Raport de Activitate MJ Anul 2007

ROMÂNIA
MINISTERUL JUSTIŢIEI
RAPORT DE ACTIVITATE
2007
ROMÂNIA
Ministerul Justiţiei
1. ACTIVITATEA MINISTERULUI JUSTIŢIEI ÎN ANUL 2007
Principalele activităţi desfăşurate de Ministerului Justiţiei în anul 2007 au avut în vedere:
 Continuarea implementării măsurilor în domeniul reformei sistemului judiciar

 Implementarea şi monitorizarea programelor în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii
şi corupţiei
 Avizarea, din punct de vedere al legalităţii, a proiectelor de acte normative elaborate de
ministere şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale
 Cooperarea judiciară internaţională şi afacerile europene
 Derularea programelor cu finanţare externă
 Managementul resurselor umane
 Dezvoltarea infrastructurii sistemului judiciar şi derularea programelor de investiţii
 Dezvoltarea sistemului de probaţiune
 Dezvoltarea sistemului de control managerial şi implementarea unor standarde de calitate
 Organizarea, coordonarea şi controlul profesiilor liberale şi activităţilor conexe
 Acordarea, redobândirea, renunţarea sau retragerea cetăţeniei române
2
ROMÂNIA
2. IMPLEMENTAREA MĂSURILOR ÎN DOMENIUL REFORMEI SISTEMULUI

JUDICIAR – PROIECTUL „REFORMA SISTEMULUI JUDICIAR”
I. CADRUL LEGISLATIV
Pentru susţinerea procesului de reformă a sistemului judiciar, Guvernul României şi Banca

Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) au încheiat Acordul de Împrumut Nr. 4811 –
RO privind implementarea Proiectului „Reforma Sistemului Judiciar”. Acordul de Împrumut a fost semnat
la 27 ianuarie 2006 şi a fost ratificat prin Legea 205/2006.
Proiectul Reforma Sistemului Judiciar (Proiectul), finanţat din fondurile Băncii Mondiale are ca
beneficiari direcţi Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri şi instanţele judecătoreşti şi
parchetele de pe lângă acestea.
II. OBIECTIVE ŞI REZULTATE AŞTEPTATE
Proiectul „Reforma Sistemului Judiciar” urmăreşte creşterea eficienţei instanţelor din România
şi îmbunătăţirea responsabilizării în sistemul judiciar, având ca rezultat reducerea corupţiei şi sporirea
transparenţei actului de justiţie.
Cele patru componente ale Proiectului (reabilitarea infrastructurii instanţelor, consolidarea
capacităţii administrative a instanţelor, realizarea unui sistem integrat de management al resurselor în
cadrul sistemului judiciar şi dezvoltarea instituţională a instituţiilor sistemului judiciar) sunt menite să
contribuie la realizarea unui sistem judiciar eficient şi independent – o cerinţă majoră în contextul
aderării României la Uniunea Europeană.
Rezultatele Proiectului se vor concretiza într-o capacitate sporită a instanţelor de soluţionare a
proceselor (în ceea ce priveşte corectitudinea şi promptitudinea luării deciziilor şi punerea în aplicare a
acestora), facilităţi îmbunătăţite pentru instanţe (corespunzător standardelor internaţionale), creşterea
competenţei, profesionalismului şi integrităţii judecătorilor şi personalului instanţelor, aspecte care vor
conduce la o mai bună imagine publică a sistemului judiciar.
 Componenta 1 – Reabilitarea infrastructurii instanţelor
3
ROMÂNIA
În anul 2007 Ministerul Justiţiei a derulat o intensă activitate de analiză, împreună cu beneficiarii,
instanţele judecătoreşti, pentru actualizarea şi definitivarea proiectelor tehnice, la nivel de studii de
fezabilitate. Studiile de fezabilitate au fost supuse analizei organelor competente în avizarea acestora,
faze administrative obligatorii premergătoare iniţierii procedurilor de achiziţii publice.
Ca urmare a colaborării cu Inspectoratul de Stat în Construcţii, au fost avizate de către această instituţie
studiile de fezabilitate pentru: Judecătoria Vatra Dornei, Judecătoria Blaj, Tribunalul Maramureş,
Judecătoria Vişeul de Sus, Judecătoria Sălişte, Tribunalul Suceava, Judecătoria Orşova, Tribunalul
Ialomiţa, Tribunalul Argeş, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Tulcea, Curtea de Apel Piteşti,
Judecătoria Bolintin Vale, Judecătoria Vălenii de Munte, Judecătoria Câmpina şi Tribunalul Sibiu.
Documentele finalizate cu sprijinul ISC au avut în vedere soluţiile tehnice optime pentru lucrările de
reabilitare, extindere sau construire propuse, ţinând cont de eficientizarea costurilor.
În cadrul etapei următoare, au fost avizate de către Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări
Publice şi Locuinţe din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor documentele
tehnice pentru obiectivele: Judecătoria Vatra Dornei, Judecătoria Blaj, Tribunalul Maramureş,
Judecătoria Vişeul de Sus, Judecătoria Sălişte, Tribunalul Suceava, Judecătoria Orşova, Tribunalul
Ialomiţa, Tribunalul Argeş, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Tulcea, Curtea de Apel Piteşti.
Prin Hotărârea Guvernului nr.1161/2007 au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici pentru
obiectivele de investiţii Judecătoria Vatra Dornei, Judecătoria Blaj, Tribunalul Maramureş, Judecătoria
Vişeul de Sus, Judecătoria Sălişte, Tribunalul Suceava, Judecătoria Orşova, Curtea de Apel Craiova şi
Tribunalul Tulcea. Ministerul Justiţiei a colaborat strâns cu proiectanţii angajaţi pentru realizarea
documentaţiei tehnice la aceste obiective, în vederea finalizării proiectelor tehnice care vor fi supuse, în
cadrul fazei Proiect pentru autorizaţie de construire, avizării Consiliului Tehnico-Economic al Ministerului
Justiţiei.
Pentru obiectivele Palatul de Justiţie Oradea, Palatul de Justiţie Iaşi, Tribunalul Cluj şi
Judecătoria Turda a fost lansată procedura de achiziţie pentru serviciile de proiectare, care este în
derulare. Proiectanţii care vor fi selectaţi în urma procedurii de selecţie competitivă vor întocmi
documentaţia tehnică şi vor acorda asistenţă pe perioada execuţiei de lucrări.
În paralel, au fost lansate şi procedurile de achiziţii pentru selectarea competitivă a
consultanţilor care vor acorda asistenţă în auditarea tehnică independentă şi monitorizarea lucrărilor şi a
firmei care va realiza serviciile de dirigenţie de şantier. Cei doi consultanţi vor lucra îndeaproape cu
Ministerul Justiţiei pentru urmărirea realizării lucrărilor de construcţie cu maxim de eficienţă, potrivit
graficelor de execuţie stabilite şi în parametrii financiari optimi.
4
ROMÂNIA
 Componenta 2 – Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor

În cadrul componentei 2 - Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor – ministerul
justiţiei a iniţiat procesul de identificare a cauzelor întârzierilor survenite în desfăşurarea proceselor,
precum şi pentru identificarea cauzelor existenţei restanţelor şi elaborarea şi implementarea unui
program de acţiuni de reducere a acestor întârzieri şi restanţe, elaborarea şi executarea unui program
de acţiuni pentru evaluarea şi revizuirea aranjamentelor de funcţionare a instanţelor în vederea
optimizării proceselor funcţionale ale instanţelor.
Primele demersuri realizate au vizat asistenţa tehnică acordată comisiilor de elaborare a
codurilor de procedură, constituite în cadrul Ministerului Justiţiei pentru elaborarea Codului de
Procedură Penală şi a Codului de procedură Civilă. Astfel, echipa de consultanţi angajată pentru
asistarea Comisiei pentru elaborarea Codului de Procedură Penală a lucrat îndeaproape cu experţii
români în evaluarea textelor legislative elaborate şi oferirea unui punct de vedere pan-european pentru
definitivarea acestora. Echipa de consultanţi este formată din experţi germani, dar a atras pe parcursul
proiectului şi experţi italieni, francezi, croaţi, bulgari şi sârbi. Modelele avute în vedere de consultanţi se
referă în mod special la Franţa, Italia, Serbia şi Marea Britanie, dar includ concepte legale specifice şi
concrete din Austria, Rusia şi Elveţia, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului din
cadrul Consiliului Europei.
Pentru elaborarea noului Cod de Procedură Civilă, au fost angajaţi 5 experţi individuali din
rândul celor mai renumiţi practicieni şi teoreticieni români, având ca sarcină elaborarea concretă a
textelor legislative care vor forma viitorul Cod de procedură civilă. Experţii au lucrat împreună cu
Comisia de elaborare special constituită în cadrul Ministerului Justiţiei şi cu Comisia de elaborare a
noului Cod civil pentru redactarea unui nou cod de procedură civilă, cu accent pe modernizarea
instituţiilor juridice, corelarea cu conceptele juridice aplicate în ţările membre UE sau la nivelul întregii
Uniuni Europene. Un aspect important a fost corelarea conceptelor de drept procesual cu cele de drept
material care vor fi cuprinse în noul Cod Civil, aflat în paralel în faza de elaborare legislativă.
În completarea aspectelor de organizare şi funcţionare a instanţelor din punct de vedere al
legislaţiei procesuale, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii, a fost proiectat un program de
optimizare a activităţii administrative a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi de transfer a unor
atribuţii judiciare de la judecători la grefieri. Programul are în vedere eficientizarea activităţii instanţelor
şi parchetelor de pe lângă acestea şi identificarea celor mai potrivite măsuri pentru reducerea
întârzierilor în judecarea cauzelor supuse judecăţii şi de reducere a stocurilor de cauze aflate pe rolul
instanţelor judecătoreşti. Programul vizează implementarea unui set de măsuri administrative care,
împreună cu introducerea sistemului integrat de management a resurselor (RMS) şi cu dezvoltarea
5
ROMÂNIA
programului de management a dosarelor – ECRIS, să conducă la realizarea unei reforme de substanţă

a sistemului judiciar prin eficientizarea activităţii instituţiilor din sistemul judiciar, iar în subsidiar să
crească încrederea publicului în sistemul judiciar şi să sporească prestigiul magistraţilor şi a
personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea.
 Componenta 3 – Realizarea unui sistem integrat de management al resurselor în cadrul

sistemului judiciar
În cadrul componentei 3 - Realizarea unui sistem integrat de management al resurselor în cadrul

sistemului judiciar (RMS), Ministerul Justiţiei a lucrat împreună cu consultantul angajat pentru realizarea
unei analize de sistem comprehensive referitoare la procesele derulate de instituţiile din cadrul
sistemului judiciar. Aceasta fază este premergătoare lansării achiziţiei pentru sistemul integrat de
management a resurselor şi este esenţială pentru configurarea corectă a necesităţilor sistemului şi,
implicit, a caietului de sarcini pentru achiziţionarea sistemului.
Potrivit acestei analize, sistemul va include Ministerul Justiţiei împreună cu instanţele judecătoreşti,
Consiliul Superior al Magistraturii împreună cu Institutul Naţional al Magistraturii şi cu Şcoala Naţională
de Grefieri, Ministerul Public împreună cu parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti, Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Sistemul va integra procesele de
management al resurselor materiale şi umane şi de suport decizional din cadrul instituţiilor din sistemul
judiciar cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa întregului sistem şi activitatea instituţiilor componente.
Modulele principale funcţionale necesare ale RMS sunt: Finanţe, Resurse Umane, Sistemul de
Managementul Informaţiilor, Sistemul de Relaţii cu Publicul şi Înregistrarea documentelor.
Arhitectura propusă de consultant şi agreată de beneficiari se bazează pe o structură formată din 5
piloni corespunzătoare celor 5 instituţii principale din sistemul judiciar, separată din punct de vedere
logic, dar administrată la nivelul unui centru de servicii unic.
Ca urmare a aprobării de către beneficiari a raportului de analiză realizat de către consultant, au fost
redactate documentele de licitaţie care au fost transmise Băncii Mondiale pentru aprobare.
 Componenta 4 – Dezvoltarea instituţională a instituţiilor sistemului judiciar
În cadrul componentei 4 - Dezvoltarea instituţională a instituţiilor sistemului judiciar – Ministerul Justiţiei

a lucrat împreună cu instituţiile din sistemul judiciar la dezvoltarea unor programe de asistenţă tehnică
de natură să îmbunătăţească capacitatea administrativă a acestora.
6
ROMÂNIA
Astfel, s-a acordat asistenţă Consiliului Superior al Magistraturii în elaborarea unei strategii de
comunicare şi relaţii publice prin angajarea unei echipe de consultanţi care să analizeze situaţia actuală
a instrumentelor de comunicare a CSM şi capacităţii de comunicare internă şi externă. Consultanţii au
avut întâlniri cu CSM şi cu purtătorii de cuvânt ai instanţelor judecătoreşti din ţară pentru a determina
care este strategia optimă de comunicare, astfel încât să crească gradul de transparenţă a acestei
instituţii în raport cu publicul larg, cu formatorii de opinie şi cu celelalte instituţii ale statului. Strategia a
avut în vedere şi resursele materiale şi umane absolut necesare realizării acestui obiectiv, în special în
ceea ce priveşte instituţia purtătorului de cuvânt de la instanţele judecătoreşti.
Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri au colaborat cu Ministerul Justiţiei
pentru selectarea unui consultant care să sprijine activităţile de formare profesională continuă a acestor
instituţii. Echipa de consultanţi va crea un sistem de învăţământ continuu la distanţă care va sprijini
activitatea de formare a unui cât mai mare număr de magistraţi şi personal auxiliar şi va realiza un
transfer de know-how către cele două instituţii de pregătire pentru crearea de module de pregătire on-
line.
Şcoala Naţională de Grefieri beneficiază de asistenţă tehnică din partea unui consultant angajat
pentru revizuirea şi dezvoltarea programei de învăţământ continuu a acestei instituţii. Potrivit
contractului, consultantul analizează programa de învăţământ a Şcolii Naţionale de Grefieri şi propune
cele mai bune soluţii pentru dezvoltarea activităţii de formare profesională continuă a grefierilor în
funcţie, astfel încât să le asigure un nivel de pregătire corespunzătoare strategiilor elaborate de către
CSM privind transferul de atribuţii de la judecători la grefieri.
Institutul Naţional al Magistraturii va primi asistenţă pentru dezvoltarea testelor de raţionament
logic care sunt folosite pentru admiterea auditorilor în cadrul INM. În acest sens, INM va primi asistenţă
de la Consiliul Facultăţilor de Drept din Statele Unite ale Americii, instituţia care organizează aceste
teste în SUA.
Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei au beneficiat de un sondaj de opinie în
rândul magistraţilor, personalului auxiliar, avocaţilor şi publicului larg cu privire la modul în care este
percepută justiţia ca serviciu public, în vederea identificării zonelor de percepţie publică unde asistenţa
tehnică trebuie orientată cu precădere.
7
ROMÂNIA
3. PROGRESE ÎNREGISTRATE ÎN ANUL 2007 ÎN IMPLEMENTAREA

MĂSURILOR DIN STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE 2005 – 2007
Strategia Naţională Anticorupţie 2005-2007, adoptată prin HG nr. 231/2005, se axează pe

politici de prevenţie, aplicarea efectivă a legilor şi asigurarea monitorizării şi evaluării acestor politici,
având ca suport cooperarea între puterea executivă, puterea legislativă, puterea judecătorească,
puterile locale şi societatea civilă. În acest sens au fost realizate următoarele obiective:
Prima măsură importantă abordată de noua structură aflată la conducerea ministerului a fost
deblocarea şi adoptarea legii pentru înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Integritate. Prin Legea 144/ 2007
Agenţia Naţională de Integritate (ANI), este un organism independent, cu personalitate juridica, ce
funcţionează la nivel naţional, ca structură unică. Printre atribuţiile ANI se număra controlul averilor,
cercetarea conflictelor de interese si constatarea incompatibilităţilor în exercitarea demnitarilor publice şi
funcţiilor publice. Categoriile de persoane care sunt supuse controlului averilor de către ANI sunt
stabilite de legea 161/2003. Conform acestei legi, persoanele care exercită demnităţi publice şi funcţii
publice sunt: preşedintele ţării, parlamentarii, consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat din
Administraţia Prezidenţială, primul-ministru, miniştri, miniştri delegaţi, secretari de stat, subsecretari de
stat si funcţiile asimilate acestora, prefecţi şi subprefecţi, magistraţi, aleşi locali şi funcţionari publici. Prin
OUG 31 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate se fac modificări referitoare la suma care poate declanşa
procedura de verificare a averii, aceasta devenind de 10.000 Euro. De asemenea se fac modificări şi la
categoriile de demnitari ce urmează a fi supuşi controlului ANI. Prin această lege, noua conducere a
Ministerului de Justiţie nu numai că reuşeşte deblocarea unei situaţii tensionate din punct de vedere
politic dar şi administrativ pe care vechea conducere a creat-o. Legea ANI a fost cel mai important pas
realizat de Guvernul României în vederea combaterii corupţiei după momentul 1 ianuarie 2007. Prin
măsurile realizate se poate clar afirma că România a devenit un exemplu de urmat în domeniul
anticorupţie, având cel mai strict model de declaraţii de avere pentru politicieni şi funcţionari publici, fiind
primul stat membru care a înfiinţat un departament specializat pentru controlul fondurilor europene –
DLAF şi primul stat membru care a stabilit o agenţie independentă pentru controlul averilor – ANI. De
asemenea au fost realizate norme în ceea ce priveşte combatere a întârzierii plăţilor în tranzacţiile
comerciale. Totodată în lucru se află şi realizarea unei serii de modificări a Legii 544/ 2001.
Ministerul Justiţiei are în lucru şi modificarea Legii 78/ 2000 pentru prevenirea, descoperirea si
sancţionarea faptelor de corupţie. Modificările se află în discuţia Parlamentului, fiind respinse în Camera
Deputaţilor şi primind amendamente în Senat.
8
ROMÂNIA
I. CREŞTEREA TRANSPARENŢEI ŞI INTEGRITĂŢII ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ
 Modificări legislative şi instituţionale privind achiziţiile publice
În cursul anului 2005, au fost aprobate Strategia de reformă a sistemului de achiziţii publice şi
planul de acţiune1 şi a fost înfiinţată Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea
Achiziţiilor Publice2. În 2006 a fost adoptată noua lege privind achiziţiile publice 3. Au fost adoptate şi alte
acte normative în domeniu, în vederea aplicării unitare a legii achiziţiilor publice 4.
Principalele îmbunătăţiri ale noii legi includ:
 Unificarea cadrului legal privitor la contractele de achiziţii publice şi concesiunea
contractelor de servicii şi lucrări.
 Creşterea transparenţei:
- Obligaţia de a publica anunţul de intenţie şi cel de participare. Anunţul de
acordare a contractelor de achiziţii publice va fi de asemenea publicat cu prin
intermediul sistemului electronic pentru achiziţiile publice, înaintea încheierii
contractului (sistemul este înfiinţat şi va fi funcţional începând cu luna
decembrie 2006). Pentru contracte a căror valoare depăşeşte pragul stabilit
de lege, anunţul va fi în mod obligatoriu, publicat în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene.
- Au fost stabilite proceduri speciale pentru achiziţiilor publice de publicitate
(capitol separat în lege).
 Simplificarea procedurilor
1
Prin H.G. nr. 901/2005
2
Prin OUG nr. 74/2005
3
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii
4
Hotărâre nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii; Hotărârea nr.782/2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare
al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor; Ordonanţă de urgenţă nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de
bunuri proprietate publică; Hotărâre nr. 1660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor
de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii; Ordin nr. 155/2006 privind
aprobarea Ghidului pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică; Ordin nr. 183/2006 privind aplicarea dispoziţiilor referitoare la
contractul de publicitate media; Ordonanţă de urgenţă nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii
pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; Lege nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri
publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general; Lege nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru
programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora,
precum şi a modului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru această activitate;
Hotărâre nr. 591/2006 pentru aprobarea destinaţiilor şi modului de utilizare a sumei aferente sprijinirii activităţii românilor de pretutindeni şi
a organizaţiilor reprezentative ale acestora, prevăzută în bugetul Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2006, precum şi a modului de
acordare a finanţărilor nerambursabile programelor, proiectelor şi acţiunilor destinate acestei activităţi.
9
ROMÂNIA
- Prevederi mai stricte şi mai clare privind acordarea contractelor de achiziţii

publice;
- Un nou sistem electronic al achiziţiilor publice a bunurilor de uz curent.
 Prevenirea conflictelor de interese şi a practicilor neconcurenţiale
- Stabilirea regulilor privind incompatibilităţile şi conflictul de interese pentru
funcţionarii publici care participă la procedura de evaluare a ofertei;
 Stabilirea unui sistem eficient de soluţionare a contestaţiilor
- Asigurare independenţei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
(CNSC).
- Reducerea duratei procedurii de soluţionare a plângerii împotriva deciziilor
CNSC.
- Publicitatea deciziilor CNSC.
 Procedură specială pentru achiziţii publice în cazul sectoarelor cu potenţial de
monopol
A fost adoptat proiectul de lege privind regimul finanţărilor nerambursabile din fondurile publice
alocate pentru activităţi nonprofit, proiect elaborat de Ministerul Justiţiei. Proiectul a beneficiat de
expertiză din partea Transparency International Romania. Reglementarea alocării fondurilor publice
pentru publicitate, care să includă garanţii de asigurare a transparenţei, precum şi introducerea unui
sistem de sancţiuni în cazul nerespectării prevederilor legale a fost realizată prin legea privind achiziţiile
publice. În vederea asigurării transparenţei, toate autorităţile publice au obligaţia de a publica pe site
contractele de achiziţii publice cu o valoare mai mare de 2000 euro. Site-ul www.publiciatepublica.ro,
administrat de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale, a devenit operaţional la data de 18 august
2005.
 Finanţarea partidelor politice
Noua lege care modifică cadrul legislativ privind finanţarea partidelor politice a fost adoptată în
2006. La elaborarea legii au fost avute în vede şi propunerile societăţii civile, fiind organizate întâlniri la
nivel central şi regional pentru a dezbate amendamentele propuse.
Principalele îmbunătăţiri includ:
 reguli clare şi stricte privind transparenţa (de ex. fiecare partid trebuie să publice în
Monitorul Oficial, Partea I, cuantumul total al tuturor veniturilor inclusiv cele obţinute
10
ROMÂNIA
din cotizaţii, donaţii şi alte surse; fiecare lista cotizanţilor care plătesc o cotizaţie
anuală mai mare 12salarii minime brute pe economie);
 scăderea substanţială a plafonului cotizaţiilor de la 100 salarii minime brute pe
economie la 48 salarii minime brute pe economie, în vederea eliminării relaţiei dintre
funcţia publică şi cotizaţie;
 interzicerea abuzului de resurse publice;
 modificarea sistemului de subvenţii de stat prin luarea în considerare a rezultatelor
obţinute de partid nu doar la alegerile generale ci şi la locale;
 reglementarea regimului reducerilor pe care furnizorii de servicii le pot oferi
partidelor politice şi candidaţilor
 suspendarea subvenţiei de la bugetul de stat acordate partidului politic în cazul
nerespectării anumitor dispoziţii legale;
 întărirea controlului.
De asemenea, în martie 2005, Curtea de Conturi a elaborat raportul de activitate cu privire la

campaniile parlamentare şi prezidenţiale din 28 noiembrie 2004.
 Transparenţa decizională în administraţia publică
Pentru monitorizarea implementării legii privind transparenţa decizională în administraţia publică

şi a legii privind liberul acces la informaţiile de interes public, Agenţia de Strategii Guvernamentale a
publicat pe pagina proprie de Internet rapoartele de evaluare privind implementarea acestora pentru
anul 2005. În perioada februarie - martie 2006 au fost finalizate rapoartele de monitorizare pe anul 2005
a implementării Legii privind Liberul Acces la Informaţiile de Interes Public şi a Legii privind
Transparenţa Decizională în Administraţia Publică. În martie 2007, Agenţia de Strategii Guvernamentale
a publicat pe site-ul propriu rapoartele de monitorizare pe anul 2006 a implementării Legii nr. 544/2001.
 Strategii şi planuri sectoriale de acţiune
A fost elaborată Strategia Naţională de Luptă Antifraudă, pentru protecţia intereselor financiare
ale Uniunii Europene în România; strategia are drept obiective generale dezvoltarea unui sistem integral
de coordonare a luptei antifraudă privind protecţia intereselor financiare ale UE în România şi întărirea
11
ROMÂNIA
capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în prevenirea, identificarea, investigarea, sancţionarea

fraudei şi recuperarea prejudiciului produs pentru comiterea acesteia.
12
ROMÂNIA
La nivelul Autorităţii Naţionale a Vămilor, a fost aprobată, de către autoritatea vamală, Strategia
pentru combaterea corupţiei în domeniul vamal şi planurile de acţiune pentru 2005 şi 2006. Principalele
obiective sunt: creşterea transparenţei şi integrităţii la vamă; asigurarea eficienţei procedurilor vamale;
întărirea capacităţii de investigaţie internă şi îmbunătăţirea cooperării inter-instituţionale în domeniul
combaterii corupţiei.
La nivelul Gărzii Financiare (GF) a fost elaborată Strategia şi planul de acţiune pentru
prevenirea faptelor de corupţie.
La nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), a fost aprobată strategia anticorupţie.
Strategii sectoriale în cadrul MAI au fost elaborate la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române
şi al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.
La nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală: În primul semestru al anului 2007, a fost
înfiinţată direcţia generală “Inspecţie generală”. Menirea acestei structuri este asigurarea controlului
intern, respectiv de verificare a activităţii personalului din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală la nivel central şi teritorial inclusiv Autoritatea Naţională a Vămilor şi Garda Financiară, în ceea
ce priveşte depistarea şi prevenirea faptelor de corupţie.
În scopul elaborării unor strategii şi planuri de acţiune sectoriale detaliate privind lupta împotriva
corupţiei în celelalte sectoare publice, considerate vulnerabile potrivit auditului independent din martie
2005, s-au realizat următoarele acţiuni:
- La nivelul administraţiei publice s-a realizat implementarea practicii ghişeelor unice acolo
unde se constată că acestea sunt necesare. În acest sens a fost elaborată şi publicată pe
site-ul UCRAP (http://modernizare.mai.gov.ro) „Analiza privind calitatea serviciilor publice în
relaţia directă administraţie – cetăţean”.
- In vederea reducerii cauzelor care pot genera fapte de corupţie, au fost luate mai multe
masuri, printre cele mai relevante numarandu-se: simplificarea procedurii de înmatriculare a
vehiculelor (OUG 63/2006), simplificarea formalităţilor administrative necesare eliberării
permiselor de muncă pentru străini, îmbunătăţirea cadrului legal privind administraţia
publică locală, prin elaborarea unui pachet de legi care are contribuţie semnificativă la
creşterea gradului de responsabilitate a autorităţilor administraţiei publice locale.
- A fost revizuită legislaţia cu privire la funcţionarii publici, inclusiv Legea nr. 188/1999 privind
statutul funcţionarilor publici, în sensul armonizării acesteia cu legislaţia şi cu cele mai bune
practici europene: structura organizatorică a ANFP a fost îmbunătăţită şi a fost suplimentat
numărul de posturi, criteriile de evaluare a performanţelor individuale ale funcţionarilor
publici au fost aprobate prin Ordin ANFP.
13
ROMÂNIA
 Coduri de conduită
În cursul anilor 2005 şi 2006, au fost elaborate, actualizate şi aprobate coduri de conduită,
pentru diversele sectoare publice:
- Codul de etică şi deontologie al poliţistului. Totodată s-a elaborat Ghidul de aplicare al
acestuia, în concordanţă cu recomandările experţilor spanioli în cadrul Proiectului Twinning
– PHARE RO 02/IB/JH/07.
- Codul de Conduită al funcţionarilor vamali.
- Codul de Conduită al personalului din cadrul Inspectoratului de Muncă şi Codul de Conduită
al personalului din cadrul Oficiului Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă.
- Codul de Conduită al personalului Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea
Spălării Banilor (ONPCSB).
- Codurile de conduită în sectoarele respective au fost diseminate, inclusiv prin includerea în
pregătirea profesională specializată a unor componente de integritate şi anticorupţie pentru
sectorul public:
- Programul Phare 2005 „Modernizarea managementului resurselor umane în cadrul funcţiei
publice din România”, având ca beneficiar principal MAI, vizează organizarea de seminarii
şi de sesiuni de instruire în vederea implementării şi diseminării legislaţiei referitoare la
conduita funcţionarilor publici.
Începând cu august 2004, ANFP centralizează toate datele cu privire la încălcarea codului de
conduită de către funcţionarii publici din cadrul autorităţilor publice de la nivel central şi local. Toate
rapoartele sunt publicate pe site-ul ANFP. În acelaşi timp, manualul privind Proceduri pentru
implementarea codului de conduită a fost distribuit în 4000 de exemplare funcţionarilor publici (fiind
publicat şi pe http://www.anfp-map.ro). De asemenea, au fost organizate 15 dezbateri televizate.
Direcţia Generală Anticorupţie a organizat, începând cu luna iulie 2006, 1272 de întâlniri cu
societatea civilă (reprezentată de ONG-uri precum Liga Apărării Drepturilor Omului, Fundaţia pentru
Schimbările Democratice, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Fundaţia Concept şi Fundaţia pentru
Dezvoltarea Societăţii Civile) şi 1518 întâlniri cu structurile MAI în cadrul campaniei anticorupţie
organizate de DGA.
II. PREVENIREA CORUPŢIEI ÎN MEDIUL DE AFACERI
14
ROMÂNIA
- A fost revizuită legislaţia cu privire la faliment. Prin Legea nr. 85/2006 au fost abrogate
dispoziţiile legale referitoare la acordarea înlesnirilor sau scutirilor de la plata obligaţiilor
bugetare restante. Acest act normativ asigură egalitatea de tratament a tuturor
contribuabililor, creează condiţiile pentru un mediu de afaceri competitiv, urmăreşte
suplimentarea bugetului naţional şi creşterea gradului de conformitate voluntară la plata
obligaţiilor.
- A fost revizuită legislaţia cu privire la reeşalonări şi scutiri de plată a datoriilor către bugetul de
stat, care să includă criterii limitate, clare şi obiective precum şi garanţii ale transparenţei
procedurilor.
- A fost adoptată şi legea privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care prevede
sancţiuni penale pentru evaziune fiscală.
- A fost modificată legea privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, care aliniază
legislaţia românească la acquis-ul comunitar şi la recomandările FATF. In prezent, se afla in
proces de transpunere cea de a treia Directiva europeana privind prevenirea utilizării
sistemului financiar in scopul spălării banilor si a finanţării actelor de terorism.
III. CAMPANII DE INFORMARE PRIVIND EFECTELE CORUPŢIEI, PRECUM ŞI MĂSURI

EDUCATIVE
 Proiecte la nivelul Ministerului Justitiei
- Ministerul Justiţiei a dezvoltat o campanie de conştientizare în domeniul luptei împotriva

corupţiei. Campania a fost orientată atât către sistemul judiciar, inclusiv judecători şi personal
auxiliar, procurori, grefieri, arhivari, funcţionari la nivelul instanţelor, cât şi cetăţenilor care intră
în contact cu primul grup şi se concentrează pe responsabilizarea magistraţilor şi eficientizarea
actului de justiţie ca serviciu public. Campania a fost lansată pe 21 noiembrie 2006 şi a constat
dintr-un spot TV, un spot radio şi distribuţie de postere. O a doua parte a campaniei va urma în
cadrul Proiectului PHARE 2004, „Îmbunătăţirea luptei împotriva corupţiei”.
- În data de 18 decembrie 2007, Ministerul Justiţiei a organizat în parteneriat cu Institutul HAUS
Management din Finlanda, conferinţă cu tema „Rolul unei administraţii transparente în
eliminarea corupţiei”.
15
ROMÂNIA
- Ministerul Justiţiei, în parteneriat cu Ramboll Management A/S, Danemarca, a implementat o

campanie de conştientizare privind fenomenul de corupţie, educarea şi informarea cetăţenilor,
dar şi a reprezentanţilor serviciilor publice şi ai mediului de afaceri cu privire la consecinţele
negative ale corupţiei asupra democraţiei şi dezvoltării socio-economice a societăţii. Campania
a fost lansată în 16 octombrie 2007. Mesajul central al campaniei este „FĂRĂ ŞPAGA! Fără
îmbogăţiţi din banii tăi!”. În luna ianuarie 2008, au avut loc 5 reuniuni informative, 3 mese
rotunde şi 5 seminarii. În perioada 7-26 ianuarie 2008, au avut loc 9 conferinţe locale de presă.
Rolul acestora a fost de a explica presei care sunt concluziile dezbaterilor avute loc în cadrul
caravanei publice. Caravană a fost organizată între 15 octombrie şi 2 noiembrie, 2007, în 17
oraşe, în scopul informării şi al educării cetăţenilor asupra consecinţelor negative ale corupţiei şi
în vederea distribuirii de materiale informative participanţilor.
 Alte campanii de conştientizare
- Ministerul Integrării Europene a implementat o campanie la nivel naţional de conştientizare şi

informare, privind efectele corupţiei - „E.U. NU DAU ŞPAGĂ - E.U. NU IAU ŞPAGĂ”. Campania
s-a adresat atât funcţionarilor publici cât şi cetăţenilor şi a constat în fluturaşi , website şi
spoturi TV.
- Au fost realizate campanii de informare şi de schimbare de atitudine, axate pe teme punctuale,
având ca obiectiv realizarea unei ample campanii de conştientizare privind riscurile şi efectele
corupţiei şi organizarea unei campanii de prevenţie incluzând o componentă de integritate şi
prevenire a corupţiei, printr-un proiect pilot în licee, care să conducă la adaptarea programei
şcolare privind educaţia civică.
- Direcţia Generală Anticorupţie a început campania de informare a cetăţenilor cu privire la
existenţa DGA, punând la dispoziţia cetăţenilor un telefon gratuit (TELVERDE) la care aceştia
pot sesiza faptele de corupţie comise de personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Au
fost imprimate şi distribuite la nivel central şi teritorial postere, broşuri şi afişe (30000 broşuri şi
35000 postere) şi a fost difuzat pe mai multe posturi TV un clip anticorupţie.
-
IV. CREŞTEREA INTEGRITĂŢII ŞI A REZISTENŢEI LA CORUPŢIE A SISTEMULUI
JUDICIAR
 Măsuri legislative
16
ROMÂNIA
- A fost modificată legislaţia în sensul sporirii garanţiilor de independenţă a procurorului şi

aplicării principiului continuităţii şi în faza de urmărire penală. Consolidarea controlului efectiv şi
nemijlocit al procurorului asupra activităţii de investigare şi cercetare penală efectuată de poliţia
judiciară s-a realizat prin intermediul legii 356/2006.
- A fost promulgat Pachetul legislativ privind sistemul judiciar, în sensul transparentizării
procesului de evaluare a procurorilor şi judecătorilor, al modificării componenţei colegiului de
conducere şi includerea în competenţa acestuia a stabilirii componenţei secţiilor şi completelor
pe baza principiilor specializării şi asigurării continuităţii; stabilirii limitative a cazurilor în care
este permisă modificarea componenţei secţiilor şi a completelor, al elaborării şi publicării de
către CSM a unui raport anual privind activitatea proprie, în scopul asigurării transparenţei.
- Au fost actualizate, adoptate şi publicate: Codul Deontologic al magistraţilor şi Codul
personalului auxiliar.
 Măsuri instituţionale
- S-au stabilit proceduri de comunicare şi s-au semnat protocoale cu privire la sesizarea imediată
a procurorului care instrumentează cazuri de crimă organizată sau corupţie, de către structurile
informative şi de investigaţie, prin transmiterea oricăror informaţii şi suport probator referitoare
la săvârşirea unor acte sau fapte de corupţie sau crimă organizată. Cu scopul de a îmbunătăţi
calitatea informaţiilor primite, DNA a încheiat protocoale de colaborare cu: ONPCSB, Curtea de
Conturi, Bursa de Valori Mobiliare, Imprimeria Naţională, DGIPI, Direcţia Generală Anticorupţie,
PÎCCJ, ANV, IGPR, Departamentul de Luptă Anti-fraudă, Banca Naţională a României,
Autoritatea Naţională a Vămilor.
- În ceea ce priveşte controlul distribuirii aleatorii a cauzelor de către instanţe, inclusiv a aplicării
principiului continuităţii completului/judecătorului în soluţionarea cauzelor, a fost prezentat
Plenului CSM la data de 5 iulie 2007 raportul vizând verificările aferente semestrului I 2007,
concluzionându-se că dispoziţiile legale vizând repartizarea aleatorie a cauzelor se respectă la
toate instanţele.
- Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA) din cadrul Ministerului Justiţiei a fost
desfiinţată.
17
ROMÂNIA
V. REDUCEREA NUMĂRULUI DE STRUCTURI CU ATRIBUŢII ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA

CORUPŢIEI
În acest scop, a fost elaborata o analiza de către autorităţile române şi experţii PHARE.
Aceasta a arătat că deficienţele în lupta împotriva corupţiei au mai degrabă ca sursă lipsa de
coordonare între diversele instituţii implicate în lupta împotriva corupţiei decât suprapunerea
competenţelor acestora. În acest scop se organizează întâlniri periodice între DNA şi instituţiile cu
atribuţii de control.
VI. CONSOLIDAREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE A PNA
Un alt obiectiv major asumat prin Programul de guvernare îl reprezintă consolidarea capacităţii
instituţionale a PNA (reorganizat în DNA).
 Măsuri legislative
Printr-o serie de acte normative a fost modificat cadrul legislativ de funcţionare si organizare a
Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). In prezent acesta funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi are personalitate juridică. DNA are competenţă exclusivă şi
nelimitată în combaterea corupţiei la nivel înalt, inclusiv în ceea ce priveşte urmărirea membrilor
Parlamentului. DNA are autonomie financiară, fiind ordonator secundar de credite, buget distinct în
cadrul bugetului PICCJ, cât şi autonomie funcţională.
In ceea ce priveşte pregătirea profesională specializată a personalului DNA, mai ales cu privire
la tipologiile cazurilor de corupţie şi cooperarea judiciară cu structuri similare din statele membre, s-au
întreprins: sesiuni de formare, seminarii şi participări la conferinţe internaţionale.
S-a avut în vedere îmbunătăţirea sistemului informatic al DNA, incluzând dezvoltarea bazei de
date statistice. În prezent, în cadrul DNA funcţionează următoarele aplicaţii software de baze de date:
- baza de date privind „dosarele de urmărire penală”
- baza de date privind „dosarele aflate pe rolul instanţelor”
- aplicaţia ECRIS.
 Măsuri instituţionale
18
ROMÂNIA
S-au asigurat resursele de personal şi financiare pentru DNA, potrivit evaluărilor efectuate.
Direcţia Naţională Anticorupţie prezintă anual raportul de activitate, în special privind rezultatele
combaterii corupţiei la nivel înalt, pentru a fi prezentat CSM şi ministrului justiţiei. Ministrul Justiţiei
prezintă anual Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al DNA.
Asigurarea eficienţei procedurilor penale, creşterea celerităţii în urmărirea penală şi în procesul
penal.
Elementele de noutate se referă la introducerea răspunderii penale a persoanei juridice, la
celeritatea desfăşurării procesului penal, la sporirea garanţiilor procesuale în domeniul drepturilor
fundamentale ale omului, la instituirea unor noi modalităţi de asigurare a imparţialităţii judecătorilor şi
procurorilor în cauzele penale, la creşterea eficienţei urmăririi penale prin sporirea rolului procurorului în
supravegherea actelor efectuate de organele de cercetare penală.
VII. COMBATEREA CORUPŢIEI PRIN MIJLOACE ADMINISTRATIVE
- S-a urmărit revizuirea cadrului legislativ în sensul desemnării unei instituţii abilitate să verifice şi
să controleze declaraţiile de avere, de interese, stările de incompatibilitate, precum şi să
asigure protecţia persoanelor din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice care semnalează
încălcări ale legii.
- Ministerul Justiţiei (MJ) a întocmit un proiect de lege pentru înfiinţarea unei agenţii
independente pentru verificarea şi controlul respectării prevederilor legale privind declaraţiile de
avere, declaraţiile de interese şi regimul incompatibilităţilor. Au fost publicate în Monitorul Oficial
Legea nr. 144/21.05.2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de
Integritate (ANI) precum şi OUG nr. 49/30.05.2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
144/2007.
Pentru coordonarea şi monitorizarea implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005-2007

şi a planului de acţiune, a fost transformat Comitetul Naţional de Prevenire a Criminalităţii (CNPC) într-
un consiliu inter-instituţional, sub autoritatea Primului Ministru şi în coordonarea Ministrului Justiţiei,
având ca atribuţii coordonarea şi monitorizarea implementării SNA 2005-2007, inclusiv a strategiilor şi
planurilor sectoriale, precum şi monitorizarea aplicării riguroase a legislaţiei anticorupţie.
Evaluarea stadiului de implementare a măsurilor din SNA 2005-2007 se realizează constant;
rapoarte periodice de progres sunt transmise şi instituţiilor europene. Totodată, a fost elaborată
evaluarea anuală a SNA 2005-2007.
19
ROMÂNIA
In ceea ce priveşte implementarea completă a tuturor instrumentelor anticorupţie ale UE, ONU,
CoE şi OECD, au fost adoptate legile care elimină imunitatea pentru urmărirea penală a foştilor miniştri,
notarilor publici, executorilor judecătoreşti şi a avocaţilor.
Referitor la implementarea recomandărilor formulate în cadrul celei de-a treia runde de
evaluare MONEYVAL, în perioada 6-12 mai 2007 a avut loc misiunea de evaluare a sistemului
românesc de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism.
Pentru implementarea obligaţiilor asumate prin Convenţia ONU împotriva corupţiei, au fost
introduse prevederi noi privind răspunderea penala a persoanei juridice.
4. ACTIVITĂŢI ÎN DOMENIUL AVIZĂRII PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE
20
ROMÂNIA
 SITUAŢIA PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE ŞI A CELORLALTE LUCRĂRI

ANALIZATE ŞI SOLUŢIONATE ÎN PERIOADA DE REFERINŢĂ
În perioada 01.01.2007 – 31.12.2007 au fost analizate, la nivelul Ministerului Justiţiei, 1580

proiecte de acte normative respectiv, au fost formulate 711 puncte de vedere referitoare la excepţiile de
neconstituţionalitate/nelegalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti şi la propunerile legislative
iniţiate de parlamentari, în total 2291 lucrări, după cum urmează:
- proiecte acte normative - 1580

o 77 proiecte de legi;
o 213 proiecte de ordonanţe de urgenţă;
o 55 proiecte de ordonanţe;
o 1235 proiecte de hotărâri ale Guvernului.
- puncte de vedere - 711

o 177 propuneri legislative;
o 534 excepţii de neconstituţionalitate/nelegalitate.
În anul 2007 în cadrul direcţiei s-au înregistrat în medie, pe lună, 200 proiecte de acte
normative/alte lucrări care s-au transmis pentru analiză în vederea avizării şi pentru comunicare puncte
de vedere (excepţii de neconstituţionalitate/nelegalitate şi propuneri legislative) şi care s-au soluţionat
prin transmiterea către ministere a avizului favorabil, a notei cu observaţii şi propuneri sau, după caz, a
punctului de vedere.
Termenul mediu pentru soluţionarea şi avizarea proiectelor de acte normative a fost de 2-3 zile,
iar în multe situaţii a căror reglementare nu putea fi amânată, proiectele au fost avizate chiar în aceeaşi
zi în care au fost depuse de către iniţiatori.
Precizăm că nu de puţine ori proiectele au fost adoptate de Guvern sub rezerva reformulării
potrivit observaţiilor şi propunerilor Ministerului Justiţiei.
În perioada de referinţă, instituirea cadrului normativ necesar pentru realizarea angajamentelor
convenite cu organismele internaţionale şi europene a impus găsirea unor soluţii legislative adecvate, la
care au participat şi consilierii juridici din Ministerul Justiţiei – Direcţia Analiză şi Avizare Acte Normative.
Astfel de soluţii au vizat, în principal, procesul de privatizare, valorificarea unor creanţe neperformante,
probleme financiar-bancare, protecţia mediului şi agricultura, reforma în domeniul sănătăţii şi
21
ROMÂNIA
administraţiei publice, aspecte legate de protecţia şi asistenţa socială, ce au impus identificarea

mecanismelor şi soluţiilor legislative care să dea răspuns cerinţelor şi preocupărilor celor mai largi
categorii sociale ale populaţiei, expresie a solidarităţii şi echităţii sociale.
Multe dintre proiectele de acte normative transmise spre avizare, datorită complexităţii şi
interdisciplinarităţii lor (spre exemplu, cele din domeniul liberei circulaţii a mărfurilor, serviciilor şi
persoanelor, din domeniul protecţiei şi asistenţei sociale, financiar-fiscal, concurenţial, etc.) au reclamat
o laborioasă activitate de documentare.
Dintre proiectele de acte normative cu impact semnificativ, din domeniul de activitate al
celorlalte ministere, analizate şi avizate în perioada de referinţă, necesare pentru aducerea la
îndeplinire a unor obiective din Programul de guvernare şi/sau transpunerea în legislaţia naţională a
acquis-ului comunitar, exemplificăm :
- Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008
- Legea bugetului de stat pe anul 2008
- Legea privind publicitatea înşelătoare şi comparativă
- Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor
militare, cu modificările si completările ulterioare
- Legea privind asigurarea obligatorie a locuinţelor
- Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi
indicaţiile geografice
- Legea pentru modificarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările in
România
- Legea privind prevenirea şi combaterea traficului ilicit de substanţe şi/sau metode
interzise
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind procedura specială de înregistrare
fiscală si plată a contribuţiilor sociale
- Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea si completarea Ordonanţei de urgenta a
Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului pentru modificarea si completarea Ordonanţei
Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea si exercitarea activităţii de consultant
fiscal
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind înfiinţarea Oficiului Roman pentru
Imigrări din cadrul MIRA
22
ROMÂNIA
Potrivit competenţelor specifice, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate a exercitat, în

principal, şi următoarele atribuţii:
1. Participarea, în condiţiile legii, la elaborarea şi definitivarea unor proiecte de acte normative
din programul legislativ al altor ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi
autorităţi administrative autonome.
2. Asigurarea examinării materialelor înscrise pe agenda de lucru a şedinţelor Guvernului şi
transmiterea observaţiilor şi propunerilor Ministerului Justiţiei asupra proiectelor de acte normative,
conform sarcinilor rezultate din şedinţele Guvernului.
5. ACTIVITĂŢI ÎN DOMENIUL DREPTULUI INTERNAŢIONAL, COOPERĂRII

JUDICIARE INTERNAŢIONALE ŞI AFACERILOR EUROPENE
23
ROMÂNIA
În anul 2007, Ministerului Justiţiei a continuat să realizeze atribuţiile referitoare la cooperarea

judiciară internaţională în materie penală; cooperarea judiciară internaţională în materie civilă şi
comercială; tratate şi relaţii internaţionale. Anul 2007 a fost şi anul noilor provocări determinate de
aderarea României la Uniunea Europeană din perspectiva aplicării instrumentelor juridice ale Uniunii
Europene în domeniul cooperării judiciare şi transpunerii de noi norme comunitare în legislaţia internă.
I. PE PLAN LEGISLATIV, AU FOST FĂCUŢI NOI PAŞI IMPORTANŢI PENTRU INTEGRAREA
DEPLINĂ A ROMÂNIEI ÎN SPAŢIUL DE LIBERTATE, SECURITATE ŞI DE JUSTIŢIE AL
UNIUNII EUROPENE, DAR ŞI PENTRU COOPERAREA EURO-ATLANTICĂ. ASTFEL, AU
FOST ELABORATE:
- proiectul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri
pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene
(prin care, între altele, a fost creat cadrul juridic intern pentru schimbul magistraţilor
de legătură şi a fost dezvoltat cadrul normativ pentru reprezentarea eficientă a
României în Eurojust);
- proiectul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 62/2007 privind completarea Legii
nr. 260/2002 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii
privind statutul forţelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington
la 30 octombrie 2001;
- proiectul de lege, complex, privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării
judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, care, ca urmare a adoptării prin
O.U.G. nr. 123/2007 a patru dintre titlurile componente va rămâne în dezbatere
parlamentară ca proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.
302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, cu
modificările şi completările ulterioare;
- proiectul Legii nr. 44/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 189/2003
privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială.
II. ÎN CEEA CE PRIVEŞTE NEGOCIEREA ŞI ÎNCHEIEREA TRATATELOR, ANUL 2007 A FOST

MARCAT DE FINALIZAREA NEGOCIERILOR ŞI SEMNAREA, LA BUCUREŞTI LA 10
SEPTEMBRIE, A NOULUI TRATAT DE EXTRĂDARE ÎNTRE ROMÂNIA ŞI STATELE UNITE
ALE AMERICII ŞI A PROTOCOLULUI LA TRATATUL DINTRE ROMÂNIA ŞI STATELE UNITE
24
ROMÂNIA
ALE AMERICII PRIVIND ASISTENŢA JUDICIARĂ ÎN MATERIE PENALĂ, SEMNAT LA

WASHINGTON LA 26 MAI 1999.
Tot în acest an, au mai fost semnate următoarele instrumente juridice internaţionale:
 Convenţii multilaterale pentru care procedurile de semnare au fost îndeplinite de

- Convenţia Consiliului Europei privind protecţia copiilor împotriva abuzurilor şi
exploatării sexuale, Lanzarote, 25 octombrie 2007;
- Actul Final privind adoptarea Convenţiei privind obţinerea pensiei de întreţinere în
străinătate pentru copii şi alţi membri ai familiei şi Protocolului privind legea
aplicabilă obligaţiilor de întreţinere, elaborate în cadrul Conferinţei de Drept
internaţional privat de la Haga cu ocazia celei de-a XXI-a Sesiune Diplomatică, care
a avut loc la Haga, Olanda, 5-23 noiembrie 2007, a fost semnat de România, în
calitate de stat membru al CE, şi de CE, în calitate de organizaţie regională de
integrare economică;
- Convenţia de la Lugano din 30 octombrie 2007 privind competenţa judiciară,
recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială a fost
semnată de Comunitatea Europeană, la 30 octombrie 2007, în numele statelor
membre, inclusiv al României.
 Tratate bilaterale la nivel guvernamental negociate de Ministerul Justiţiei
- Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea
în vederea protecţiei minorilor români neînsoţiţi pe teritoriul Republici Franceze şi a
întoarcerii acestora în ţara de origine, precum şi în vederea luptei împotriva reţelelor
de exploatare a minorilor, semnat la Bucureşti la 1 februarie 2007 (aprobat prin H.G.
nr. 1237/2007, elaborat de D.D.I.T.);
- Acordul de aderare dintre Guvernul României şi Academia de Drept European de la
Trier (ERA), semnat la Bucureşti la 12 iulie 2007 (aprobat prin H.G. nr. 1225/ 2007,
elaborat de D.D.I.T.).
 Tratate bilaterale la nivel departamental negociate de Ministerul Justiţiei
- Protocolul privind cooperarea între Ministerul Justiţiei al României şi Ministerul
Justiţiei al Republicii Serbia, Bucureşti, 30 ianuarie 2007 (aprobat prin H.G. nr.
628/2007, elaborat de D.D.I.T.);
25
ROMÂNIA
- Protocolul privind cooperarea între Ministerul Justiţiei al României şi Ministerul

Justiţiei şi al Aplicării Legii al Republicii Ungare, Sibiu, 14 noiembrie 2007;
- Acordul între Ministerul Justiţiei din România şi Ministerul Justiţiei din Republica
Italiană privind schimbul magistraţilor de legătură, Benevento, 17 noiembrie 2007
(aprobat prin H.G. 1455/2007, elaborat de D.D.I.T.);
De asemenea, au fost finalizate negocierile pentru semnarea:
- Protocolului de cooperare intre Ministerul Justiţiei al României şi Ministerul Justiţiei al
Republicii Croaţia;
- Protocolului de cooperare între Ministerul Justiţiei al României şi Ministerul Justiţiei al
Republicii Chile;
- Protocolului de cooperare între Ministerul Justiţiei al României şi Ministerul Justiţiei al
Republicii Arabe Egipt;
- Acordului de cooperare dintre Ministerul Justiţiei al României şi Ministerul Justiţiei al
Ucrainei.
În afara actelor normative sus-menţionate, în anul 2007 în sfera dreptului internaţional şi cooperării judiciare
internaţionale au mai fost elaborate, la nivelul Ministerului Justiţie următoarele acte normative pentru ratificarea /
aprobarea unor tratate internaţionale:
- Legea nr. 87/2007 pentru ratificarea Convenţiei asupra relaţiilor personale care
privesc copiii, adoptată la Strasbourg la 15 mai 2003
- Legea nr. 361/2007 pentru ratificarea Convenţiei privind competenţa, legea
aplicabilă, recunoaşterea, executarea şi cooperarea cu privire la răspunderea
părintească şi măsurile privind protecţia copiilor, adoptată la Haga la 19 octombrie
1996;
- H.G. nr. 965/2007 pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre guvernele
Republicii Albania, Bosniei şi Herţegovinei, Republicii Bulgaria, Republicii Croaţia,
Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Republicii Muntenegru, Republicii Moldova,
României, Republicii Serbia privind cooperarea în lupta împotriva corupţiei prin
Iniţiativa Anticorupţie pentru Sud-Estul Europei, semnat la Zagreb la 13 aprilie 2007.
III. Pe plan instituţional, cele mai importante progrese ce trebuie menţionate sunt:
- înfiinţarea Unităţii magistraţilor de legătură şi trimiterea a doi magistraţi de legătură la

Roma;
- suplimentarea, la finele anului 2007, a resurselor umane alocate Serviciului
Cooperare judiciară internaţională în materie penală.
26
ROMÂNIA
IV. ACTIVITATEA ÎN DOMENIUL COOPERĂRII JUDICIARE INTERNAŢIONALE
 Cooperarea judiciară internaţională în materie penală
În exercitarea atribuţiilor Ministerului Justiţiei de autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare
internaţionale în materie penală, Direcţia Drept Internaţional şi Tratate a soluţionat 19738 lucrări, din care:
- lucrări privind extrădarea = 2969
- lucrări privind mandate europene de arestare = 8347
- lucrări privind transferarea persoanelor condamnate = 1615
- lucrări privind notificarea de acte judiciare în/din străinătate = 3747
- lucrări privind comisiile rogatorii internaţionale = 1706
- lucrări privind cazierul judiciar = 427
- lucrări privind informaţii juridice = 450
- lucrări privind transferul procedurilor penale = 357
- lucrări în legătură cu cererile de recunoaştere şi executare a hotărârilor penale = 120
 Cooperarea judiciară internaţională în materie civilă şi comercială
În exercitarea atribuţiilor Ministerului Justiţiei de autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare
internaţionale în materie civilă, comercială şi de dreptul familiei s-au soluţionat 10140 de lucrări, din care:
- lucrări privind aspectele civile ale răpirii internaţionale de copii = 765
- lucrări privind obţinerea pensiei de întreţinere în / din străinătate = 567
- lucrări privind notificarea de acte judiciare şi extrajudiciare = 4043
- lucrări privind comisii rogatorii internaţionale = 923
- lucrări privind exequatur = 89
La acestea, se adaugă 3753 de acte supralegalizate.
V. ALTE REALIZĂRI IMPORTANTE
- implementarea Proiectului PHARE 2005 „Consolidarea cadrului legislativ şi instituţional în domeniul

cooperării judiciare internaţionale”, fiind demne a fi menţionate îndeosebi seminariile de pregătire
profesională a magistraţilor organizate sub egida proiectului şi manualele ce au fost elaborate;
- organizarea şi susţinerea de către specialişti ai direcţiei Drept Internaţional şi Tratate. a trei sesiuni de
lucru cu judecători din cadrul instanţelor din circumscripţiile curţilor de apel Bucureşti, Ploieşti, Bacău,
27
ROMÂNIA
Galaţi, Timişoara şi Oradea privind cooperarea judiciară în materie penală între statele membre ale
Uniunii Europene;
- organizarea a noi reuniuni ale Reţelelor Judiciare Române în materie penală, respectiv civilă şi
comercială;
- organizarea în colaborare cu Fundaţia „Hanns Seidel” a unui seminar de pregătire a magistraţilor în
domeniul cooperării judiciare în materie penală, Sovata, 21-23 martie 2007;
- elaborarea şi transmiterea la Secretariatul General al Consiliului UE a declaraţiilor României privind
aplicarea deciziei-cadru a Consiliului nr. 584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de
arestare şi procedurile de predare între statele membre UE;
- elaborarea şi transmiterea la Secretariatul General al Consiliului UE a declaraţiilor României în aplicarea
Convenţiei UE din 29 mai 2000 privind asistenţa judiciară în materie penală;
- reorganizarea Reţelele Judiciare Române în materie penală şi, respectiv, civilă şi comercială;
- elaborarea şi transmiterea la Secretariatul General al Consiliului UE a Fişei privind aplicarea mandatului
european de arestare de către România;
- elaborarea şi transmiterea la Comisia Europeană a notificărilor privind aplicarea instrumentelor
comunitare în materie civilă şi comercială;
- elaborarea şi transmiterea la Reţeaua Judiciară Europeană în materie penală „Fiches belges”;
- elaborarea şi transmiterea către instanţe şi parchete a noi îndrumare privind aplicarea instrumentelor
comunitare în domeniul cooperării judiciare.
VI. RELAŢII INTERNAŢIONALE
- În vederea dezvoltării relaţiilor externe ale Ministerului Justiţiei şi participării active pe plan internaţional
în domenii care intră în atribuţiile Ministerului Justiţiei, Direcţia Drept Internaţional şi Tratate a organizat
şi pregătit o serie de întâlniri bilaterale în domeniul justiţiei, între care întâlnirile ministrului justiţiei cu
omologii acestuia din Republica Serbia, Republica Croaţia, Luxemburg, Republica Ungară;
- De asemenea, au fost pregătite punctaje de discuţii privind cooperarea în domeniul justiţiei pentru
numeroase întâlniri oficiale la nivel de ministru şi secretar de stat, precum şi pentru vizitele oficiale şi
primirile la nivelul şefilor de stat şi de guvern şi ale ministrului afacerilor externe;
- Totodată, s-a asigurat primirea, la nivel de director, a unor delegaţii ale unor misiuni diplomatice
acreditate în România şi a altor delegaţii străine;
- A asigurat, la nivelul conducerii direcţiei sau la nivel de experţi, reprezentarea Ministerului Justiţiei pe
plan internaţional, precum şi participarea la reuniuni de lucru la sediul Administraţiei Prezidenţiale,
sediul Guvernului, precum şi la reuniuni organizate de alte ministere şi instituţii.
28
ROMÂNIA
VII. REPREZENTAREA MINISTERULUI JUSTIŢIEI LA DIVERSE EVENIMENTE

INTERNAŢIONALE:
- Reuniunea Grupului de lucru privind cooperarea judiciară în materie penală al Consiliului Uniunii
Europene (COPEN), Bruxelles, Belgia, 09-10 ianuarie 2007 (au participat Florin Răzvan Radu,
directorul DDIT);
- Cel de-al III-lea Congres Mondial împotriva Pedepsei Capitale, Paris, Franţa, 01-03 februarie 2007
- Lucrările Grupului de lucru al Consiliului Uniunii Europene în domeniul cooperării judiciare în materie
penală (COPEN), Bruxelles, Belgia, 06-07 februarie 2007;
- Conferinţa internaţională privind cooperarea internaţională în temeiul prevederilor Convenţiei Consiliului
Europei privind criminalitatea informatică, Kiev, Ucraina, 06-07 februarie 2007;
- Cea de-a 19-a reuniune a Reţelei Judiciare Europene în materie civilă şi comercială, Bruxelles, Belgia,
16 februarie 2007;
- Cea de-a 26-a reuniune a Reţelei Judiciare Europene, Bruxelles, Belgia, 26 februarie 2007;
- Lucrările Grupului de lucru al Consiliului Uniuni Europene în domeniul cooperării judiciare în materie
penală (COPEN), Bruxelles, Belgia, 28 februarie 2007;
penală (COPEN), Bruxelles, Belgia, 06 martie 2007;
penală (COPEN), Bruxelles, Belgia, 21 martie 2007;
- Reuniunea Consiliului pentru afaceri generale şi politice al Conferinţei de la Haga de Drept Internaţional
Privat, Haga, Olanda, 02-04 aprilie 2007;
- Cea de-a 16-a sesiune a Comisiei ONU pentru Prevenirea Criminalităţii şi Justiţie Penală – CCPCJ,
Viena, Austria, 23-27 aprilie 2007;
penală (COPEN), Bruxelles, Belgia, 3 mai 2007;
- Conferinţa privind justiţia penală internaţională, Torino, Ialia, 14-18 mai 2007;
- Grupul de lucru privind dreptul tratatelor şi implementarea obligaţiilor convenţionale, Ljubljana, Slovenia,
28-30 mai 2007;
penală (COPEN), Bruxelles, Belgia, 14 iunie 2007;
- Întâlnirea dintre delegaţiile română şi americană privind negocierea aranjamentelor de implementarea
ale Acordului dintre România şi SUA privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul
României, semnat la Bucureşti la data de 6 decembrie 2005, Stuttgart, Germania, 18-19 iunie 2007;
VIII. AFACERI EUROPENE
29
ROMÂNIA
 Coordonare afaceri UE
- Pregătirea participării la Consiliile Europene (componenta justiţie), Consiliile JAI

- Pregătirea participării la reuniunile COREPER, CATS
- Pregătirea participării la grupurile de lucru ale Consiliului Uniunii Europene
- Participarea la reuniunile săptămânale de coordonare interministerială organizate de către DeptAE-MAE
pentru pregătirea agendelor COREPER 1 şi 2 şi a Consiliilor JAI;
- Pregătirea materialelor necesare pentru diversele întruniri ale ministrului justiţiei cu reprezentanţi ai
statelor membre UE;
- Elaborarea şi transmiterea către alte ministere a unor analize şi puncte de vedere referitoare la aspecte
care intră în competenţa MJ (în special în scopul fundamentării poziţiei României în grupurile de lucru
ale Consiliului UE).
- Elaborarea răspunsurilor la solicitările transmise de Comisia Europeană, la interpelări ale membrilor
Parlamentului European (ex. privind stadiul reformării sistemului judiciar, penitenciar), la solicitări ale
statelor membre UE ;
- Organizarea de întâlniri bilaterale cu reprezentanţi ai ambasadelor statelor membre la Bucureşti, în
vederea discutării progreselor in implementarea Strategiei de reformă şi a dosarelor aflate pe agenda
europeană;
- Gestionarea mecanismului de comunicare a mandatelor şi rapoartelor pentru grupuri de lucru ale
Consiliului Uniunii Europene;
- Asigurarea funcţionării sistemului Extranet de distribuire a documentelor grupurilor de lucru ale
Consiliului Uniunii Europene;
- Elaborarea notelor de informare privind posturile vacante din cadrul diferitelor instituţii comunitare,
inclusiv detaşarea experţilor naţionali în cadrul DG – COM;
 Transpunere şi notificare acquis comunitar
- Avizarea proiectelor de acte normative care transpun acte normative din acquis-ul comunitar, în cadrul
competenţelor Ministerului Justiţiei şi elaborarea, în cadrul grupurilor de lucru inter-instituţionale, a unor
proiecte de acte normative prin care se transpun piese de acquis comunitar;
- Transmiterea către Departamentul pentru Afaceri Europene a informaţiilor privind măsurile luate de
Ministerul Justiţiei pentru transpunerea prevederilor directivelor comunitare şi a deciziilor-cadru din
domeniul de său competenţă, în cadrul procedurii de notificare;
- Implicarea în procesul de transpunere şi implementare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile pe
piaţa internă („Directiva Servicii”):
30
ROMÂNIA
- Trei membri ai DAE au fost desemnaţi, prin ordin al ministrului,

reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei în trei grupuri de lucru implicate în
procesul de transpunere şi implementare a Directivei Servicii: Grupul
de lucru interministerial pentru implementarea Directivei Servicii;
Grupul de lucru „Cadrul normativ de transpunere”; Grupul de lucru
„Scanarea legislaţiei şi simplificare administrativă”: participarea la
reuniunile grupurilor de lucru; redactarea de documente; formularea
unor observaţii; derularea unor consultări cu organizaţiile profesionale
din domeniul juridic; informarea permanentă a conducerii MJ cu privire
la stadiul transpunerii şi implementării.
- Participare la reuniunile Grupului de lucru interministerial pentru implementarea prevederilor Directivei
2005/36 privind recunoaşterea calificărilor profesionale; finalizare: adoptarea proiectului de act normativ-
cadru de transpunere a Directivei (OUG nr. 109/2007, de modificare a Legii nr. 200/2004 privind
recunoaşterea calificărilor profesionale)
- Participare la reuniunile Grupului de lucru interministerial pentru o mai bună legiferare (Better
Regulation)
- Elaborarea, în cooperare cu Uniunea Naţională a Notarilor Publici şi cu Departamentul pentru Afaceri
Europene, a răspunsurilor autorităţilor române la solicitările Comisiei Europene, în urma declanşării
procedurii de infringement pentru nerespectarea art. 45 şi 43 TCE, datorită condiţionării exercitării
profesiei de notar public de posesia cetăţeniei române
 Mecanismul de cooperare şi verificare / raportări
 Mecanismul de Cooperare şi Verificare instituit de Comisia Europeană Decizia nr. 2006/928/CE

din 13 decembrie 2006: Prima condiţionalitate - reforma sistemului judiciar:
- Coordonarea, numai în ceea ce priveşte prima condiţionalitate, a procesului de
elaborare a Planului de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul
Mecanismului de Cooperare şi Verificare (solicitat de Comisia Europeană prin Raportul
din 27 iunie 2007 şi adoptat prin HG 1346/2007): centralizarea contribuţiilor proprii şi a
celor formulate de instituţiile cu atribuţii în domeniul reformei sistemului judiciar;
dezbaterea proiectului la nivel tehnic şi la nivelul Comisiei de monitorizare a
implementării Strategiei de Reformă a Sistemului Judiciar 2005 – 2007; supunerea
proiectului dezbaterilor publice; încorporarea observaţiilor formulate de către experţii
UE; definitivarea proiectului şi transmiterea lui spre aprobare de către Guvern;
31
ROMÂNIA
- Elaborarea rapoartelor semestriale privind progresele înregistrate în domeniul reformei

sistemului judiciar (martie 2007 şi decembrie 2007) şi transmiterea lor către Comisia
Europeană în vederea întocmirii primului Raport anual privind evoluţia măsurilor de
acompaniere în România după aderare (iunie 2007) şi a Raportului intermediar al
Comisiei Europene privind progresele realizate în România (februarie 2008);
- Pregătirea misiunilor de experţi din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare,
trimise de către Comisia Europeană în scopul verificării stadiului de îndeplinire a
condiţionalităţii privind reforma sistemului judiciar (aprilie 2007 şi octombrie 2007).
 Continuarea procesului de monitorizare a Strategiei de reformă a sistemului judiciar
2005 – 2007:
- Elaborarea de rapoarte lunare de progres;
- Organizarea unor întâlniri la nivel tehnic în scopul eficientizării permanente a procesului
de monitorizare.
 Raportare (periodică sau ori de câte ori este necesar) către Reprezentanţa Comisiei Europene
în România cu privire la cele mai importante progrese înregistrate în procesul de reformă a
sistemului judiciar
 Raportare (periodică sau ori de câte ori este necesar) către Ministerul Afacerilor Externe cu
privire la cele mai importante progrese înregistrate în procesul de reformă a sistemului judiciar
 Raportare lunară către Departamentul pentru Afaceri Europene cu privire stadiul îndeplinirii
măsurilor care ţin de reforma sistemului judiciar, cuprinse în Planul de măsuri prioritare pentru
integrare europeană – 2007.
 Politica externă şi de apărare comună / spaţiul Schengen

- Analiză, pregătire documente şi rapoarte în domeniul PESA (Politica Europeană de Securitate
şi Apărare);
- Participare în cadrul mecanismului naţional interinstituţional (MAE, MIRA, MJ, MAp) pentru
gestionarea crizelor civile (în cadrul dimensiunii civile a PESA);
- Selecţie a personalului pentru misiunea EULEX Kosovo;
- Pregătirea unor module în cadrul misiunii EUJUST LEX (asistenţă pentru Irak);
- Reprezentarea MJ la lucrările Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al
Frontierei de Stat;
- Elaborarea pct. de vedere al MJ pe marginea proiectelor de acte normative referitoare la
domeniul Schengen;
32
ROMÂNIA
- Reprezentarea MJ la reuniunile Comisiei Naţionale de Autoevaluare Schengen ;

- Participarea la misiunea de pre-evaluare în domeniul cooperării poliţieneşti în context
Schengen, organizată de MIRA în cooperare cu TAIEX (JAI 25263 - Bucureşti, România, 24-28
septembrie 2007) ;
 Alte activităţi în domeniul afacerilor europene
- Desemnarea, prin HG nr. 1265/2007, a Ministerului Justiţiei ca autoritate competentă să verifice

autenticitatea titlurilor executorii emise de instituţiile UE competente, potrivit art. 256 Tratatul
CE;
- Monitorizarea procesului de aderare a Turciei şi Croaţiei la Uniunea Europeană, în principal,
capitolele de negociere de interes pentru activitatea Ministerului Justiţiei: Capitolul 24 - Justiţie,
Libertate, Securitate şi Capitolul 23 – Sistemul Judiciar şi Drepturi Fundamentale;
- Organizarea de seminarii împreună cu Biroul TAIEX al Comisiei Europene şi, respectiv, în
cadrul unor relaţii bilaterale;
- Elaborarea măsurilor şi acţiunilor din Programul Naţional de Reformă al României pe perioada
2007 – 2010, aflate în competenţa Ministerului Justiţiei şi monitorizarea acestuia;
- Raportare către Guvernul României cu privire la stadiul îndeplinirii, la 3 ani de mandat, a
măsurilor din domeniul reformei sistemului judiciar, cuprinse în Programul de guvernare
2005 – 2008.
- Continuarea, în perioada ianuarie – martie 2007, a programului de asistenţă bilaterală cu Marea
Britanie în domeniul managementului instanţelor şi parchetelor: organizarea unei vizite de lucru
a unui expert britanic în România; formularea de recomandări, de către doi experţi britanici,
referitor la oportunitatea creării unui astfel de sistem în România; decizia de a continua acest
program prin transformarea lui într-un proiect finanţat prin Phare 2006, urmând ca sistemul să
fie testat în 6 instanţe-pilot.
- Reprezentarea şi participarea în cadrul programului Phare IP 2005;
- Participarea la reuniunile periodice ale Grupului de lucru în domeniul proprietăţii intelectuale,
organizate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- Participarea la reuniunile Grupului de lucru din cadrul Grupării europene de cooperare
teritorială;
- Activităţi specifice în domeniul combaterii terorismului;
33
ROMÂNIA
- Participarea la reuniunile Comitetului Consiliului Europei în domeniul terorismului

(CODEXTER).
6. DERULAREA PROGRAMELOR CU FINANŢARE EXTERNĂ

Ministerul Justiţiei derulează programe de asistenţă internaţională, din rândul cărora programele
PHARE se detaşează prin amploare şi complexitate. Astfel, în cursul anului 2007 au fost continuate
programele de asistenţă deja contractate şi a fost derulată activitatea de elaborare a documentaţiei de
atribuire pentru proiectele prevăzute în Fişa Sectorială pentru Justiţie PHARE 2006/018-147.01.04 -
„Sprijin pentru îmbunătăţirea independenţei, profesionalismului şi managementului sistemului judiciar
din România”, pentru care Ministerul Justiţiei este Autoritate de Implementare. De asemenea au fost
elaborate 4 fişe de proiecte în cadrul exerciţiului de programare Facilitatea de Tranziţie şi au fost
derulate programe de asistenţă bilaterală precum MATRA, AGIS, etc.
34
ROMÂNIA
I. PROGRAME CU FINANŢARE PHARE ÎN CURS DE DERULARE LA NIVELUL MINISTERULUI

JUSTIŢIEI
1. În cadrul exerciţiului anual PHARE 2004 au fost derulate următoarele proiecte:
- PHARE RO 2004/016-772.01.05.03 - „Îmbunătăţirea luptei împotriva corupţiei”. (Proiect de asistenţă

tehnică).
Buget: 1.800.000 Euro (1.600.000 Euro PHARE şi 200 000 Euro Cofinanţare)
Perioada de implementare: decembrie 2006 – februarie 2008
Scopul proiectului: conceperea şi organizarea unei ample campanii de conştientizare publică cu privire
la efectele negative ale fenomenului corupţiei, evaluarea impactului campaniei desfăşurate, şi formarea
personalului specializat în comunicare din instituţiile partenere.
Activităţi desfăşurate în cadrul proiectului în cursul anului 2007:
- a fost efectuat un amplu sondaj de opinie asupra percepţiei populaţiei cu privire la fenomenul
corupţiei şi cu privire la sectoarele percepute drept cele mai vulnerabile la corupţie. Pe baza
acestui sondaj a fost concepută strategia de campanie, care a fost aprobată de Ministerului
Justiţiei, în calitate de beneficiar al proiectului. Campania Naţională Anticorupţie „FARĂ
ŞPAGĂ!” a fost lansată la data de 16 octombrie 2007, în urma conceperii tuturor instrumentelor
de campanie (materiale informative, instrumente media).
- în luna octombrie a fost demarată Caravana Anticorupţie, care cuprinde 17 oraşe : Arad, Baia
Mare, Braşov, Brăila, Călăraşi, Cluj, Craiova, Focşani, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piatra Neamţ, Sibiu,
Suceava, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Timişoara. În fiecare dintre aceste oraşe au avut loc câte 3
întâlniri publice cu scopul dezbaterii efectelor negative ale corupţiei şi găsirea unor instrumente
concrete de luptă împotriva corupţiei.
- PHARE RO 2004/016-772.01.05.01 - “Îmbunătăţirea luptei împotriva corupţiei” (Proiect de înfrăţire

instituţională, având drept partener Finlanda).
Buget: 1.650.697,05 Euro (1.550.697,05 Euro PHARE + 100.000 Euro Cofinanţare)

Perioada de implementare: iulie 2006 – iunie 2008
35
ROMÂNIA
Scopul proiectului: evaluarea independentă a tuturor instituţiilor care au atribuţii de control şi inspecţie a
activităţilor desfăşurate de agenţii economici, îmbunătăţirea mecanismelor de supervizare a declaraţiilor
de avere şi interese, dar şi a sistemului de incompatibilităţi (Agenţia Naţională de Integritate),
îmbunătăţirea activităţii operaţionale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi conştientizarea opiniei
publice asupra fenomenului de corupţie, grupul ţintă fiind profesiile din domeniul public.

- elaborarea de către experţii finlandezi a unui raport conţinând concluzii şi recomandări pentru
îmbunătăţirea activităţii instituţiilor beneficiare (Garda Financiară, Inspecţia Muncii, ANAF,
Oficiul pentru Protecţia Consumatorului, Inspecţia Sanitară), ce a fost adoptat de către
instituţiile beneficiare;
- în luna decembrie 2007 a avut loc o misiune de evaluare a situaţiei curente a Agenţiei Naţionale
de Integritate, respectiv în ceea ce priveşte funcţionarea, cadrul legal şi instituţional, structura
administrativă, managementul general al mecanismului de control al declaraţiilor de avere, al
declaraţiilor de interese, al sistemului incompatibilităţilor şi asigurării protecţiei avertizorilor
publici;
- au fost finalizate strategiile de management şi de formare profesională a personalului DNA;
- organizarea a 2 seminarii de pregătire profesională pentru procurorii DNA şi judecători, vizite de
studiu în Finlanda, Lituania şi Austria pentru specialiştii în comunicare şi procurorii din cadrul
DNA şi al serviciilor teritoriale;
- a avut loc prima conferinţă la nivel naţional cu tema „Rolul unei administraţii transparente în
combaterea corupţiei”.
- PHARE RO 2004/016-772.01.04. 14 –Continuarea informatizării sistemului judiciar – dezvoltarea

sistemului ECRIS de management al cauzelor (Proiect de asistenţă tehnică).
Buget: 1.650.000 Euro

Perioada de Implementare: decembrie 2006 - mai 2008.
Scopul proiectului: Dezvoltarea aplicaţiei software ECRIS create pentru sistemul judiciar;
- Analiza nevoilor şi cerinţelor beneficiarilor finali în legătură cu noua versiune a sistemului
ECRIS;
36
ROMÂNIA
- Rescrierea vechiului sistem ECRIS acestuia într-un nou limbaj de programare, într-o nouă
tehnologie;
- Întocmirea Specificaţiilor Tehnice ale noului sistem, document ce cuprinde peste 1000 de noi
cerinţe;
- Elaborarea noului format al sistemului („System Design”);
- Modificarea şi îmbunătăţirea portalului internet al Ministerului Justiţiei;
- PHARE RO 2004/016-772.01.04.13-15 - „Sprijin pentru continuarea procesului de informatizare” –

Training IT pentru personalul din sistemul judiciar. (Proiect de asistenţă tehnică).
Buget: 1.358.760 Euro PHARE

Perioada de implementare: Decembrie 2006 – Noiembrie 2007
Scopul proiectului: pregătirea judecătorilor, procurorilor, grefierilor şi a personalului de probaţiune în
vederea dobândirii unor cunoştinţe de bază şi a dezvoltării unor abilităţi în domeniul informatic
- au fost organizate sesiuni de pregătire în peste 85 de locaţii, la nivelul întregii ţări. Un număr de
10 183 persoane din cadrul sistemului judiciar (2 951 judecători, 1 759 procurori, 5 293 grefieri
şi 180 consilieri de probaţiune) au beneficiat de câte 50 de ore de pregătire în domeniul IT,
precum şi de accesul la programul de studiu individual (e - learning) care a fost creat în cadrul
proiectului.
- PHARE RO 2004/016-772.01.04.13 „Continuarea procesului de informatizare a instanţelor şi

parchetelor – livrare de echipamente IT pentru sistemul judiciar” (Proiect de investiţii).
Buget: 7.048.824 Euro (PHARE) şi 3.376.888 Euro (Cofinanţare)

Perioada de implementare: Decembrie 2006 – August 2007
Scopul proiectului: achiziţionarea de echipamente IT pentru sistemul judiciar
- În cadrul acestui program au fost achiziţionate echipamente IT, care au fost livrate şi instalate în
562 de locaţii beneficiare din ţară (Judecătorii, Tribunale, Curţi de Apel, Parchete, Birouri
Teritoriale Anticorupţie şi Penitenciare).
37
ROMÂNIA
- PHARE RO 2004/016-772.01.04.12 - „Îmbunătăţirea sistemului de asistenţă judiciară." (Proiect de

asistenţă tehnică).
Buget: 1.140.306 Euro (PHARE) + 50.000 Euro (Cofinanţare)

Perioada de Implementare: decembrie 2006 - martie 2008
Scopul proiectului: eficientizarea administrării justiţiei şi facilitarea liberului acces la justiţie,
perfecţionarea cadrului legal şi instituţional privind sistemul de asistenţă juridică şi creşterea nivelului de
informare a populaţiei în acest domeniu.
- a fost elaborat un raport de evaluare legislativă şi instituţională
- programul instanţă pilot creat în cadrul Judecătoriei Sector 2 funcţionează din data de 28 mai
2007, asistenţa judiciară fiind acordată cetăţenilor de către un avocat român aprobat ca expert
în cadrul proiectului. Până la data de 2 noiembrie au primit asistenţă 185 de persoane din
totalul de 259 de programări
- au fost organizate 12 ateliere de lucru pentru judecători, procurori, avocaţi, executori
judecătoreşti etc. la care au participat 152 de profesionişti din sistemul judiciar
- a fost elaborat proiectul studiului de fezabilitate privind propunerea de politică publică pentru un
nou sistem de asistenţa judiciară şi implicaţiile socio-economice, bugetare, instituţionale şi
statistice ce ar putea fi produse de adoptarea acesteia.
- PHARE RO 2004/016-772.01.05.02.02- LOT 1- Achiziţionarea de echipamente IT şi de software

pentru dezvoltarea sistemului informatic al sediului central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi
interconectarea cu sistemele serviciilor teritoriale – LOT 2 (Proiect de investiţii)
Buget: 239.200 Euro
Perioada de implementare: decembrie 2006 – octombrie 2007.
Scopul proiectului: conceperea şi implementarea unui soft prin intermediul căruia sa se asigure
colaborarea între personalul DNA (procurori şi alte categorii de personal care au acces la datele
dosarelor).
- Softul de colaborare (Collaborative Electronic System -CES) a fost dezvoltat şi implementat la
nivelul sediului central DNA, fiind livrate licenţe de utilizare ale softului CES pentru 500 de
utilizatori;
- A fost asigurată instruirea administratorilor şi utilizatorilor softului CES.
38
ROMÂNIA
- PHARE RO 2004/016-772.01.05.02.02- LOT 2 - Achiziţionarea de echipamente IT şi de software şi

pentru dezvoltarea sistemului informatic al sediului central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi
interconectarea cu sistemele serviciilor teritoriale – LOT 2. (Proiect de investiţii)
Buget: 588.116, 40 Euro
Perioada de implementare: decembrie 2006 - iulie 2007
Scopul proiectului: dotarea cu echipamente IT a DNA (sediu central şi servicii teritoriale) şi asigurarea
pregătirii de specialitate pentru cei care îl vor folosi.
- Au fost livrate şi instalate la sediile locaţiilor beneficiare (DNA – sediu central şi 18 servicii
teritoriale) următoarele echipamente IT: 2 servere tip I, 4 servere tip II, 1 rack, 1 storage, 17
aplicaţii firewall, 550 USB, 50 imprimante multifuncţionale, 100 staţii de lucru, şi 50 laptopuri.
- Au fost organizate sesiuni de formare profesională pentru 32 de utilizatori finali şi pentru 3
administratori
- PHARE RO 2004/016-772.01.06.01 - „Continuarea îmbunătăţirii sistemului penitenciar” (Proiect de

înfrăţire instituţională, având drept partener Spania).
Buget: 999.999,23 Euro (PHARE) şi 118.090 Euro (Cofinanţare)

Perioada de implementare: iunie 2006- februarie 2008
Scopul proiectului: pregătirea personalului însărcinat cu supravegherea deţinuţilor periculoşi precum şi
crearea şi implementarea unui sistem de management potrivit noii legi a statutului personalului din
sistemul penitenciar şi pregătirea personalului de conducere potrivit noilor atribuţii
A. Îmbunătăţirea capacităţii sistemului penitenciar de a gestiona deţinuţii periculoşi
- a fost analizată şi evaluată situaţia din penitenciare în ce priveşte deţinuţii periculoşi (controlul şi
măsurile de siguranţă aplicate, condiţiile de viaţă, regimul şi programele derulate) şi a nivelului
de siguranţă din penitenciare;
- au fost instruite 366 de persoane implicate în gestionarea deţinuţilor periculoşi
B. Îmbunătăţirea sistemului de management a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
- analiza şi evaluarea managementului practicat în penitenciarele româneşti după demilitarizare.
- au fost instruite peste 660 persoane din personalul cu funcţii de conducere din serviciile
centrale şi periferice, specialişti intervenţie psihosocială, responsabili resurse umane, ofiţeri
39
ROMÂNIA
formare profesională, judecători delegaţi cu executarea pedepselor, etc. pe tema

managementului penitenciar.
- PHARE RO 2004/016-772.01.06.02 - „Continuarea îmbunătăţirii sistemului penitenciar”. (Proiect de

investiţii).
Buget: 1.159.657,03 Euro (PHARE) şi 389.857,97 (Cofinanţare)

Perioada de implementare: ianuarie 2007 - august 2007
Scopul proiectului: achiziţionarea a 15 vehicule pentru transportul deţinuţilor
- toate cele 15 vehicule au fost omologate de către Registrul Auto Român, urmând a avea loc
înmatricularea lor.
- PHARE RO 2004 Framework Contract NO. Rosu 64, LOT 12 – „Consolidarea capacităţii
administrative în domeniul expertizei judiciare". (Proiect de asistenţă tehnică).
Buget : 145.620 Euro (PHARE) + 1.733 Euro (Cofinanţare)

Perioada de implementare: ianuarie - iulie 2007
Scopul proiectului: Pregătirea experţilor tehnici judiciari în vederea sporirii calităţii şi eficienţei
expertizelor în domeniul instrumentelor financiare europene şi a evitării prejudicierii fondurilor
comunitare
- au fost pregătiţi profesional 50 de experţi tehnici judiciari
- a fost elaborat unui Ghid de referinţe cuprinzând reglementări comunitare şi dispoziţii naţionale
privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, reglementări privind fondurile
europene, cazuri relevante în domeniu, recuperarea fondurilor comunitare folosite în mod
necorespunzător.
- PHARE RO 2004/016-772.01.04 – „Promovarea medierii ca mijloc alternativ de rezolvare a litigiilor

judiciare". (Proiect de înfrăţire instituţională, având drept partener Austria).

Buget: 213.061 Euro (PHARE) + 2.751 Euro (Cofinanţare)
Perioada de implementare: ianuarie - iulie 2007
40
ROMÂNIA
Scopul proiectului: punerea în practică a unei campanii de conştientizare şi promovare a medierii, ca

alternativă la rezolvarea litigiilor judiciare în diferite domenii de activitate, în rândul magistraţilor şi a altor
specialişti; elaborarea şi diseminarea de materiale de promovare a medierii, precum şi a Legii nr.
192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.
- organizarea a 8 seminarii pe tema medierii la care au participat 107 judecători şi 38 procurori şi
a 6 mese rotunde la care au participat judecători, procurori, avocaţi, psihologi, asistenţi sociali,
reprezentanţi ai Poliţiei Române, Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al
Magistraturi
- elaborarea a 5000 de postere şi 40000 de pliante conţinând informaţii generale privind
medierea care urmează să fie distribuite la toate instanţele şi parchetele din ţară.
2.. În cadrul exerciţiului anual PHARE 2005 au fost derulate următoarele proiecte:
- PHARE RO 2005/017-553.01.04.04.01 - „Consolidarea cadrului instituţional şi legislativ în domeniul

cooperării judiciare internaţionale”. (Proiect de înfrăţire instituţională, având drept partener Austria).
Buget: 1.199.990,19 Euro (PHARE) şi 236.200 Euro (Cofinanţare)

Perioada de implementare: octombrie 2006– aprilie 2008.
Scopul proiectului: consolidarea cooperării judiciare internaţionale în materie civilă, comercială şi penală
prin specializarea intensivă în acest domeniu a judecătorilor, procurorilor şi a grefierilor, elaborarea unor
manuale şi metodologii de lucru în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie civilă,
comercială şi penală, precum şi îmbunătăţirea site-ului Ministerului Justiţiei, secţiunea Cooperare
Judiciară.
- Au fost elaborate şi publicate manualele de cooperare judiciară în materie civilă, comercială şi
penală pentru judecători, procurori şi grefieri;
- Au fost elaborate 13 ghiduri ce cuprind metodologiile de lucru utilizate în domeniul cooperării
judiciare internaţionale în materie civilă, comercială şi penală;
- Aproximativ 300 de judecători şi procurori ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul cooperării
judiciare internaţionale au fost pregătiţi în cadrul seminariilor de formare profesională organizate
41
ROMÂNIA
în cadrul proiectului iar 10 experţi români au efectuat o vizită de studiu în Franţa, respectiv
Austria.
- partenerii austrieci au realizat o evaluare a site-ului Ministerului Justiţiei (secţiunea cooperare
judiciară internaţională) şi au prezentat un prim raport referitor la restructurarea/reorganizarea
acestuia.
- PHARE RO 2005/017-553.01.04.05 -“Continuarea asistenţei pentru consolidarea serviciilor de

probaţiune de reintegrare a victimelor din România” (Proiect de înfrăţire instituţională, având drept
partener Marea Britanie).
Buget: 1.590.450 euro (1.200.000 Euro PHARE şi 390.450 Euro – Cofinanţare)

Perioada de implementare: aprilie 2007 – octombrie 2008
Scopul proiectului: creşterea eficienţei sistemului de probaţiune şi de protecţie a victimelor în
conformitate cu cele mai bune practici UE.
- 127 de consilieri de probaţiune, 28 de viitori supervizori de practică şi 8 formatori din cadrul
sistemului românesc de probaţiune au luat parte la stagii de pregătire profesională susţinute de
experţi români şi britanici
- au fost constituite 5 grupuri de lucru la nivel local precum şi un grup de lucru la nivel naţional în
vederea revizuirii şi evaluării cadrului legal şi instituţional, precum şi a practicilor şi politicilor din
România în domeniul sprijinirii victimelor;
- a fost constituit un grupul naţional în vederea elaborării unor proceduri unitare de lucru cu
victimele;
- a fost începută activitatea de elaborare a unui plan pentru dezvoltarea strategică a sistemului
românesc de probaţiune;
- au avut loc misiuni de evaluare a politicii actuale existente în cadrul sistemului românesc de
probaţiune în domeniul educaţional, de perfecţionare profesională şi de recrutare a
personalului.
- PHARE RO 2005/017-553.01.04.04.02 şi - PHARE RO 2005/017-553.01.04.04.03 – „Livrarea de

echipamente audio–video pentru dotarea sediilor instanţelor de judecată – I” (2 Proiecte de investiţii)
42
ROMÂNIA
Buget: 389.376 Euro (290.591,31 euro PHARE şi 98.784,69 Euro – Cofinanţare) + 676.844,98 euro
(506.076,99 Euro – PHARE şi 170.767,99 euro – Cofinanţare )
Perioada de implementare: octombrie 2007 – iulie 2008
Scopul proiectelor: Achiziţionarea de echipament tehnic audio-video specific pentru 139 de locaţii (41
de tribunale, 10 curţi de apel, 86 de judecătorii, Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov şi Ministerul
Justiţiei) pentru a permite efectuarea de videoconferinţe în cadrul cauzelor aflate pe rolul instanţelor în
contextul cooperării judiciare internaţionale şi respectiv facilitarea îndeplinirii de către Ministerul Justiţiei,
în calitatea sa de autoritate centrală în materia cooperării judiciare internaţionale, a atribuţiilor specifice
în acest domeniu.
- contractele au fost semnate în cursul anului 2007, urmând ca implementarea sa (livrarea
echipamentelor audio-video către locaţiile beneficiare) să aibă loc în anul 2008.
- PHARE RO 2005/017-553.01.04.08 – „Continuarea procesului de informatizare la nivelul sistemului

judiciar”- Sistemul de Arhivare Electronică .(Proiect de investiţii)
Buget: 8.844.084 Euro (PHARE) şi 2.944.884 Euro (Cofinanţare)

Perioada de implementare: Septembrie 2007 – Septembrie 2008
Scopul proiectului: Dezvoltarea unui Sistem de Arhivare Electronică pentru sistemul judiciar, precum şi
livrarea şi instalarea de echipamente IT specifice utilizării acestui sistem.
- a fost începută etapa de analiză constând în evaluarea necesităţilor instituţiilor beneficiare
privind elaborarea aplicaţiei de arhivare electronică şi interconectarea acesteia cu aplicaţiile
deja existente în cadrul sistemului judiciar.
- PHARE RO 2005/017-553.01.04.06 - „Consolidarea capacităţii instituţionale si administrative a

Ministerului Justiţiei si Ministerului Public, ca instituţii publice centrale”. (Proiect de asistenţă tehnică)
Buget : 1.200.000 Euro

Perioada de implementare: noiembrie 2007- noiembrie 2008.
Scopul proiectului: consolidarea capacităţii administrative si instituţionale a Ministerului Justiţiei şi a
Ministerului public din perspectiva managementului resurselor umane, gestionării resurselor financiare,
43
ROMÂNIA
a activităţii de elaborare a actelor normative şi de avizare a acestora precum şi a capacităţii de

implementare a noilor atribuţii ce incumbă din statului de membru al UE.
- contractul a fost semnat pe data de 29 noiembrie 2007, iar în luna decembrie a avut loc conferinţa de
lansare a proiectului.
3. În ce priveşte Fişa Sectorială pentru Justiţie PHARE 2006/018-147.01.04 - „Sprijin pentru
îmbunătăţirea independenţei, profesionalismului şi managementului sistemului judiciar din România” a
fost demarată procedura de elaborare a documentaţiei de atribuire pentru proiectele de înfrăţire
instituţională, de asistenţă tehnică şi de investiţii care vor fi implementate de Ministerul Justiţiei, bugetul
total prevăzut fiind de 18.990.000 Euro ( 14.900.000 Euro PHARE şi 4.090.000 Euro Cofinanţare).
Proiectele care fac parte din fişa PHARE 2006 vizează: continuarea dezvoltării sistemului informatic
pentru sistemul judiciar ECRIS, dezvoltarea unităţilor penitenciare în special prin elaborarea unei
strategii de management a situaţiilor de criză ce pot apărea la nivelul unităţilor penitenciare , dezvoltarea
sistemului de justiţie pentru minori, a sistemului de probaţiune, precum şi a sistemului de administrare a
instanţelor prin dezvoltarea instituţiei managerului de instanţă, achiziţionarea de mobilier specific sălilor
de şedinţă ale instanţelor, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale judecătorilor prin dotarea instanţelor de
judecată cu mobilier, cât şi prin achiziţionarea de echipament tehnic de securitate, continuarea
informatizării sistemului judiciar prin consolidarea infrastructurii IT existente la nivelul sistemului judiciar
din România, asigurarea dotării generale a celor două penitenciare pentru minori şi tineri din România,
precum şi dotarea cu autoturisme a celor două penitenciare pentru minori şi tineri şi a centrelor de
reeducare, dotarea birourilor locale de probaţiune cu diferite echipamente.
II. PROGRAME ÎN CADRUL EXERCIŢIULUI DE PROGRAMARE FACILITATEA DE TRANZIŢIE
Pe parcursul anului 2007, în cadrul direcţiei au fost elaborate fişele de proiect pentru următoarele
proiecte:
- 2007/19343.01.05 - „Îmbunătăţirea sistemului român de statistică judiciară”
- 2007/19343.01.06 - „Consolidarea sistemului de probaţiune şi a cooperării inter-instituţionale în
domeniul protecţiei victimelor”
- 2007/19343.01.07- „Sprijin pentru consolidarea procedurii insolvenţei”
44
ROMÂNIA
- 2007/19343.01.08 - „Asistenţă pentru consolidarea respectării drepturilor omului în penitenciare

şi creşterea eficienţei sistemului penitenciar român”
Cele patru fişe de proiect au fost aprobate în luna noiembrie 2007 de către Comisia Europeană, urmând
ca în decursul anului 2008 să fie elaborată şi documentaţia de atribuire pentru acestea.
III. ALTE PROGRAME
- MATRA Flex – MAT/06/RM/8/2 - „Îmbunătăţirea sistemului de expertiză judiciară” (Proiect de asistenţă

bilaterală)
În perioada ianuarie – octombrie 2007 Ministerul Justiţiei a fost beneficiarul proiectului

„Consolidarea capacităţii sistemului de expertiză judiciară” (MAT06/RM/8/2) derulat în cadrul
programului Matra Flex 2006. Obiectivul proiectului l-a constituit creşterea eficienţei sistemului de
expertiză judiciară prin îmbunătăţirea cadrului legislativ existent în domeniu şi a fost implementat cu IVA
Policy Research and Consultancy (IVA), un institut de cercetare afiliat Universităţii din Tilburg.
În cadrul proiectului au fost organizate trei misiuni cu caracter consultativ ale experţilor olandezi,
ce au avut ca principal obiectiv consultarea instituţiilor din România implicate în activitatea de expertiză
criminalistică (Biroul Central de Expertiză Judecătorească, Institutul Naţional de Expertiză
Criminalistică, Institutul Naţional de Medicină Legală, Institutul de Criminalistică din cadrul
Inspectoratului General al Poliţiei Române, Corpul Experţilor Tehnici din România, etc). De asemenea,
s-au purtat discuţii şi cu judecătorii şi procurorii, cu reprezentanţii avocaţilor din cadrul Baroului
Bucureşti precum şi cu membrii Comisiei pentru elaborarea Codului de procedură penală, precum şi
reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei. Ca urmare a acestor misiuni, experţii olandezi au elaborat un
raport ce cuprinde atât principalele obstacole identificate în desfăşurarea activităţii de expertiză
judiciară, cât şi recomandări referitoare la îmbunătăţirea cadrului legislativ existent în domeniu.
- AGIS JLS/2006/AGIS/188 - „STOP/CAR – Stop the deviant careers of juvenile offenders” – proiect
implementat de Italia (Ministerul Justiţiei - Departamentul de Justiţie Juvenilă), România (Ministerul
Justiţiei), Germania şi Portugalia.
Buget: 258.390 Euro (180.873 Euro - grant primit de la Comisia Europeană şi 77.517 Cofinanţare de la
partenerii implicaţi în proiect)
Perioada de implementare: februarie 2007 – decembrie 2008
45
ROMÂNIA
Scopul proiectului: realizarea unui studiu privind recidiva în rândul infractorilor minori şi identificarea
celor mai eficiente strategii operaţionale pentru reducerea numărului de tineri recidivişti în fiecare dintre
ţările partenere.
În lunile februarie şi octombrie 2007 au avut loc două întâlniri de lucru trans-naţionale la Roma şi
Lisabona, având ca scop analizarea sistemelor de justiţie juvenilă din cele patru ţări europene (Italia,
Portugalia, Germania, România) şi în care au fost discutate rapoartele naţionale privind sistemul de
justiţie juvenilă, întocmite de către reprezentanţii partenerilor din proiect.
- E-POC III
Buget: 845.782,57 Euro – buget total al proiectului
Perioada de implementare: noiembrie 2006 – mai 2008
Scopul proiectului: Programul E-POC III reprezintă o continuare a programelor E-POC I şi E-POC II,
având drept principal scop îmbunătăţirea software-ului dezvoltat în cadrul programului E-POC II. Se are
astfel în vedere consolidarea sistemului de protecţie a datelor, adoptarea software-ului anterior
menţionat ca soluţie standard pentru schimbul de informaţii şi documente în vederea investigării
infracţiunilor privind terorismul internaţional, traficul de persoane, traficul de droguri, înlesnindu-se astfel
cooperarea între autorităţile naţionale şi Eurojust. Softul E-POC urmează a fi instalat pe câte două site-
uri ale fiecărui stat partener şi pe un site al Eurojust pentru adoptarea unui sistem comun de lucru.
La întâlniri de lucru organizate în vederea discutării propunerilor şi sugestiilor fiecărui partener pentru
realizarea obiectivelor acestuia, precum şi a analizării progreselor obţinute, ce au fost desfăşurate în
cadrul proiectului în cursul anului 2007, au participat reprezentanţi ai Ministerului Public, în calitate de
instituţie beneficiară.
Întrucât proiectul E-POC III nu presupune responsabilităţi directe pentru Ministerul Justiţiei, acesta
neavând atribuţii privind deţinerea şi administrarea de baze de date cu caracter operaţional,
administrarea acestuia a fost transferată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
46
ROMÂNIA
7. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
I. RESURSE UMANE
1. Îndeplinirea atribuţiilor referitoare la gestionarea carierei angajaţilor ministerului :
 Ocuparea posturilor vacante din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei
47
ROMÂNIA
 Situaţia posturilor în aparatul propriu al ministerului Justiţiei, în anul 2007, se prezintă după cum
urmează:
Luna Număr posturi alocat Număr posturi Număr Observaţii

ocupate posturi
vacante
Ianuarie 2007 412 (exclusiv demnitarii 316 96 În temeiul dispoziţiilor O.U.G.
şi posturile aferente nr.19/2003 privind consilierii pentru
cabinetului ministrului) afaceri europene , cu modificările şi
completările ulterioare, începând cu
data de 1 ianuarie 2007, 24 de posturi
de consilieri pentru afaceri europene
au fost preluate în aparatul propriu de
lucru al ministerului, pe bază de
protocol, 20 dintre aceste posturi fiind
ocupate.
În conformitate cu dispoziţiile Hotărârii
Guvernului nr.1918/2006 pentru
modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 83/2005 privind
organizarea şi funcţionarea
Ministerului Justiţiei, începând cu data
de 1 februarie 2007, 19 posturi din
cadrul Institutului Naţional de
Criminologie au fost redistribuite
Ministerului Justiţiei, prin desfiinţarea
I.N.C.
Aprilie 2007 470 (exclusiv demnitarii 375 95
(după şi posturile aferente
modificarea cabinetului ministrului)
H.G. nr.
83/2005 prin
384/2007)
48
ROMÂNIA
Octombrie 2007 461 (exclusiv demnitarii 375 95 Prin H.G. nr. 1267/2007 au fost
(după şi posturile aferente reduse 9 posturi de manager public
modificarea cabinetului ministrului) din aparatul propriu de lucru al
H.G. nr. Ministerului Justiţiei.
83/2005 prin
1267/2007)
Decembrie 471 (exclusiv demnitarii 394 77 Prin H.G. nr. 1348/2007, începând cu
2007 şi posturile aferente data de 6 noiembrie 2007, numărul
cabinetului ministrului) maxim de posturi a fost suplimentat
cu 10 posturi, care au fost distribuite,
prin ordin al ministrului justiţiei,
Direcţiei drept internaţional şi tratate ,
în vederea creării Unităţii magistraţilor
de legătură.
 În vederea ocupării posturilor vacante din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei, au fost organizate în
anul 2007 următoarele concursuri:
1. finalizarea rezultatelor concursului pentru ocuparea unor posturi vacante de personal de

specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, sesiunea octombrie 2006 – ianuarie
2007, fiind declaraţi admişi 21 de candidaţi;
2. concurs pentru ocuparea, pe perioadă determinată, a unor posturi vacante de personal
contractual, desfăşurat în luna februarie 2007, fiind admis un candidat;
3. concurs pentru ocuparea unor posturi vacante de funcţionar public cu statut special de
conducere, desfăşurat în perioada iunie-iulie 2007, fiind admişi 3 candidaţi;
4. concurs pentru ocuparea unor spoturi vacante de consilieri pentru afaceri europene,
desfăşurat în perioada iulie-august 2007, fiind declaraţi admişi 3 candidaţi;
5. concurs pentru ocuparea unor posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor, desfăşurat în perioada iulie-august 2007, fiind declaraţi admişi
21 de candidaţi;
6. concurs pentru ocuparea unor posturi vacante aferente funcţiilor publice, desfăşurat în
perioada septembrie –octombrie 2007, fiind declarat admis un candidat;
49
ROMÂNIA
7. concurs pentru ocuparea unor posturi vacante de funcţionar public cu statut special,
organizat în perioada septembrie-noiembrie 2007, fiind declaraţi admişi 16 candidaţi;
8. concurs pentru ocuparea unor posturi vacante de funcţionar public cu statut special,
organizat în perioada octombrie-decembrie 2007, fiind declaraţi admişi 7candidaţi;
9. concurs pentru ocuparea unor posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor şi procurorilor, organizat în perioada noiembrie –decembrie 2007. Acest
concurs a fost finalizat în luna ianuarie 2007, fiind ocupate 20 de posturi.
 referitor la formarea profesională a personalului aparatului propriu al Ministerului

Justiţiei:
Au fost organizate la sediul Ministerului Justiţiei 4 programe de perfecţionare profesională, pentru toate
categoriile de personal:
- curs de secretariat pentru 39 de persoane cu atribuţii în acest sens ;
- curs de achiziţii publice, la care au participat 26 de persoane;
- curs de management juridic pentru 49 de persoane;
- curs de engleză juridică pentru 107 persoane.
De asemenea, au participat la cursuri de formare continuă, în afara locului de muncă, 64 de persoane.

 Îndeplinirea altor atribuţii legate de gestionarea carierei personalului ministerului:
- organizarea examenelor în vederea promovării în clasă a funcţionarilor publici. Au fost

organizate două sesiuni, fiind promovaţi în clasă 7 funcţionari publici;
- realizarea demersurilor în vederea avansării în treapta de salarizare pentru 17 funcţionari
publici;
- organizarea examenului de promovare în funcţii de execuţie a personalului de specialitate
juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;
- efectuarea lucrărilor necesare realizării procesului de evaluare a performanţelor
profesionale individuale ale personalului din aparatul propriu de lucru;
- consultarea experţilor Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în problemele care privesc
funcţia publică şi funcţionarii publici;
- îndeplinirea formalităţilor cu privire la obţinerea avizelor necesare pentru structura funcţiilor
publice din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei;
50
ROMÂNIA
- întocmirea Planului de ocupare a funcţiilor publice din aparatul propriu al ministerului,

centralizarea datelor transmise de unităţile subordonate ministerului şi transmiterea
acestora Agenţiei Naţionale Funcţionarilor Publici;
- întocmirea şi transmiterea diferitelor situaţii solicitate de Agenţia Naţională a Funcţionarilor
Publici.
2. Colaborarea cu Consiliul Superior al Magistraturii
- Ministerul Justiţiei, prin intermediul Serviciului resurse umane şi relaţia cu Consiliul Superior
al Magistraturii a colaborat cu Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul CSM, în
ceea ce priveşte stabilirea drepturilor salariale pentru judecători. În anul 2007 au fost
redactate, cu aproximaţie, 1.000 de proiecte de ordin cu privire la stabilirea drepturilor
salariale pentru judecători;
- întocmirea solicitărilor adresate acestei instituţii cu privire la delegarea/detaşarea
judecătorilor şi procurorilor în Ministerul Justiţiei sau în unităţile subordonate acestuia.
3. Alte activităţi:
- redactarea proiectelor de ordin cu privire la stabilirea drepturilor salariale pentru personalul

care, potrivit legii, este numit prin ordin al ministrului justiţiei;
- întocmirea, cu aproximaţie, a 11 dosare de pensie pentru personalul din aparatul propriu al
ministerului, precum şi realizarea formalităţilor necesare actualizării pensiilor de serviciu pentru
judecători şi personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor de judecată;
- împreună cu Direcţia de probaţiune, organizarea concursului de ocupare a unor posturi vacante
de consilieri de probaţiune şi inspectori de probaţiune, fiind ocupate în urma finalizării
rezultatelor acestuia 127 de posturi de consilieri de probaţiune şi 6 posturi de inspectori de
probaţiune;
- îndeplinirea, împreună cu Direcţia de probaţiune, a formalităţilor necesare organizării
concursului de promovare în grad şi definitivare a consilierilor de probaţiune.
- redactarea punctelor de vedere pe marginea proiectelor de acte normative sau a altor lucrări, la
solicitarea compartimentelor Ministerului Justiţiei (exemplu: proiectul legii cu privire la
salarizarea judecătorilor şi procurorilor, proiectul legii de modificare a Legii privind statutul
51
ROMÂNIA
personalului auxiliar de al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea,

proiectul legii privind sistemul naţional de probaţiune);
- redactarea punctelor de vedere pe marginea proiectelor de regulamente referitoare la
activitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor:
- proiectul Regulamentului privind condiţiile de participare, organizare şi desfăşurare
a concursurilor pentru ocuparea funcţiilor vacante de director general, director
general adjunct şi director de direcţie în cadrul Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor, precum şi de director de unitate penitenciară;
- proiectul Regulamentului privind condiţiile de participare, organizare şi desfăşurare
a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante şi avansare, precum şi condiţiile
pentru modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici din
sistemul administraţiei penitenciare;
- proiectul Regulamentului privind aprobarea Normelor metodologice privind
aplicarea dispoziţiilor O.G. nr. 64/2006.
- întocmirea proiectelor de ordin cu privire la numirea în funcţii de conducere în sistemul
administraţiei naţionale a penitenciarelor (numirea directorilor de penitenciar, judecători şi
procurori detaşaţi);
- îndeplinirea formalităţilor necesare numirii în funcţie a asistenţilor judiciari, ca urmare
vacantării unor posturi de acest fel;
- întocmirea proiectelor de ordin cu privire la numirea şi eliberarea din funcţie a directorului
general al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, a directorilor oficiilor registrului
comerţului de pe lângă tribunale;
- fundamentarea şi redactarea proiectelor Regulamentului privind:
- Regulamentului pentru ocuparea, prin concurs, a posturilor de execuţie vacante de
personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, din Ministerul
Justiţiei;
- Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea examenului de promovare a
personalului de specialitate juridică, cu funcţii de execuţie, asimilat judecătorilor şi
procurorilor, din Ministerul Justiţiei;
- Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a personalului de
specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, din Ministerul Justiţiei;
- Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a
posturilor vacante de consilieri pentru afaceri europene din Ministerul Justiţiei;
52
ROMÂNIA
- Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a

posturilor vacante de funcţionar public cu statut special din aparatul propriu al
Ministerului Justiţiei.
II. ORGANIZAREA INSTANŢELOR
Principalele activităţi desfăşurate în anul 2007:
 Elaborarea unui studiu privind reorganizarea instanţelor cu volum mic de

activitate
Grupul de lucru constituit în acest sens, format din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi
Consiliului Superior al Magistraturii, a analizat, într-o primă etapă, 11 judecătorii care au înregistrat în
ultimii ani cel mai mic volum de activitate, respectiv Judecătoriile Şomcuta Mare, Întorsura Buzăului,
Gurahonţ, Făget, Bozovici, Agnita, Sălişte, Hârşova, Măcin, Babadag, Pogoanele. Propunerile au inclus
şi analiza situaţiei parchetelor de pe lângă instanţele în cauză, pe baza datelor obţinute de la Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Studiul privind propunerile de reorganizare a instanţelor şi a parchetelor cu volum mic de
activitate a fost înaintat conducerii Ministerului Justiţiei, respectiv Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii, pentru ca, în măsura în care criteriile avute în vedere, modalitatea de analiză şi concluziile
studiului vor fi aprobate, să se aleagă una din următoarele variante de lucru:
implementarea măsurilor cuprinse în prezentul studiu, respectiv modificarea Anexei la Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmând să
fie monitorizat impactul acestor măsuri, după care să fie întocmită analiza celorlalte instanţe cu volum
mic de activitate;
continuarea analizei şi pentru celelalte judecătorii care se încadrează în categoria instanţelor cu volum
redus de activitate, formularea unor concluzii generale şi implementarea întregului ansamblu de măsuri
de reorganizare (această din urmă variantă fiind adoptată de conducerea Ministerului Justiţiei şi de
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii).
În şedinţa din data de 08.01.2007 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis amânarea
analizării studiului privind reorganizarea celor 11 instanţe cu volum mic de activitate, în vederea
extinderii evaluării şi asupra celorlalte instanţe cu volum mic, cât şi pentru reevaluarea posibilităţii de
redistribuire a judecătorilor.
53
ROMÂNIA
În consecinţă, în cadrul grupului de lucru comun s-a procedat la extinderea numărului

instanţelor cu volum mic de activitate, prin analizarea tuturor instanţelor cu volum situat sub 2.000 de
cauze în anul 2006, indiferent de numărul posturilor de judecători prevăzut pe schemă, dar şi a
instanţelor cu volum de peste 2.000 de cauze, dar cu o schemă de judecători mai mică sau egală cu 4
posturi, rezultând 39 de instanţe.
Concluziile studiului privind reorganizarea instanţelor cu volum mic de activitate, înaintat
conducerii ministerului, nu au fost valorificate, întrucât la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii s-a
decis amânarea derulării acestui proiect, datele iniţiale pe baza cărora a fost elaborat studiul fiind
modificate semnificativ, ca urmare a intervenţiei unor factori, precum:
- modificări legislative semnificative privind competenţa: elaborarea celor două
noi coduri de procedură, în materie civilă şi în materie penală;
- derularea în paralel a proiectului privind stabilirea gradului de complexitatea
cauzelor;
- stabilirea volumului optim de cauze / judecător.
 Stabilirea circumscripţiei teritoriale a Judecătoriei Bechet, judeţul Dolj
Au fost efectuate lucrările necesare privind stabilirea circumscripţiei teritoriale a Judecătoriei
Bechet, judeţul Dolj, în vederea punerii în funcţiune a acestei instanţe judecătoreşti, finalizate prin
adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 27/2008 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr.
337/1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii.
Alte activităţi:
- Transformarea unor posturi din statele de funcţii ale instanţelor judecătoreşti,
ca urmare a reorganizării / externalizării unor servicii (transformarea unor
posturi de paznic ca urmare a asigurării pazei instanţelor de către Jandarmeria
Română) – aproximativ 120 de ordine;
- Transferul unor posturi din cadrul instanţelor judecătoreşti, ca urmare a
monitorizării fluctuaţiilor în volumul de activitate al instanţelor – aproximativ 40
de ordine;
- Asigurarea posturilor de judecător, prevăzute în fondul de rezervă, conform
dispoziţiilor art. 1341 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Efectuarea lucrărilor necesare privind aprobarea statelor de funcţii ale
instanţelor judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din Legea nr.
54
ROMÂNIA
304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare;
- Modificarea tabelului nominal cuprinzând experţii criminalişti autorizaţi potrivit
Ordonanţei Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experţilor criminalişti,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 488/2002.
8. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII SISTEMULUI JUDICIAR ŞI DERULAREA

PROGRAMELOR DE INVESTIŢII ÎN ANUL 2007
I. INFORMATIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR
 Dotarea cu tehnică de calcul şi produse software
Prin programul PHARE 2004 - 404 servere, 6096 calculatoare, 1800 imprimante şi 174 SAN-uri
au fost achiziţionate şi livrate către Ministerul Justiţiei, recepţia finală a echipamentelor având loc în luna
august 2007.
În perioada septembrie – noiembrie 2007 s-au elaborat specificaţiile tehnice pentru continuarea
dotării instanţelor, parchetelor şi penitenciarelor cu echipamente de tehnică de calcul, conform
solicitărilor formulate de aceste instituţii, din fondurile aferente programului PHARE 2006 (pentru acest
55
ROMÂNIA
obiectiv în fişă s-au alocat 6 mil. euro). De asemenea s-au elaborat specificaţiile tehnice pentru dotarea
arhivelor şi registraturilor instanţelor şi locurilor de acces pentru deţinuţii aflaţi în procedură de judecată,
cu echipamente de supraveghere video. Finanţarea va fi asigurată tot din fonduri PHARE 2006, în acest
scop fiind alocaţi 3 mil. euro. Procedurile de achiziţie PHARE se estimează că vor debuta în prima parte
a anului 2008.
 Crearea unei reţele informatice de comunicaţii WAN şi interconectarea tuturor

instituţiilor sistemului judiciar prin această reţea
În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1213/2005 privind realizarea de către instituţiile din
sistemul judiciar, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, a reţelei securizate de
comunicaţii de arie extinsă, Serviciul de Telecomunicaţii speciale în colaborare cu Direcţia de
Exploatare a Tehnologiei Informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei, au implementat reţeaua WAN de
arie extinsă pentru întreg sistemul judiciar în cursul anului 2006.
În anul 2007 toate instanţele au beneficiat de comunicaţii de date IT, poştă electronică, internet
etc. prin intermediul acestei reţele.
 Crearea/dezvoltarea reţelelor LAN în toate în toate instituţiile sistemului judiciar
În vederea instalării echipamentelor toate instanţele şi-au dezvoltat/realizat reţelele LAN, proces finalizat
în 2007 – reţele locale.
 Dezvoltarea şi extinderea sistemului informatic ECRIS la nivel naţional în toate
instanţele şi parchetele
Sistemul informatic ECRIS de management al dosarelor de judecată, varianta III este instalat în
toate instanţele. Toate instanţele publică în prezent date relevante extrase din dosare pe portalul
instanţelor de judecată.
Sistemul ECRIS este în cursul unei noi dezvoltări pentru trecere la varianta IV, prin care se are
în vedere în special modulul de parchete, crearea legăturii cu aplicaţia de evidenţă a deţinuţilor din
penitenciare, crearea legăturii dintre instanţe şi parchete, dezvoltarea modulului de executări penale,
statistică judiciară centralizată pentru instanţe şi parchete, aplicaţie pentru gestionarea activităţii
aferente serviciilor de probaţiune şi interfaţarea acestei aplicaţii cu etc. Dezvoltarea a debutat în luna
ianuarie 2007.
56
ROMÂNIA
Registratura unică informatică a MJ este în curs de dezvoltare prin acelaşi program PHARE
2004, următoarea versiune a aplicaţiei urmând să fie dată în funcţiune în cursul lunilor aprilie-mai 2008.
Din fonduri PHARE s-au achiziţionat echipamente de videoconferinţă şi audiere a martorilor cu
identitate ascunsă şi astfel încât toate curţile de apel, tribunale şi judecătorii din reşedinţele de judeţe să
beneficieze de astfel de echipamente. Echipamentele vor fi livrate în prima parte a anului 2008.
De asemenea s-a derulat achiziţia din fonduri PHARE (PHARE 2005) pentru proiectul de
arhivare electronică a dosarelor de judecată. Este în curs de derulare analiza pentru dezvoltarea
aplicaţiilor software de gestionare a dosarelor arhivate. Dotarea cu echipamentele de arhivare a
instituţiilor sistemului judiciar (instanţe, parchete, penitenciare) urmează să se deruleze până în luna
august 2008.
Totodată, în cursul anului 2007 a fost dezvoltat şi lansat noul site web al Ministerului Justiţiei,
în data de 02 decembrie 2007. Urmează să fie îmbunătăţit, în special în ceea ce priveşte extinderea
funcţiei de căutare generală.
II. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII ŞI EVOLUŢIA PROIECTELOR DE INVESTIŢII ÎN 2007
Procesul investiţional desfăşurat de către Ministerul Justiţiei în anul 2007 a urmărit obiectivele
stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 232 din 30 martie 2005 privind aprobarea Strategiei de reforma a
sistemului judiciar pe perioada 2005÷2007 şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei de
reforma a sistemului judiciar pe perioada 2005÷2007, componenta: „ Consolidarea capacităţii
administrative a sediilor de instanţe şi parchetelor ”.
Procesul investiţional desfăşurat de către Ministerul Justiţiei în anul 2007 a urmărit obiectivele
stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 232 din 30 martie 2005 privind aprobarea Strategiei de reforma a
sistemului judiciar pe perioada 2005÷2007 şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei de
reforma a sistemului judiciar pe perioada 2005÷2007, componenta: „ Consolidarea capacităţii
administrative a sediilor de instanţe şi parchetelor ”.
I. În anul 2007 au fost finalizate următoarele obiective de investiţii şi lucrări de intervenţie asimilate
investiţiilor:
1. lucrări de investiţii – sedii noi de instanţe judecătoreşti (recepţionate şi puse în funcţiune)

 Tribunal Vaslui,
57
ROMÂNIA
 Tribunal Călăraşi
 Judecătorie Videle – Tribunal Teleorman
şi finalizarea lucrărilor la sediu Tribunal Dâmboviţa.
2. lucrări de intervenţie asupra fondului construit – reparaţii capitale, consolidare sedii de instanţe
judecătoreşti, lucrări recepţionate:
 Reparaţii capitale şi consolidare Tribunal Suceava
 Reparaţii capitale Judecătoria Roşiori de Vede – Tribunal Teleorman.
II. Tot în anul 2007 a fost continuată execuţia de lucrări de investiţii şi lucrări de intervenţie asupra
fondului construit, astfel:
1. lucrări de investiţii la sediul
 Tribunalului Prahova şi
 racord gaze naturale la Judecătoria Bicaz – Tribunal Neamţ;
2. lucrări de reparaţii capitale, consolidare şi restaurare:

 Reparaţii capitale, consolidare, restaurare Palat Dicasterial Timiş – Tribunal Timiş
şi
 lucrări de consolidare şi reparaţii capitale Judecătorie Zimnicea – Tribunal
Teleorman.
În exerciţiul bugetar 2007 s-a asigurat finanţarea serviciilor de proiectare – faza

prefezabilitate/fezabilitate pentru obiectivele de investiţii publice, precum şi pentru lucrările de
intervenţie asimilate investiţiilor, faza de proiectare: expertiză tehnică, studiu fezabilitate şi proiect tehnic
şi detalii de execuţie, după caz, astfel:
1. obiective de investiţii: Palat de Justiţie Neamţ (Tribunal Neamţ şi Judecătorie Piatra Neamţ),
Judecătorie Câmpeni – Tribunal Alba, Judecătorie Fălticeni – Tribunal Suceava, Extindere Tribunal
Gorj;
2. lucrări de intervenţie asupra fondului construit:
2.1. lucrări de natura consolidărilor: Judecătorie Mediaş – Tribunal Alba, Judecătorie
Hunedoara – Tribunal Hunedoara, Judecătorie Rupea – Tribunal Braşov, Judecătorie Făgăraş –Tribunal
58
ROMÂNIA
Braşov, Judecătorie Turda – Tribunal Cluj, Judecătorie Gherla – Tribunal Cluj, Judecătorie Însurăţei –
Tribunal Brăila;
2.2. lucrări de natura reparaţiilor capitale: Tribunal Bacău, Tribunal Satu – Mare, Judecătorie
Rupea – Tribunal Braşov, Judecătorie Făgăraş – Tribunal Braşov, Tribunal Cluj, Tribunal Bistriţa -
Năsăud, Judecătorie Constanţa – Tribunal Constanţa, Judecătorie Băneasa – Tribunal Constanţa,
Judecătorie Băneasa – Tribunal Constanţa.
III. De asemenea, în anul 2007 au fost asigurate sume de la bugetul de stat pentru actualizarea
documentaţiilor de proiectare, faza – studiu de fezabilitate aferente obiectivelor finanţate de la Banca
Mondială – obiective de investiţii derulate de către Direcţia de Implementarea a Proiectelor Finanţate din
Împrumuturi Externe:
1. Reabilitarea sediu Curte de Apel Piteşti, Extindere Tribunal Dolj şi Curte de Apel Craiova, Sediu
nou Judecătorie Orşova – Tribunal Mehedinţi, Reabilitarea Judecătorie Câmpina şi Vălenii de Munte –
Tribunal Prahova.
Conform bugetului aprobat şi rectificat al Ministerului Justiţiei, în anul 2007, pentru activele
nefinanciare au fost alocate fonduri de la bugetul de stat, având următoarea structură:
mii LEI
Active nefinanciare 47.885
Active fixe (71.01.01)
I Construcţii 14.956
● Investiţii noi 11
● Investiţii în continuare 10.954
● Achiziţii 3.060
● Consolidări 702
● Studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate şi a
177
altor studii aferente obiectivelor de investiţii
● Alte cheltuieli asimilate investiţiilor 52
II Maşini, echipamente şi mijloace de transport 24.691
III Mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale 2.669
IV Alte active 41
Reparaţii capitate aferente activelor fixe (71.03) 5.528
59
ROMÂNIA
Defalcarea alocaţiilor bugetare în anul 2007, pentru alineatului 71.01.01 Construcţii, a fost următoarea:
71.01.01 Construcţii
0,3% 4,7% 0,1%
20,5%
1,2%
73,2%
Investiţii noi
Investitii in continuare
SPF, a SF şi a altor studii aferente obiectivelor de investiţii;
Achiziţii
Alte cheltuieli asimilate investiţiilor
Consolidări
Totodată, conform Hotărârii Guvernului nr. 543 din 09 iunie 2005 privind aprobarea Strategiei
de informatizare a sistemului judiciar pe perioada 20052009 şi organizarea şi funcţionarea Comisiei de
monitorizare şi implementare a Strategiei , sediile instanţelor judecătoreşti au fost dotate cu echipamente
IT, potrivit unor proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile de preaderare, iar prin bugetul
de stat aprobat pentru anului 2007 au fost asigurate sumele necesare pentru amenajarea spaţiilor –
camere servere cu echipamente/instalaţii de climatizare profesionale pentru buna funcţionarea a
respectivelor dotări IT.
În anul 2007, parcurile auto ale instanţelor judecătoreşti (curţi de apel, tribunale şi judecătorii)
au fost dotate cu autoturisme achiziţionate centralizat prin aplicarea procedurii de licitaţie deschisă
organizată şi desfăşurată de Ministerul Justiţiei, sursa de finanţare fiind bugetul de stat.
Prin finanţare de la bugetul de stat, în anul 2007 au fost achiziţionate bunuri de natura
mijloacelor fixe, anume echipament/instalaţii, sisteme de protecţie umană şi materială şi mobilier pentru
desfăşurarea actului de justiţie în bune condiţii.
60
ROMÂNIA
9. DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE PROBAŢIUNE
Principalele repere ale anului 2007 pentru sistemul de probaţiune:
I. LEGISLAŢIE
1. Contribuţie la elaborarea cadrului legislativ din perspectiva reformei sistemului judiciar şi a

statutului României ca membru al Uniunii Europene:
- În cursul anului 2007, la nivelul Ministerului Justiţiei a fost constituit un grup de lucru format din
reprezentanţi ai Direcţiei de Probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei, ai serviciilor de
probaţiune şi ai Asociaţiei de Probaţiune din România, în vederea analizării proiectului Noului
Cod Penal şi formulării unor propuneri, către comisia de elaborare a acestuia, pe aspecte
privind activitatea serviciilor de probaţiune;
61
ROMÂNIA
- Asigurarea reprezentării Ministerului Justiţiei la Grupul de lucru al Consiliului Uniunii Europene

în domeniul cooperării judiciare în materie penală în vederea elaborării unui proiect de Decizie
– Cadru privind recunoaşterea şi supravegherea pedepselor suspendate, a pedepselor
condiţionate şi a sancţiunilor alternative. Proiectul are ca scop facilitarea reintegrării sociale a
persoanelor condamnate prin stabilirea regulilor potrivit cărora un stat membru recunoaşte
hotărârile judecătoreşti sau deciziile de probaţiune pronunţate în alt stat membru, în scopul
supravegherii măsurilor de probaţiune şi a sancţiunilor alternative.
2. Iniţierea unor proiecte de acte normative care să răspundă unor necesităţi interne:
- La 1 aprilie 2007 au intrat în vigoare prevederile art. 482 din Codul de Procedură Penală
privind înlocuirea anchetei sociale, întocmită în toate cazurile cu infractori minori, cu referatul
de evaluare realizat de serviciile de probaţiune. Având în vedere dezechilibrul major introdus în
activitatea serviciilor de probaţiune, precum şi utilitatea redusă a referatului de evaluare în
cursul urmăririi penale, Direcţia de Probaţiune a întocmit un proiect de Ordonanţă de Urgenţă a
Guvernului pentru eliminarea obligativităţii solicitării din partea organelor de urmărire penală.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii;
- Ţinând cont de legislaţia europeană în domeniul lucrului cu victimele infracţiunilor şi de
impedimentele înregistrate la nivelul serviciilor de probaţiune privind această responsabilitate a
fost realizat o propunere privind modificarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru
asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor. Propunerea vizează reorientarea responsabilităţii
serviciilor de probaţiune de a oferi consiliere psihologică victimelor infracţiunilor către structurile
special create pentru protecţia victimelor infracţiunilor;
- Reorganizarea sistemului de probaţiune se înscrie în procesul de raliere a sistemului judiciar
român la standardele Uniunii Europene, standarde care presupun existenţa unei individualităţi
a probaţiunii, precum şi forme de organizare autonome. În acest sens, în cursul anului 2007,
Direcţia de Probaţiune a constituit un grup de lucru format din practicieni şi reprezentanţi ai
structurii centrale în vederea elaborării unui act normativ care să prevadă reorganizarea
sistemului de probaţiune. Actul normativ a fost supus dezbaterii publice;
- Pentru a realiza o evaluare cât mai obiectivă a personalului de probaţiune a fost realizată o
nouă Metodologie de evaluare a performanţelor profesionale a personalului din serviciile de
probaţiune;
- În cursul anului 2007 a fost elaborat Regulamentul privind realizarea cercetării disciplinare a
personalului din serviciile de probaţiune.
62
ROMÂNIA
II. CONSOLIDAREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE
- Finalizarea concursului derulat la nivel naţional pentru ocuparea a 152 de posturi vacante de
consilieri de probaţiune şi a 3 posturi de inspectori de probaţiune;
- Numirea în funcţie, în luna martie 2007, a 3 inspectori de probaţiune, iar în luna aprilie 2007, a
124 consilieri de probaţiune care au promovat concursul organizat in acest sens;
- Finalizarea examenului de definitivare şi a concursului de promovare în grade profesionale
pentru personalul din serviciile de probaţiune pentru care au fost înscrişi 80 consilieri de
probaţiune şi 1 inspector de probaţiune;
- Realizarea a două proiecte de protocoale de colaborare spre a fi încheiate cu Ministerul
Internelor şi Reformei Administrative şi cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor
Copilului;
- Proiect de ordin al Ministrului Justiţiei pentru stabilirea celor 82 de sedii ale serviciilor de
probaţiune.
III. MANAGEMENT
- Consolidarea coordonării şi controlului efectiv al serviciilor de probaţiune – obiectiv prevăzut în

Planul de acţiune pentru implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar
- Realizarea a 10 inspecţii de fond - în cadrul Serviciilor de Probaţiune Dâmboviţa, Giurgiu,
Buzău, Sălaj, Bihor, Harghita, Iaşi, Braşov, Călăraşi, Sibiu, 1 inspecţie de incident la Serviciul
de Probaţiune Vaslui, 1 activitate de monitorizare la Serviciul de Probaţiune Buzău,
- Introducerea supervizorului de practică în cadrul serviciilor de probaţiune,
- Îndrumarea aspectelor de practică prin intermediul inspectorilor şi coordonatorilor zonali,
- Emiterea de circulare privind clarificarea aspectelor de practică înregistrate în activitatea
serviciilor de probaţiune.
Pentru a eficientiza managementul sistemului de probaţiune, în cadrul programului
„Consolidarea instituţiei probaţiunii în România” derulat de Direcţia de Probaţiune în parteneriat
Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională al Guvernului Marii Britanii a continuat procesul de
implementare a unui model european de management – European Excellence Model (EEM).
IV. PROGRAME DE ASISTENŢĂ ŞI CONSILIERE
63
ROMÂNIA
- Implementarea a 3 programe distincte de lucru introduse prin intermediul PHARE 2003

Twinning Light şi dezvoltate sub programul PHARE 2005, de către experţi britanici împreună
cu 23 de practicieni români: program de pregătire în domeniul consilierii victimei, program de
lucru cu infractorii individual - ONE TO ONE şi program de lucru cu grupul de infractori -
GROUP WORK,
- Pilotarea a 4 programe de lucru cu infractorii dezvoltate în cadrul unui program MATRA:
dezvoltarea abilităţilor sociale pentru minori, dezvoltarea abilităţilor sociale pentru adulţi (tineri),
adaptarea unui instrument de evaluare a nevoilor aplicat beneficiarilor serviciilor de probaţiune,
dezvoltarea şi implementarea “muncii în folosul comunităţii”.
V. COLABORĂRI INTERNAŢIONALE
INSTITUŢII/ORGANISME DIN EUROPA

 Guvernul Marii Britanii prin programul Global Opportunity Fund gestionat de Ambasada Marii
Britanii la Bucureşti - Proiect “Consolidarea instituţiei probaţiunii în România” – perioada de
implementare 2004 – 2007
- organizarea unor sesiuni de formare pentru personalul de probaţiune de la nivel central şi local
pentru implementarea „Modelului European de Excelenţă în Management” în cadrul serviciilor
de probaţiune. În perioada 3- 4 iulie 2007 au fost formaţi 45 de formatori români în acest
domeniu,
- derularea a 2 seminarii regionale (Bacău şi Constanţa) având ca temă „Munca în folosul
comunităţii” şi „Liberarea condiţionată” la care au participat judecători, procurori, poliţişti,
reprezentanţi ai comunităţilor locale, precum şi consilieri de probaţiune în vederea promovării
sancţiunilor comunitare.
- Proiectul s-a finalizat în luna iulie 2007 printr-o conferinţă de închidere desfăşurată în prezenţa
d-nei Secretar de Stat Katalin Barbara Kibedi.
 Ministerul Justiţiei(Marea Britanie) - Serviciul Naţional pentru Managementul Infractorilor

- Proiect - EU PHARE Proiect RO05/IB/JH/04 “Continuarea asistenţei pentru consolidarea
serviciilor de probaţiune in România” – perioada de implementare 2007 – 2008;
- Formarea iniţială a 124 consilieri de probaţiune recrutaţi în cursul anului 2007;
- Formarea a 27 supervizori de practică din rândul consilierilor cu experienţă în domeniu;
64
ROMÂNIA
- Revizuirea şi dezvoltarea a două programe de lucru cu infractorii (programe de lucru individual

şi de grup),
- Pilotarea programului de lucru cu grupul de infractori în 8 servicii de probaţiun;
- Stabilirea a două grupuri naţionale de lucru şi 9 grupuri locale în centre pilot pentru dezvoltarea
unor bune practici de lucru în probaţiune conform standardelor europene. Aceste grupuri
reunesc reprezentanţi ai organelor judiciare, instituţiilor publice, organizaţiilor
neguvernamentale de la nivel central şi local,
- Debutul realizării unei strategii de dezvoltarea pentru sistemul de probaţiune,
- Debutul realizării unei strategii educaţionale pentru personalul de probaţiune împreună cu
reprezentanţi ai universităţilor din Iaşi, Cluj, Bucureşti, Timişoara.
 Ministerul Afacerilor Externe din Olanda – Comitetul Naţional Helsinki

- Proiect MATRA „Reintegrarea socială a delincvenţilor minori – introducerea sancţiunilor
comunitare în România” – perioada de implementare 2005 – 2008
- Selectarea a 13 servicii de probaţiune care au pilotat 4 programe de reintegrare socială,
dezvoltate prin preluarea acestora de la experţi olandezi şi adaptarea la contextul românesc:
“Colectare de date şi diagnoză”, “Dezvoltarea de abilităţi sociale pentru minori”, “Dezvoltarea
de abilităţi sociale pentru majori”, “Proceduri de lucru pentru implementarea activităţii
neremunerate în folosul comunităţii”. Astfel, primul program a fost implementat în serviciile de
probaţiune Olt, Dolj, Timiş şi Cluj, cel de-al doilea în Arad, Iaşi, Braşov, cel de-al treilea în
Bucureşti, Covasna, Dâmboviţa şi Argeş iar ultimul în Bucureşti şi Vrancea,
- Evaluarea activităţii obţinute în urma pilotării şi readaptarea programelor, acolo unde a fost
necesar,
- Realizarea unei estimări înaintată departamentului economic din Ministerul Justiţiei prin care
să se asigure fondurile necesare diseminării şi implementării ulterioare, la nivel naţional, a
celor patru programe de reintegrare,
- Formarea de formatori cu scopul diseminării celor patru programe la nivel naţional şi a vizat
abilitarea a 12 consilieri de probaţiune pentru a pregăti, la rândul lor, în funcţie de fiecare
program de reintegrare specific, restul consilierilor de probaţiune din cele 41 de servicii,
- Conceperea unui proiect de plan de diseminare şi implementare a celor patru programe la
nivel naţional, activitate realizată de coordonatorul din partea Ministerului Justiţiei, sprijinit de
coordonatorul din partea Comitetului Helsinki din Olanda.
65
ROMÂNIA
 Organizaţia neguvernamentală elveţiană VEBO

Proiect – Înfiinţarea unor ateliere pentru derularea muncii în folosul comunităţii în România –
perioada de implementare 2007 – 2011
- desemnarea, în urma unui interviu, a managerului de proiect,
- mai 2007 – decembrie 2007 analiza oportunităţii înfiinţării atelierului şi
identificarea locaţiilor pentru înfiinţarea celor două ateliere, precum şi realizarea unui plan de
acţiune de către managerul de proiect şi prezentarea acestuia grupului director al proiectului
format din reprezentanţii VEBO şi ai Ministerului Justiţiei.
 Conferinţa Europeană Permanentă de Probaţiune – CEP

Direcţia de Probaţiune este membru al acestei organizaţii europene şi în virtutea acestei calităţi
a fost reprezentată, în cursul anului 2007, la diferite reuniuni de lucru privind practica în probaţiune.
INSTITUŢII/ORGANISME DIN STATELE UNITE ALE AMERICII

- Departamentul de Justiţie al SUA
- Colaborarea cu Serviciul Federal de Probaţiune din Statele Washington (prin intermediul
biroului Ataşatului juridic al Ambasadei SUA la Bucureşti) şi Florida (prin contactele directe ale
Direcţiei de Probaţiune).
- Direcţia de Probaţiune a organizat în cursul anului 2007 întâlniri între consilieri de probaţiune
din România şi ofiţeri de probaţiune din Statele Washington şi Florida în vederea realizării unui
schimb informaţional menit a contribui la îmbunătăţirea practicilor în acest domeniu. Întâlnirile
au avut loc la Bucureşti, Tulcea, Piatra-Neamţ şi Baia Mare şi au reunit pe lângă reprezentanţi
ai sistemului de probaţiune şi pe cei ai organelor judiciare, instituţiilor publice, organizaţiilor
neguvernamentale de la nivel central şi local.
VI. ANALIZĂ STATISTICĂ COMPARATIVĂ PRIVIND ACTIVITATEA SERVICIILOR DE PROBAŢIUNE
Pentru a evidenţia tendinţele generale în care se înscrie practica serviciilor locale, rezultatele în
termeni statistici înregistrate de serviciile de probaţiune în anul 2007 au fost prezentate comparativ cu
anul 2006
Personal din serviciile de probaţiune
/ 2007 2006
Numărul consilierilor de probaţiune 299 175
66
ROMÂNIA
Începând cu 15 aprilie 2007, a fost suplimentat numărul consilierilor de probaţiune, cu trei

sferturi. Este un efort al tribunalelor (care se ocupă de administrarea financiară a Serviciilor de
Probaţiune), al Ministerului Justiţiei (care s-a implicat în desfăşurarea concursului) - al angajaţilor din
Direcţia de Probaţiune, în mod special – şi, nu în ultimul rând, al fiecărui serviciu, din care supervizorul
şi-a asumat responsabilitatea coordonării pregătirii noilor angajaţi.Trebuie observat faptul că această
pregătire a presupus o implicare graduală a noilor consilieri de probaţiune, aşa încât cel mult două
treimi din anul 2007 serviciile de probaţiune au lucrat în formula indicată pentru anul 2007.
Solicitări de referate de evaluare (întocmite înainte de pronunţarea hotărârii

judecătoreşti)
/ 2007 2006
Nr. total de solicitări 25160 7649
Raport dintre nr. de referate întocmite pentru minori şi nr. de 6,558 0,029
referate întocmite pentru majori
Mai mult decât triplarea numărului de referate de evaluare este rezultatul
ultimelor modificări ale articolului 482 din C.p.p., intrate în vigoare la data de 1 aprilie
2007.
/ 2007 2006
Nr. de referate întocmite pentru minori 21831 218
Nr. de referate întocmite pentru majori 3329 7431
Dacă, în 2006, la 34 referate de evaluare întocmite pentru majori, s-a efectuat unul pentru minori,
modificarea legislativă mai înainte amintită a condus la răsturnarea raportului, încât, în 2007, la 13
rapoarte întocmite pentru minori, s-au efectuat două referate de evaluare pentru majori.
Alături de creşterea abruptă a numărului total de referate de evaluare, este de observat mutarea de
accent a serviciilor de probaţiune, în ceea ce priveşte această activitate, dinspre majori înspre minori
(cu o sumă de alte implicaţii, dacă luăm în considerare abordările diferite ale celor două categorii de
persoane).
Activitate de supraveghere
/ 2007 2006
Număr de supravegheri 7673 6600
67
ROMÂNIA
Comparaţia este, totuşi, limitată: dacă numărul indicat pentru anul 2007 include şi supravegherile care
au expirat şi noile intrări, din acel an, numărul corespunzător anului 2006 înregistrează doar
supravegherile aflate în evidenţa serviciilor de probaţiune, la sfârşitul anului 2006.Tendinţa de creştere
se păstrează, însă este diminuată, faţă de anii precedenţi.
Activitate de asistare şi consiliere, cu persoanele aflate în supraveghere

/ 2007 2006
Nr. de solicitări în vederea acordării de asistare şi consiliere 543 352
(cărora li s-a şi dat curs)
Este de remarcat creşterea, cu mai mult de jumătate, a numărului de asistări şi consilieri. Chiar dacă
aceste date numerice nu o indică, există şi o creştere calitativă, în condiţiile în care au fost administrate
o serie de programe cu un înalt nivel de structurare.
Lucrul cu victimele anumitor infracţiuni

/ 2007 2006
Nr. de victime cu care serviciile de probaţiune au lucrat 66 99
Se înregistrează o scădere, cu o treime, a numărului de victime ale infracţiunilor indicate de Legea

211/2005, care s-au adresat serviciilor de probaţiune, şi care au şi primit sprijin, conform legii.
10. DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE CONTROL MANAGERIAL ŞI

IMPLEMENTAREA UNOR STANDARDE DE CALITATE LA NIVELUL
MINISTERULUI JUSTIŢIEI
Procesul de elaborare a procedurilor operaţionale aferente activităţilor Ministerului Justiţiei a

demarat în ianuarie 2007, în vederea implementării prevederilor Ordinului MFP nr.946/2005 pentru
aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entităţile
publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, cu modificările şi completările ulterioare.
Standardele contribuie esenţial la desfăşurarea activităţii de zi cu zi în orice organizaţie şi sunt
68
ROMÂNIA
menite să asigure eficacitatea şi eficienţa în ceea ce priveşte utilizarea resurselor, fiabilitatea

informaţiilor interne şi externe, etc.
La baza sistemului de standarde se află ansamblul procedurilor concepute şi implementate de
către managementul şi personalul organizaţiei. Procedurile sunt, în conformitate OMF 946/2005,
documentele care prezintă formalizat, în scris, toţi paşii ce trebuie urmaţi, metodele de lucru stabilite şi
regulile de aplicat în vederea realizării activităţilor curente din Ministerul Justiţiei. Respectarea
procedurilor şi actualizarea lor permanentă, în funcţie de bunele practici identificate sunt menite să
asigure flexibilitatea necesară sistemului managerial al Ministerului Justiţiei.
În acest sens, pe parcursul anului 2007 au fost parcurse următoarele etape:
- Prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr.1341/C/31 mai 2007 – modificat şi completat de Ordinul
Ministrului Justiţiei nr.2901/C/16 noiembrie 2007 - s-a organizat, la nivelul Ministerului Justiţiei,
Comisia de monitorizare, coordonare şi îndrumare metodologică a dezvoltării sistemului de
control managerial. Organizarea şi funcţionarea Comisiei de monitorizare, coordonare şi
îndrumare metodologică a dezvoltării sistemului de control managerial sunt reglementate prin
regulament propriu conform Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2924/C/2007.
- În baza Ordinul Ministrului Justiţiei nr.272/C/24 ianuarie 2007 au fost desemnate persoanele
responsabile pentru elaborarea procedurilor la nivelul fiecărui compartiment din cadrul
Ministerului Justiţiei. Lista cuprinzând responsabilii procedurali desemnaţi la nivelul fiecărei
direcţii/compartiment a fost actualizată în luna noiembrie (în baza Ordinului Ministrului Justiţiei
nr. 2901/C/2007).
- Au fost elaborate şi revizuite procedurile operaţionale aferente activităţilor desfăşurate în
cadrul Ministerului Justiţiei;
- Procedurile operaţionale, avizate în cadrul Comisiei de control managerial , vor fi incluse în
„Manualul de proceduri operaţionale” care va fi supus aprobării Ministrului Justiţiei;
- Dezvoltarea sistemului de control managerial şi crearea procedurilor operaţionale au fost
corelate cu demersurile vizând obţinerea certificării Ministerului Justiţiei în conformitate cu
standardele de calitate SR EN ISO 9001:200;
69
ROMÂNIA
11. ORGANIZAREA, COORDONAREA ŞI CONTROLUL PROFESIILOR LIBERALE

ŞI ACTIVITĂŢI CONEXE
I. ÎN DOMENIUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREŞTI
Prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 592/C/27.02.2007 numărul executorilor judecătoreşti s-a
stabilit şi actualizat la 631 de posturi, din care 575 posturi de executor judecătoresc definitiv (385
ocupate şi 190 vacante) şi 56 posturi executor judecătoresc stagiar (39 ocupate şi 17 vacante).
În cursul anului 2007 s-au organizat de către Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti,
sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei (Direcţia pentru Servicii Juridice Conexe), următoarele
concursuri sau examene: concursul sau examenul de admitere în profesie pentru executorii
70
ROMÂNIA
judecătoreşti stagiari; examenul de definitivat; concursul de schimbare a sediilor birourilor executorilor

judecătoreşti; concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc pentru
persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcţii de specialitate juridică.
I.1. Concursul sau examenul de admitere în profesie pentru executorii judecătoreşti stagiari
Potrivit art. 16 – 37 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 188/2000 privind
executorii judecătoreşti, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 210/2001, cu modificările şi
completările ulterioare, la data de 16.05.2007 a avut loc concursul sau examenul de admitere în
profesie pentru executorii judecătoreşti stagiari. S-au înscris 17 candidaţi şi au fost declaraţi admişi 8
candidaţi. Ca urmare a promovării concursului sau examenului şi a încheierii contractului individual de
muncă cu un executor judecătoresc îndrumător, aceştia au devenit executori judecătoreşti stagiari.
I.2. Examenul de definitivat susţinut de executorii judecătoreşti stagiari
Conform art. 38 – 44 din Regulament la data 17.05.2007 a fost organizat examenul de
definitivat pentru executorii judecătoreşti stagiari care au efectuat o perioadă de stagiu de 2 ani sub
îndrumarea unui executor judecătoresc definitiv. La examenul de definitivat s-au înscris 30 de executori
judecătoreşti stagiari şi au fost declaraţi admişi 28 de candidaţi. Aceştia au fost numiţi executori
judecătoreşti prin ordin al ministrului justiţiei.
I.3. Concursul de schimbare a sediilor birourilor executorilor judecătoreşti
Potrivit art. 791 din Regulament, când numărul cererilor de schimbare de sediu este mai mare
decât numărul posturilor vacante dintr-o circumscripţie a judecătoriei, posturile se vor ocupa prin
concurs, în ordinea mediilor obţinute de candidaţi. Deoarece numărul cererilor de schimbare de sediu a
fost mai mare decât numărul posturilor vacante dintr-o circumscripţie a judecătoriei, la data de
07.09.2007 s-a organizat concursul de schimbare a sediilor birourilor executorilor judecătoreşti. La
concurs au fost declaraţi admişi 8 candidaţi, pentru care s-au emis ordine de schimbare a sediului
biroului.De asemenea, pentru 15 executori judecătoreşti s-a dispus schimbarea sediului, prin ordin al
ministrului justiţiei, conform art. 79 din Regulament.
I.4. Concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc pentru
persoanele care au exercitat timp de 3 ani funcţii de specialitate juridică
Potrivit art. 45 şi art. 46 din Regulament la data de 23.11.2007 a avut loc concursul sau
examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc pentru persoanele care au exercitat timp de
3 ani funcţii de specialitate juridică.La concurs sau examen s-au înscris 71 de candidaţi şi au fost
declaraţi admişi 19 candidaţi. Aceştia au fost numiţi executori judecătoreşti prin ordin al ministrului
justiţiei.
I.5. Admiterea în profesia de executor judecătoresc cu scutire de examen
71
ROMÂNIA
În prezent se află în curs de desfăşurare procedura de admitere în profesia de executor

judecătoresc pentru persoanele scutite de examen. La data de 21.12.2007 a fost publicată în Monitorul
Oficial al României – Partea a III- a lista cuprinzând posturile vacante ce urmează a fi ocupate de către
persoanele scutite de examen.
I.6. Modificări legislative
Serviciul Publicitate Mobiliară, Executori Judecătoreşti şi Experţi Tehnici Judiciari a elaborat
proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea dispoziţiilor Legii nr. 188/2000, referitoare la
onorariile executorilor judecătoreşti. Astfel, la data de 21.12.2007 a fost publicată în Monitorul Oficial al
României – Partea I, nr. 880/2007 Ordonanţa de Urgenţă nr. 144/2007 pentru modificarea alin. (1) al art.
37 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti.
Prin intermediul ordonanţei au fost stabilite criteriile de determinare a onorariilor maximale
cuvenite executorilor judecătoreşti, înlăturând astfel disfuncţionalităţile existente în procedura de
executare silită şi inconvenientele participanţilor la această procedura.
De asemenea a fost elaborat un proiect de modificare a Legii nr. 188/2000 privind executorii
judecătoreşti prin care se aduc importante modificări privind organizarea şi funcţionarea profesiei de
executor judecătoresc.
II. ÎN DOMENIUL EXECUTORILOR INSTITUŢIILOR DE CREDIT ŞI EXECUTORILOR INSTITUŢIILOR

FINANCIARE NEBANCARE
II.1. Potrivit art. 9 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 2628/C/08.11.1999 pentru aprobarea
Statutului Corpului executorilor bancari, în anul 2007 în evidenţa specială întocmită de Ministerul justiţiei
(Direcţia pentru Servicii Juridice Conexe) au fost înregistraţi un număr de 69 executori bancari. De
asemenea, din evidenţa specială 50 de executori bancari au fost radiaţi.
II.2. Potrivit art. 9 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 2031/C/29.07.2004 pentru aprobarea Statutului
Corpului executorilor pentru organizaţiile cooperatiste de credit, în anul 2007 în evidenţa specială
întocmită de Ministerul justiţiei (Direcţia pentru Servicii Juridice Conexe) au fost înregistraţi un număr de
6 executori pentru organizaţiile cooperatiste de credit. Din evidenţa specială au fost radiaţi 4 executori
pentru organizaţiile cooperatite de credit.
II.3. Potrivit art. 9 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 1661/C/27.06.2007 pentru aprobarea Statutului
Corpului executorilor pentru Instituţiile Financiare Nebancare, în anul 2007 în evidenţa specială
întocmită de Ministerul justiţiei (Direcţia pentru Servicii Juridice Conexe) au fost înregistraţi 2 executori
ai instituţiilor financiare nebancare.
72
ROMÂNIA
III. ÎN DOMENIUL PUBLICITĂŢII MOBILIARE – ARHIVA ELECTRONICĂ DE GARANŢII REALE

MOBILIARE
A fost analizată documentaţia înaintată de Banca Comerciala Română şi a fost emis ordinul de
reautorizare a acestui operator de Arhivă pe o perioadă de 3 ani. De asemenea, în urma analizării
documentaţiilor depuse, în cursul anului 2007 a fost autorizat un număr de 18 agenţi împuterniciţi să
desfăşoare activitatea de înscriere în Arhivă a avizelor de garanţie (13 agenţi împuterniciţi ai
operatorului Uniunea Naţională a Barourilor din România, şi 5 agenţi împuterniciţi ai operatorului
Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România).
În anul 2007 a fost întocmit proiectul de ordin privind adoptarea noilor formulare de avize de
garanţie în acord cu prevederile Legii nr. 31/2006 privind securitizare creanţelor şi Legii nr. 32/2006
privind obligaţiunile ipotecare, care prevăd necesitatea realizării publicităţii, prin înscrierea la Arhiva
Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, a anumitor operaţiuni juridice care apar în procesul unei
operaţiuni de securitizare sau al unei emisiuni de obligaţiuni ipotecare. În urma aprobării noilor
formulare de avize de garanţie, se va proceda şi la modificarea aplicaţiei informatice a Arhivei în acord
cu noile prevederi legale.
S-a cooperat cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice pentru verificarea trimestrială a
modului de încasare şi plată a taxelor de înscriere în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare de
către operatorii autorizaţi. În anul 2007, s-au înscris în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare
715.514 de avize de garanţie, ceea ce reprezintă o creştere faţă de anul 2006, când au fost înscrise în
Arhivă 536.069 de avize de garanţie.
Taxele încasate din această activitate se ridică la suma de 15.787.030 RON, fără a exista
debite la plata acestora din partea operatorilor, noul sistem de încasare şi plată a taxelor îmbunătăţind
activitatea de colectare a sumelor încasate cu titlu de taxe de înscriere în Arhivă şi evidenţa clară a
acestor sume.
În prezent, există 6 operatori autorizaţi şi 270 de birouri de înscriere în Arhivă. Cei 6 operatori
autorizaţi sunt Camera de Comerţ şi Industrie a României, Uniunea Naţională Notarilor Publici din
România, Uniunea Naţională a Barourilor din România, Banca Comercială Română, Banca Transilvania
şi Ministerul Finanţelor Publice.
IV. ÎN DOMENIUL EXPERŢILOR JUDICIARI
73
ROMÂNIA
Biroul central pentru expertize tehnice judiciare şi-a desfăşurat activitatea în conformitate cu
atribuţiile şi cadrul legal prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr.2/2000 privind organizarea activităţii de
expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară aprobată prin Legea nr.156/2002.
Principalii indicatori ai activităţii de expertiză judiciară desfăşurată în anul 2007 sunt:
- experţi tehnici judiciari în evidenţă: aprox. 3250;
- specialişti tehnici judiciari în evidenţă: aprox. 750;
- experţi contabili în evidenţă: aprox. 2650;
- la nivelul birourilor locale pentru expertize judiciare, tehnice şi contabile din cadrul tribunalelor
au fost efectuate ~ 30000 de expertize judiciare în peste 25 de specialităţi, din care aprox.
4000 expertize contabile judiciare.
În primul trimestru al anului 2007, persoanele cu atribuţii specifice din cadrul birourilor locale
pentru expertize judiciare, tehnice şi contabile, au fost convocate la sediul Biroului central pentru
expertize tehnice judiciare. Cu această ocazie s-a procedat la analizarea activităţii desfăşurată în cursul
anului 2006, punându-se în evidenţă aspectele necorespunzătoare şi măsurile de remediere. De
asemenea, s-a reactualizat baza de date privind evidenţa experţilor tehnici judiciari/specialiştilor şi s-au
vizat legitimaţiile de expert tehnic.
Situaţia deciziilor de sancţionare/radiere aplicate experţilor tehnici judiciari
Decizii de radiere din Decizii de Decizii de
Anul Decizii de sancţionare evidenţă datorate suspendare a radiere din
2007 Retragerea Suspendarea constatării unor dreptului de a evidenţă la
calităţii de dreptului de a antecedente penale. efectua cerere sau din
expert. efectua expertize cauze naturale
expertize pe o tehnice (deces).
perioadă judiciare până
determinată. la soluţionarea
definitivă a
cauzei.
2 3 2 0 151
În anul 2007 - Biroul central pentru expertize tehnice judiciare a soluţionat 899 de sesizări,
solicitări, memorii, adrese etc. transmise atât de organele cu atribuţii jurisdicţionale cât şi de justiţiabili,
cu privire la activitatea de expertiză tehnică judiciară.
74
ROMÂNIA
În această perioadă a fost modificat Regulamentul privind organizarea şi procedura de

desfăşurare a examenelor de atribuire a calităţii de expert tehnic şi de testare a specialiştilor prin ordinul
ministrului justiţiei 1115/C/2007 şi a fost elaborat un proiect pentru modificarea cadrului legislativ privind
organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară.
V. NOTARI PUBLICI
V.1. Modificări legislative.
În cursul anului 2007 au fost efectuate următoarele modificări ale legislaţiei aplicabile notarilor
publici:
- modificarea şi completarea, prin Ordinele ministrului justiţiei nr. 655/C/7.03.2007,
nr.1850/23.07.2007 şi nr.2302/C/12.09.2007 a Regulamentului de punere în aplicare a Legii
notarilor publici şi a activităţii notariale, nr.36/1995 care a vizat în principal aspecte legate de
organizarea şi desfăşurarea concursului de notar public, modul de exprimare a opţiunilor
pentru locurile vacante de către candidaţii declaraţi admişi, schimbarea sediului biroului
notarului public, completarea dispoziţiilor privind registrul naţional de evidenţă a succesiunilor,
în concordanţă cu legislaţia europeană;
- adoptarea prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2159/C/24.08.2007 a Regulamentului de
organizare şi desfăşurare a concursului de schimbare a sediilor birourilor notariale prin s-a
urmărit crearea unui cadru legislativ coerent şi unitar cu privire la instituţia schimbării sediului
biroului notarial;
- adoptarea prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2263/C/3 septembrie 2007 a Regulamentului de
organizare şi desfăşurarea a examenului de definitivat pentru notarii stagiari şi a concursului
de notar public, modificat şi completat prin Ordinul ministrului justiţiei nr.2301/C/12.09.2007, în
concordanţă cu modificările şi completările Regulamentului de punere în aplicare a Legii
notarilor publici şi a activităţii notariale, nr. 36/1995.
V.2. Examene şi concursuri.
Prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2033/C/06.08.2007, modificat şi completat prin Ordinele
ministrului justiţiei nr. 2578/C/16.10.2007 şi nr. 2904/C/19.11.2007, numărul notarilor publici şi al
birourilor notariale a fost actualizat la 1908 de la 1710 în 2006, dintre care 1677 notari publici în funcţie,
75
ROMÂNIA
37 notari publici suspendaţi şi 193 locuri vacante. Actualizarea numărului notarilor publici şi al birourilor
notariale s-a efectuat în funcţie de cerinţele rezultate din întinderea teritoriului, numărul locuitorilor,
volumul şi tipul procedurilor notariale solicitate de public.
În condiţiile prevăzute de Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a
activităţii notariale nr. 36/1995, Direcţia pentru Servicii Juridice Conexe din cadrul Ministerului Justiţiei a
participat, prin reprezentanţii săi, la examenul şi concursul de admitere în profesia de notar public,
organizate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici, în datele de 17 şi 19 octombrie 2007, atât în
comisiile de verificare a condiţiilor de înscriere la examen şi la concurs, la care au participat aproximativ
360 de candidaţi, cât şi în comisiile de examinare şi de soluţionare a contestaţiilor formulate de aceştia:
- concursul pentru ocuparea locurilor vacante de notari publici, pentru persoanele care au
exercitat timp de 5 ani o funcţie de specialitate juridică – 270 candidaţi;
- examenul de notar public pentru notarii stagiari – 89 candidaţi.
V3. Îndeplinirea altor atribuţii care decurg din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995:
În mod periodic, s-au efectuat, la propunerea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, proiectele de ordin al
ministrului justiţiei şi notele de informare corespunzătoare cu privire la:
- numirea în funcţie şi încetarea calităţii de notar public;
- modificarea ordinelor de numire în funcţia de notar public ca urmare a schimbării stării civile;
- suspendarea din exerciţiul funcţiei de notar public şi încetarea suspendării din exerciţiul
funcţiei;
- asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici;
- schimbarea sediului birourilor notariale;
- în cursul anului 2007, urmare a finalizării procesului de achiziţie şi elaborare a unui program
informatic privind evidenţa notarilor publici, s-a procedat la testarea acestuia.
VI. TRADUCĂTORI ŞI INTERPREŢI
În mod periodic, s-au efectuat, după prealabila verificare a cererilor de autorizare ca traducător
şi interpret şi a actelor doveditoare depuse de solicitanţi în raport de criteriile stabilite de Legea nr.
178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al
Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, Parchetul Naţional Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de
76
ROMÂNIA
instanţele judecătoreşti, de birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti, cu

modificările şi completările ulterioare, şi de Regulamentul de aplicare a acesteia, aprobat prin Ordinul
ministrului justiţiei nr. 1054/C/2005, lucrările necesare pentru:
- autorizarea, printr-un număr de 15 ordine ale ministrului justiţiei, a 3320 de traducători şi
interpreţi în şi din limbi străine;
- modificarea, printr-un număr de 12 ordine ale ministrului justiţiei, a 325 de autorizaţii de
traducător şi interpret, ca urmare schimbării stării civile sau a autorizării pentru o altă limbă:
- rectificarea erorilor materiale printr-un număr de 14 ordine ale ministrului justiţiei.
- în cursul anului 2007, urmare a finalizării procesului de achiziţie şi elaborare a unui program
informatic privind evidenţa traducătorilor şi interpreţilor, s-a procedat la testarea acestuia.
VII. EVIDENŢA ORGANIZAŢIILOR NON-GUVERNAMENTALE
VII.1. Modificări legislative.

- În cursul anului 2007 a fost adoptat Ordinul ministrului justiţiei nr.2076/C/2007 pentru
organizarea evidenţei speciale a asociaţiilor religioase constituite potrivit Legii nr. 489/2006
privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.
- Au fost făcute propuneri pentru modificarea OG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.
- S-a realizat perfecţionarea formularelor ca urmare a modificărilor legislative intervenite în
domenii care au legătură cu persoanele juridice fără scop patrimonial şi anume Legea
230/2007 privind asociaţiile de proprietari şi Legea 335/3007 a Camerelor de comerţ din
România în vederea formulării răspunsurilor către petenţi.
VII.2. Îndeplinirea atribuţiilor care decurg din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi
fundaţii
- au fost eliberate 10.171 dovezi de disponibilitate a denumirii unei persoane juridice fără scop
patrimonial ;
- au fost expediate 5220 hotărâri judecătoreşti de înfiinţare/modificare/desfiinţare/radiere a
persoanelor juridice fără scop patrimonial;
- s-au înregistrat 318 solicitări de date din Registrul Naţional;
- s-au eliberat 170 refuzuri motivate de eliberare a dovezii de disponibilitate a denumirii;
- au fost formulate puncte de vedere solicitate de direcţiile Ministerului Justiţiei – în special de
către Direcţia Contencios pentru a reprezenta ministerul în instanţă în probleme privind
persoanele juridice fără scop patrimonial;
77
ROMÂNIA
- au fost elaborate procedurile operaţionale la nivelul compartimentului ONG;

- au fost făcute propuneri pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu cetăţenii, pentru mai buna informare
a acestora şi pentru asigurarea unei transparenţe cât mai mari în sensul reluării funcţionării
robotului telefonic privind informaţii utile în legătură cu asociaţiile şi fundaţiile;
12. ACTIVITĂŢI PRIVIND ACORDAREA, REDOBÂNDIREA, RENUNŢAREA S I

RETRAGEREA CETĂŢENIEI ROMÂNE
I. MODIFICĂRI LEGISLATIVE ÎN MATERIA CETĂŢENIEI
Preocupările privind modificările legislative intervenite în materia cetăţeniei au avut implicaţii

directe în activitatea direcţiei contribuind la asigurarea procesării cu celeritate a cererilor de acordare,
redobândire sau renunţare la cetăţenie română, fără a renunţa la standardele care ne-au consacrat.
Astfel, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 87/2007 pentru modificarea Legii cetăţeniei române
nr. 21/1991 s-a dorit reorganizarea, în scopul eficientizării, activităţii Comisiei pentru constatarea
condiţiilor de acordare a cetăţeniei avându-se în vedere creşterea semnificativă a cererilor pentru
redobândirea cetăţeniei române.
Conform dispoziţiilor art. 13 alin. 3 din Legea nr. 21/1991, modificată şi completată, Comisia
pentru constatarea condiţiilor de acordare a cetăţeniei era constituită din 5 magistraţi de la Tribunalul
Bucureşti, fiind numiţi pentru o perioadă de 4 ani, de preşedintele acestei instanţe, lucrările comisiei
neavând un caracter permanent, membrii comisie desfăşurându-şi în acelaşi timp şi activitatea specifică
78
ROMÂNIA
din cadrul instanţelor judecătoreşti.Ca urmare a modificărilor legislative intervenite, prin O.U.G. nr.
87/2007, s-a constituit Comisia pentru cetăţenie astfel cum prevede art. 13 alin. 3, aceasta având
activitate permanentă iar componenţa acesteia este diferită de cea avută în vedere prin vechea
reglementare, astfel:
’’Comisia are activitate permanentă, este formată dintr-un preşedinte şi 4 membrii, personal de
specialitate juridică asimilat magistraţilor din cadrul Ministrului Justiţiei, numiţi prin ordin al ministrului
justiţiei. Lucrările Comisiei se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 3 membrii şi sunt prezidate de
preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta.’’
De asemenea, s-a avut în vedere şi stabilirea unui termen de soluţionare a cererilor de
acordare a cetăţeniei române, situaţie ce a fost reglementată de dispoziţiile art. 14 alin. 6 din OUG nr.
87/2007, care se precizează:
’’În cazul în care sunt întrunite condiţiile pentru acordarea cetăţeniei române, Comisia stabileşte, printr-
un termen ce nu va depăşi 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea
condiţiilor prevăzute de art. 8 alin. 1 lit. f şi .g’’
În forma iniţială art. 14 alin. 2 prevedea că, examinarea cererii se va putea face numai după
trecerea a 30 de zile de la data publicării acesteia, nefiind instituit un termen în care cererea trebuia
soluţionată.
Ca modalitate de soluţionare mai rapidă a cererilor de acordare, redobândire, retragere şi, respectiv,
renunţare la cetăţenia română s-a prevăzut, prin art. 18 alin. 1 şi art. 31 alin. 5 din O.U.G. 87/2007, ca
ministrul justiţiei să emită ordinele prin care acesta să constate îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea,
redobândirea, retragerea sau renunţarea la cetăţenia română, procedură mult simplificată raportat la
cea prevăzută de vechea reglementare.
Anterior, finalizarea procedurii de soluţionare a cererilor de acordare, redobândire, retragere
sau renunţare la cetăţenia română se realiza prin elaborarea unei hotărâri de guvern, act normativ care
parcurgea procedura prevăzută de H.G. nr. 50/200 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile
la‚ nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normative spre
adoptare.
După publicarea în Monitorul Oficial partea I-a a listelor cu persoanele cărora li s-a aprobat
cererea privind acordarea sau redobândirea cetăţeniei române, urmează să depună jurământul de
credinţă faţă de România într-un termen de 3 luni, astfel cum se prevede în art. 19 alin 2 din O.U.G.
87/2007, şi nu de 6 luni cum era prevăzut în veche reglementare a art. 19 alin. 1 din Legea nr. 21/1991.
79
ROMÂNIA
După cum se poate observa din noua reglementare, termenul de depunere a jurământului se
face în 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial a persoanelor care au primit cetăţenia română.
II. SITUAŢII STATISTICE 2007
Situaţia cererilor depuse şi înregistrate la Direcţia Cetăţenie

Cereri depuse în Acordare- art. 8 Redobândire- art. Redobândire 10 Renunţare art. 26
anul 10 indice 1 alin 1
2006 213 3434 628 1521
2007 195 2074 871 448
Situaţia cererilor avizate de Comisia pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor pentru

acordarea, redobândirea, retragerea sau renunţarea la cetăţenia română şi de Comisia
pentru cetăţenie:
Cereri avizate Acordare- art. 8 Redobândire- art. Redobândire 10 Renunţare art. 26
în anul 10 indice 1 alin 1
2006 155 183 143 1265
2007 73 1246 385 353
Facem precizarea că au fost avute în vedere dosarele soluţionate în decursul anilor 2006, respectiv
2007 indiferent de data la care au fost depuse cererile de acordare, redobândire, renunţare.
În anul 2007 au fost avizate un număr de 2.732 de cereri după cum urmează:
- 1.167 cereri au fost avizate, de către Comisia pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor pentru
acordarea, redobândirea, retragerea cetăţeniei române (vechea comisie), în perioada
01.01.2007-12.09.2007,
- 1.565 cereri au fost avizate de către Comisia pentru cetăţenie (noua comisie numită în
conformitate cu dispoziţiile art. 31 alin. 3 din OUG nr. 87/2007 pentru modificarea Legii
cetăţeniei române nr. 21/1991), în perioada 21.09.2007-31.12.2007
Proiecte de hotărâri de guvern iniţiate

Proiecte HG Acordare- art. 8 Redobândire- art. Redobândire 10 Renunţare art. 26
10 indice 1 alin 1
2006- iniţiate 8 9 16 3
2007- iniţiate 8 8 16 13
Ordine iniţiate şi finalizate în 2007, conform noii proceduri reglementate de OUG 87/2007:
- 3 ordine pentru cereri de redobândire pentru cererile depuse în conformitate cu prevederile art.
10 indice 1,
- 1 ordin pentru cererile de renunţare prevăzute de art. 26.
Au fost întocmite şi eliberate un număr de 806 certificate constatatoare pentru anul 2006 şi 391
certificate pentru anul 2007.
80
ROMÂNIA
81

Raport de Activitate MJ Anul 2007

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Activitate MJ Anul 2007

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

1. ACTIVITATEA MINISTERULUI JUSTIŢIEI ÎN ANUL 2007

Principalele activităţi desfăşurate de Ministerului Justiţiei în anul 2007 au avut în vedere:

 Continuarea implementării măsurilor în domeniul reformei sistemului judiciar

2. IMPLEMENTAREA MĂSURILOR ÎN DOMENIUL REFORMEI SISTEMULUI

Pentru susţinerea procesului de reformă a sistemului judiciar, Guvernul României şi Banca

II. OBIECTIVE ŞI REZULTATE AŞTEPTATE

 Componenta 1 – Reabilitarea infrastructurii instanţelor

 Componenta 2 – Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor

programului de management a dosarelor – ECRIS, să conducă la realizarea unei reforme de substanţă

 Componenta 3 – Realizarea unui sistem integrat de management al resurselor în cadrul

În cadrul componentei 3 - Realizarea unui sistem integrat de management al resurselor în cadrul

 Componenta 4 – Dezvoltarea instituţională a instituţiilor sistemului judiciar

În cadrul componentei 4 - Dezvoltarea instituţională a instituţiilor sistemului judiciar – Ministerul Justiţiei

3. PROGRESE ÎNREGISTRATE ÎN ANUL 2007 ÎN IMPLEMENTAREA

Strategia Naţională Anticorupţie 2005-2007, adoptată prin HG nr. 231/2005, se axează pe

I. CREŞTEREA TRANSPARENŢEI ŞI INTEGRITĂŢII ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

 Modificări legislative şi instituţionale privind achiziţiile publice

- Prevederi mai stricte şi mai clare privind acordarea contractelor de achiziţii

 Finanţarea partidelor politice

De asemenea, în martie 2005, Curtea de Conturi a elaborat raportul de activitate cu privire la

 Transparenţa decizională în administraţia publică

Pentru monitorizarea implementării legii privind transparenţa decizională în administraţia publică

 Strategii şi planuri sectoriale de acţiune

capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în prevenirea, identificarea, investigarea, sancţionarea

III. CAMPANII DE INFORMARE PRIVIND EFECTELE CORUPŢIEI, PRECUM ŞI MĂSURI

 Proiecte la nivelul Ministerului Justitiei

- Ministerul Justiţiei a dezvoltat o campanie de conştientizare în domeniul luptei împotriva

- Ministerul Justiţiei, în parteneriat cu Ramboll Management A/S, Danemarca, a implementat o

 Alte campanii de conştientizare

- Ministerul Integrării Europene a implementat o campanie la nivel naţional de conştientizare şi

- A fost modificată legislaţia în sensul sporirii garanţiilor de independenţă a procurorului şi

V. REDUCEREA NUMĂRULUI DE STRUCTURI CU ATRIBUŢII ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA

VI. CONSOLIDAREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE A PNA

VII. COMBATEREA CORUPŢIEI PRIN MIJLOACE ADMINISTRATIVE

Pentru coordonarea şi monitorizarea implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005-2007

4. ACTIVITĂŢI ÎN DOMENIUL AVIZĂRII PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE

 SITUAŢIA PROIECTELOR DE ACTE NORMATIVE ŞI A CELORLALTE LUCRĂRI

În perioada 01.01.2007 – 31.12.2007 au fost analizate, la nivelul Ministerului Justiţiei, 1580

- proiecte acte normative - 1580

- puncte de vedere - 711

administraţiei publice, aspecte legate de protecţia şi asistenţa socială, ce au impus identificarea

Potrivit competenţelor specifice, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate a exercitat, în

5. ACTIVITĂŢI ÎN DOMENIUL DREPTULUI INTERNAŢIONAL, COOPERĂRII

În anul 2007, Ministerului Justiţiei a continuat să realizeze atribuţiile referitoare la cooperarea

II. ÎN CEEA CE PRIVEŞTE NEGOCIEREA ŞI ÎNCHEIEREA TRATATELOR, ANUL 2007 A FOST

ALE AMERICII PRIVIND ASISTENŢA JUDICIARĂ ÎN MATERIE PENALĂ, SEMNAT LA

 Convenţii multilaterale pentru care procedurile de semnare au fost îndeplinite de

- Protocolul privind cooperarea între Ministerul Justiţiei al României şi Ministerul

- înfiinţarea Unităţii magistraţilor de legătură şi trimiterea a doi magistraţi de legătură la

IV. ACTIVITATEA ÎN DOMENIUL COOPERĂRII JUDICIARE INTERNAŢIONALE

 Cooperarea judiciară internaţională în materie penală

 Cooperarea judiciară internaţională în materie civilă şi comercială

La acestea, se adaugă 3753 de acte supralegalizate.

V. ALTE REALIZĂRI IMPORTANTE

- implementarea Proiectului PHARE 2005 „Consolidarea cadrului legislativ şi instituţional în domeniul

VI. RELAŢII INTERNAŢIONALE

VII. REPREZENTAREA MINISTERULUI JUSTIŢIEI LA DIVERSE EVENIMENTE

VIII. AFACERI EUROPENE

- Pregătirea participării la Consiliile Europene (componenta justiţie), Consiliile JAI

 Transpunere şi notificare acquis comunitar

- Trei membri ai DAE au fost desemnaţi, prin ordin al ministrului,

 Mecanismul de cooperare şi verificare / raportări