1 Indici statistici Fie m arimea Z inuent at a de mai mult i factori.

In funct ie de formula de calcul al lui Z diferent iem ntre: modelul aditiv (ex. 1. Z = X + Y + W ; ex. 2. Z = X Y ); modelul multiplicativ (ex. 1. Z = X Y W ; ex. 2. Z =
X ). Y

Observat ie: Nu numai aceste tipuri de relat ii poate s a existe ntre m arime si factorii de inuent a . Ex. Z = X Y W + T . 1. Indicele variat iei integrale - este indicele m arimii si se calculeaz a ca IZ =
k/j

zk , zj

unde indicele k se refer a la perioada actual a si indicele j la perioada de referint a/ de baz a. 2. Indicii elementari - sunt de fapt indicii factorilor. Dac a avem doi factori de inuent a: X si Y , atunci pentru ecare factor aparte se poate calcula indicele elementar: IX =
k/j

xk k/j yk , I = . xj Y yj

Observat ie: Indicele variat iei integrale, precum si indicii elementari ne arat a de c ate ori s-a modicat m arimea, respectiv factorul analizat n perioada actual a fat a de perioada de referint a. 3. Indicii variat ei part iale (ace stia se mai numesc si indici factoriali) - ace sti indici ne arat a de c ate ori se modic a m arimea Z sub inuent a exclusiv a a unui singur factor. In cazul indicilor variat iei part iale exist a mai multe metode de ponderare. Prezent am metoda pe exemplul Z = X Y. 3.1. Metoda Laspeyres: Indicele obt inut prin aceast a metod a se noteaz a prin IZ/X (L). Iniat iala L, ntre paranteze, provine din denumirea metodei, iar indicele ce st a la baza indicelui Z/X nseamn a c a se studiaz a cum se schimb a m arimea Z sub inuent a factorului X n perioada actual a fat a de perioada de referint a (k/j ). Formula de calcul al indicelui Laspeyres pentru exemplul Z = X Y este urm atorul: IZ/X (L) = 3.2. Metoda Paasche: IZ/X (P ) =
k/j k/j k/j

xk yj . xj yj xk yk . xj yk

(1)

3.3. Metoda Fisher: Indicele Fisher se obt ine ca si media geometric a a indicelui Laspeyres si a indicelui Paasche: k/j k/j k/j IZ/X (F ) = IZ/X (L) IZ/X (P ). Observat ii: 1. Pentru exemplul considerat: Z = X Y , se pot calcula la fel si indicii variat iei part iale care analizeaz a inuent a celuilalt fator, anume inuent a lui Y . 2. In cazul indicilor de tip Laspeyres si Paaasche se poate ajunge la formula (1) n dou a feluri.

2 Metoda 1: Pasul 1: In cazul exemplului considerat Z se poate exprima cu ajutorul factorilor ca si X Y , de aceea ncepet i s a completat i numitorul si num ar atorul indicelui cu aceast a formul a: x y k/j IZ/X (L) = . x y Pasul 2: Urmeaz a s a complet am formula cu indicii factorilor care lipsesc. Singurul factor care va avea indice diferit n num ar ator si n numitor este factorul inuent a c aruia este analizat a. Acesta apare n num ar ator cu valoarea sa din perioada actual a (deci cu indicele k ), iar n numitor cu valoarea din perioada de referint a : IZ/X (L) =
k/j

xk y . xj y

Pasul 3: Idicii celorlalt i factori de inuent a r am an aceia si n numitor ca si n num ar ator. Diferent a ntre metoda Laspeyres si metoda Paasche este faptul c a n cazul primei metode, ace sti indici vor indicii care se refer a la perioada de baz a, iar n cazul metodei Paasche factorii neanalizat i se p astreaz a n perioada actual a, astfel: IZ/X (L) =
k/j

xk yj xk yk k/j , si IZ/X (P ) = . x j yj xj yk

Metoda 2 n cazul indicelui Laspeyres: Pasul 1: In cazul indicelui Laspeyres ncepet i prin a completa numitorul cu m arimea Z n perioada de referint a , exprimat cu ajutorul factorilor: IZ/X (L) =
k/j

xj yj

Pasul 2: In num ar ator copiat i formula din numitor, schimb and numai valorile factorului analizat: n num ar ator acestea se vor lua din perioada actual a: IZ/X (L) =
k/j

xk yj . xj yj

Metoda 2 n cazul indicelui Paasche: Pasul 1: In cazul indicelui Paasche ncepet i prin a completa num ar atorul cu m arimea Z n perioada actual a, exprimat a cu ajutorul factorilor: IZ/X (P ) =
k/j

xk yk

Pasul 2: In numitor copiat i formula din num ar ator, schimb and numai valorile factorului analizat: n numitor acestea se vor lua din perioada de referint a : IZ/X (P ) =
k/j

xk yk . xj yk

Indicele pret urilor de consum Indicele pret urilor de consum este un indice de tip Laspeyres a volumului valoric al consumului (compus din diferite m arfuri si servicii), factorul de inuent a analizat ind pret ul. Consider and cele trei categorii pentru m arfuri si servicii: m arfuri alimentare, m arfuri nealimentare si servicii; pentru care se cunosc pret urile si cantit a tile, volumul valoric al consumului se poate determina ca V = pM.A. qM.A. + pM.N.A. qM.N.A. + pS. qS. , iar efectul pret ului asupra consumului, folosind metoda Laspeyres:
k/j (L) = IP C = Ip

pM.A. (k ) qM.A. (j ) + pM.N.A. (k ) qM.N.A. (j ) + pS. (k ) qS. (j ) . pM.A. (j ) qM.A. (j ) + pM.N.A. (j ) qM.N.A. (j ) + pS. (j ) qS. (j )

(2)

3 Formula (2) se transform a, nlocuind p(k ) cu Ip

k/j k/j k/j

p(j ), astfel obt inem:

k/j

Ip pM.A. (j ) qM.A. (j ) + IpM.N.A. pM.N.A. (j ) qM.N.A. (j ) + IpS. S. (j ) qS. (j ) IP C = M.A. pM.A. (j ) qM.A. (j ) + pM.N.A. (j ) qM.N.A. (j ) + pS. (j ) qS. (j ) pM.A. (j ) qM.A. (j ) k/j =Ip + M.A. pM.A. (j ) qM.A. (j ) + pM.N.A. (j ) qM.N.A. (j ) + pS. (j ) qS. (j ) pM.N.A. (j ) qM.N.A. (j ) k/j + Ip + M.N.A. pM.A. (j ) qM.A. (j ) + pM.N.A. (j ) qM.N.A. (j ) + pS. (j ) qS. (j ) pS. (j ) qS. (j ) k/j + Ip S. . pM.A. (j ) qM.A. (j ) + pM.N.A. (j ) qM.N.A. (j ) + pS. (j ) qS. (j ) pi (j ) qi (j ) k/j Ip = i pi (j ) qi (j ) i{tipuri de m arfuri si servicii} i k/j = Ip ki (j ), i i{tipuri de m arfuri si servicii}
k/j

(3)

unde am denotat coecientul indicelui Ipi prin ki (j ). Acest coecient este ponderea cheltuielilor corespunz atoare marfei/serviciului i din totalul cheltuielilor. In practic a pentru determinarea indicelui pret urilor de consum se utilizeaz a formula (3). Avantajul acestei formule este faptul c a valorile coecient ilor se leag a de obiceiurile consumatorilor, care nu se schimb a at at de repede. Astfel ace sti coecient i de obicei se pot considera a constant i pe o perioad a n care nu intervine nici o schimbare semnicativ a n obiceiurile consumatorilor. Observat ie: Din indicele pret urilor de consum se calculeaz a rata inat iei, sc az and 1 din IPC: ri = IP C 1.

4 Indicatori medii specici seriilor cronologice Formulele urm atoare se refer a la seria cronologic a Y , denit a prin: ( ) t1 t2 . . . t n Y : . y1 y2 . . . y n Nivelul mediu serii cronologice de intervale - adun and m arimea de la baza seriei rezultatul se poate interpreta ca si valoarea total a a variabilei observate n perioada studiat a, pentru c a nici un element nu se repet a n sum a y1 + y2 + + yn Y = n serii cronologice de momente - adun and m arimea de la baza seriei rezultatul nu se poate interpreta ca si valoarea total a a variabilei observate de-a lungul perioadei studiate, pentru c a cel put in un elemet se repet a n sum a, n acest caz nivelul mediu se determin a dup a formula urm atoare Y =
t3 t2 ) t4 t3 ) )+(tn tn1 ) tn1 t1 y1 t2 + y2 (t2 t1 )+( + y3 (t3 t2 )+( + + yn1 (tn1 tn22 + yn tn 2 2 2 2 . tn t1

Observat ii: 1. Coecient ii valorilor observate (yi ) se obt in ca si media lungimilor celor dou a perioade de timp ce preced, respectiv urmeaz a observarea i. In cazul primei valori observate (y1 ) lungimea intervalului de timp care precede prima observare se consider aa egal a cu 0, pentru c a nainte nu s-a mai efectuat nici o observare. Similar proced am si cu lungimea intervalului de dup a ultima observare. 2. In cazul n care observ arile se nregistreaz a la momente echidistante aceast a formul a se simplic a n felul urm ator: Y =
y1 2

+ y2 + y3 + + yn1 + n1

yn 2

Diferent a absolut a medie/ Cre sterea medie. S a consider am seria format a din diferent ele absolute cu baz a n lant : ( ) t1 t2 t3 tn t/t1 Y : . t /t t /t t /t Y2 1 Y3 2 Yn n1 Diferent a absolut a medie se obt ine ca si media aritmetic a simpl a a ultimelor (n 1) diferent e, astfel n n t /t Yi i1 (yi yi1 ) yn y1 i=2 i=2 Y = = = . n1 n1 n1 Indicele mediu: IY = yi1 yi i=2 n 2 yi 1 i=2
n

y1 y2 + y2 y3 + + yn1 yn . 2 2 2 y1 + y2 + + yn 1
t /t

Observat ie: Dac a presupunem, c a indicii cu baz a n lant sunt aproximativ egali: IY2 1 = t /t t /t IY3 2 = = IYn n1 = I Y , valoarea comun a ind indicele mediu, atunci indicele mediu este yt n1 n1 t /t t /t t /t t /t t /t I Y = n1 n = IYn 1 = IYn n1 IYn1 n2 IY3 2 IY2 1 . y t1 Ritmul mediu/ Diferent a relativ a medie/ Rata medie de cre stere: RY = I Y 1.

5 Indici statistici, indicatori si indicatori medii ale seriilor cronologice, descompunerea seriilor cronologice Problema 1. O rm a export a 3 tipuri de produse: A, B, C. Pret urile practicate si cantit a tile exportate n 2 ani consecutivi sunt date n urm atorul tabel: 2010 A B C 3 4 5 5 7 9 2011 A B C 4 6 3 4 7 10 a) Scriet i modelul matematic al lui Z , care exprim a volumul valoric al exporturilor. b) Calculat i indicele variat iei integrale. c) Calculat i si interpretat i indicii elementari. d) Cum s-a modicat Z sub inuent a exclusiv a a pret ului? e) Care a fost modicarea determinat a de cantitate?

pi qi

Problema 2. Exporturile unei t ari n 2005 au fost de 1200 mil. Euro, cu 20% mai mari dec at n anul 2004. Importurile din 2004 au fost de 850 mil. Euro, de 0.9 ori mai mici dec at importurile din 2005. a) Determinat i rezultatul balant ei comerciale n ecare an. b) Cum s-a modicat el (rezultatul balant ei) de la un an la altul? c) Determinat i cu metoda Fisher inuent a exclusiv a a exporturilor asupra rezultatului balant ei. d) Cum s-a modicat balant a comercial a sub inuent a importurilor (pe baza indicelui Fisher)? Problema 3. (Surs a: problema 3 de la pagina 272 a c art ii de curs) Calculat i indicele pret urilor de consum (IPC), cunosc and:
Tip de m arfuri si servicii M arfuri alimentare M arfuri nealimentare Servicii Structura cheltuielilor 40 31 29 Modicarea pret urilor n perioada curent a fat a de cea de baz a (%) 1.3 1.48 1.25

Problema 4. Dat i c ate un exemplu pentru seria cronologic a de momente, respectiv de intervale (Putet i s a v a aleget i exemplele si din problelma 2 de la pagina 326 a c art ii de curs). Determinat i pentru ambele exemple nivelul mediu. Problema 5. Product ia unei fabrici de p aine pe un interval de 5 ani a fost: ( ) 2007 2008 2009 2010 2011 Y : . 15 16 20 19 21 a) Calculat i diferent ele absolute, indicii statistici si diferent ele relative cu baz a x a si n lant . b) Care este nivelul mediu anual al product iei n perioada analizat a? c) Cu c at s-a modicat n medie product ia de la un an la altul? d) De c ate ori s-a modicat, n medie, si cu c at la sut a? e) Reprezentat i grac seria. f ) Scriet i ecuat ia ce arat a evolut ia product iei n timp. g) Previzionat i pentru anii 2012 si 2013. Problema 6. Consumul de bere al unei terase de pe litoral n 3 ani consecutivi, n cele patru trimestre, a fost: a) Realizat i cronograma si precizat i componentele prezente. b) Determinat i mediile mobile de ordinul p, unde p este num arul de perioade ale componentei sezoniere. c) Calculat i si interpretat i coecient ii sezonalit a tii si dat i estimat ii pentru componentele sezoniere. d) Estimat i parametrii tendint ei. e) Previzionat i pentru anotimpurile lui 2008.

2005 2006 2007

I II III 25 39 31 28 45 34 35 47 38

IV 27 33 35

Rezolvare probl. 1.

6 a) Volumul valoric al exporturilor unui produs ntr-un an se poate determina ca produsul dintre pret ul si cantitatea exportat a ai produsului. Astfel volumul valoric al exporturilor se obt ine ca: Z = p A qA + p B qB + p C qC . (4)

b) Indicele variat iei integrale este de fapt indicele m arimii, astfel trebuie s a determin am indicele lui Z: z2011 2011/2010 IZ = . (5) z2010 Conform relat iei (4), volumul valoric al exporturilor n cei doi ani analizat i este urm atorul: z2010 = pA (2010) qA (2010) + pB (2010) qB (2010) + pC (2010) qC (2010) = 3 5 + 4 7 + 5 9 = 88, z2011 = 4 4 + 6 7 + 3 10 = 88. nlocuind (6) si (7) n formula (5), obt inem: IZ
2011/2010

(6) (7)

88 = 1, 88

ceea ce nseamn a c a m arimea Z nu s-a schimbat de la un an la altul. c) Avem doi factori majori: pret ul si cantitatea. Ins a dac a dorim s a calcul am indicele pret ului: 2011/2010 , se pune ntrebarea cu care pret s a lucr am n cei doi ani analizat i? De aceea mai avem Ip nevoie s a specic am si produsul pentru care urmeaz a s a deterin am cum se schimb a pret ul n perioada analizat a. Astfel avem 3 indici elementari n cazul factorului de pret :
2011/2010 = Ip A

pA (2011) 6 3 4 2011/2010 2011/2010 = = 1.5, Ip = = 0.6 = = 1.33, Ip B C pA (2010) 3 4 5

si 3 indici elementari n cazul factorului de cantitate:

2011/2010 = Iq A

qA (2011) 7 10 4 2011/2010 2011/2010 = = 1, Iq = = = 0.8, Iq = 1.11. B C qA (2010) 5 7 9

La interpretare, doar c ateva exemple: 2011/2010 = 1.33, nseamn a c a pret ul produsului A a crescut de 1.33 ori n anul 1. Faptul c a IpA 2011 fat a de anul 2010. 2011/2010 =3 = 0.6, nseamn a c a pret ul produsului C a sc azut de 0.6 ori. 2. Faptul c a IpC 5 2011/2010 7 3. Faptul c a IqB = 7 = 1, nsemn a c a nu s-a schimbat de la un an la altul cantitatea exportat a din produsul B. d) Inuent a unui singur factor asupra m arimii se poate m asura cu ajutorul indicilor variat iei part iale. Este de ajuns s a calcul am indicele de care avem nevoie cu o metod a, dar de data aceasta prezent am metoda de calcul pentru ecare metod a de ponderare: pA (2011) qA (2010) + pB (2011) qB (2010) + pC (2011) qC (2010) pA (2010) qA (2010) + pB (2010) qB (2010) + pC (2010) qC (2010) 45+67+39 89 = = = 1.01; 35+47+59 88 pA (2011) qA (2011) + pB (2011) qB (2011) + pC (2011) qC (2011) 2011/2010 IZ/p (P ) = pA (2010) qA (2011) + pB (2010) qB (2011) + pC (2010) qC (2011) 4 4 + 6 7 + 3 10 88 = = = 0.98; 3 4 + 4 7 + 5 10 90 2011/2010 2011/2010 2011/2010 IZ/p (F ) = IZ/p (L) IZ/p (P ) = 1.01 0.98 = 0.99. IZ/p
2011/2010

(L) =

7 Pe baza valorii indicelui de tip Laspeyres se poate spune c a volumul valoric al exporturilor (Z ) a crescut de 1.01 ori sub inuent a factorului de pret n 2011 fat a de anul 2010. Pe baza valorii indicelui de tip Paasche volumul valoric al exporturilor (Z ) a sc azut de 0.98 ori sub inuent a factorului de pret n 2011 fat a de anul 2010. Pe baza valorii indicelui de tip Fisher volumul valoric al exporturilor (Z ) a sc azut de 0.99 ori sub inuent a factorului de pret n 2011 fat a de anul 2010. e) Indicii care ne arat a schimbarea lui Z determinat a de Y se pot calcula asem an ator indicilor de la punctul d). Rezolvare probl. 2. a) Balant a comercial a se determin a ca diferent a dintre exporturi si importuri: B = E I . Sunt date: valoarea exporturilor din 2005 (E2005 = 1200 mil. Euro) si valoarea importurilor n 2004 (E2004 = 850 mil. Euro). Pentru a determina valoarea balant ei n cei doi ani analizat i (2004, 2005), trebuie s a mai determin am si E2004 , respectiv I2005 . Din context se pot deriva urm atoarele relat ii, care ne conduc la valorile necunoscute ale exporturilor, respectiv importurilor: E2005 = E2004 + 20% E2004 E2005 = 1.2E2004 E2004 = I2004 = 0.9 I2005 I2005 = I2004 850 = = 944.44 944. 0.9 0.9 E2005 1200 = = 1000, 1.2 1.2

Astfel rezultatele balant ei comerciale pentru cei doi ani analizat i: B2010 = 1000 850 = 150, B2011 = 1200 944 = 256. b) Indicele variat iei integrale (indicele m arimii): IZ
2005/2004

B2011 256 = = 1.71 B2010 150

ne arat a c a balant a comercial a a crescut de 1.71 ori (/ cu 71%) n anul 2005 fat a de anul 2004. Observat ie: Schimbarea lui Z se poate m asura si prin diferent a absolut a (cu c at s-a modicat) sau prin diferent a relativ a (cu c at la sut a s-a modicat). c) Ca s a ne e mai u sor s a determin am factorii variat iei part iale, organiz am datele n tabelul urm ator 2004 1000 850 2005 1200 944

E I

Pentru a determina indicele Fisher, avem nevoie si de indicii de tip Laspeyres, respectiv Paasche: E2005 I2004 1200 850 350 = = = 2.33, E2004 I2004 1000 850 150 1200 944 256 E2005 I2005 2005/2004 = = = 4.57, IB/E (P ) = E2004 I2005 1000 944 56 IB/E
2005/2004

(L) =

ceea ce implic a IB/E

2005/2004

(F ) =

2.33 4.57 = 3.26.

Conform indicelui Fisher, sub inuent a exporturilor, rezulatul balat ei a crescut de 3.26 ori n 2005 fat a de anul 2004.

8 d) 1000 944 56 E2004 I2005 = = = 0.37, E2004 I2004 1000 850 150 E2005 I2005 256 1200 944 2005/2004 IB/I (P ) = = = = 0.73, E2005 I2004 1200 850 350 2005/2004 IB/I (F ) = 2.33 4.57 = 0.27. IB/I
2005/2004

(L) =

Sub inuent a importurilor balant a a sc azut de 0.27 ori. Rezolvare probl. 3. Modicarea pret urilor n perioada curent a fat a de perioada de baz a se d a n procente, ceea ce nseamn a c a de fapt cunoa stem diferent ele relative ale pret urilor pentru perioada curent a n comparat ie k/j k/j cu perioada de baz a. S tiind, c a Ipi = Rpi + 1, cei trei indici statistici ai pret urilor sunt:
k/j k/j k/j Ip = 1.013, Ip = 1.0148, Ip = 1.0125. M.A. M.N.A. S.

Coecient ii care caracterizeaz a obiceiurile consumatorilor se pot aa din a doua coloan a a tabelului: kM.A. = 31 40 = 0.4, kM.N.A. = = 0.31, kS. = 0.29. 40 + 31 + 29 100

Utiliz and formula (3), indicele pret urilor de consum este: IP C = 0.4 1.013 + 0.31 1.0148 + 0.29 1.0125 = 1.0134.

Rezolvare probl. 4. Din problema 2, de pe pagina 326 a c art ii de curs, exemplul de la punctul a), care cont ine seria num arului de defect iuni nregistrate zilnic de o rm a ce repar a ascensoare, este o serie cronologic a de intervale, pentru c a adun and valorile de la baza seriei, suma obt inut a se poate interpreta ca si num arul total al defect iunilor din perioada analizat a, astfel nivelul s au mediu se calculeaz a ca si o medie aritmetic a simpl a a valorilor de la baza seriei: ) ( 5+7+4+8+3 27 luni mart i miercuri joi vineri Y1 : Y1 = = = 5.4. 5 7 4 8 3 5 5 Seria de la punctul d), seria ce descrie evolut ia abonat ilor unei rme de telefonie mobil a, constituie un exemplu pentru seriile cronologice de momente, deoarece adun and m arimea de la baza seriei, suma nu are o interpretare logic a. Ea poate s a cont in a acela si abonat de mai multe ori. Observ arile sunt echidistante n timp ( n exemplul din carte nu, am schimbat momentele observ arii, astfel nc at observ arile s a e echidistante), de aceea nivelul mediu se calculeaz a n felul urm ator: ( ) 01.01.2010 15.02.2010 01.04.2010 15.05.2010 01.07.2011 Y4 : 225 327 548 608 593 Y4 =
225 2

+ 327 + 548 + 608 + 51

593 2

= 473.

Rezolvare probl. 5.

9 a) Diferent ele absolute cu baz a n lant se determin a cu formula Y = yt yt1 , astfel seria format a din diferent ele obt inute: ( ) 2007 2008 2009 2010 2011 t/t1 Y : . 1 4 1 2 Diferent ele absolute cu baz a x a se determin a cu formula Y = yt y2007 , dac a alegem ca si moment de referint a primul an de observare, anume anul 2007. Astfel seria format a din diferent ele obt inute: ( ) 2007 2008 2009 2010 2011 t/2007 : Y . 0 1 5 4 6
t Indicii cu baz a n lant se determin a cu formula IY = yty . Astfel seria format a din indicii 1 obt inut i: ( ) 2007 2008 2009 2010 2011 t/t1 IY : . 1.07 1.25 0.95 1.11

t/t1

t/2007

t/t1

yt = y2007 Indicii cu baz a x a se determin a cu formula IY , dac a alegem ca si moment de referint a primul an de observare, anume anul 2007. Astfel seria format a din indicii obt inut i: ( ) 2007 2008 2009 2010 2011 t/2007 IY : . 1 1.07 1.33 1.27 1.4

t/2007

S tiind c a diferent ele se pot obt ine din indicii de acela si tip, sc az and 1 din valoarea acestora, cele dou a serii formate din diferent ele relative cu baz a n lant , respectiv cu baz a x a: ) ( 2007 2008 2009 2010 2011 t/t1 , RY : 0.07 0.25 0.05 0.11 ( ) 2007 2008 2009 2010 2011 t/2007 RY : . 0 0.07 0.33 0.27 0.4 b) Adun and product iile anuale ale rmei ncep and din anul 2007 p an a n anul 2011, suma obt inut a ne d a product ia total a pentru perioada analizat a, n concluzie Y este o serie de intervale si media sa se determin a ca si media aritmetic a simpl a a tuturor observ arilor. Asfel product ia medie anual a este: 15 + 16 + 20 + 19 + 21 91 Y = = = 18.2. 5 5 c) Diferent a absolut a medie se poate determina ca si media aritmetic a simpl a a diferent elor absolute yn y1 2115 6 anuale sau mai simplu cu formula: Y = n1 . Astfel Y = 51 = 4 = 1.5, ceea ce nsemn a c a product ia a crescut n medie cu 1.5 de la un an la altul.
n

d) Pentru determinarea indicelui mediu se aplic a formul a IY =

i=2 n

yi1 yi
2 yi 1

, astfel obt inem:

i=2

IY =

1339 15 16 + 16 20 + 20 19 + 19 21 = = 1.0781. 2 2 2 2 15 + 16 + 20 + 19 1242

Din relat ia dintre indicele mediu si ritmul mediu rezult a ritmul mediu de RY = I Y 1 = 0.0781 = 7.81%. Pe baza rezultatelor obt inute, product ia de p aine s-a modicat de 1.0781 ori / cu 7.81% n medie. 4 21 2011 = = Observat ie: Cu cealalt a formul a de calcul, indicele mediu are valoarea I Y = 4 y y2007 15 1.0878.

10
Cronograma
22 21 20 19 prod. 18 17 16 15 14 2006

2007

2008

e)

2009 t

2010

2011

2012

f ) Pe baza gracului de la punctul precedent, decidem s a ncerc am o ajustare liniar a pentru mod elarea evolut iei product iei n timp. In cazul acesta c aut am o relat ie de forma Y a + b t ntre factorul de timp si variabila rezultativ a de product ie. Calculele se realizeaz a exact ca si n cazul regresiei liniare, consider and timpul ca si o variabil a explicativ a, av and valorile 1, 2, . . . , n, asociate observ arile consecutive. Observat ie: La ajustarea funct iei de regresie, numerot am observ arile n ordine cronologic a de la 1 p an a la n (dac a observ arile sunt efectuate la momente de timp echidistante) si n loc de momentele originale de observare, vom lucra numai cu num arul de ordine al observ arilor astfel obt inute. Parametrii regresiei se obt in cu formulele: Cov (Y, t) M (Y t) M (Y ) M (t) = , 2 t M (t2 ) (M (t))2 a = M (Y ) b M (t). b= Mediile de care avem nevoie: M (t) = M (t2 ) = M (Y ) = M (Y t) = 1+2+3+4+5 = 2 = 3, 5 5 5(5+1)(25+1) 2 2 2 2 2 1 +2 +3 +4 +5 6 = = 11, 5 5 15 + 16 + 20 + 19 + 21 = 18.2, 5 15 1 + 16 2 + 20 3 + 19 4 + 21 5 288 = = 57.6. 5 5
5(5+1)

Astfel parametrii regresiei au urm atoarele valori: b= 57.6 18.2 3 = 1.5, a = 18.2 1.5 3 = 13.7. 11 32

Deci ecuat ia ce ne arat a evolut ia product iei n timp este urm atoarea: Y (t) 13.7 + 1.5 t. Observat ie: Faptul c a, factorul t n ecuat ia de regresie are un coeent de 1.5, nseamn a, c a dintr-an an n altul (de la un moment de observare p an a la altul), product ia cre ste cu 1.5. g) Previziuni se pot da pe baza indicatorilor medii sau a modelului de regresie:

11 Previziune pe baza diferent ei absolute medii. Conform punctului c), Y = 1.5, ceea ce nseamn a c a product ia anual a cre ste n medie cu 1.5. Presupun and c a seria si p astreaz a aceast a proprietate si n continuare, pentru anii 2012, respectiv 2013 se pot da urm atoarele previzuni: y2012 y2011 + Y = 21 + 1.5 = 23.5, y2013 y2012 + Y y2011 + 2 Y = 21 + 2 1.5 = 24. Previziune pe baza indicelui mediu. Similar, y2012 y2011 I Y = 21 1.0781 = 22.64, y2013 y2012 I Y y2011 I Y = 21 1.07812 = 24.41. Observat ie: Pe baza ritmului mediu/ diferent ei relative medii obt inem acelea si previziuni ca si cu ajutorul indicelui mediu. Previziune pe baza modelului de regresie. Continu and numerotarea momentelor de observare, anului de observare 2012 i corespunde num arul de ordine 6, iar anului 2013, num arul de ordine 7. Astfel, pe baza modelului de regresie, se pot da urm atoarele previziuni pentru urm atorii doi ani: 2012 : Y (6) 13.7 + 1.5 6 = 22.7, 2013 : Y (7) 13.7 + 1.5 7 = 24.2. Rezolvare probl. 6. a) Reprezent and n reperul cartezian ecare observare ca un punct, av and prima coordonat a dat a de timpul observ arii, iar a doua coordonat a de valoarea observat a. Unim punctele asociate observ arilor consecutive n timp. Astfel obt inem cronograma:
Consumul de bere
50

45

40 Consumul de bere

35

30

25

20

2005.I.

2005.II. 2005.III. 2005.IV. 2006.I. 2006.II. 2006.III. 2006.IV. 2007.I. Perioada de observare

2007.II. 2007.III. 2007.IV.

Pe cronogram a se poate observa un trend liniar si o ciclicitate de lungimea unui an. Ciclicitea cu durata mai mic a sau egal a cu un an se nume ste component a sezonier a. b) Pentru a calcula mediile mobile avem nevoie de num arul de perioade ale componentei sezoniere. Componenta sezonier a are lungime de un an, iar noi avem 4 observ ari ntr-un an, de aceea p = 4. Vom determina media mobil a pentru observarea din 2006, trimestrul II: Y II,2006 = + YII,2006 + . . . . p

12 In num ar ator continu am s a adun am simetric observ arile precedente, respectiv urm atoare perioadei de observare II, 2006, Y II,2006 = + YI,2006 + YII,2006 + YIII,2006 + . . . , 4 (8)

continu and p an a ce n num ar ator vom avea p observ ari. In formula (8) avem deja 3 observ ari n num ar ator, si dac a mai ad aug am observarea precedent a momentului de observare I, 2006, si observarea urm atoare momentului de observare III, 2006, vom avea deja prea multe observ ari 1 n num ar ator, de aceea includem simetric numai 1 din observarea Y s i din observarea IV,2005 2 2 YIV,2006 , astfel Y II,2006
1 + YI,2006 + YII,2006 + YIII,2006 + 2 YIV,2006 = 4 1 1 27 + 28 + 45 + 34 + 33 2 = 2 = 34.25. 4 1 25 2 1 Y 2 IV,2005

Similar

1 + 39 + 31 + 27 + 2 28 Y III,2005 = = 30.9. 4 La fel se pot calcula si celelalte medii mobile. Se poate observa, c a primelor 2 observ ari nu putem s a-i determin am mediile mobile, pentru c a pentru ele am avea nevoie si de valori ale consumului anterioare perioadei observate. In cazul ultimelor 2 observ ari am avea nevoie de consumul de bere si din primele trimsetre ale anului 2008, pentru a le calcula media mobil a. Organiz am mediile mobile, care se pot determina n urm atorul tabel:

I 2005 2006 33.13 2007 37.75

II 34.25 38.5

III 30.88 35.88 -

IV 32 . 37 -

Valorile din tabelul mediilor mobile ne dau consumul de bere care l-am obt ine dac a nu ar act iona factorii sezonieri. c) In cazul unui model multiplicativ coecient ii sezonalit a tii ne arat a de c ate ori s-a modicat valoarea seriei sub act iunea factorilor sezonieri dec at dac a ace stia nu ar act ionat. In acest caz ei se determin a cu urm atoarea formul a: Ks,a = Ys,a . Y s,a

In cazul unui model aditiv coecient ii sezonalit a tii ne arat a cu c at s-a modicat valoarea seriei sub act iunea factorilor sezonieri dec at dac a ace stia nu ar act ionat. In acest caz ei se determin a cu urm atoarea formul a: Ks,a = Ys,a Y s,a . Cum decidem, care model s a aplic am? Cum se recunoa ste modelul aditiv si cel multiplicativ? Modelul aditiv se caracterizeaz a printr-o amplitudine a oscilat iilor constant a. In cazul modelului multiplicativ amplitudinea oscilat iilor scade sau cre ste mpreun a cu tendint a. In cazul nostru se observ a o tendint a liniar cresc atoare, ns a amplitudinea oscilat iilor pare s a nu e inuent at a de aceast a cre stere (v arfurile nu devin din ce n ce mai nalte n comparat ie de unde au pornit), de aceea modelul aditiv descrie mai bine dinamica seriei analizate. Astfel de ex. KIII,2005 = YIII,2005 Y III,2005 = 31 30.88 = 0.12. Construim tabelul sezonalit a tii, compus din coecient ii sezonalit a tii:

13 2005 2006 2007 I II -5.13 10.75 -2.75 8.5 III 0.12 -1.88 IV -5 . -4 -

Obt inem o estimat ie pentru componenta sezonier a, care caracterizeaz a primul trimestru al anului, ca si media aritmetic a a tuturor coecient ilor sezonieri aferente acestui trimestru: KI,2006 + KI,2007 (5.13) + (2.75) KI = = = 3.89. 2 2 Similar, K II = K III K IV KII,2006 + KII,2007 10.75 + 8.5 = = 9.63, 2 2 0.12 + (1.88) KIII,2005 + KIII,2006 = = = 0.88, 2 2 KIV,2005 + KIV,2006 (5) + (4) = = = 4.5 2 2

d) Parametrii tendint ei se calculeaz a pentru seria desezonalizat a (format a din mediile mobile), iar n loc de timpul exact al observ arilor, perioadele se numeroteaz a de la 1 p ana la n.
Seria desezonalizata
40 39 38 37 Consumul de bere 36 35 34 33 32 31 30 0 1 2 3 4 t 5 6 7 8 9

Reprezent and grac seria desezonalizat a, se poate observa c a seria urmeaz a o tendint a liniar a ntr-adev ar. Astfel se caut a ntre seria Y si timpul t o relat ie de forma: Y (t) a + b t, unde Y :

1 2 3 4 5 6 7 8 30.88 32 33.13 34.25 35.88 37 37.75 38.5

) .

Conform formulei de calcul a parametrilor regresiilor liniare simple M (Y t) M (Y ) M (t) M (Y t) M (Y ) M (t) = , 2 t M (t2 ) M (t)2 a = M (Y ) b M (t). b=

14 Mediile de care avem nevoie: 1+2+3+4+5+6+7+8 M (t) = = 2 = 4.5, 8 8 8(8+1)(28+1) 2 2 2 2 2 2 2 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 82 2 6 M (t ) = = = 25.5, 8 8 30.88 + 32 + 33.13 + 34.25 + 35.88 + 37 + 37.75 + 38.5 M (Y ) = = 34.92, 8 30.88 1 + 32 2 + 33.13 3 + 34.25 4 + 35.88 5 + 37 6 + 37.75 7 + 38.5 8 M (Y t) = 8 = 163.12. Astfel parameterii regresiei au urm atoarele valori: b= 163.12 34.93 4.5 = 1.13, a = 34.92 1.13 4.5 = 29.84. 25.5 (4.5)2
8(8+1)

Deci tendint a seriei se poate descrie prin funct ia liniar a: T (t) = 29.84 + 1.13 t. e) In cazul modelului aditiv Y (t) = T (t) + S + , iar pentru modelul multiplicativ Y (t) = T (t) S , unde T este tendint a, S componenta sezonier a, iar termenul rezidual. Identic and un model aditiv nc a la punctul c), n cazul nostru Y (t) = T (t) + S + , astfel Y (t) T (t) + K s . Estim and tendint a perioadelor de observare, le-am asociat urm atoarele numere de ordine: III, 2005 1 IV, 2005 2 I, 2006 3 II, 2006 4 III, 2006 5 IV, 2006 6 I, 2007 7 II, 2007 8

continu and acest sir, p an a ce ajungem la perioadele pentru care trebuie s a d am o previziune, obt inem urm atoarele numere de ordine: III, 2007 IV, 2007 9 10 I, 2008 11 II, 2008 12 III, 2008 13 IV, 2008 14

Previziunea pentru primul trimestru al anului 2008: Y (11) T (11) + K I = 29.84 + 1.13 11 + (3.89) = 38.38. Previziunea pentru al doilea trimestru al anului 2008: Y (12) T (12) + K II = 29.84 + 1.13 12 + 9.63 = 53.03. Previziunea pentru al treilea trimestru al anului 2008: Y (13) T (13) + K III = 29.84 + 1.13 13 + (0.88) = 43.65. Previziunea pentru al patrulea trimestru al anului 2008: Y (14) T (14) + K IV = 29.84 + 1.13 14 + (4.5) = 41.16.