Sunteți pe pagina 1din 8

CANCERUL Dintre toate maladiile cunoscute in prezent,cancerul este cel care ii inspaimanta cel mai mult pe oameni.

Insa,in multe cazuri,diagnosticarea timpurie si tratamentele din ce in ce mai eficiente pot duce la vindecarea completa. Cauze Cancerul este cea mai des intalnita maladie din trecut si din prezent.Datorita medicinei moderne,oamenii au o viata mai lunga si,intr-o anumita masura,aceasta ustifica cresterea numarului de !olnavi de cancer din tarile vestice. Desigur,unele forme de cancer sunt strans legate de modul de viata din vest. Cancerul datorat fumatului este rar in tarile din Lumea a "reia, insa este din ce in ce mai raspandit in tarile in care industria este dezvoltata, unde multi oameni fumeaza. Cele mai frecvente forme de cancer ataca plamanii, intestinele, stomacul, pancreasul si sanii.In ciuda medicinei moderne, cancerul este raspunzator pentru #$% din decese in Anglia si &cotia in fiecare an.Cele mai des intalnite forme de cancer la copii si adolescenti sunt'leucemia, sarcomurile si cancerul de rinic(i.Din fericirie acestea sunt rare, iar tratamentul destinat lor a fost im!unatatit foarte mult in ultimii ani. Cauza principala a cancerului este inca neclara insa sunt recunoscute doua anormalitati fundamentale.E)ista doi factori care ingreuneaza reperarea cancerului. In primul rand !oala nu este supusa influentelor normale ce controleaza diviziunea celulara, in al doilea, organismul tolereaza prezenta cancerului fara sa-l respinga ca pe un intrus. *actorii de mediu, cum ar fi poluarea c(imica si e)punerea la radiatii, cauzeaza unele forme de cancer, e)ista insa si alti factori ce il provoaca.De e)emplu, unele cazuri de cancer pot fi produse de virusi ce afecteaza structura genetica interna a celulelor. In alte cazuri, sistemul imunitar este de vina.&-ar parea ca celulele canceroase sunt produse constant in interiorul organismului, insa sunt distruse de o!icei de catre sistemul imunitar.Din unele motive, acest sistem poate sa nu functioneze cum ar tre!ui, permitand inmultirea celulelor canceroase.Cercetatorii au a uns la concluzia ca dietele !ogate in fructe si legume pot prote a corpul impotriva cancerului.&e pare ca o dieta adecvata intareste sistemul imunitar, care distruge rapid celulele canceroase. Unele forme de cancer sunt datorate su!stantelor to)ice.&pre e)emplu, gudronul infiltrat in pielea unui animal de la!orator i-a provocat cancerul pielii. Aceste su!stante c(imice pot afecta structura genetica a unei celule, transformand-o intr-una canceroasa.Un mare numar de e)perimente ce au identificat su!stantele c(imice provocatoare de cancer au fost efectuate pe animale. Cea mai cunoscuta su!stanta cancerigena este fumul proveni din tutun. Radiatiile, de asemenea, afecteaza materialul genetic al unei celule + radiatiile create in urma !om!ei atomice in ,aponia, in -./$, cauzeaza multe forme de cancer, unele declansandu-se a!ia dupa -0 + #0 de ani de la e)punerea la acestea. Diagnosticul Nu in toate cazurile cancerul este fatal. "ratamentul pentru cancer a fost im!unatatit enorm in ultima vreme si mii de oameni sunt vindecati in fiecare an. "otusi un cancer mai putin e)tins este mult mai usor de tratat decat unul mai raspandit. In concluzie, diagnosticarea timpurie este vitala, fiind a utata de declararea prompta a primelor simptome doctorului. Daca acesta considera ca ar fi vor!a de cancer, acest fapt va fi confirmat de catre specialisti, care vor prelua cazul. Diagnosticul va fi intai confirmat. Acesta se determina cu a utorul razelor 1 si a testelor

de scanare pentru a descoperi prezenta unei umflaturi in interiorul organismului. 2 parte a zonei afectate de cancer se e)amineaza la microscop. Aceasta procedura poate fi efectuata fie prin !iopsie,fie prin e)aminare citostatica. 3edicamentele In cazul in care cancerul este foarte e)tins sau e)ista efecte secundare, iradierea lui poate sa nu fie completa sau eficienta.In aceasta situatie, se foloseste tratamentul medicamentos. Acesta este cunoscut su! numele de c(emoterapie. 3edicamentele se com!ina cu materialul genetic al celulelor, atacandu-l, impiedicand astfel diviziunea celulara. Initial acestea au fost create dintr-un gaz otravitor + iperita + folosit in primul raz!oi mondial. &-a o!servat ca gazul intervenea in diviziunea celulara din maduva osoasa unde este creat sangele. &u!stanta activa din acest gaz a fost e)perimentata pe !olnavii de cancer, in incercarea de a otravi celulele canceroase, si a avut succes. "ratamentul a fost im!unatatit, fiind descoperit un mare numar de medicamente noi si sigure, dezvoltandu-se de asemenea com!inatii eficiente de medicamente. C(imioterapia nu este folosita doar impotriva cancerului e)tins. Este de asemenea eficienta in tratarea cancerului sangelui, ca leucemia, precum si a cancerului maduvei osoase. C(irurgia 3etodele c(irurgicale de indepartare a cancerului sunt practicate de foarte mult timp. In unele cazuri, celulele neo!isnuite ce se pot transforma in celule canceroase sunt e)pulzate la timp.Aceasta implica de o!icei oprirea cresterii vizi!ile a celulelor afectate prin inlocuirea cu o portiune mare de tesut incon urator sanatos pentru a asigura eliminarea tuturor celulelor canceroase.De asemenea, c(irurgul va indeparta nodurile de scurgere ale limfei. C(irurgia este folosita in cancerele localizate, la fel ca radioterapia.Unele forme de cancer pot fi vindecate cu a utorul radioterapiei, fara necesitatea unei interventii c(irurgicale.In alte situatii, radioterapia poate fi aplicata inainte sau dupa o operatie pentru a mari sansele unei vindecari sigure. *actori ce provoaca cancerul "U"UN 40% IN*EC"II -0% ALI3EN"A"IE &LA5A 4$% *AC"2RI DE RE6R2DUCERE 7% 6R2*E&IUNE /% RADIA"II NA"URALE 4% 62LUARE #% 6R2DU&I INDU&"RIALI -% 6R2CEDURI 3EDICALE -% ADI"I8I ALI3EN"ARI -% *AC"2RI NECUN2&CU"I 9% 2amenii de stiinta au estimat proportiile tuturor formelor de cancer in functie de factorii ce le declansaza.Aceste rezultate sunt toate apro)imative. Cancerul gastric Cancerul care apare la nivelul stomacului se numeste cancer sau neoplasm gastric. Acesta este o afectiune maligna, in care celulele neoplazice apar initial la nivelul mucoasei gastrice si apoi se e)tind dincolo de peretele stomacului in tesuturile invecinate. "ipul (istologic cel mai frecvent

de neoplasm gastric este adenocarcinomul, reprezentand apro)imativ .$% din totalul cancerelor gastrice. Incidenta Regiunea geografica. 6e plan mondial, incidenta difera mult de la o tara la alta. 3a oritatea tarilor in care se inregistreaza un numar crescut de cazuri de cancer gastric se gasesc, cu mici e)ceptii, in regiunea Asia 6acific si nordul Europei :C(ile, ,aponia, C(ina, *inlanda, Ungaria si altele;. In tara noastra, cancerul gastric reprezinta cea mai frecventa forma de tumora maligna a tractului digestiv, incidenta sa prezentand insa mari variatii geografice, fiind cel mai frecvent intalnita in 5anat. In fiecare an, in Romania sunt depistate in ur de 4.000 de cazuri noi de cancer gastric, cele mai multe dintre ele in stadii avansate. 8arsta. Desi numarul cazurilor aparute la tineri a crescut in ultimul timp, incidenta ma)ima a cancerului gastric este dupa varsta de 90 de ani, su! /$ de ani aparitia sa fiind destul de rara. "re!uie totusi sa precizam ca formele de cancer gastric intalnite la tineri pot fi mai agresive. &e)ul. Afectiunea survine mai frecvent la !ar!ati decat la femei, raportul fiind de #'Rasa. &tudiile epidemiologice efectuate in &tatele Unite au aratat o incidenta mare la indivizii ce apartin populatiilor din insulele 6acificului, dupa care urmeaza descrescator' populatia de origine africana, (ispanici, populatia al!a, amerindienii si la final esc(imosii. *actorii de risc implicati in aparitia cancerul gastric sunt numerosi' dieta, infectia cu <elico!acter p=lori, fumatul, gastrita atrofica, ulcerul, anemia pernicioasa, interventiile c(irurgicala la nivelul stomacului, e)punerea la radiatii si terenul genetic. Aparitia cancerului gastric este de multe ori multifactoriala com!inand predispozitia, care este mostenita si factorii de mediu. 6rin notiunea de risc se intelege o pro!a!ilitate mai mare decat media de a dezvolta acest tip de cancer. In prezent, factorii de risc sunt considerati a fi adevarate cauze datorita corelatiei semnificative care s-a dovedit a fi intre ei si declansarea !olii. 3a oritatea factorilor favorizanti actioneaza asupra stomacului prin intermediul a doua mecanisme' afectarea p<-ului gastric si inflamatia mucoasei. Infectia cu <elico!acter p=lori, este cel mai important factor de risc recunoscut la ora actuala. <elico!acter p=lori reprezinta o !acterie implicata si in producerea gastritei si a ulcerului, ce poate coloniza mucoasa stomacului. Interesant este ca desi aceasta este foarte des intalnita :aproape $0% din populatie;, numai $ % dintre cei infectati vor face cancer gastric. E)plicatia consta in faptul ca este necesar si un anumit teren individual ce accentueaza inflamatia mucuoasei si modificarea p<-ului. &tudiile au demonstrat prezenta anticorpilor anti + <6 in serul !olnavilor cu cancer gastric, ceea ce sustine rolul acestei !acterii. Dieta + consumul e)cesiv de alimente cu continut crescut in sare :muraturi, mezeluri;, preparate din peste sau carne conservate prin afumare, precum si o dieta saraca in legume si fructe. Este dovedit faptul ca o alimentatie !azata pe vegetale si !ogata in vitamina C scade semnificativ riscul de aparitie al cancerului gastric. *umatul este asociat cu aparitia cancerului gastric atat ca numar de tigari fumate, cat si ca durata. &tudiile arata o crestere a riscului de pana la -,$ + -,9 ori. *actori genetici + rolul acestora este sugerat de incidenta crescuta a !olii la mai multi mem!rii ai aceleiasi familii. Apro)imativ -0% din cancerele gastrice pot fi e)plicate prin cause genetice. Locul de munca cu e)punere la az!est, nic(el, praf de car!une. Anemia pernicioasa, data de deficitul vitaminei 5-# in organism, se asociaza cu gastrita atrofica si cu modificari ale p<-ului.

Interventiile c(irurgicale la nivelul stomacului pot modifica p<-ul gastric si conduc la aparitia cancerului gastric. Diagnosticul cancerului gastric este greu de realizat intr-un stadiu precoce, deoarece >0% dintre pacienti nu prezinta niciun fel de simptome la de!utul !olii. Cand simptomele apar, ele sunt atat de vagi, incat sunt fie ignorate, fie confundate cu simptomele altor afectiuni. &emnele predictive ale cancerului gastric pot fi' discomfort gastric sau a!dominal, care se accentueaza dupa alimentatie si nu cedeaza la medicamente antiulceroase? indigestie si senzatie de arsura la nivelul stomacului? respiratie urat mirositoare :(alena;? ing(itire dificila a alimentelor? lipsa poftei de mancare, senzatie de satietate instalata rapid, urmata de !alonare? scaderea in greutate, ameteli, anemie, o!oseala? greturi, uneori c(iar si varsaturi? constipatie sau diaree. Investigatiile care se fac in astfel de situatii sunt' Radiografia !aritata? Endoscopia? Recoltarea de sange pentru depistarea mar@erilor tumorali? "omografia Computerizata :C"; a!dominala? Radiografia toracica? Ecoendoscopia? Ultrasonografia endoscopica. "ratamentul este adaptat in functie de pacient, stadiul, tipul, locatia si e)tinderea malignitatii. Cancerul gastric este dificil de tratat daca nu este identificat timpuriu :inainte sa se e)tinda;. Din pacate, deoarece cancerul timpuriu nu prezinta foarte multe simptome, !oala este de a avansata cand se pune diagnosticul. 6rincipalele tipuri de interventii pot include' Interventia c(irurgicala + este cea mai des folosita interventie, c(irurgul e)tirpand o parte sau intreg stomacul. 6otential curativ este prezent la mai putin de /0% din pacienti. In caz de metastazare a !olii, efectul este mai mult unul paliativ. C(imioterapia + nu e)ista inca un standard international apro!at. &e foloseste oportunitatea c(imioterapiei c(iar inainte de operatie cu scopul de a micsora tumora sau dupa operatie ca terapie ad uvanta pentru a distruge celulele cancerose ramase. Radioterapia + Radioterapia este un tratament antineoplazic care foloseste radiatii 1 de energie inalta sau alte tipuri de radiatii, capa!ile sa distruga celulele maligne. E)ista doua tipuri de radioterapie' radioterapia e)terna' foloseste un aparat care trimite radiatii catre zona afectata? radioterapia interna' care foloseste su!stante radioactive in ectate direct la nivelul tumorii prin ace, tu!uri sau catetere. 3odalitatea prin care este realizata radioterapia depinde de tipul si stadiul procesului tumoral. In general este folosita in com!inatie cu c(irurgia si c(emioterapia sau este folosita impreuna cu c(emioterapia cand pacientul nu poate fi operat c(irurgical. Radioterapia poate avea si un scop paliativ pentru a reduce durerea in cazurile de !oala incura!ila.

In termenul de Acancer de colonB sunt incluse diferite tumori epiteliale dupa structura (istologica, forma, localizare : cec, colon ascendent, colon transvers, colon sigmoid, rect si canalul anal;. Etiologia cancerului de colon' &e pare ca nu e)sta o singura cauza care duce la aparitia cancerului de colon. Cel mai pro!a!il este vor!a de o com!inatie de cativa factori nocivi :nefavora!ili;, mai importanti fiind dieta, factorii mediului am!iant, !olile cronice ale colonului si ereditatea. Rolul alimentatiei in patogenia cancerului colorectal se afla in centrul atentiei mai multor savanti si studii medicale. Cancerul colorectal se intalneste mai des in regiunile unde in alimentatie predomina carnea si sunt reduse alimentele vegetale. Dieta !ogata in carne duce la cresterea concentratiei de acizi grasi care in procesul digestiei se transforma in agenti cancerigeni. Rata scazuta a cancerului colorectal in regiunile cu diete traditional vegetale :India, Africa Centrala; demonstreaza importanta alimentatiei !ogate in fi!re vegetale in profila)ia cancerului de colon. Cantitatea crescuta de fi!re vegetale mareste volumul maselor fecale, dilueaza si leaga diferiti agenti cancerigeni, scurteaza timpul tranzitului prin colon, micsorand astfel timpul de e)punere a mucoasei colonului la actiunea meta!olitilor cancerigeni. "eoria c(imica este apropiata teoriei alimentare. Ea e)plica aparitia tumorilor colorectale ca rezultat al actiunii mutagene al unor su!stante c(imice endo si e)ogene :cancerigene; asupra celulelor epiteliului colonic, din care cele mai periculoase si active sunt nitratii, nitritii, amidele si aminele aromatice, alfato)inele, meta!olitii triptofanului si tirozinei. &u!stante cancerigene :!enzpirena; se o!tin prin prelucrarea termica irationala a alimentelor, cum ar fi afumarea carnii si pestelui. Ca rezultat al actiunii su!stantelor cancerigene asupra genomului celular se petrec mutatii, translocatii, ce duc la transformarea protooncogenelor celulare in oncogene active. Ultimele initiaza sinteza oncoproteinelor si celula se transforma in una canceroasa. La pacienti cu !oli inflamatorii colonice cronice, indeose!i cu rectocolita ulcero(emoragica, incidenta cancerului de colon este mult mai mare ca la restul populatiei. Cradul de risc este influentat de durata si de evolutia clinica a !olii, cu cat esta mai vec(e suferinta cu atat mai mare este riscul de cancer. In !oala Cro(n riscul de a dezvolta cancer de colon tot este marit dar este mai mic ca in RCU<. 6olipii colonici cresc riscul aparitiei tumorilor maligne. Inde)ul de malignizare al polipilor colonici solitari este de #-/%, pentru multipli :mai multi de #; este de #0%, iar la polipii vilosi +pana la /0%. 6olipii colonici se intalnesc relativ rar la persoanele tinere si cu mult mai des la persoanele mai in varsta. Despre frecventa polipilor colonici se poate vor!i analizand datele autopsiilor. In tarile dezvoltate, frecventa depistarii polipilor colonici la autopsii, efectuate persoanelor decedate din cauze non colonice, este de 40-4#%. Nu ultimul rol in patogenia cancerului de colon il oaca ereditatea. 6ersoanele cu rude de gradul intai depistate cu tumori maligne de colon au gradul de risc crescut. 5oli ereditare precum polipoza difuza :adenomatoasa; familiala, sindromul Cardner, sindromul "urcot, sunt insotite de grad inalt de risc pentru dezvoltarea cancerului de colon. Daca nu se inlatura polipii sau colonul la acesti pacienti aproape toti fac cancer de colon, unii prezentand si tumori sincrone. &indromul canceros familial, cu transmitere autosomal dominanta, se manifesta prin aparitia a multiplelor tumori :adenocarcinoame; ale colonului. Aproape -D4 din acesti pacienti in varsta de peste $0 ani prezinta tumori colorectale.

Dintre particularitatile cancerului de colon este de mentionat dezvoltarea multicentrica cu aparitia tumorilor in acelasi timp :tumori sincrone; sau una dupa alta la un interval de timp :tumorile metacrone;. Clinica cancerului de colon' Cele mai caracteristice simptome in cancerul colorectal sunt sangerarile rectale, dereglarile tranzitului intestinal, durerile a!dominale si tenesmele. Rectoragiile, materii fecale amestecate cu sange sau depistarea sangerarilor oculte se intalnesc practic la toti pacientii cu cancer colorectal. &angerari cu sange rosu aprins sunt caracteristice pentru tumorile canalului anal si rectului. &angele inc(is la culoare sugereaza tumora pe umatatea stanga a colonului. De mentionat ca sangele amestecat cu materii fecale si mucus este un semn aproape cert de tumora. "umorile din partea dreapta se caracterizeaza prin sangerari oculte, asociate cu anemie, paliditatea tegumentelor si sla!iciune generala. Dereglarile de transit sunt caracteristice in formele avansate de caner al umatatii colice drepte. Uneori cancerul de colon se manifesta direct prin ocluzie intestinala care impune tratament c(irurgical de urgenta. In cancerul de rect pacientii acuza o senzatie de defecatie incompleta sau senzatie de scaun falsa. Des semnele a!dominale lipsesc, mai frecvente fiind senzatia de sla!iciune, lipsa apetitului, sla!irea. In stadiile tardive se asociaza (epatomegalia si ascita. Diagnostic cancer de colon' In prezent e)ista posi!ilitatea de a diagnostica cancerul de colon in orice stadiu de evolutie al !olii. "re!ue doar de respectat doua conditii' algoritmul de investigatii? folosirea la ma)imum a tuturor mi loacelor moderne de investigatie Algoritmul de diagnostic al cancerului de colon include' anliza acuzelor si anamneza :de retinut ca la persoanele cu varsta peste $0 de ani creste considera!il riscul de aparite al cancerului de colon;? consultul clinic? tuseul rectal? anuscopia? rectocolonoscopia? analiza sangelui? analiza materiilor fecale la sange ocult? colonoscopia? !iopsia tumorilor depistate sau a polipilor? irigoscopia :cand e)amenul colonoscopic nu este concludent sau lipseste;? ultrasonografia a!dominala si pelvina? ultrasonografie transrectala? 6entru !olile colonului simptomatologia este intr-un fel monotona. 3a oritatea se manifesta sau prin dereglari de tranzit, sau prin prezenta sangelui cu mucus in materiile fecale, ori prin dureri sau discomfort a!dominal si rectal. Adesea simptome ca acestea se com!ina intre ele. Nu e)ista nici un semn specific pentru cancerul colorectalasa incat orice simptomatologie intestinala tre!ue sa fie analizata ca posi!ila manifestare de cancer colorectal, mai ales la persoane peste $0 de ani. 3a oritatea tumorilor :pana la 70%; sunt localizate in partea distala al colonului :rect si sigmoid. De e)emplu, pentru a depista o tumora al partii distale al ampulei

rectale e suficient un tuseu rectal. 6entru a !eneficia din plin de toate posi!ilitatile de diagnostic este necesara o pregatire adecvata al colonului. In caz contrar se pot comite erori grave de diagnostic prin omisiune. 2 metoda importanta de diagmostic este ultrasonografia care poate arata nu numai prezenta metastazelor indepartate :in special (epatice; dar si gradul de invazie loacala al tumorii si prezenta inflamatiei perifocale. In cazuri avansate cu invazie in organele si tesuturile vecine se recomanda tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara. Complicatiile cancerului de colon' Cele mai des intalnite complicatii ale cancerului de colon sunt dereglarile de tranzit intestinal pana la ocluzia intestinala, sangerari intestinale, inflamatii perifocale si perforatiile intestinale sau la nivelul tumorii, sau asa zise perforatii dilatative in cazul ocluziilor intestinale. In cazurile tumorilor partii drepte a colonului se intalnesc anemii severe din cauza sangerarilor oculte de durata. "oate complicatiile necesita tratament adecvat, uneori c(iar interventii c(irurgicale de urgenta pentru salvarea vietii !olnavului, cum ar fi in cazul sangerarilor importante, ocluziilor sau perforatiilor. In stadiile avansate al cancerului colorectal complicatiile pot sa se com!ine, crescand riscurile si agravand prognosticul interventiei c(irurgicale. 6rofila)ia complicatilor consta in diagnosticul precoce al cancerului colorectal. "ratamentul cancerului de colon' Interventia c(irurgicala ramane metoda principala in tratamentul cancerului colorectal. 6rincipiile generale al tratamentului c(irurgical sunt radicalitatea interventiei c(irurgicale, a!latia, asepsia si pastrarea tranzitului intestinal fara o!stacole, daca e posi!il pe cale naturala. Interventia c(irurgicala este asociata cu trarament ad uvant si neoad uvant. Radioterapia preoperatorie are efect de citoreductie adica este menita sa reduca din volumul tumorii si sa asigure o radicalitate ma)ima interventiei c(irurgicale in com!inatie cu limfadenectomia locoregionala. C(imioterapia postoperatorie are ca scop distrugerea celulelor canceroase si prevenirea aparitiei recedivei locale sau al metastazelor. 6rezenta metastazelor indepartate, (epatice sau in alte organe, impune pe langa a!latia tumorii si rezectia lor cu scop de citoreductie si c(imioterapie postoperatorie. &c(emele de radio- si c(mio-trerapie sunt !ine definite in functie de tipul tumorii depistate. 6rognosticul cancerului de colon' 6rognosticul in cazul cancerului de colon depinde de stadiul !olii. In stadiile incipiente :", N0, 30; supravetuirea la $ ani, dupa interventii, poate a unge si la .0% . Dar, odata cu cresterea stadiului rezultatele scad. La pacientii cu implicare ganglionara, supravietuirea la $ ani nu depaseste $0%, dar in cazurile cu localizare pe partea dreapta al colonului + nu mai mult de #0%. Rezultatele de supravietuire la distanta al pacientilor cu cancer de rect sunt mai proaste. In medie supravietirea la $ ani, la pacienti dupa interventii radicale pentru cancer de rect, este de $0%, si depinde de stadiul procesului. Este o!ligatoriu controlul periodic al pacientilor operati pentru cancer colorectal pentru depistarea precoce al recidivelor locale sau metastazelor care pot aparea. Este indicat la 4 luni tuseul rectal, colonoscopia sau irigografia colonului ramas dupa rezectie, o data la 9 luni + ecografia a!dominala, (epatica si a pelvisului, R1 pulmonar. Din analize este recomandat titrarea antigenului carcino-em!rionar. In caz de suspiciune de recidiva este necesara tomografia computerizata sau rezonanta magnetica.

>$% din recidivile locale apar pe parcursul primilor # ani dupa operatie, dar termenul mediu este de -4 luni. Apro)imativ la -D4 din pacienti cu recediva depistata precoce e posi!il de efectuat o rerezectie. Restul, cu regret, se limiteaza la terapia paleativa :radio- si c(mioterapie; care usor amelioreaza starea pacientilor. Daca suferiti de cancer de colon sau prezentati anumite simptome, cum ar fi' constipatie sau diaree fara o cauza anume, senzatie de defecare incompleta, reducerea diametrului scaunlui :scaune creionate;, sangerari gastro-intestinale, pete de sange rosu sau mucus in scaun, melena, distensie a!dominala, varsaturi, sange in urina, secretii vaginale, anemie, o!oseala, palpitatii, paloare, pierderea in greutate, trom!oza, icter, o!structie !iliara, va rugam sa ne contactati la unul din numerele de telefon din coltul dreapta sus al acestei pagini.