GÂNDURI LA FINAL DE MANDAT: Ce am făcut și ce ar fi de continuat

Augustin Lazăr
procuror general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în
perioada 28 aprilie 2016-27 aprilie 2019

Am avut onoarea şi responsabilitatea ca, timp de trei ani, să conduc Ministerul

Public, deţinând cea mai înaltă funcţie pe care o poate atinge un procuror de carieră. La
final de mandat, gândurile mele se îndreaptă și către cititorii Revistei Pro Lege, cărora
doresc să le transmit că am îndeplinit obiectivele pe care mi le-am asumat la preluarea
mandatului de procuror general.
Astfel, obiectivul central al mandatului de procuror general l-a reprezentat
modernizarea energică a activității manageriale prin dezvoltarea unui management
participativ și eficient care să permită orientarea resurselor umane și materiale spre
îndeplinirea în condiții de performanță a rolului constituțional şi a atribuțiilor conferite de
lege Ministerului Public.
Realizări enumerate succint:
- Rapoartele Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare și
Verificare au evidențiat în mod constant îndeplinirea recomandărilor, caracterul eficient și
obiectiv al anchetelor, precum și progresele în domeniul luptei împotriva corupției,
domeniu prioritar al Ministerului Public;
- În cei 3 ani de mandat, Ministerul Public a soluționat în total 1.646.684 dosare din
care 132.950 rechizitorii și 7.104 ARV (în perioada anterioară 122.033 rechizitorii și 4.392
ARV); reducerea stocului de dosare în care durata procedurilor s-a prelungit în timp.
Astfel, la indicatorul operativitatea soluționării se reține: o creștere cu 5,4% a soluționării
în 2017 a cauzelor mai vechi de 1 an comparativ cu anul 2016, respectiv cu 4,6% a
soluționărilor în 2018 a cauzelor mai vechi de un 1 an comparativ cu anul 2017;
- Proiecte semnate privind investițiile în infrastructura IT și formare profesională de
70 milioane lei, plus 2,3 milioane euro din Mecanismul Financiar Norvegian;

1
 - Proiectul privind „Protecția drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în faza
de urmărire penală”; dezvoltarea relațiilor cu CEDO; vizitele de studii ale procurorilor
români la CEDO și vizita președintelui CEDO la invitația procurorului general al PÎCCJ.
- În anul 2018 măsurile asigurătorii pentru recuperarea prejudiciilor au constituit
dublul resurselor bănești investite, respectiv 2,3 miliarde lei, față de 1,2 miliarde lei;
- În perioada 2015-2017 performanța situației financiare a Ministerului Public –
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a celorlalte informații referitoare
la activitate a fost apreciată cu „Certificat de conformitate” în urma misiunilor de audit ale
Curții de Conturi, situațiile financiare fiind întocmite conform cadrului financiar în
vigoare.
În premieră Ministerul Public a realizat următoarele performanțe privind activități
cu vizibilitate internă și internațională:
- Portalul on-line securizat pentru transmiterea probelor electronice la platforma
europeană IT, între primele state europene;
- Crearea Rețelei naționale de procurori specializați în cercetarea infracțiunilor
contra mediului și fondului forestier și cinegetic național, precum și a celor împotriva
patrimoniului cultural național și conectarea, cu drepturi depline, la Rețeaua europeană a
procurorilor pe mediu;
- Prezidarea unei secțiuni de cooperare judiciară internațională în cadrul Reuniunii
procurorilor generali europeni din Rețeaua Nadal la Paris;
- Organizarea la București a două conferințe pe tema Parchetului European
(instituție la care Ministerul Public este co-fondator), a unei conferințe a procurorilor
generali francofoni, precum și a unei conferințe EUROMED a procurorilor generali din
zona Mării Mediterane;
- Cu ocazia anului Patrimoniului Cultural European, procurorul general a fost invitat
la sediul UNESCO Paris, pentru o expunere privind experiența autorităților judiciare
române în materia protecției patrimoniului cultural;
- În ianuarie 2019 procurorul general a fost invitat special în calitate de speaker cu
ocazia deschiderii anului judiciar european, la Seminarul CEDO Strasbourg, pentru a
prezenta o expunere pe tema consolidării încrederii în instituțiile justiției.
2
 Consolidarea capacităţii organizaţionale şi a culturii instituţionale prin:
- Realizarea primei Strategii pentru consolidarea dezvoltării şi afirmării
instituţionale în perioada 2017-2020;
- Dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domenii sensibile ale infracţionalităţii, cum ar
fi corupţia, criminalitatea de mediu, cea privind patrimoniul cultural şi natural ş.a. în
cooperare cu Institutul de Cercetări Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei
Române, care s-a materializat în elaborarea şi publicarea la Editura Academiei şi la
Editura Universul Juridic a mai multor volume la care ne vom referi în cuprinsul acestui
interviu;
- Dezvoltarea conţinutului ştiinţific şi indexarea în mai multe baze de date
internaţionale recunoscute a revistei Pro Lege – publicaţie juridică trimestrială care apare
şi în format online.
Obiectivul central pe termen mediu (2019-2022) al acestui proiect de stimularea
înaltei profesionalizări și creșterea performanței, apărarea necondiționată și de calitate a
ordinii de drept, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, creșterea
încrederii cetățenilor în justiție și integrarea ascendentă în sistemul european de valori ale
justiției.
Privind spre viitor, mandatul următor nu ar putea omite noi obiective cum ar fi:
1. consolidarea progreselor obținute în domeniul combaterii corupției, fraudelor în
achiziții publice, spălării banilor, evaziunii fiscale, infracțiunilor împotriva mediului și a
patrimoniului cultural și natural, infracțiunilor silvice;
2. întărirea progreselor în domeniul combaterii infracțiunilor de violență, cu accent
pe violența domestică;
3. protecția victimelor infracțiunilor, în special a victimelor violenței domestice,
minorilor, ale discriminării de orice tip, ale traficului de persoane, victimelor aflate în
situații vulnerabile, infracțiunilor motivate de ură;
4. intensificarea demersurilor pentru recuperarea prejudiciilor comise prin
infracțiuni și a produsului infracțiunii;
5. întărirea componentei de cooperare judiciară internațională;
3
 6. pe componenta controlului ierarhic, realizarea cu fermitate a actului managerial
pe toate paliere Ministerului Public;
7. monitorizarea modului în care sunt respectate standardele de conduită de către
procurori, personalul auxiliar și contractual;
8. creșterea rolului preventiv al parchetului, centrat pe descurajarea continuă a
fenomenului infracțional, proces realizat cu precădere prin: calitatea instituțională a
demersului judiciar și oportunitatea sa socială; inducerea largă în spectrul social a
credibilității cu privire la integritatea instituțiilor judiciare și a procurorilor, dar și prin
dezvoltarea și afirmarea unei culturi juridice, care să întregească componenta educațională
a tinerei generații; relaţia cu mass-media, social media şi organizaţiile neguvernamentale
pentru aducerea la cunoştinţa publicului a rezultatelor combaterii fenomenului infracţional,
prin efectul disuasiv pe care îl generează faţă de acest fenomen în societate;
9. Elaborarea de strategii multianuale de acţiune la nivelul Ministerului Public,
inclusiv al D.N.A. și D.I.I.C.O.T., precum şi sectoriale, cu caracter anual, la nivelul
structurilor subordonate, particularizate operaţional la specificul acestora.
La final de mandat, gândurile mele se îndreaptă, în al doilea rând, către tânăra
generaţie de procurori, căreia îi adresez îndemnul de a profita de numeroasele oportunităţi
de perfecţionare profesională, pentru că garanţia independenţei ne este dată prin lege, dar
este consolidată prin competenţă, caracter şi respectarea standardelor de etică şi integritate
profesională. Prin propuneri relevante de lege ferenda, tânăra generație de procurori,
inclusiv asociațiile profesionale, trebuie să aibă o contribuție activă și considerabilă la
dezbaterile publice privind reformarea sistemului judiciar românesc, a codurilor și legilor
justiției, în acord cu avizele Comisiei de la Veneția, avizele Consiliilor Consultative ale
Judecătorilor și Procurorilor Europeni, rapoartele Comisiei Europene și GRECO.
În încheiere, doresc să transmit cititorilor Revistei Pro Lege să aibă încredere în
capacitatea Ministerului Public de a-şi îndeplini rolul constituţional în serviciul intereselor
generale ale societății; să aibă încredere în justiţie, ca factor determinant pentru
modernizarea societăţii româneşti, consolidarea statului de drept și chiar să demonstreze că
pot realiza, fără ezitare, așteptările românilor.
Mult succes Revistei Pro Lege și magistraților Ministerului Public! ”
4
5