In anii 1920 iau nastere primele cosmetice naturale in Germania cu Weleda in anul 1922 si Dr Hauschka (Wala) in 1929.

Mai tarziu apar si primele produse rantuzesti !h"t#s in 19$2 si !altz in 19$%. !ana in anii 2000& aceste produse ne iind destinate decat pietei restranse de circuite 'io& nicio re(lementare speci ica nu usese de inita. Mai apoi& lucrurile s)au schim'at. Din anul 2000 pana in anul 200*& pentru a (aranta consumatorilor o +erita'ila calitate de a'ricare si pentru a le apara interesele& actorii europeni ai cosmeticii naturale si 'iolo(ice s)au re(rupat. Dupa 200* cosmeticele 'io au iesit din circuitul lor elitist pentru a cuceri alte piete.

,+olutia pietei de produse cosmetice naturale si 'iolo(ice

In 200$& piata cosmeticelor con+entionale reprezenta 200 de miliarde de euro de ci re de a acere in timp ce cosmetica 'io reprezenta -.$* miliarde de euro. insemnand putin mai mult de 2/ din cosmetica mondiala. In 2000& cosmetica 'io atin(ea *&9 miliarde de euro. In 2010& aceasta tre'uia sa se depaseasca cele %.$ miliarde de euro a+and doua motoare de crestere1 ,uropa (20/) si 2tatele 3nite (%*/) care reprezinta 1*/ din piata cosmeticelor (surse 1 4line& Mintel& 5627p& 8,GM9& :r(anic Monitor si 8osme'io). 9ceasta piata este caracterizata de un mare dinamism.

 In 200$& toate sectoarele de +anzari de produse cosmetice si paar umuri a;un(eau la *0 de miliarde de euro. In 2000& se(mentul cosmeticelor 'io depasea 1.* miliarde de euro& insemnand </ din piata de cosmetice din ,uropa. 8resterea cosmeticii =io este in ;ur de 20/ pe an& impinsa de aparitia numeroaselor produse noi si noi marci. Intre 200$ si 2000& numarul societatilor care a solicitat o eticheta 'io a crescut de -0/& dintre acestea $00 iind

cereri de societate& dintre care *00 ranceze. 6umarul produselor a crescut cu 00/& insemnand 0000 de re erinte suplimentare. >ranta de+ine a doua piata importanta dupa Germania& unde - marci istorice isi impart 00/ din piata (Weleda& ?o(ona& Dr Hauschka& ?a+era). In 200$& aceasta piata reprezenta 210 milioane de euro. In 2000& 2*0 milioane de euro& insemnand </ din piata de cosmetice in >ranta ata de 1&</ in 200$. In 2009& aceasta piata a atins <00 miliarde de euro. 5a@ele de crestere dupa 200- sunt intre <0 si -0/ in timp ce con+entionalul nu masura in acelasi timp decat o crestere de -/. !roiectiile in 201* aduc aceasta piata la <0/ din piata (lo'ala de cosmetice ( ata de 1&%/ in 200$). 9ctualmente& >ranta este tara in care piata cosmeticelor 'io pro(reseaza cel mai mult. In 200$& in >ranta& repartitia ci relor de a aceri pe se(mente (in milioane de euro si in procente) de cosmetice este urmatoarea1

primul se(ment& produsele de in(ri;ire (creme& masti pentru ata si corp) 1 111 milioane de euro& insemnand $-/.

al doilea se(ment1 toaleta (sapunuri& deodorante& paste de dinti) . 2*&* milioane de euro insemnand 1$/.

al treilea se(ment1 produsele pentru par (sampon& 'alsam& lotiuni si tratamente)1 $&* milioane de euro insemnand */.

al patrulea se(ment1 machia;ul (rimeluri&

onduri de ten&

arduri de pleoape)1 -&* milioane de euro insemnand </. ) al cincilea se(ment1 par umeria1 1&* milioane de euro& insemnand 1/.

In 200$& se(mentarea pe canale de distri'utie in >ranta era urmatoarea1 <0/ pentru con+entionala <0/ ma(azine 'ioAdietetice 1*/ GM2 ata de 2$&0/ pentru con+entional 20/ internet */ par umerii selecti+e si ma(azine mari pentru con+entional. ata de *1&1/ armacie ata de 1%/ pentru cosmetica

,lemente de comparatie intre in(redientele con+entionale si in(redientele 'iolo(ice si naturale

9pa

9pa in con+entional tre'uie sa raspunda unor critici de puritate in principal micro'iolo(ic& celelalte criterii iind le(ate de constran(erilor de ormulare si termenii de duritate de e@emplu. In cosmetica naturala si 'iolo(ica& apa nu tre'uie sa contina reziduuri poluante. ,a poate i apa pota'ila& apa de sursa& apa o'tinuta prin osmoza in+ersa& apa distilata sau apa de mare. In orice caz& ea nu ar putea i tratata decat cu procedee izice preconizate de catre ma;oritatea re erentialelor.

9ntio@idantii

9ceste su'stante +or impiedica rancezirea uleiurilor instraurate prezente in emulsia sau de(radarea e@tractelor +e(etale 'o(ate in o@"daze. ,i sunt de ori(ine sintetica& utilizate in con+entionale sau de ori(ine naturala& acceptate in cosmetica naturala si 'iolo(ica. !entru sintetice nou (asim esentiale =H5)ul& =H9)ul& octil& dodecil. !entru sintetice& al a)toco erolul sia cetatul sau& acidul ascor'ic si palamitatul de ascor'il& e@tracte de rozmarin& de (inko)'ilo'a. 9ceste su'stante sunt toate lipo ile cu e@ceptia propil (alat si acidul ascor'ic.

!rincipiile acti+e

!rincipiile acti+e utilizate in cosmetica sunt oarte di+erse. >ormulatiile sunt in (eneral construite in ;urul principiului acti+& in unctie de caracteristicile sale izico chimice. ei sunt de ori(ine sintetica sau naturala in con+entional. 9cestia sunt doar de ori(ine naturala in cosmetica 'iolo(ica.

!ar umurile

2unt incorporate

ie su'

orma de compozitii de ori(ine naturala si ie amestecuri de

liposolu'ile& in principal pe 'aza de uleiuri esentiale&

su'stante solu'ilizate in prezenta unui tensioacti+. 8osmetica con+entionala a dez+oltat o oarte lar(a (ama de par umuri composes de su'stante

sintetice pentru care impactul asupra mediului incon;urator nu usese pana astazi luat in considerare. 8osmetica 'iolo(ica nu admite decat su'stantele de ori(ine naturala.

8onser+atori

2unt in(rediente indispensa'ile pentru conser+area emulsiilor in a ara aptului ca conditionarea inala a produsului aduce (arantii de conser+area minimala cerute de re(lementare. 9le(erea lor depinde de numeroase

criterii in care principalele sunt urmatoarele1 le(islatia& solu'ilitatea& spectrul de acti+itate& pH)ul mediului& toleranta cutanata& tipul de emulsionat utilizat& conditionarea. Directi+a cosmetica $%A$%0A8,, a i@at conser+atorii admisi in produsele cosmetice in ane@a BI& lista poziti+a de *$ de su'stante care nu pot i inlocuite decat in conditiile pre+azute. 9ceasta lista poziti+a de *$ de su'stante care nu pot i inlocuite in conditiile

pre+azute. 9ceasta lista poziti+a limiteaza utilizarea lor prin trei actori1 o concentrare ma@imala autorizata& limitari si e@i(ente& conditii de inlocuire si a+ertizari de reprodus pe etichete. ,@i(enta esentiala a unui produs cosmetic 'iolo(ic sau natural este de a pri+ile(ia& in ale(erea materiilor prime& ori(inea lor naturala ata de celelalte ori(ini (petrochimie de

e@emplu). De e@emplu standardele accepta cinci conser+atori si molecule prezente in natura1 acid 'enzoic si sarurile sale& alcool 'enzilic& acid dehidroacetic si sarurile sale& acid salicilic si sarurile sale& acid sor'ic si sarurile sale). !ana la a i e icace contra microor(anismelor& conser+area produselor

cosmetice 'iolo(ice sau naturale necesita dez+oltarea unei noi apropieri com'inand di eritele tehnici cum ar i utilizarea su'stantelor apartinant

unor liste mai mult sau mai putin restricti+e de conser+atori autorizati incat utilizarea nano particulelor este proscrisa. 9lte procese cum ar i

sterilizarea sunt interesante in conditia in care nu e@ista deteriori de su'stante si respect ata de mediul incon;urator. In inal& to@icitatea

anumitor

constituenti

necesita

demarare

e+aluarii

riscurilor

apro undate.

,timolo(ia cu+antului cosmetica

8u+antul

cosmetica

+ine

din

(recescul kosmetikos&

kosmos&

care

desemneaza

rumusetea& ordinea& ornamentul&

rumoasa aparenta. 3n

cu+ant care& in 9ntichitatea (receasca nu se aplica decat cerului& dar oloseste la e+ocarea rumusetii si ordinii unei armate (ata de 'atalie si care ar putea impresiona dusmanul.

De initia unui CCprodus cosmeticDD

!rodusul cosmetic este de init in 9rticolul ?*1<1)1 din 8odul 2anatatii !u'lice1 CCIntele(em prin produs cosmetic& toate su'stantele sau preparatele destinate punerii in contact cu di+erse parti super iciale ale corpului uman& e+ident epiderma& par& un(hii& 'uze& or(ane (enitale e@terne& dinti& mucoasa 'ucala& ten& in principal pentru a le curata& par uma& modi ica aspectul& prote;a& pentru a le mentine in stare 'una sau pentru a corecta mirosurile corporale.DD !ro'lema este tocmai CCpunerea in contact cu supra etele super icialeDD 1

cremele tre'uie sa tra+erseze pielea pentru a actiona in pro unzime& cum ar i produsele antiriduri sau deasemenea produsele deodorante care

actionaza asupra unei unctii iziolo(ice& ori de initia spune ca un produs cosmetic nu trece 'ariera cutanata.

De initia unui CCprodus cosmetic naturalDD

De initie data de 8omitetul de ,@perti unor produse cosmetice al 8onsiliului ,uropei& septem'rie 20001 CC!rin produs cosmetic natural intele(em toate produsele care sunt alcatuite sin su'stante naturale (toate su'stante de ori(ine +e(etala& animala sau minerala& precum si amestecuri din aceste su'stante) si care este produs (o'tinut si tratat) in conditii 'ine de inite (metode izice& micro'iolo(ice si enzimatice).

De initia unui CCprodus cosmetic 'iolo(icDD

,ste +or'a de o amilie de produsi continand un ma@imum de in(rediente naturale& din re(nul +e(etal& cum ar i uleiul de masline& de mi(dale sau ar(an& karite)ul sau e@tractele de ructe& uleiurile esentiale si apele i

lorale. >a'ricantii interzic utilizarea su'stantelor nedorite cum ar

siliconul sintetic (ne'iode(rada'il)& par umuri de sinteza& coloranti si pi(menti de sinteza& conser+anti oarte puternici& materii prime

nere(enera'ile cum ar i uleiurile minerale care sunt niste reziduuri ale petrochimiei& in(rediente o'tinute prin niste procedee de a'ricatie care nu respecta mediul incon;urator& si materii prime presupunand moartea unui animal. !rocenta;ul in(redientelor naturale este oarte +aria'il in

a'senta unei re(lementari speci ice. 8erti icarile pot da o idee asupra +alorii acestui procenta;. In a ara acestei de initii& cosmeticele 'iolo(ice sunt incon;urate de +alori etice si ecolo(ice cum ar i comertul echita'il sau prote;area ecosistemelor.

,tichetarea si comunicarea

1. 9pelati+ele permitand identi icarea re erentialului

!rodusele de inite in prezentul re erential si raspunzand normelor acestuia 'ene iciaza de mentiunile o'li(atorii CCcosmetice ecolo(iceDD sau CCcosmetice ecolo(ice si 'iolo(iceDD& dupa CCEe(ulile asupra in(redientelor si compozitia produsului initDD enuntate in capitolul <.

2. Indicatiile pri+ind in(redientele de la productiile con orme modului de productie a 9(riculturii 'iolo(ice

In(redientele dela productiile con orme modului de productie a 9(riculturii 'iolo(ice tre'uie sa ie mentionate in lista in(redientelor printr)un asterisc&

raportandu)se indicatiei 1 F#In(rediente din 9(ricultura =iolo(ica## . >iecare in(redient alaturi de indicatia care il insoteste& tre'uie sa ie marcate cu o culoare& un ormat si un stil de caractere identice.

<. 8onditiile de utilizare a indicatiilor le(ate de re erential

3n produs ce satis ace in prezent re erentialul nu poate 'ene icia de indicatiile le(ate de acel re erential decat daca produsul si unitatea de productie au ost controlate de or(anismul de control. !rocedurile de audit& de control si se supra+e(here se aplica paralel cu e@teriorul intrepinderii& in locuri si a'ricatii de asona;. Indicatiile de con ormitate o'li(atorii pe

eticheta; tre'uie sa i(ureze si pe am'ala;e& 'rosuri si alte suporturi de comunicare& atat timp cat ace re erire la certi icare.

-. Ee(uli pri+ind in(redientele si compozitia produsului init

a. !roportiile in(redientelor in produsul init

!roportiile in(redientelor in produsul

init tin cont de importanta

caracteristica a apei adau(ate intr)o ormulatie cosmetica. 9pa este un in(redient natural si complet 'iolo(ic.

'. 5otalitatea in(redientelor in con ormitate cu re(ulile puse in +i(oare

100/ din in(rediente sunt con orme cu le(islatia ranceza si europeana a produselor cosmetice si cu lista poziti+a a prezerntului re erential&

pentru tipurile de in(rediente consimtite.

c. !artea in(redientelor naturale sau de ori(ine naturala in produsul init

Minim 9*/ din totalul in(redientelor sunt in(rediente naturale sau de ori(ine naturala& raspunzand normelor in +i(oare.

d. !artea in(redientelor date de o sinteza pura pe produsul init

,ste +or'a de toate in(redientele care nu pot reprezenta decat ma@im */ din ansam'lul de in(rediente. ,ste +or'a de moleculele de sinteza pura& reputate ca iind indispensa'ile.

e. Materiile prime +e(etale

9cestea sunt toate autorizate in masura in care sunt autentice sau producerea lor sau recolta sal'atica nu prezinta de(radarea mediului sau dezechili'rul ecosistemelor sau ele nu apartin unor specii pe cale de disparitie. Deasemenea& ele tre'uie sa ie con orme cu listele nationale si internationale de specii prote;ate.

. Materii prime animale produse in mod natural de catre animale si nu parti constituti+e ale animalelor

,le sunt autorizare sau supuse restrictiilor con orm cu lista pozitit+a a prezentului re erential si listelor nationale si internationale a speciilor prote;ate sau periculoase. 9numite produse animale nepro+enind din specii a late su' risc (specii 'o+ine& o+ine& porcine) la care prele+area nu are e ect ne ast asupra echili'rului ecolo(ic si neposedand alternati+e de natura identica in lumea +e(etala& putand i utilizate in re erinta cu lista poziti+a& re+izui'ila dupa a+ansarea tehnicilor.

(. Materiile prime minerale

9cestea sunt autorizate in masura in care ele sunt utilizate pentru proprietatile lor intrinseci& unde e@tractiile lor nu pro+oaca poluare sau de(radarea peisa;ului& si unde ele sunt con orme criteriilor de puritate cerute. Materiile prime minerale nu apar intr)o lista poziti+a speci ica in cadrul re erentialului.

h. Materiile prime marine

,le sunt autorizate de asemenea de articole specializate si dupa tipurile de materii prime marine putem enumera1 materii prime marine si +e(etale& materii prime marine si animale& materii prime marine si minerale. 9ceste in(rediente naturale marine nu apar intr)o lista poziti+a speci ica in cadrul re erentialului.

i. 9pa

!rocedeele de a'ricatie pot utiliza orice tip de apa1 apa de sursa& apa de consum& apa osmozata& apa demineralizata& su' rezer+ele de analiza sau atestari care demonstreaza pota'ilitatea.

;. In(rediente rezultate din 'iotehnolo(ii

,ste +or'a despre culturile in)+itro si clonare& culturi celulare& ermentatii cu microor(anisme. ,le sunt autorizate in compozitia produselor cosmetice& ca iind in(rediente de ori(ine naturala& in masura in care o'tinere lor se ace pornind de la materii prime +e(etale sau

animale naturale si in care nu inter+in or(anisme modi icate (enetic.

k. 9(enti de conser+are in produsii initi

>ara pre;udicii ale le(islatiei

ranceze si europene a produselor initi sunt

cosmetice& a(entii de conser+are autorizati in produsii con ormi cu 9ne@a II.

l. In(rediente o'tinute prin sinteza chimica pura

,le nu pot intra in compozitia unui produs +izat de catre prezentul re erential. 8oncret nu sunt autorizati1 ) ) ) ) ) ) ) ) coloranti sintetici par umuri de sinteza antio@idanti de sinteza emolienti de sinteza uleiuri si (rasimi de sinteza siliconuri de sinteza in(rediente rezultate din industria petrochimica orice alt in(redient care poate i produs si natural.

8a o e@ceptie de la acest principiu& cate+a molecule sintetice numite indispensa'ile sunt autorizate.