajul transmis lui Ceausescu a fost raspunsul -oscovei la situatia disperata in care se afla agentul sau .acepa. /l trebuia sa se predea americanilor iar Ceausescu sa creada ca .acepa era importantul agent in legatura cu care rusii il avertizasera. ,nterior, cu ani buni iniante, superiorul sau direct, generalul 'icolae Doicaru a fost informat, atat de rezidenta spiona<ului militar in #!;!6! , cat si de catre contraspiona<, ca ace!a fusese recrutat de so'ietici si infiltrat in a&entura ser'iciului de contras!iona) 'est-&erman! #ein%ard 6%e%len ar fi incercat sa-l paseze americanilor! $tia el de ce Q ,poi, trei linii informative, aparent independente, induc ideea
5>

colaborarii lui Pacepa cu !"!,! ine si de ce avea nevoie de aceasta diversiune, decat cineva care miza pe dezactivarea unui agent al rusilor! ,cesta poate fi si motivul pentru care Doicaru ignora semnalarile! Kai mult isi informeaza colaboratorul Q )* omentariu 6%e%len: 6%e%len era seful
B!'!D-ului $erviciul de "nformatii al #!;!6ermania, dar fusese unul dintre cei mai buni sefi din spiona<ul militar al lui &itler! , condus $ervicul de "nformatii al 6rupului de ,rmate Est, fiind cel mai bun specialist in problemele -!#!$!$! si ale tarilor satelite! Dupa razboi, americanii l-au folosit vreo patru- cinci ani, dupa care a fost numit seful spiona<ului vest-german, ramanand in functie pana in 5LOM! -n om care a fost un stalp al puterii lui &itler, a fost foarte bun pentru americani8 ,propo de oceanele de imoralitate pe care sta ,merica ! /

Doicaru si Pacepa aveau in comun foarte multe! ,sa de exemplu, la ordinul lui eausescu, urmare a solicitarii lui 7ito, ei au organizat asasinarea a doi disidenti sarbi, ale caror cadavre au fost livrate Belgradului! Doicaru si Pacepa s-au folosit de informatiile privind presupusa colaborare a lui Pacepa cu !"!,, pentru a demonstra usurinta cu care contraspiona<ul poate fi intoxicat cu informatii false, declansand o rafuiala soldata cu numirea la conducerea contraspiona<ului a unui general loial lor! Ulterior" ace!a 'a !roceda la into3icarea contras!iona)ului" !unandu-l !e !iste false circa 4 ani 56789-678:;" !entru a-l deturna de la !ro&ramul de de(acti'are a a&entilor reali ai /.0.1-ului in Romania! ace!a a fost incadrat in securitate la recomnadarea unor !rieteni din /.0.1. ai tatalui" care a!artineau filierei so'ieto-e'reisti cominterniste" care facea )ocurile in Romania la ince!tul anilor 674<! "n pofida faptului ca nu indeplinea criteriile @de dosar(! 7atal sau fusese exclus din partid, tanarul Pacepa coc%etase cu X!K! !,! , frecventase medii ale unor reprezentante diplomatice occidentale, avea educatie tipic mic burg%eza s!a! Dar daca rusii l-au recomandat, atunci pesemne ca toate acele lucruri nepermise unui viitor membru al securitatii le-a facut ca agent al lor! 6eneralul $a%arovsRi, seful consilierilor sovietici, se referea la Pacepa, ori de cate ori se ivea prile<ul, ca la un model de urmat! Se incearca o !aralela intre ace!a si colonelul !olone( R=s(ard /u.lins.i. Cola#orarea acestuia din urma cu ser'iciile s!eciale americane nu a constat >n 'or#e &oale:
olonelul polonez a furnizat 2n cei zece ani de Jac3iuneJ circa F=!EEE de pagini cu informa3ii militare, ma<oritatea apar3in0nd 7ratatului de la Aarovia, scrise 2n limba rus1! Documentele tranferate ",-ului con3ineau date despre consf1tuirile 5O

secrete ale 7ratatului, deciziile organiza3iei, func3ionarea 4i dislocarea trupelor sovietice, sistemele de armament de 2nalt1 te%nologie ale -#$$, planuri cincinale strategice ale 9rganiza3iei 7ratatului de la Aar4ovia etc! La 5? aprilie 5LME, #Tszard WuRlinsRi a predat americanilor un document privind organizarea trupelor 7ratatului de la Aar4ovia 2n cazul unui r1zboi cu statele occidentale! La F decembrie acela4i an, colonelul WuRlinsRi a prezentat ",-ului planul de invadare a Poloniei de c1tre trupele sovietice 2n vederea 2n1bu4irii mi4c1rii $olidaritatea! "nforma3iile sale au fost confirmate de observa3iile sateli3ilor militari americani, care au 2nregistrat mi4c1ri de trupe spre Polonia! um -#$$-ul avea propria re3ea de spiona< 2n $tatele -nite, p0n1 la urm1 s-a aflat c1 la Aar4ovia exista o Jc0rti31J! $tatul Ka<or 6eneral al armatei poloneze a 2nceput o anc%et1, iar cercul suspec3ilor se apropia tot mai mult de WuRlinsRi! Aflat 0n pericol s fie deconspirat colonelul #. )u1lins1i i-a anunat pe americani la sf2ritul lunii octombrie 3453 cer2nd s fie !e6tras!. A inut neaprat s fie evacuat 0mpreun cu soia i cei doi copii 0ngreun2nd operaiunea CIA-ului care nu era dispus s rite transferul familiei sale 0ntr-o ar necomunist. 7n cele din urm americanii au acceptat condiiile evacu2nd familia )u1lins1i. azul colonelului #Tszard WuRlinsRi a fost comparat de unii cercet1tori 4i publici4ti cu JdezertareaJ generalului "on Ki%ai Pacepa, 2n 5LPM! Pacepa 2nsu4i se compar1 2n ultimii ani cu militarul polonez, mai ales dup1 reabilitarea acestuia de c1tre guvernul de la Aar4ovia! #Tszard WuRlinsRi a tr1dat 9rganiza3ia 7ratatului de la Aar4ovia 4i nu Polonia, iar gestul s1u a fost o form1 de protest da31 de ocupa3ia sovietic1! Cn cazul Pacepa aceast1 ipotez1 poate fi exclus1, 2ntruc0t la data dezert1rii - 5LPM -, #om0nia avea o bun1 imagine 2n 31rile democratice, fiind considerat1 o Jminune a EstuluiJ , prin politica fa31 de -#$$ adoptat1 de c1tre 'icolae eau4escu! Tocmai din aceast? cau(?" unii istorici @i ofiAeri ai ser'iciilor secrete consider? sus!ect? Bfu&aB lui ace!a" mai ales c? el se afla >n relaAii destul de a!ro!iate cu familia Ceau@escu. Nu sunt !utini cei care '?d BmCnaB /01-ului >n aceast? BafacereB" conisderCndu-l !e &eneralul de(ertor a&ent so'ietic" trimis >n Occident s?-l com!romit? !e Nicolae Ceau@escu" care st?tea >n BcoastaB ,osco'ei. ,4adar, 2n vreme ce WuRlinsRi a furnizat timp de zece ani documente deosebit de importante ale 7ratatului de la Aar4ovia, ma<oritatea 2n limba rus1, ace!a nu a riscat nimic. A de(ertat si tradat cCnd a simAit c? era >n Bc?dere li#er?B" a!oi " i s-a construit un soclu" de la ale carui dimensiuni sa !ara in'aluit in aura eroismului .

/ste oricui evident , #8szard )u1lins1i a contribuit la influentarea fundamentala a raportului de forte dintre 9.".: si ;.A.".9. lispind 9.".:. de avantajul surprizei strategice militare.

5P

In sc%imb .acepa judecat dupa alegatiile din &9rizonturi rosii' ar fi putut sa satisfaca apetenta de cancanuri si barfe politice a unora dintre locatarii Casei Albe. <e altfel el nici nu a avut acces la informatiile care priveau spatiul S.=.A.

Aurel I. Rogojan IDENTITATI STRICT SECRETE PE URMELE LUI PACEPA Dialog cu un om care nu exista Istoria serviciilor secrete de pretutindeni abunda de exemple privind punerea in executare a sentintelor de condamnare la moarte pronuntate de justitie impotriva tradatorilor refugiati pe teritoriul altor state si sub a caror protectie se aflau. Exista de asemenea o bogata ca!uistica in care tradatorii au fost rapiti si adusi in colete diplomatice sau in alte modalitati in tarile pe care le"au tradat date fiind pe de o parte exigentele infaptuirii justitiei iar pe de alta parte interesele serviciiilor de securitate de a clarifica pana in cele mai mici detalii circumstantele si consecintele actelor de tradare precum si pentru a fi de luare aminte celor care ar fi avut intentii sa se puna in slujba unor puteri straine. #utem vorbi c$iar si de un top al serviciilor secrete care si" au facut o regula din prinderea si pedepsirea tradatorilor fugari denumiti cu totul impropriu %defectori&. Asa de exemplu serviciile speciale israeliene nu concept sa inc$ida vreun ca! de spionaj"tradare fara aducerea in Israel a tradatorului fugar. 'a fel si in ceea ce priveste recuperarea agentilor proprii condamnati de statele impotriva carora au actionat. Nu contea!a care sunt aceste state. (aiestria cu care au fost concepute operatiunile de inselare a vigilentei protectorilor tradatorilor si ingenio!itatea solutiilor de aducere a vinovatilor in Israel au devenit %suport de curs& in marile scoli

5M

de spionaj si contraspionaj ale lumii. Desigur cu mult inaintea aparitiei serviciilor israeliene )$rana Ce*a N+,D"ul +.-.."ul in Rusia TE/0 in C$ina au excelat si ele in asemenea operatiuni. Romania are la randul ei o lunga si nefericita experienta a tradarilor de tara din care din pacate nu s"au desprins inca suficiente conclu!ii si invataminte pentru pre!ent si viitorime. In Centrala Serviciului Extern al Securitatii a existat un Grup Operativ Special de Actiune Acoperita Externa care avea misiunea pregatirii punerii in aplicare a sentintelor definitive de condamnare la moarte pronuntate de justitie. )fiterii care au facut parte din acest grup au identitatile strict secrete. Ei sunt %oameni care nu exista&1 #rilejul de a avea astfel de interlocutori este cu totul exceptional. In cele ce urmea!a vom pre!enta dialogurile avute cu %un om care nu exista&. Asemenea tuturor ca!urilor de %oameni care nu exista& si interlocutorul nostru a fost acoperit cu mai multe nume de cod dintre care a ales pentru a se pre!enta cititorilor pe cel mai preferat 2 %Tiberiu Cenadeanu % A.R.2 " Domnule Tiberiu Cenadeanu, in a doua jumatate a anilor `8o stiu ca v-ati ocupat incidental si de o reevaluare a situatiei tradatorilor Romaniei aflati sub protectia puterilor straine, pentru ai caror arginti si-au incalcat juramantul de credinta. Ati inaintat atunci sefului Departamentului Securitatii Statului si un album cu cei in cau!a. "ai retineti care era numarul lor si in ce interval de timp savarsisera actele de tradare # T.C. 2 " Da Erau cateva zeci de tradatori, din randul fostilor cetateni romani care, aflandu-se in interes de stat in alte tari, au trecut de partea inamicului. Lumea era atunci divizata in doua sisteme politice si doua aliante militare, situate pe pozitii ireconciliabile, fiecare dintre parti calificand astfel asemenea fapte. Perioada avuta in vedere incepea in anii`5 si se inc!eia cu cel mai recent caz de tradare 1

5L

A.R. $ - Din ce categorii de ocupatii proveneau tradatorii # ".#.$ - %veam o ierar!ie a prioritatilor de care ne ocupam cu precadere. Personalitati publice importante din domenii strate&ice, fosti conducatori de institutii, cercetatori, inalti ofiteri din armata, asa zisi detasati in ministerele si sectoarele economice in le&atura cu apararea, care au fost racolati de servicii de spiona' pentru a intra in posesia secretelor detinute. Ponderea nu era reprezentata, asa cum s-a incercat a se acredita, de fosti ofiteri din (erviciul E)tern al (ecuritatii. %ceasta cate&orie nu detinea cele mari secrete, din care puterile straine sa obtina avanta'e strate&ice, economice ori te!nico-stiintifice. #onsecintele tradarii lor se limitau, cel mai adesea, la operatiunile in care erau introdusi si un eventual impact politic, cum a fost cazul lui Pacepa.

A.R.2 "

Dosarul operatiunii de urmarire a tradatorilor fugari pe care l-ati pre!entat era actuali!at si sistemati!at, cu memorandumuri cronologice cat mai e%acte cu putinta, ceea ce demonstra ca situatia lor era relativ binecunoscuta. &n pofida acestei realitati, din cate imi aduc aminte, nu retin sa se fi pus in e%ecutare nici-o sentinta de condamnare de la moarte si nici nu a fost adus in tara vreun tradator. T.C.$- Ati retinut corect! A.R.$- Atunci cum trebuie inteles acel impresionant efort informativ ' si nu numai () de a-i urmari, in conditii uneori foarte grele si riscante, fara a face ceea ce alte servicii nu ar fi e!itat # T.C.$- "u#i urmaream pentru punerea in aplicare a sentintelor ori pentru a#i rapi si aduce clandestin in tara! O$iectivul imediat vi%at era protectia personalului misiunilor permamente ori a delegatiilor Romaniei in strainatate impotriva eventualelor incercari de a actiona impotriva lor! In situatii speciale determinate

=E

respectiv vi%ite de nivel inalt ale o&icialilor romani ' se&ul statului sau primul ministru# se cola$ora cu autoritatile tarilor respective! "oi le ceream nominal ca cei in cau%a sa &ie (asigurati) pe timpul pre%entei delegatiei o&iciale iar se&ii politiei ori ai serviciilor de securitate ne garantau ca nu vor a*unge nici macar in prea*ma spatiilor securi%ate! A.R.$ - *%ista, totusi, afirmatii privind atentate, angajari de mercenari ai mortii, rapiri+ Ca!ul fostului capitan Serban, in *lvetia, membri ai emigratiei romane anticomuniste+ +!C!, # Dumneavoastra cam stiti cum au stat lucrurilesau cele mai multe dintre eleA.R.$- ,rincipial, da! Dar de la principii la practica, mai pot interveni si necunoscute. Realitatile din -e. /erse0 sau -e. Sout1 2ales raportate nivelelor ierar1ice superioare, treceau prin mai multe filtre de gandire, fiecare incercand, inainte de a raporta, sa intuiasca de ce i se cere sa raporte!e, ce stie seful mare3, de intreaba c1iar de acea c1estiune. "entalitatea aceasta tine de natura umana, este in firea lucrurilor3, asa ca o marja a distorsiunii realitatilor trebuie pre!umata. ".#.$ - Au &ost doua maniere de a$ordarea a operatiunii de control asupra tradatorilor &ugari! Prima, pana la tradarea lui Pacepa cel care a si coordonat operatiunea pana in monmentul in care a de%ertat si si#a vandut tara si onoarea! A doua, dupa evaluarea tradarii lui Pacepa si mai nuantat cand +udor Postelnicu l#a determinat pe generalul Plesita iar acesta a incercat ' cu consecinte ne&ericite pentru el in primul rand sa (dinami%e%e) monitori%area statica si sa dea unele semnale cum ca (mana lunga a revolutiei i#ar a*unge pe tradatori oriunde s#ar al&a ei)! Asa cum pe +rot.i l#a a*uns in Mexic! Plesita nu s#a gandit la modul serios sa &aca asa ceva dar in /011 se inregistrasera statistic cele mai multe de%ertari si tradar din radul o&iterilor a&lati in misiuni externe in numar de opt! In contextul respectiv a apreciat ca tre$uie sa potentiali%e%e pericolul si sa o$tina re%ultatul dorit prin exercitiul

=5

amenintarii nu al actiunii propriu %ise! El s#a laudat dupa /002 mult si necontrolat pe aceasta tema ca si cum inca nu si#ar &i iesit din rol! Asta a &acut rau in planul perceptiei pu$lice mai putin avi%ate- 3a tre$ui sa aducem lamuririle necesare! +re$uie retinut ca nici#o persoana nu a &ost rapita si nici#o sentinta de condamnare la moarte nu s#a pus in aplicare! Pacepa a conceput controlul tradatorilor &ugari ca $a%a a aplicarii solutiei &inale dar nu a o$tinut acceptul lui "icolae Ceusescu care a pus mai presus interesele politice ma*ore respectiv crearea mentinerea si consolidarea relatiilor $ilaterale! Ceausescu reali%a valorea sim$olica a acelor sentinte capitale care stigmati%au si serveau de lectie in interior dar nu s#a gandit niciodata sa periclite%e raporturile diplomatice ale Romaniei de dragul aplicarii legalitatii socialiste &ata de un nemernic tradator! Acesta este purul adevar!

A.R.$- *ste de presupus ca asemenea operatiuni nu lasau indicii care sa implice statul roman+
+!C!,# Daca victimele erau romani nu se putea sa nu apara $anuieli! A.R.$- Au e%istat versiuni privind disparitia lui ,acepa si substituirea sa cu o fantoma3, iar cu privire la disparitie, de asemenea, erau acreditate mai multe posibilitati$ ascundere definitiva, moarte, rapire de catre rusi etc.

+!C!,# Unele din aceste versiuni erau parte a operatiunii de protectie! Exista o (du$lura) Pacepa care este in realitate persona*ul activ cu aparitii relativ &recvente in spatiul comunicarii pu$lice! Pacepa cel real a &ost &oarte putin &olosit si in ela$orarea de exemplu a cartii (Ori%onturi rosii)! Alt&el nu pot &i explicate numeroasele inexactitati care pot &i sesi%ate cu usurinta si pe care persoane implicate de relatarile sale le com$at! Ori Pacepa

==

nu ar &i acceptat sa riste credi$ilitatea spuselor sale pe seama unor a&irmatii gratuite! O parte a de$rie&ing#ului reali%at pe parcursul catorva ani impreuna cu date speci&ice o$tinute din alte surse a &ost incredintata unor redactori de serviciu ai (departamentului de ra%$oi politic) care continua sa lucre%e su$ identitatea lui Pacepa!

A.R.$ "emorandumul monitori!arii lui ,acepa era impresionant... 4asa impresia ca ati ajuns foarte aproape de el. +!C! ,# Inca nu pot sa spun cat de aproape dar am a*uns &oarte aproape si am ramas in (ariergarda) lui pana in ultimul moment!!! Acum dupa trecerea anilor reali%e% cat de riscanta a &ost operatiunea si cu ce pericole ne#am con&untat! Am simtit adeseori (in coasta noastra) dispo%itivul de protectie pe care 4!G!5#ul il asigurau lui Pacepa cunoscut &iind ca rusii au a&lat de intentia pe care Ceausescu o avea la un moment dat de a pune sentinta de condamnare in aplicare! Carlos a &ost convocat de legaturile sale superioare de la la Moscova unde i s#a cerut sa nu execute sentintaCarlos a negat ca ar &i &ost anga*at de Ceausescu! Rusii totusi au insistat sa nu dea curs vreunei propuneri in acest sens daca va &i solicitat din partea lui Ceausescu sau de altcineva! A.R.$- Stiu ca ati patruns in dispo!itivul interior de securitate de la domiciul lui ,acepa. ,uteti sa oferiti niste detalii # +!C!,# "e#a reusit o operatiunea de in&iltrare su$ steag strain de toata &rumusetea! Pacepa &acuse candva un important serviciu lui +ito livrandu#i niste opo%anti din R!6!Germania pe care i#a atras la 5ucuresti- Asa ca am exploatat acest &apt si o croata Maria Is.ra din Ri*e.a cu $une si inalte recomandari a a*uns mena*era lui Pacepa! Din acel
=?

moment am avut constant in&ormatii din imediata apropierea tintei! Apoi un agent du$lu romano#rus pentru a acredita ideea ca doar Securitatea l#ar urmari pe Pacepa a transmis legaturii sale din Romania unele in&ormatii despre locul unde se a&la Pacepa 7 Arlington '3ienna 8 si &otogra&ii ale Mariei Is.ra in incinta resedintei lui Pacepa! Ar &i urmat apoi ca Maria Is.ra sa &ie contactata ca din partea Securitatii Romaniei si cu documentatia respectiva sa#i in&orme%e pe americani despre pregatirile avansate privind lic9idarea lui Pacepa- 5i%ar sau nu aceleasi in&ormatii si &otogra&ii le#am primit si din sursa americana care pro$a$il anterior le#a dat 4!G!5#ului si de la 4!G!5 au a*uns la noi! A &ost un (*oc operativ) caruia a tre$uit sa#i contrapunem su&iciente masuri de aparare &ata de riscurile la care eram expusi! Spre s&arsitul anilor :12 Maria Is.ra s#a repatriat! Aceleasi surse au &acut sa ne parvina adresa ei din ;ugoslavia unde putea &i contactata! A.R.$ - Credeau ca + ".#.$ -%u crezut de&eaba.

A.R.$-Cu privire la noile identitati si fi!ionomii ale lui ,acepa ati avut in anali!a si evaluare mai multe versiuni, iar prin eliminare ati ajuns la ipote!a de lucru care+ +!C!,-Care ne#a &acilitat patrunderea in spatiul securi%at asigurat de americani! Si acolo surpri%a cea mare a &ost sa constatam ca altii care erau interesati in prote*area si nu lic9idarea lui Pacepa ne#o luasera de*a inainte si#l supraveg9eau mult mai strict! Din acel moment noi am inteles ceea ce tre$uia si am evaluat si riscurile!
=F

A.R.$- Ati abandonat #

+!C!,#"u c9iar dar tre$uia sa evitam alte surpri%e ce ne puteau &i pregatite!

A.R.$- A dorit Ceausescu moartea lui ,acepa #

+!C!, +eoretic da! 3oia ca Pacepa sa simta permament pericolul! Practic nu ar &i ingaduit#o &iindca avea inteligenta politica si reali%a consecintele! Lui Ceausescu i#a &ost teama la un moment dat ca daca nu este omul lor rusii l#ar putea lic9ida ca sa se arunce vina pe el!

A.R. 2 A fost omul rusilor de la inceput si de ei nu putea scapa.

".#. 2 Da, el a fost orientat in ale&erea carierei de catre prietenii sovietici ai tatalui sau. #oncret, un militant al #ominternului a intervenit pentru an&a'area in (ecuritate, deoarece, initial, fusese respins pe motiv de dosar. "atal sau lucrase la reprezentanta *ord in +omania, iar 'uniorul Pacepa activase in ,-#% . %sociatia "inerilor #restini, cunoscuta si ca /r&anizatia %micii (.0.%1. %ceste antecedente i-a facut pe unii sa creada ca Pacepa era al americanilor. *als. 0lterior, rusii l-au a'utat sa promoveze in ierar!ia spiona'ului, fara a avea aplicatie pentru domeniu. % lucrat nemi'locit, in tara si afara, cu inalti ofiteri ai
=>

spiona'ului sovietic. Este de presupus ca americanii nu l-au crezut, daca a afirmat altceva. 2u trebuie sa mai e)iste vreun dubiu ca Pacepa a lucrat in +omania pentru 3.4.5. si am sa e)pun cateva ar&umente in acest sens $ 6n 789:, in urma unui control efectuat de &eneralul %le)andru Danescu, succesorul lui Doicaru la conducerea Directiei 4enerale de 6nformatii E)terne, s-au descoperit mari delapidari coordonate de Pacepa si cativa acoliti ai sai pusi cu totii pe capatuiala. #eausescu urma sa-l destitue pe Pacepa si sal defere 'ustitie militare. Pentru a-l salva, 3.4.5-ul a re&izat dezertarea si predarea la americani; #a dovada ca Pacepa, la data tradarii, nu era recrutat de americani, pledeaza, printre altele, lipsa sistemului de le&atura cu #.6.%., prin care sa se realizeze recuperarea in caz de pericol. Dupa ce s-a deplasat oficial in +.*. 4ermania, recur&and la o inselatorie prete)tul tratativelor cu #oncernul *o<<er pentru avionul mediu-curier - Pacepa l-a contactat pe +olf (pitra, un a&ent dublu, al sau si al (erviciului de 6nformatii al 0.(. %rm=, pentru trupele dislocate in +.*.4., caruia i-a cerut sa-l puna in le&atura cu partea americana, ceea ce s-a si intamplat. Daca era de'a a&ent al #.6.%., atunci trebuia sa aiba un sistem de le&atura prin care sa-si c!eme ofiterul de caz la contact. %sa cum se practica, orice a&ent secret, mai cu seama unul de valoare, aflat in teritoriul inamic este dotat cu cu unplan de actiune pentru salvare in caz de pericol; 6n +.*. 4ermania, Pacepa s-a predat la o baza militara a (.0.%., oferindu-si serviciile de tradator unei a&entii rivale #.6.%, Defense 6ntelli&ence %rm=. Din nou, daca
=O

Pacepa era de'a a&entul americanilor, trebuia ca ofiterul de le&atura sa vina sa-l preia de la baza, ceea ce nu s-a intamplat. % fost, in sc!imb, adus ur&ent la baza atasatul aero al %mbasadei (.0.% la 5ucuresti, care il cunostea pe Pacepa de la activitatile protocolare oficiale, pentru a-l identifica pe proaspatul tradator si a confirma ca este un peste mare. Dupa identificare, atasatul si o &arda de puscasi marini l-au insotit pe Pacepa in avionul care l-a depus la 5aza militara aeriana %ndre>s din pro)imitatea ?as!in&tonului.

A.R.$- &n S.5.A. ati fost numai pe urmele lui ,acepa sau si a dublurilor sale #

".#.$- La un moment dat, urmaream trei obiective, dintre care unul era, fara sa stim cine, Pacepa. %poi, am reusit sa-l ale&em, dar pentru deruta nu i-am lasat nici pe ceilalti doi.

A.R.$ -

Cine reali!a supraveg1erea#

T.C. 2 " 0n lant de detectivi profesionisti, mercenari internationali, an&a'ati sub diferite ptete)te, folosindu-ne de mai multe stea&uri straine

A.R. , #

Si care puteau sa si+

=P

".#. $ -

#u tariful corespunzator, imediat.

A.R..2 - Daca nu ma insel, Dana ,acepa si sotul ei, sculptorul Radu Damaceanu, nu s-au bucurat de o prea buna primire din partea lui ,acepa+
".#. $ - *ac o desvaluire a unui fapt pana azi inedit. La

un moment dat, li s-a permis Danei si sotului ei sa mear&a in (.0.%. (-au intors dupa doua saptamani Dezama&iti. Ei ar fi motivat ca (tata a &ost de nerecunoscut 7- 8 ne#a cerut sa ne gasim de lucru sa nu stam pe capul lui -) Daca Pacepa ar fi fost ce se afirma, americanii l-ar fi rasplatit re&este si copii nu-i erau o povara.
A.R. $- Ati afirmat ca ati fost pe urmele lui ,acepa, pana in ultimul moment. Cand a fost acel ultim moment #

".#. 2 " #and Pacepa, cel real, nu a mai aparut, dupa o spitalizare de cca. sase luni. Daca nu a murit, probabil a a'uns si el unde s-a retras, si intru cele vesnice, tovarasul &eneral-maior 3im P!ilb=, Erou al 0.+.(.(.

A.R. $ - Dar generalul ,acepa, cel reabilitat si pensionar al statului roman+

".#. 2 " 10n om care nu e)ista 3

Fisa !ri'ind !e tradatorul ace!a ,i2ai -'ascut la =M octombrie 5L=M in Bucuresti - 9rigine sociala : muncitoreasca asatorit, un copil - $tudii: ;acultatea de %imie "ndustriala
=M

- Profesia de baza: inginer c%imist - unoste limbile straine germana si franceza - "ncadrat in Kinisterul de "nterne la 5L februarie 5L>5 cu gradul de sublocotenent - Parintii: tatal a fost tinic%igiu exclus din partid in 5LFL pentru atitudine ne<usta fata de muncitori si ca a fost omul patronului la atelierele YY LeonidaYYI a decedat in 5L>= - Kama casnica, neincadrata politric, a decedat in 5L>? , tradat in =M iulie 5LPM cand se afla in misiune in #; 6ermania, de unde a fost dus in $-, si anc%etat de ",! "n prezent se afla in protectia ", care il foloseste pentru: organizarea de provocari si actiuni dusmanoase impotriva #$ #omania! Detinem informatii ca la oferta unei firme ) edituri / americane coordonata de ", isi pregateste publicarea memoriilor in sc%imbul sumei de =>EEEE de dolari! Dupa tradare a fost supus unei operatii estetice, poarta barba si mustati tunse scurt! Domiciliaza sub identitatea de Paul Kontaigne in apropierea Vas%ingtonului, cartier onvington &eed! 5MEE #upert av! Kc lean, intr-o zona locuita si de cadre ",! Poseda un imobil cu doua nivele prevazut cu sisteme de avertizare - alarmare si are paza permanenta la aceasta! ;oloseste autoturismul cu nr! Aa--WP-LME! a mena<era personala este folosita numita "sRra Karia, de origine iugoslava, anga<ata ", care este diri<ata de regula si spre alti tradatori romani ) &orodica, 'icola, #auta/! u sentinta nr! >= din 5P august 5LPM a 7ribunalului $uprem - $ectia Kilitara a fost condamnat la moarte si confiscarea totala a averii! Este in atentia ompartimentului special, nou constituit, pentru a se aplica %otararea <udecatoreasca! )Din fisa biografica a generalului "on Ki%ai Pacepa realizata de entrul de "nformatii Externe, noiembrie 5LM5/

=L

DE,ONTAREA UNEI O ERADIUNI DE REF1OI INFOR,ADIONAL G, OTRIVA ,E,ORIEI ISTORICE A RO,HNIEI Lucrarea ambasadorului Dumitru %ican -Rom2nia 3i 4rientul 5ijlociu 6n oglin"i aralele. 5emoriile unui general..memoriile unui inter ret re"iden7ial( pare a fi doar inceputul unor reflec3ii 4i al unei sinteze mai ample asupra activit13ii pe care autorul a desf14urat-o 2n serviciul diplomatic extern vreme de trei decenii, care a acoperit, at0t perioada de expansiune a rela3iilor interna3ionale ale #om0niei 2n 2ntreaga lume, cu deosebire 2n toate cele =5 de state arabe, dar 4i declinul acestora sub impactul consecin3elor generate de evenimentele anului 5LML ! 7oate c1rtile sunt scrise cu un pretext sau mai multe! artea de fa31, dup1 cum arata autorul, s-a nascut din irepresibila tenta3ie de a demonta unele dintre falsurile, deform1rile, calomniiile si impreca3iile pe care "on Ki%ai Pacepa 4i le asum1 2n @9rizonturi #o4ii @, o lucrare 2ncropita la @ trei m0ini(, dupa cum lesne se poate dumiri oricine face efortul de analiz1 asupra scriiturii! Cntradevar, autorul, Dumitru %ican 24i onoreaz1 motivul declarat al scrierii c1r3ii, dar , 2n acela4i timp, ne prezint1 4i motiva3iile mult mai 2nalte 4i imediate ale demersului s1u, 2ntre care: oferirea unei mari lec3ii de demnitate na3ionala din partea combatan3ilor anonimi ai serviciilor de informa3ii externe 4i diplomatice ale #om0niei, care au contribuit fundamental la evolu3ia rela3iilor lumii arabe cu "sraelul! 'u pretind a fi un foarte familiar analist al celor dou1 ideologii, istorii 4i civiliza3ii conflictuale care sunt "slamul 4i iudaismul 4i nu m1 anga<am la scrierea acestui cuv0nt-2nainte care se dore4te a fi 4i un studiu introductiv, f1r1 c0teva premise 4i atuu-ri, dintre care doresc s1 men3ionez :

?E

privilegiul de a-i fi cunoscut, c0t de c0t, din telegramele 4i rapoartele diplomatice oficiale 4i nu numai, pe cinci dintre diploma3ii profesioni4ti ai #om0niei 2n lumea arab1, ei 2n4i4i arabi4ti de exceptie, constructori ai unor rela3ii umane 4i politice bilaterale indestructibile, la cele mai 2nalte niveluri 2ntre #om0nia 4i lumea arab1! -nul dintre acesti diploma3i, men3ionat 4i 2n paginile c1r3ii, a

...................................................................... */ David Ben 6urion ) n 5O octombrie 5MMO, d! 5 decembrie 5LP?/ politician 4i om de stat social democrat israelian, originar din Polonia, unul din principalii conduc1tori 4i ideologi ai mi4c1rii sioniste, de autodeterminare a poporului evreu 4i ctitor al $tatului "srael! , fost cel dint0i prim ministru al "sraelului! , prezidat guvernul israelian 2n dou1 perioade: 5F mai 5LFM Z =O ianuarie 5L>F 4i ? noiembrie 5L>> Z =O iunie 5LO?!

fost unicul oficial dintr-un stat membru al 7ratatului de la Aar4ovia acceptat 2n ,rabia $audit1! inainte de 5LLE! ,mbasadorii #om0niei din lumea arab1 erau cei dint0i prefera3i ca mediatori 2n diferendele p1r3ilor implicate 2n evenimentele din 9rientul Ki<lociu! ,utorul 2nsu4i al c1r3ii de fa31 a avut privilegiul de a se afla 2n componen3a restr0ns1 a primei delega3ii rom0ne care , dup1 5LML, a vizitat oficial ,rabia $audit1, fiind primit1, cu onorurile protocolare obi4nuite, de c1tre suveranul rege ;a%d Bin ,bdul ,zizI studiul realizat 4i concretizat in @8erviciile 8ecrete ale Israelului()*, care demonstreaz1 faptul unic 2n istorie c0nd structurile speciale de securitate sunt cele care, 2ntr-o cov0r4itoare m1sura, au precedat statul 4i nu au fost consecin3a apari3iei acestuia! 9 asemenea particularitate avea s1 marc%eze profund caracterul statului evreu 4i politica sa, 2n primul rand cu vecinii arabi, dar si cu restul lumiiI imnul de stat al "sraelului ( -8 eran7a() este varianta unui vec%i c0ntec popular rom0nesc ) -)ucuru" cu !run"a-n sus()! ;aptul 2n sine nu ar trebui s1 treac1 neobsevat, deoarece nu este doar un <oc al 2ntampl1rii! Dimpotriv1, el exprim1 substan3ialitatea rolului evreilor din #om0nia 2n intemeierea statului israelian! De altfel, primele colonii evreie4ti 2nfiin3ate 2n Palestina de alTa-ua iudaic1 au avut ca 2ntemeietori evrei emigran3i din KoldovaI statul Palestina 2n configura3ia ,cordului de la 9slo, din 5LL?, este o idee politic1 rom0neasc1I ,nUar El $adat a vizitat "sraelul 4i a semnat istoricul ,cord de pace de la amp David , dupa ce a fost asigurat de pre4edintele #om0niei c1 va fi bine primit 2n "sraelI #om0nia a fost un partener cu mare pondere 2n dezvoltarea

?5

economic1 a 31rilor arabe, iar acestea din urma au avut un rol 2nsemnat 2n dinamica economiei rom0nestiI serviciile de informa3ii pentru securitate ale #om0niei au de<ucat mai multe planuri de atentate teroriste care aveau ca 3inte fie interese israeliene, fie ale unor state arabe 2n #om0nia! olaborarea interna3ional1 a structurilor speciale de informa3ii 4i ap1rare antiterorist1 ale #om0niei a fost, 2n cea mai mare parte, dedicat1 protec3iei obiectivelor celor doua p1r3iI ............................................................. */ Karian -rec%e, ,urel "! #ogo<an , $ervicii secrete straine , vol "", Editura P, 9, Bucuresti, =EEE, pp
FP5->PO ) $ervciile secrete israeliene /

rela3iile concomitente cu "sraelul 4i cu lumea arab1 au constiuit un important atu al politicii externe independente a #om0niei 4i un factor de credibilitate politic1 pe care cancelariile occidentale l-au apreciat ca atare! Precum spuneam, nu sunt un cunoscator specializat al morfologiei intime a conflictului care, de OE de ani, macin1 stabilitatea 9rientului Ki<lociu 4i amenin31 pacea 4i convie3uirea regional1 4i interna3ional1, dar domnul ambasadorul Dumitru %ican este, iar faptele pe care le aduce 2n lumina adev1rului sunt confirmate de trei dintre ambasadorii "sraelului la Bucure4ti- 9lia"ar ,oron (1:6;-1:6:)+ Abba <e!en (1:;=-1:=2) si >ose! <ovrin (1:=.-1:=:)- care, 2n memoriile lor, sus3in la unison c1 perioada respectiv1 a fost cea mai efervescent1 2n planul rela3iilor "sraelului cu #om0nia, iar eausescu a fost, at0t pentru evrei, c0t 4i pentru arabi, @ artenerul cel mai dinamic, mai credibil 3i mai legitim( . "ar X! 6ovrin concluzioneaz1 c1 -(&) rela7iile Israelului cu Rom2nia au avut un c$aracter e#clusiv 3i e#ce tional- ! De la 6olda Keir )5LOL- 5LPF/ 4i p0n1 la semnarea ,cordurilor arabo-israeliene de la 9slo ) 5LL?/ nici un lider politic israelian nu a criticat sau atacat politica regimului communist de la Bucure4ti 2n c%estiunea 9rientului K<lociu!

Gn sc2im#" sunt un cunosc?tor al unora dintre resorturile o!eratiunilor !si2olo&ice de ra(#oi !olitic si am temei sa afirm ca ace!a caricaturi(ea(? @i falsific? ade'?rul" in'ocand antisemitismul lui Ceau@escu @i de!endenAa acestuia faA? de ,osco'a" >n !olitica le&at? de !ro#lemele Orientului ,i)lociu! Distorsion?rile din lucrarea de !ro!a&anda +Ori(onturi rosii%" e3!resie a r?(#oiului !si2olo&ic dus c?tre sfCr@itul anilor I:< >m!otri'a
?=

RomCniei" 'i(ea(?" >ntr-o mare m?sur?" defaimarea @i decredi#ili(area contri#uAiilor su#stanAiale !e care RomCnia le-a a'ut >n cadrul efortului internaAional !entru soluAionarea !a@nic? a !ro#lemelor liti&ioase din relaAiile lumii ara#e cu Israelul. ,?rturiile inedite ale am#asadorului Dumitru C2ican nu numai c? arat? realitatea unui r?(#oi !si2olo&ic @i mediatic" lansat su# le)era semn?tura a lui ace!a" dar ne ofer? @i !rile)ul unor !rofunde reflecAii >n le&atur? cu o anume inca!acitate de a ne asuma @i res!ecta istoria. C2iar @i numai !entru a nu re!eta erorile care" du!a ce am fost >n c?rtile mari ale 'ieAii internaAionale" ne-au e3!ediat >n conul de um#r? al !oliticii lumii. Cn fond valoarea 4i non-valoarea lui Pacepa nu st1 2n puterea unei edituri anonime, c1ci 4ri"onturile ro3ii( au fost publicate la obscura editur1 +#egnerT( din Vas%ington, nefiind preluat1 de mari 4i respectabile edituri de prestigiu, precum ?ar er and @eea, 8euil si altele de aceeasi prestanta! #eeditarea falselor memorii ale - unui 3e! al s ionajului comunist -, 2n #om0nia, ne 2ndatoreaz1 civic, moralmente 4i deontologic s1 oferim spa3iului comunic1rii publice 4i s1 l1s1m posterita3ii 4i alte puncte de vedere asupra @o era7iunii de joc o erativ sovieto-american(, cunoscut1 ca -a!acerea /ace a(. 7r1darea lui "on Ki%ai Pacepa !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! [text comun \ ! 5emoriile -!ostului 3e! al s ionajului comunist(, cum sunt subtitrate -4ri"onturile Ro3ii(, ridic1 numeroase probleme de lips1 de onestitate 4i infidelitate a memoriei pretinsului autor! De ce pretinsul autor N ;iindca Pacepa nu excela deloc nici ca orator 4i nici ca scriitor! 7ot ceea ce i s-a atribuit ca autor, rezult1 a fi materiale elaborate de cel pu3in trei redactori de serviciu, a c1ror forma de exprimare literar1: stil, lexic, sintactic1 4i morfologie au fost identificate ca distincte de c1tre exper3i! Kai mult, inexactit13ile relat1rilor sale dovedesc o lips1 total1 de preocupare pentru verificarea datelor faptice, Pacepa fiind l1sat s1 se autodema4te pentru cei aviza3i cu c0t1 dezinvoltur1 falsific1 realitatea, sau c0t de 2nafar1 era fa31 de c%estiunile la care se refer1! 'u se poate s1 nu ne intreb1m: -)e serviciu de in!orma7ii 3i-ar lAsa agentul 6ntr-o asemenea enibilitate B(

??

Este meritul ambasadorului Dumitru %ican, a c1rui temeritate 4i franc%e3e o salut1m, de a se 2nscrie, cu fapte p0n1 acum inedite, 2n tendin3a tot mai activa de combatere a uneia dintre operatiunile psi%ologice de 2ntoxicare informa3ional1, brodate pe afacerea Pacepa, cu scopul de a ne falsifica istoria! <eneral de brigada (re".) Aurel I.Rogojan

J J J

7radarea este un atribut eminamente uman! E oare tradarea un simplu accident, o abatere pe parcursul vietii morale, o dis<unctie functionala, un element aparut arbitrar, prin %azard, o exceptie, ori are conotatii mult mai adanci, fiind inerenta firii umaneN u alte cuvinte e ceva dobandit ereditar, mostenit prin gene, ca talentul la pictura de exemplu si care iese la iveala printr-o anumita con<unctura speciala, e un blestem legat de pacatul originar,dam si Eva infaptuiesc in fond prima tradare umana- sau e un act de exceptieN 7radarea e o incalcare a normelor de conduita morala, o impietate, un sacrilegiu, o crima! 7radarea de patrie nu poate fi dictata de inaltele ratiuni ale salvarii patriei! "n toate ipostazele, tradarea ramane condamnabila din punct de vedere etic si crestin!

?F