Recuperatorii, o completare obligatorie a actului de justitie

Desi prin modificarile succesive ale Codului de procedura civila s-a urmarit sistematic eliminarea, pe cat posibil, a posibilitatilor de tergiversare a proceselor, inclusiv a fazei executarii hotararilor judecatoresti, justitiabilii raman in continuare victime ale unui sistem inchistat si plin de piedici. Legea ofera debitorului diferite prghii pentru a ncerca ntrzierea sau zadarnicirea executarii silite. nsa nu doar legea este cea care incetineste atat de mult executarea hotararilor judecatoresti, ci si comportamentul acelor chemati sa o aplice sau sa se supuna ei. ! eexecutarea hotararilor judecatoresti a fost, ani la rand, si este in continuare ceva aproape firesc in "omania, iar pe acest lucru mizeaza si cei care trebuie sa se conformeze acestor hotarari. #i stiu ca pot uza de fel de fel de tertipuri ca sa zadarniceasca, pentru o buna perioada de timp, daca nu chiar pentru totdeauna, actiunile de executare silita. $roliferarea firmelor de recuperatori, la care chiar si fiscul a anuntat ca va recurge pentru recuperarea datoriilor, este dovada ineficientei procedurilor de executare silita. %ulti dintre cei care obtin satisfactia castigarii unui proces, dupa ce au batut ani intregi tribunalele, constata ca trebuie sa o ia de la capat cu executarea hotararii judecatoresti prin care, teoretic, li se restabilesc drepturile. & buna parte din cererile depuse la Curtea #uropeana pentru Drepturile &mului se refera la neexecutarea hotarrilor judecatoresti. 'i nu putini au fost cei care au obtinut obligarea statului roman la plata unor despagubiri pentru aceste intarzieri nejustificate. Dar, pana la urma, si hotararile C#D& trebuie puse in executare. (vocatul onut 'erban, de la 'ocietatea civila de (vocati )uca * (sociatii, ne da detalii cu privire la etapele care trebuie parcurse pentru executarea silita a celor care nu vor sa se supuna hotararilor judecatoresti, precum si despre principalele piedici care pot aparea pe parcurs. #ste o observatie aproape standard n rapoartele realizate de organismele internationale sau organizatiile nonguvernamentale aceea ca procesele civile din "omnia se ntind pe perioade lungi de timp. (firmatia se refera nu doar la faza judecatoreasca a procesului, ci si la faza de executare a hotarrii judecatoresti. Daca recurgerea la arbitraj reprezinta o solutie pentru nlaturarea neajunsurilor judecatii n fata instantelor de drept comun, creditorul nu are o astfel de alternativa n faza executarii silite. nterventiile legislative din ultima vreme au avut n vedere n primul rnd corectarea acestui neajuns, printr-o ncercare de decongestionare a unor instante, ceea ce s-ar traduce prin scurtarea termenelor de judecata si prin nlaturarea unor mijloace procedurale folosite de prtul+debitorul de rea-credinta pentru tergiversare. De fapt, problema se reduce la gasirea acelor solutii care sa duca la scurtarea proceselor, fara a elimina nsa garantiile oferite n prezent de lege prtului, respectiv debitorului pentru respectarea dreptului sau la un proces echitabil. Hotarrile ce pot fi puse n executare silita Dupa obtinerea unei hotarari judecatoresti favorabile, creditorul este cel ndreptatit sa porneasca procedura de executare silita a unei hotarri judecatoresti sau arbitrale, n ipoteza n care debitorul nu executa de bunavoie. "egula este aceea ca pot fi puse n executare numai hotarrile care sunt definitive sau irevocabile. $rin exceptie, legea prevede n mod expres anumite situatii n care hotarrile nedefinitive pronuntate de prima instanta pot fi puse n executare. #ste cazul, spre exemplu, al hotarrilor pronuntate n materie comerciala, al hotarrilor arbitrale ori al celor care se bucura de executare vremelnica ,hotarrile ce au ca obiect plata salariilor sau a altor drepturi izvorte din raporturi juridice de munca, hotarrile care au ca obiect indemnizatii acordate somerilor, hotarrile care au ca obiect despagubiri pentru accidente etc.-.

Formalitatile necesare $rincipalele etape ce trebuie parcurse n procedura de executare silita a unei hotarri pronuntate de o instanta romna ,judecatoreasca sau arbitrala- sunt urmatoarele. . nvestirea cu formula executorie a hotarrii ce urmeaza a fi pusa n executare. Cel care a castigat procesul trebuie sa faca o cerere de nvestire a hotararii cu formula executorie. (ceasta se adreseaza instantei care a solutionat n prima instanta litigiul. nvestirea cu formula executorie consta intr-un ordin dat agentilor executivi si ai fortei publice sa execute hotararea. (cest ordin se trece pe hotarare prin stampilare. 'unt exceptate de la aceasta formalitate hotarrile judecatoresti calificate de lege ca fiind executorii de drept ,hotarrile care se bucura de executare vremelnica, spre exemplu-. . ( doua etapa consta in formularea de catre creditor a unei cereri de punere n executare a hotarrii. De data aceasta, cererea se adreseaza executorului judecatoresc. (cesta din urma va solicita ncuviintarea executarii silite, sesiznd instanta de executare ,judecatoria n raza careia urmeaza a fi efectuata executarea-. . Dupa ncuviintarea executarii silite, executorul judecatoresc comunica debitorului o somatie. Daca debitorul nu si executa obligatia nici n termenul aratat n somatie, se trece la executarea silita. /lterior ndeplinirii acestor formalitati, se declanseaza executarea silita propriu-zisa. 0ormele de executare depind de obiectul obligatiei. Daca, spre exemplu, prin hotarrea judecatoreasca pusa n executare debitorul a fost obligat la plata unei sume de bani, executarea silita va viza valorificarea bunurilor urmaribile din patrimoniul debitorului ,poprirea asupra sumelor de bani sau asupra titlurilor de valoare datorate debitorului de catre terti, vnzarea silita a bunurilor mobile sau imobile apartinnd debitorului-. Cheltuielile ocazionate de executarea silita ,onorariul executorului judecatoresc, taxe de timbru etc.- sunt avansate de creditor si, n principiu, vor fi suportate n final de catre debitor. Executarea hotararilor pronuntate in strainatate 1otarrile pronuntate de instantele judecatoresti sau arbitrale straine pot fi puse n executare pe teritoriul "omniei ntocmai ca si o hotarre pronuntata de instantele romne. 2n cazul hotarrilor straine nsa, este necesara parcurgerea unei proceduri speciale, aceea a exe3uatorului. $rocedura exe3uator-ului este o procedura judiciara n cadrul careia, n urma controlului exercitat asupra hotarrii straine de catre instantele romnesti, hotarrea straina este declarata executorie. 2ncepnd cu 4 mai 5667 ,data intrarii n vigoare a Legii nr. 89:+566;-, n privinta recunoasterii si ncuviintarii executarii hotarrilor judecatoresti ,nu si arbitrale- pronuntate n tarile membre /# se aplica o procedura speciala. Tertipuri legale folosite de debitor $rocedura executarii silite este reglementata n detaliu de Codul de procedura civila. )eoretic, odata nceputa, aceasta nu se poate ncheia dect n momentul n care creditorul si-a recuperat n ntregime creanta ori debitorul este insolvabil. 2nsa debitorul mpotriva caruia s-a nceput executarea silita poate sa faca o contestatie la executare si sa solicite instantei anularea sau ndreptarea unor acte de executare ori chiar anularea executarii silite. 2n practica, formularea unei contestatii la executare, nsotita de o cerere de suspendare a executarii silite, este folosita de debitor pentru ntrzierea executarii silite. Cererea de suspendare a executarii pna la solutionarea contestatiei poate fi fomulata odata cu contestatia la executare. (supra cererii de suspendare instanta se pronunta numai dupa depunerea unei cautiuni al carei cuantum este lasat de legiuitor la aprecierea judecatorului. $na la solutionarea cererii de suspendare formulate n dosarul care are ca obiect contestatia la executare, debitorul poate obtine suspendarea pe calea procedurii speciale a ordonantei presedintiale. Cautiunea n acest caz este stabilita de lege - 86< din valoarea obiectului cererii. 'uspendarea obtinuta de debitor este de natura a-l mpiedica pe creditor sa-si satisfaca creanta.

La o ntrziere a executarii se ajunge si ca urmare a anularii actului de executare atacat, ntruct acesta trebuie refacut cu respectarea legii. 2n ipoteza n care instanta anuleaza executarea silita nsasi, creditorul poate relua procedura, daca se mai afla n termenul de prescriptie ,fie termenul general de trei ani de la data la care se naste dreptul de a cere executarea hotarrii, fie termenul special de zece ani, n cazul titlurilor emise n materia actiunilor reale imobiliare-. 2n practica, debitorii recurg si la alte mijloace de mpiedicare a executarii silite. /n procedeu destul de des ntlnit este acela al crearii unei stari artificiale de insolvabilitate prin nstrainarea ,de cele mai multe ori fictiva- a unor bunuri. Desi creditorul are la ndemna mijlocul procedural de a ataca actele frauduloase ale debitorului sau ,actiunea pauliana-, nu trebuie pierdute din vedere dificultatile pe care le implica acest demers. Cele mai importante sunt faptul ca trebuie pornit un nou proces mpotriva att a debitorului, ct si a dobnditorului bunurilor supuse urmaririi, precum si faptul ca creditorul trebuie sa dovedeasca reauacredinta, nu numai a debitorului sau, ci si a partenerului contractual al acestuia ,dobnditorul bunurilor supuse urmaririi-. Desigur ca pentru un creditor care a obtinut o hotarre judecatoreasca mpotriva debitorului sau este important de stiut ct va dura procedura executarii silite si care sunt sansele de a-si satisface creanta. (vnd n vedere posibilitatile de care dispune debitorul pentru a ntrzia sau pentru a se sustrage executarii silite, nu se poate aprecia durata de timp necesara pentru ca creditorul sa-si satisfaca n ntregime creanta. )otodata, n mod firesc, nu se poate face nici o estimare a sanselor de recuperare a debitului, tinnd cont de faptul ca, n concret, pot interveni o serie de factori, precum existenta altor creditori care pornesc executarea mpotriva aceluiasi debitor, situatia patrimoniala a debitorului, atitudinea acestuia pe parcursul procedurii de executare silita etc. "elativ recenta modificare adusa Codului de procedura civila prin Legea nr. 584+=.6:.566> a urmarit o accelerare a procedurii, prin abrogarea sau modificarea unor texte de lege ce ofereau debitorului posibilitatea de a ntrzia punerea n executare a unei hotarri judecatoresti ,nlaturarea oricarei cai de atac mpotriva ncheierii prin care a fost admisa cererea de nvestire cu formula executorie ori mpotriva ncheierii de ncuviintare a executarii silite, stabilirea prin lege a unui cuantum al cautiunii ce trebuie platita nainte ca instanta sa se pronunte asupra cererii de suspendare a executarii formulate pe calea ordonantei presedintiale etc.-. nsa, dupa cum se poate observa, legea permite inca multe mijloace de tergiversare a executarii hotararilor judecatoresti.