Sandro Botticelli

Biografie

Pictor italian, nascut Alessandro di Moriano Filipepi (n. 1 martie 1445, Florena - d. 17 mai 1510, Florena), Botticelli este unul dintre geniile remarca ile din istoria !enasterii. "i-a inceput pregatirea cu Filippo #ippi, alaturide Filippino($iul lui Filippo%, si se pare ca a lucrat un timp cu #eonardo in atelierul lui &errocc'io. A $ost in$luentat de Pollaiuoli pentru o scurta perioada in (urul anului 1470, cand a pictat )Fortitudine*( alegoria $orei% care sa complete+e un set de alte sase &irtuti de Piero Pollaiuolo (toate sapte a$late acum in ,aleria -$$i+i%. .ntelegerea sa de perspecti/a si surprinderea mi0c1rii,de design arc'itectural si, de asemenea, de anatomie , erau tot ceea ce se putea astepta de la un om cu un asemenea trecut, dar isi merita pe de plin $aima. Manipularile $acute de acesta asupra realitatii /i+uale pentru scopuri artistice nu ar mai tre ui respinse de ignoranta ssu ina ilitate in aceasta pri/inta ca si in ca+ul lui Picasso in secolul 20. 3esi era un super colorist, delicat cateodata, alteori puternic, si capa il, in ultimii ani din /iata, de e$ecte puternice si dure, esenta artei sale consta in nedepasita, remarca ila calitate a liniilor. Aceasta poate $i /a+uta in starea cea mai desa/arsita in seriile de splendide ilustraii dupa )3i/ina comedie* a lui 3ante("taatlic'e Museen, Berlin4 &atican, !oma%. Aceste desene, reali+ate pro a il in anii 1450, rele/a simtul sau sensi il pentru contur pana in cel mai su til detaliu. 6ronologia operei sale este di$icil de sta ilit, pentru ca alansea+a intre realismul /iguros al Fortitudinii din 1470 si e7ta+ul anti-naturalistic al ultimei si singurei opere datate si semnate, )8a0terea lui 9ristos* (1500, 8ational ,aller:, #ondra%. ; serie de cinci ta louri <n care pre+int1 =Adoraia Magilor pictata intre anii 1470 si inceputul anilor 14>0, cele mai importante ta louri $iind acelea din 8ational ,alleries in #ondra si ?as'ington si ,aleria -$$i+i, Florenta, il pre+inta pe Botticelli e7perimentand cu noua $orma piramidala, centrali+ata care a $ost preluata de #eonardo. Acestea arata,de asemenea, a ilitatea de portretist pe care a demonstrat-o in cate/a lucrari in marime naturala, deoarece acestea contin, mai ales in ca+ul panoului de la ,aleria -$$i+i, o intreaga galerie a portretelor mem rilor $amiliei Medici. .n ceea ce pri/este aspectul te'nic al artei sale, deci ideile creatoare, Botticelli p1trunde <n cercurile intelectuale ale epocii@ mare parte din opera sa este inspirata de ideile neo-platonice ale lui Marsilio Ficino, animator al AAcademiei FlorentineA. Acestea atest1 sensi ilitatea deose it1 0i ogata /ia1 l1untric1 a artistului.. 3ar cum nu era nici Bperspecti/istB ,nici CanatomistB, in mod e/ident nu era nici neo-Platonician in sensul ca opera sa putea $i luata drept o transpunere directa, in termeni /i+uali a anumitor precepte $iloso$ice. Dn 14>1, Papa "i7tus al .&-lea <l <ns1rcinea+1 cu reali+area a trei $resce pentru 6apela "i7tin1, unde "andro Botticelli lucrea+1 <mpreun1 cu arti0ti e7cepionali ca 3omenico ,'irlandaio, Piero del Pollaiuolo 0i Pietro Perugino. .n decursul ultimilor 20 de ani din secolul 15, a $ost patronul unui mare maga+in de productie a unor Madonne pioase, $oarte potri/ite ca lucrari pentru /arsta sa inaintata@ a prosperat in acest sens si multe dintre ele sunt copii $acute dupa desene create de el. Marea sa serie de mitologii, de asemenea reali+ata intre anii 1470-14>0 , )Marte si &enus* (#ondra, 8ational ,aller:%,* Prima/ara*, )8asterea lui &enus*, )Pallas si centaurul* (Florenta,,aleria -$$i+i%, au $ost su iectul a nenumarate esee de interretare $ara,insa ,a pierde acea esentiala, multi-$atetata am iguitate caracteristica opiniei sale despre descrierea /i+uala. Figura centrala in ) Prima/ara* este ,in acelasi timp, o $ecioara crestina cat si o $igura a Antic'itatii. ,rupul classic al 6elor Erei ,ratii im ina ,oticul cu sensi ilitatea lineara antica. #ucr1rile lui Botticelli pierd din popularitate <n ultimii ani ai /ieii sale, <mpinse <n planul al doilea de operele lui #eonardo da &inci, !a$ael "an+io 0i Mic'elangelo. A murit <n singur1tate, la Florena, pe 17 mai 1510, "icriul cu corpul s1u a $ost depus <n ca/oul $amiliei din iserica Ognissanti.

Anii 14>0 au $ost cei mai producti/i ani ai lui Boticelli.. 3esi era unul dintre cei mai cautati pictori din Florenta inca dinainte de plecarea sa la !oma,la intoarcere, dupa participarea la reali+area $rescelor comandate de Papa, reputatia sa a $ost $erm sta ilita. .n aceasta perioada, Boticelli a creat marile (ca /aloare si marime% picturi mitologice si alegorice (Prima/ara, Pallas si 6entaurul, &enus si Mars, 8asterea lui &enus%,unele intre cele mai cunoscute opere ale sale.Aceste ta louri constituie un grup neo isnuit de omogen,nu numai in continutul picturii, dar si in e7presia stilistica. "unt o com inatie de surse de inspiratie clasice si moderne. Aceste ta louri nu erau original menite sa $ie /a+ute de pu licul larg, ci pastrate in resedinte pri/ate, create precis dupa cerintele clientului si re$lectand interesul particular al acestora pentru gandirea clasica. "tudiul Antic'itatii a $ost incura(at mai ales in cercurile umaniste asociate cu $amilia Medici, si patronii lui Boticelli, $amilia &espucci, apartineau acestor cercuri.

Primavara

.n 1550, &asari a scris ca o picture care anunta /enirea proma/erii se a$la in casa Medici din 6astello. .n 1477, imo ilul a $ost cumparat de #oren+o di Pier$rancesco deB Medici, un /erisor secundar al lui #oren+o de Medici. 3e aceea, s-a presupus pentru mult timp ca )Prima/ara*, asa cum continua sa $ie numit ta loul, a $ost pictat pentru #oren+o di Pier$rancesco, in momentul cumpararii /ilei, a/and doar 14 ani. -n in/entar datand din 1455, care nu a $ost descoperit pana in anul 1575, listea+a proprietatea lui #oren+o di Pier$rancesco si a $ratelui sau, ,io/anni si spune ca in secolul 15, )Prima/ara* a $ost e7pusa in palatal orasului din Florenta. Ast$el de ta louri de mari dimensiuni nu erau ce/a nou in resedintele pri/ate ale $amiliilor suspuse. CFPrima/ara* este, totusi, speciala deoarece este una dintre primele picture ce a supra/ietuit perioadei post-clasice ce pre+enta cu preponderenta +ei clasici ai Antic'itatii, aproape goi si in marime naturala . 6ate/a dintre persona(e se a+ea+a pe sculpture antice. Acestea nu sunt, totusi, copii, ci sunt traduse in lim a(ul propriu, necon/entional si $ormal al lui Boticelli@ persona(e su tiri si gratioase ale caror corpuri pareau cateodata putin prea lungi. .n principal, este stomacul rotun(it al $emeilor care demonstrea+a ideea contemporana de $rumusete. &enus se a$la in centrul picturii, ase+ata putin mai in spate decat celelalte persona(e. 3easupra ei, 6upidon tinteste cu una dintre sagetile iu irii cele Erei ,ratii, ce dansea+a elegant un rondel. ,radina +eitei iu irii este pa+ita de Mercur, in planul din stanga. Mercur, in/esmantat super$icial intr-o pelerina rosie acoperita cu $lacari, poarta o casca si ducand o sa ie, acestea il caracteri+ea+a in mod e/ident ca $iind gardianul gradinii. Mesagerul +eilor este, de asemenea, identi$icat datorita sandalelor sale inaripate si a caduceului, pe care l-a $olosit pentru a desparti doi serpi si , ast$el, a $ace pace4 Boticelli a imaginat serpii ca dragoni inaripati. .n planul din dreapta, Ge$ir, +eul /anturilor, incearca sa patrunda cu $orta in gradina, pentru a o prinde pe nim$a 6loris. #anga aceasta se a$la Flora, +eita prima/erii, ce imprastie $lori. H7ista di$erite interpretari ale scenei. #asand la o parte supo+itiile, ramane natura pro$und umanista a picturii, o re$lectie a in$luentelor cultural contemporane si o e7punere a multor te7te contemporane. ; sursa pentru aceasta scena este poemul calendaristic Fasti , scris de ;/idiu, ce descrie $esti/alele romane. Pentru luna mai, Flora po/esteste ca ea era odata nim$a 6loris, si e7pira $lori asa cum $ace si acum. Aprins de o pasiune ar+atoare de $rumusetea ei, Ge$ir, +eul /antului, o urmareste si o ia cu $orta drept sotia sa. !egretandu-si /iolent, o trans$orma in Flora, darul sau ii o$era o gradina minunata in care domneste prima/ara eterna. Botticelli pre+inta doua momente separate din poe+ia lui ;/idiu, urmarirea lui 6loris de Ge$ir si trans$ormarea acesteia in Flora. 3e aceea 'ainele celor doua $emei, care , de alt$el, nu par sa se o ser/e reciproc, sunt duse de /ant in directii di$erite. Flora sta langa &enus si imprastie tranda$iri, $lorile +eitei iu irii.

6ele Erei ,ratii, insotitoarele lui &enus, Geita .u irii, dansea+a un rondel. Alaturi de ele se a$la Mercur, Mesagerul Geilor, prote(and gradina lui &enus de intrusi. Hl poate $i identi$icat datorita sandalelor sale inaripate, si , de asemenea, prin toiagul din mana sa ridicata, asa-numitul caduceu, in (urul caruia se incolacesc doi serpi. Mitologia clasica spune ca Mercur si-a $olosit toiagul pentru a-. separa pe cei doi serpi care se luptau, ast$el caduceul a de/enit sim olul pacii. 3i/ina gradina a prima/erii eterne, in care cresc sute de specii de plante si $lori, aproape toare in$lorind in lunile aprilie si mai, este ingri(ita de &enus, +eita iu irii. .n spatele ei se a$la un ar ust de mirt, unul dintre sim olurile sale. Ha isi ridica mana in semn de salut si in/ita pri/itorul in regatul sau. 3easupra capului, $iul ei, Amor, legat la oc'i, isi imparte sagetile de iu ire. .n capodopera )Prima/ara* (creata in 14>2%, in$luenta realismului gotic este temperata de studiul antic'itatii $acut de Boticelli. 3aca mi(loacele $olosite pentra a picta pot $i intelese, su iectele in sine raman $ascinante prin am iguitatea acestora. "emni$icatia multipla a acestui ta lou continua sa atraga atentia o ser/atorului o isnuit, dar si specialistilor. #ucrarea nu ilustrea+a un singur te7t4 mai degra a, se a+ea+a pe cate/a te7te semni$icati/e pentru su iectul ales. 3espre $rumusetea picturii, caracteri+ata de &asari ca )gratie* e7emplara, nu e7ista urma de indoiala.