STUDIILE CLINICE RANDOMIZATE Dr. Simona Caraiola, Dr.

Cristian Baicus

Studiile tera eutice randomi!ate sunt studii de ti co"ort# si $ac arte dintre studiile analitice e% erimentale sau inter&en'ionale, $iind intotdeauna studii ros ecti&e. Ele studia!# e$ectul unei inter&entii tera eutice asu ra unei anumite (oli. In testarea unui medicament nou e oameni e%ista ) $a!e, inaintea introducerii acestuia e iata* +.studii de $a!a I , e&aluea!a actiunea, meta(olismul si e$ectele secundare ale medicatiei testate-testele se des$asoara e &oluntari sanatosi. /. studii de $a!a II , reci!ea!a e$icacitatea o timala si e$ectele secundare $rec&ente 0. studii de $a!a III , e&aluea!a e$icacitatea, si1uranta si com ara medicatia lace(o sau cu alte tera ii -studii tera eutice randomi!ate. ). studii de $a!a I2 , du a ce medicatia a $ost comerciali!ata, sta(ilesc noi indicatii si noi e$ecte ad&erse -rare.. Deseori, studiile de $a!a I2 sunt sim le studii de mar3etin1, $ara caracter stiinti$ic - entru a o(isnui medicii sa rescrie un anumit medicament.. 4rimele studii tera eutice au $ost studii $ara 1ru martor, care se (a!au e serii de ca!uri si e e&olutia (olii inainte si du a administrarea medicatiei studiate -studii com arati&e inainte5du a.. Ma6oritatea medicamentelor utili!ate inaintea a aritiei studiilor tera eutice randomi!ate, se (a!au e serii de ca!uri. Este cele(ra 7a%ioma8 lui 9alen -+/:;+::.* 7Toti cei care (eau acest medicament isi &or re&eni in scurt tim , cu e%ce tia celor la care nu are e$ect, si care &or muri cu totii. Este e&ident, asadar, ca tratamentul da 1res numai in ca!urile incura(ile8. Studiile tera eutice randomi!ate sunt studii controlate, 1ru ul martor $iind intotdeauna necesar datorita $enomenelor (ine cunoscute -detaliate in cursul de stud< desi1n.* ameliorarea re&i!i(ila, se&eritatea ondulatorie a (olii, re1resia catre medie, e$ectul lace(o si e$ectul de &oluntariat -e$ectul =a>t"orne.. E% +*.Un in&esti1ator doreste sa e$ectue!e un studiu clinic randomi!at entru a e&alua un nou (eta(locant in tratamentul =TA. Su(iectii tre(uie sa ai(a o TA diastolica de re aus de cel utin :? mm =1. Se $ace &i!ita de screenin1 si sunt recrutati o suta de acienti cu acest ni&el al TA diastolice. La &i!ita de initiere in studiu, du a / sa tamani, doar @AB dintre ei au &alori ale TA diastolice mai mare de :? mm=1. E% licatia in aceasta situatie este e$ectul de re1resie catre medie -deoarece acientii nu s;au 7&indecat s ontan8 de =TA.. E% /* e%em lul este usor de 1asit in orice re&ista in care sunt date reclame entru di&erse roduse* 8din +??? de co ii cu in$ectii de cai aeriene su erioare tratati cu siro de Amo%icilina cu 1ust de ca suni- rodusul din reclama., :C? au de&enit asim tomatici in C/ de ore. Aceste o(ser&atii ermit conclu!ia ca siro ul de Amo%icilina cu aroma de ca suni este tratamentul de electie in in$ectiile de cai aeriene su erioare la co ii8. In ca!ul actual este e&ident ca suntem in $ata unei ameliorari re&i!i(ile, dat $iind $a tul ca in$ectiile de cai aeriene su erioare la co il sunt de etiolo1ie &irala si nu necesita tratament anti(iotic. Desi1n;ul unui studiu tera eutic randomi!at cu rinde cate&a eta e* constituirea co"ortei de studiu, reali!area unor masuratori de (a!a -&i!ita de screenin1De&aluarea (ase;line., randomi!area, administrarea medicatiei -$actorul studiat., urmarirea acientilor, masurarea re!ultatelor -e&aluarea si com ararea e&enimentelor in 1ru urile studiate. si anali!a datelor. Eta a de constituire a co"ortei consta in reci!area caracteristicilor o ulatiei si sta(ilirea modului de esantionare. Ast$el se sta(ilesc criteriile de includere in studiu* caracteristici demo1ra$ice -&arsta, se%, rasa. si clinice -toti acientii tre(uie sa ai(a (oala e care ne aste tam ca medicatia de studiu sa o ameliore!e5&indece.E mai mult, e%ista criterii 1eo1ra$ice si tem orale care ermit de$inirea

o ulatiei otentiale dis oni(ile entru studio -este necesar ca o ulatia sa $ie dis oni(ilaE e%* daca acientii locuiesc intr;o !ona 1reu accesi(ila nu &or utea sa &ina la &i!itele de studiu.. Criteriile de e%cludere sunt de$inite entru eliminarea, dintre su(iectii eli1i(ili, a celor care risca sa com romita calitatea datelor sau inter retarea re!ultatelor -alcoolici, acienti cu ro(leme si"iatrice, su(iecti susce ti(ili de a leca in alta re1iune etc.., dar si eliminarea din moti&e etice -sarcina, minori.. 4acientii inclusi in studiu semnea!a o(li1atoriu, inainte de includerea in studiu, un consimtamant in$ormat -isi dau acordul de artici are du a ce au inteles in ce consta studiul, &i!itele de studiu si e$ectele ad&erse osi(ile.. 4o ulatia din care se $ace selectia acientilor ro&ine $ie din o ulatia s itali!ata -mai utine c"eltuieli, mai usor de recrutat., $ie din o ulatia 1enerala -selectie de la domiciliu, costisitoare, 1reu de e$ectuat.. 2i!ita de (ase;line -&i!ita de screenin1. consta in reali!area unor e&aluari care ermit caracteri!area su(iectilor inclusi in studiu* nume, renume, &arsta, se%, dia1nostic - inde linirea criteriilor de dia1nostic al (olii., numar de inre1istrareE in lus se e$ectuea!a o e&aluare clinica si araclinica a acientilor inclusi -atat e&aluarea clinica, cat si araclinica sunt sta(ilite de catre 1ru ul care a e$ectuat stud< desi1n.. O eta a e%trem de im ortanta este randomi!area, deoarece este necesara alocarea a(solut intam latoare a acientilorE alt$el e$ectele aste tate ot $i re!ultatul a multi le cau!e, medicatia $iind doar una dintre ele. Randomi!area asi1ura distri(utia e1ala in cele doua 1ru uri-cel tratat cu medicatia de studiu si cel tratat cu lace(o. atat a determinantilor cunoscuti cat si a celor necunoscuti. Cele / 1ru uri tre(uie sa $ie identice din toate unctele de &edere, cu e%ce tia tratamentuluiE in acest $el sunt inlaturate eroarile sistematice de selectie. De e%em lu, studiile care nu sunt randomi!ate arat# mai de1ra(# c# tratamentele sunt e$iciente -se selectea!# acien'i cu (oala mai uFoar# Gn 1ru ul tera eutic. decHt studiile randomi!ate. Or(irea se reali!ea!# rin utili!area lace(o;ului, care const# din astile5in6ec'ii5te"nici tera eutice identice ca as ect, 1ust etc. cu medica'ia, dar care nu con'in medica'ia acti&#, ast$el incHt nici acien'ii -sim lu or(., nici medicii care Gi Gn1ri6esc sau urm#resc a ari'ia e$ectului de studiat -decesul, decesul cardio&ascular, dis neea, durerea etc. s# nu Ftie din ce 1ru $ace arte $iecare acient -tera eutic, sau lace(o., entru a nu $i in$luen'a'i de aceast# in$orma'ie Gn atitudinea $a'# de acient sau cuanti$icarea e$ectului. Or(irea este esen'ial# mai ales cHnd e$ectele ot $i 6udecate su(iecti&. De e%em lu, daca e$ectul este mortalitatea 1enerala, sau colesterolul, oricHt de su(iecti&i ar $i acien'ii sau medicii, nu ot a&ea nici o in$luen'#E dac#, Gns#, e$ectul este durerea, sau dis neea, acestea ot $i clar in$luen'ate de su(iecti&itate -Gn artro!#, de e%em lu, e$ectul antiin$lamatoarelor nesteroidiene care se su raadau1a e$ectului lace(o este mult mai mic decHt e$ectul lace(oE iar Gn B4OC, calitatea &ie'ii este crescut# Gn 1ru ul lace(o cu / uncte e o scal# de calitatea &ie'ii, iar tratamentul in"alator o Gm(un#t#'eFte cu ) uncte, deci di$eren'a dintre tratament Fi lace(o este tot de dou# uncte, e o scal# de +?? de uncteI.E la $el, cHnd este &or(a des re o mortalitate s ecial# - rin in$arct miocardic, de e%em lu., nu o'i Fti cu si1uran'# de ce a murit un acient, mai ales cHnd acesta nu a mai a ucat s# a6un1# la s ital, Fi atunci or(irea asi1ur# ca 1reFelile de dia1nostic al decesului s# se $ac# nedi$eren'iat, Gn aceeaFi m#sur# la acien'ii din 1ru ul tera eutic, ca Fi la cei din 1ru ul lace(o. Dac# noul tratament este com arat cu un altul, nu cu lace(o, rinci iul este acelaFi. Administrarea medicatiei se e$ectuea!a la inter&ale de tim (ine sta(ilite -&i!itele de studiu., oca!ie cu care se e$ectuea!a si e&aluarea clinica si araclinica a acientilor si se &eri$ica a aritia unor e&enimente ad&erse. Du(la or(ire este im ortanta entru a se elimina erorile sistematice care a ar si la su(iectii inclusi in studiu si la in&esti1atori -daca in&esti1atorul stie ca acientul se a$la in 1ru ul tratat cu medicatia de studiu, este tentat sa e$ectue!e o e&aluare mai atenta la &i!itele de studiu, decat la cei a$lati in 1ru ul lace(o.E in acest sens medicatia de studiu5 lace(o are aceeasi $orma de re!entare -culoare, dimensiuni etc... Este necesar ca urmarirea acientilor -8$ollo>;u 8. sa $ie ideal com lete D toti acientii inclusi in studiu sa artici e la statistica $inalaE ideal este ca 7 ierdutii8-7lost to $ollo>;u 8. sa