1) AUSTRIA

Autoritatea legislativa -Parlamentul Federal este format din doua Camere. Organizarea statului -In 1918 Austria a trecut de la Nationalrat si Bundesrat. monarhia constitutionala la republica. -%andurile iau parte la procesele le#islative ale -Statul federal este compus, din provincii autonome, denumite "arlamentului ederal prin &undesrat. landuri( 9 ca numar) -Initiativa le#islativa in Austria au parlamentul si -Constitutia ederala, preci!ea!a domeniile in care #uvemul. "arlamentul ederal elaborea!a le#i. -"uterea e$ecutiva si le#islativa sunt impartite intre ederatie - Propunerile le islative sunt transmise catre 0ationalrat ca motiuni si sunt inscrise in propunerile #uvernelor si landuri federale. - %andurile participa la procesul le#islativ la nivelul federal, deoarece au membri in &undersrat si sunt -&undesrat-ul poate propune motiuni le#islative catre implicate in procesul de elaborare a pachetului le#islativ. 0ationalrat prin intermediul repre!entantilor #uvernelor -Conducerea 'epublicii Austria apartine unui "resedinte federale. ederal (&undesprasident) ales in mod direct de catre In afara de autoritatea le#islativa, membrii cetateni pe o perioada de 6 ani. 'eale#erea este posibila o "arlamentului participa in cadrul e$ecutivului la derularea sin#ura data. "resedintele ederal raspunde in fata catorva activitati. undamentarea bu#etelor este una din "arlamentului. cele mai importante activitati la care participa si membrii -"arlamentul poate i ni ti a proceduri le#ale impotriva 0ationalrat-ului.(uvernul federal trebuie sa elabore!e un "resedintelui, in ca!ul in care Constitutia este incalcata. proiect de bu#et federal pentru a fi aprobat de 0ationalrat Aceasta situatie poate conduce la demiterea "resedintelui. cu !ece saptamani inainte de sfarsitul anului fiscal in curs. - "resedintele ederal nu are autoritate administrative Ambele Camere sunt imputernicite sa e$amine!e si, in principiu, poate actiona doar in acord cu activitatea (uveniului ederal, sa intervieve!e membrii propunerile (uvemului ederal. (uvemului si sa solicite toate informatiile relevante -"resedintele ederal indeplineste functii administrative in despre modul in care este e$ercitata autoritatea, respectiv #eneral, de repre!entare in relatie cu alte state si de puterea e$ecutive. colaborare in relatie cu (uv. ederal. iecare land are propriul sau parlament ales, care raspunde pentru e$ercitarea autorilatii le#islative. Sistemul administrativ 1embrii "arlamentului la nivel de land sunt alesi direct - in Austria e$ista o administratie federala indirecta si un pentru un interval de timp, care varia!a cu prevederile sistem administrativ puternic descentrali!at. constitutional ale fiecarui land/ de obicei acesta este de -Austria este o republica federala parlamentara, formata cinci ani. (uvemul ederal se poate opune le#isladei landdin 9 landuri. iecare land are propria sa Constitutie, ului, daca se considera ca aceasta contravine intereselor parlament si #uvern propriu. federale, da r deci!ia finala este fomulata cu participarea -"rincipala atributie a Administratiei ederale este si, implicit, acordul parlamentului landului. "e de alta elaborarea le#ilor. parte, potrivit Constitutiei ederale, fiecare land are dreptul - ederatia are propriul sau aparat administrativ. sa proteste!e la Curtea Constitutionals daca acesta considera -administrate federala indirecta si un sistein administrativ ca o le#e federala incalca autoritatea sa. descentralizat. - iecare land are responsabilitate proprie pentru reali!area Structurile asociate propriilor atributii administrative si pentru sarcinile )oate propunerile avi!ate de "arlamentul ederal si de dele#ate de repre!entii administratiei federale. cel al landului sunt studiate de catre Comisiile -autoritatea landurilor este limitata de instructiunile Parlamentare. ,$ista comisii permanente, care corespund (uvernului ederal, care urmareste intrea#a activitate ca profil de activitate cu cele din structura ministerelor, desfasurata de acestea. iecare nivel #uvernamental este si comisii ad-!oc, care au anumite termene de raportare imputernicit sa stabileasca propriul sistem de ta$e, dar si definite de 0ationalrat. Structura ambelor comisii reflecta ta$e comune impreuna cu instilutii situate pe alte puterea relativa pe care partidele politice o au in niveluri dar intre care e$ista relatii potrivit Constitutiei. "arlament. %a nivel federal, comisiile parlamentare pot -Ca re!ultat al acestor relatii a fost conceput un sistem de invita ministrul titular de resort sa participe la discutii transfer interguvernamental, care permite acoperirea direct ori prin repre!entand. "ropunerile formulate la nivelul costurilor implicate de functionarea sistemului comisiilor sunt pre!entate in plenul sedintei administrativ la nivelul landurilor si derularea parlamentare doar atunci cand comisia considera ca proiectelor sociale acestea sunt complete. 2eci!iile comisiilor sunt aprobate -)ransf inter#uvernamentale se materiali!ea!a doar daca prin vot la care nu participa ministrul sau repre!entantul sau. (uvernele landurilor pot demonstra econ si social 3na din cele mai importante comisii ale necesitatea transferului. 0ationalrat-ului este "Comisia Principala" ai carei membri sunt alesi de 0ationalrat proportional cu Autoritatea judecatoreasca repre!entarea. 'olul comisiei este sa colabore!e cu - Institutiile ce fac parte din autoritatea *udecatoreasca sunt administratia pe probleme cum ar fi stabilirea preturilor in independente. monopolurile de stat. ara acordul membrilor nu poate fi -+udecatorii pot sa-si e$ercite liber activitatea si pot fi mai adoptata nici o deci!ie in sectoarele respective. de#raba transferati decat demisi din functie. Sistemui electoral -%e#ile penale si civile se ba!ea!a pe Codurile penal si civil, care contin principiile le#ale #enerale. "resedintele ederal este ales prin vot universal. "entru a -Autoritatea *ud se e$ecuta la fiecare nivel prin intermediul unor deveni presedinte un candidat trebuie sa intruneasca mai curti mult de 45 procente din totalul voturilor e$primate. 2aca nici unul din candidati nu intruneste acest procenta* Structura Curtii Federale urmea!a sa se desfasoare un al doilea scrutin. -)oate curtile in Austria sunt Curti ederale. In le#ile 6otul pentru "resedintele ederal este obli#atoriu doar civile si le#ile penale care repre!inta o cate#oric in landuri. 1embrii 0ationalrat-ului si repre!entantii distincta e$ista trei niveluri ale justitiei landurilor sunt alesi de cetateni potrivit sistemului de -,$ista - tipuri de curti. Curtile la nivel de district/ Curtile la repre!entare proportional. 6otul nu este obli#atoriu. 7ricine nivel de land/ Curtile de *urati. a implinit varsta de 18 ani are dreptul sa vote!e si orice persoana care a implinit varsta de 81 ani poate fi un -Instanta superioara este Curtea Superioara la nivel de candidat la ale#eri. district sau land, iar cea mai inalta instanta este Curtea Suprema din Viena. -Controlul administrativ este reali!at de Curtea Constitutionala, daca problemele respective sunt de natura constitutionala sau de catre Inalta Curte Administrativa si de Birourile Administrative Independente in fiecare land, daca problemele sunt de alta natura. Sesi!arile pot fi facute la curtile mentionate dupa parcur#erea tuturor procedurilor administrative de apelare.

Autoritatea executiva -"uterea le#islativa si e$ecutiva sunt impartite in mod independent potrivit Constitutiei intre ederatie si #uvernele landurilor -in cele mai multe ca!uri reali!area sarcinilor administrative este dele#ata catre autoritatile de la nivelul landurilor. - iecare #uvern trebuie sa suporte costul propriei sale activitati. Cea mai mare parte a ta$elor sunt ta#e mi#te. (uvernul federal colaborea!a cu conducerea landurilor cu municipalitatile pentru a modifica aceste ta$e. iecare nivel #uvernamental insa poate avea propriul sau sistem de ta$e. Guvernul federal central) -"otrivit Constitutei Cancelarul ederal, 6icecancelarul si ministerele federale sunt implicate in cele mai importante activitati administrative ale ederatiei. -Cancelarul ederal este numit de catre "resedintele ederal. ,l este, de re#ula, si lider al ma*oritati partidelor din "arlament. -,l are o functie foarte importanta, aceea de coordonare a activitatilor implicate de reali!area intre#ii politici #uvemamentale si are dreptul constitutional de a propune "resedintelui ederal numirea sau demiterea ministrilor.. -6icecancelarul este imputemicit sa acfione!e ca repre!entant pentru Cancelarul ederal, in cadrul propriei sfere de responsabilitate !iroul sefului guvernului - &iroul Cancelarului ederal este format din opt rnembri, numiti pe considerente politice. -. Cancelarul ederal este imputernicit sa coordone!e Cancelaria ederala, formata dintr-un numar de peste 1555 de persoane. -1inisterele federale au acelasi statut cu celelalte ministere. In ultimii ani au fost inte#rate doua ministere in Cancelaria ederala. 1inisterul pentru Activitatile emeilor si 1inisterul 'eformei ederale si Administrative si doua secretariate de stat pe lan#a Cancelarul ederal. -3na dintre cele mai importante functii ale Cancelariei ederale este coordonarea activitatilor administrative reali!ata de unul din cele sase departamente din Cancelaria ederala. -2epartamentul de Servicii de pe lan#a Cancelaria ederala e$ercita functia de coordonare, in special pentru initiativele repre!entantilor landurilor pe problemele #enerale care implica schimbari in Constitutie.. -"olitica statului este reali!ata de catre Consiliul de $inistri (Cabinetul "rimului 1inistru) condus de catre Cancelarul ederal. -1inisterele ederale sunt e#ale in competente si responsabilitati in fata "arlamentului si prin repre!entantii lor raspund pentru activitatea ministerului lor si a oricarui alt birou din subordinea acestuia. Guvernele regionale ale landurilor -(uvernul landului e$ercita puterea e$ecutiva in domenii distincte, intre anumite limite. -(uv land-urilor au competente si responsabilitati specifice in fiecare domeniu de interes public #eneral si raspunde de modul de #estionare a re!olvarii nevoilor specifice in ma*oritatea domeniilor. -Administra*iile landurilor sunt divi!ate in districte -%a nivelul land-urilor conducerea #uvernelor e asi#urata de un #uvernator iar la nivelul districtului conducerea apartine unui comisionar al districtului. -"entru toate problemele care trebuie re!olvate de autoritatile de la nivelul districtului, comisionarul districtului este responsabil in fata (uvenatorului -fiecare #uvern de la nivel de land stabileste propriul sistem de ta$e si impo!ite prin care acopera ma*oritatea resurselor financiare. Guvernul local -Comunitatile locale sunt conduse de un consiliu local ales prin vot direct si de catre "rimar care este ales de consiliul local. In comunitatile mai mari, primarul este asistat de autoritatea locala. -Comunitatile se bucura de un considerabil #rad de independenta in solutionarea pro%lemelor locale si au responsabilitate pentru drumurile locale, asi#urarea necesarului de apa, pentru functionarea scolilor primare, proiectarea lucrarilor de construcfie !onale.

") !#$GIA Organizarea statului -&el#ia este un stat independent inca in 18-5. -stat federal, unitar cu - nivele de #uvernare. federal, re#ional si local. -divi!iunile administrative. 11 provincii, - re#iuni si 489 municipalitati. - &el#ia este un stat federal ce functionea!a ca o monarhie constitutionala 9parlamentara. -are una din cele mai vechi Constitutii din lume(acum 8 ani s-a modificat) -Comunitatile si 'e#iunile au competenta de a stabili relatii cu strainatatea in cadrul chestiunilor pe care le administrea!a. -&el#ia este o monarhie constitutional si ereditara, conform Constitutiei din 18-1. - &el#ia reuneste - re#iuni care se bucura de o lar#a autonomie si comunitati lin#vistice. - "uterea le#islativa este e$ercitata de 'e#e si un "arlament bicameral, format din Senat si Camera 'epre!entantilor -"uterea e$ecutiva, detinuta nominal de catre re#e, este e$ercitata de un Cabinet, condus de un "rim-1inistru numit de 'e#e. %a recomandarea primului ministru re#ele numeste si ceilalalti ministri. Coroana #arantea!a unitatea autorita*ii statului asi#urand le#atura dintre cele trei ramuri. *uridica, le#islativa si e$ecutiva. Coroana se implica mai mult in relatiile diplomatice si in problemele din domeniul fortelor armate. Sistemul administrativ In &el#ia, sistemul administrativ este structural pe niveluri de repre!entare . Autoritatea judecatoreasca - se ba!ea!a pe sist. 2e drept civil influentat in teoria constitutionala en#le!a.controlul *diciar al actelor le#islative. -Cadrul le#islativ ramane e$clusiv de competenta #uvemului national (federal), ceea ce nu limitea!a rolul important al curtilor, respectiv Curtea de Arbitra* si Curtea de +ustitie a Comisiei ,uropene. -la Curtea de Casatie 9 *udecatorii sunt alesi pe viata de catre (uvern. Structura %urtilor - *udecatorii curtilor si tribunalelor au independenta deci!ionala fiind separati de celelalte doua ramuri ale autoritatii din &el#ia, respectiv e$ecutiva si le#islativa. -7r#ani!area *uridica este uniforma pe tot cuprinsul teritoriului bel#ian si este reflectata de continutul le#ilor. -. ,$ista cinci Curti de Apel pentru provincii si mai multe instante care desfasoara activitatea la nivel local. -)oti *udecatorii sunt numiti de Coroana . Curtile speciale -&el#ia dispune de un Consiliu de Stat care. -supervi!ea!a activitatea (uvernului si a "arlamentului. solutionea!a diferentele dintre administratie si cetateni determinate de aplicarea unor deci!ii administrative. . ,i sunt numiti de Coroana dupa ce au fost recomandati de Senat si Camera 'epre!entandlor. - &el#ia are o Curte de Arbitra* care are competenta de a revi!ui cadrul *u rid ic si de a solufiona conflictele de competente dintre diferite autoritati in functie de prevederile cadrului le#islativ e$istent. Autoritatea legislativa %e#islativul are o structura format din. -(uvern, Senat , Camera 'epre!entandlor -7ricare d i n cele trei componente ale sistemului le#islativ poate initia le#i, dar cele mai multe dintre propuneri sunt formulate de repre!entantii (uvernului. -Camerele "arlamentului au aceleasi competente, responsabilitati dar si atributia de a monitori!a permanent actiunile (uvemului. & S e n a t u l este reinnoit la fiecare patru ani, mai putin in situatiile cand este di!olvat inainte de e$pirarea termenului. %amera Re'rezentantilor este considerata "rima Camera a "arlamentului. Are 818 deputati, alesi pentru : ani si reinnoiti la fiecare patru ani, mai putin in ca!urile in care este di!olvata. Structuri Asociate - iecare camera isi desfasoara activitatea in sesiuni permanente. -"entru de!baterile problemelor din domeniul financiarbu#etar, Camera 'epre!entantilor este asistata de Curtea Auditorilor, ai carei membrii sunt alesi si care au misiunea de a verifica nivelul veniturilor si structura cheltuielilor publice achitate de Stat, Comunitati, 'e#iuni, "rovincii si de un numar de repre!entan*i ai institutiilor publice.

Autoritatea executiva

Guvernul comunitatii - iecare din Comunitatile rance!a si lamanda are ,ste important sa remarcam distinctia care se face in &el#ia propriul Consiliu care reuneste un numar de deputati intre. federali si senatori alesi direct,care repre!inta aceste #rupari -institutiile nafionale, care sunt implicate cu precadere in lin#vistice in vina din cele doua Camere. furni!area sdrviciilor publice descentrali!ate de la nivel local -Consilierii ale# dintre membrii lor ministrii pentru (provincii si municipalitati)/ institutiile comunitatilor de e$ecutivul constituit la acest nivel. limba/ institutiile re#ionale. - 'esursele financiare ale Comunitatilor provin din. Guvernul central proiecte finan*ate de (uvernul Central, licente pentru spatii de -"rimul 1inistru este numit de Coroana si are libertatea de emisie radio si )6, cota parte din ta$ele percepute de a-si ale#e membrii Cabinetului pentru a forma (uvernul. (uvernul Central, ta$e pe proprietate si imprumuturi. - "rimul 1inistru este membru al celui mai puternic partid Guvernul local este repre!entat la nivel de provincii si din Camera 'epre!entantilor. ,l inaintea!a propuneri municipalitati care impreuna formea!a autoritatea locala. Coroanei nu numai pentru numirea ministrilor dar si iecare provincie primeste de la #uvemul re#ional cota pentru secretarii de stat, alesi in urma de!baterilor care parte din ta$ele pe proprietate si ta$ele percepute la nivelul au loc cu seful partidelor din coalitie. provincial. "entru a acoperi unele nevoi financiare In cadrul (uvernului Central functionea!a urmatoarele administratia provinciilor apelea!a la imprumuturi care sunt institutii. &iroul Sefului (uvernului/ Cancelaria/ Consiliul supervi!ate de 'e#iune. de 1inistri/ &iroul Consultative/ 2epartamentul Central de 1ana#ement/ 1inisterele/ Alte compartimente/ *) +I,$A,-A 2epartamentul de 'epre!entare 0ivel Central a inlanda este impartit in 18 provincii distincte, dintre Compartimentelor de la 0ivel %ocal care una este autonoma, si anume Insula Alas=a. A'aratul (rimului )inistru reuneste 155 persoane orma de #uvernamant intalnita in inlanda este numite in mod liber de "rimul 1inistru. repu%lica prezidentiala, inca din anul 1919 cand a fost -Alaturi de acest birou functionea!a Cancelaria "rimului adoptata Constitutia. Astfel puterea le islativa este 1inistru formata din functionari publici permanenti care detinuta de un presedinte ( ales pe < ani) si de un ofera "rimuiui 1inistru suportul necesar e$ercitarii functiilor parlament unicameral format din 855 de membri alesi sale iar repre!entantilor din sectorul privat informatiile prin vot direct pentru un mandat de ' ani. Puterea necesare continuarii initiativelor incepute. e#ecutiva este detinuta de un presedinte care numeste un Consiliul de Ministri Consiliu de Stat (#uvern) condus de un prim-ministru. -Consiliul de 1inistri trebuie sa reuneasca un numar e#al de ministri vorbitori de limba france!a si flamanda. 1inistrii pot fi Autoritatea judecatoreasca asistati de unul.sau mai multi Secretari de stat care nu fac parte Sistem le#islativ fundamentat pe le#ea civila, astfel toate din Cabinet. le#ile, ordonantele si re#ulamentele din care se compun -"rimul 1inistru are un rol esential in cadrul sistemului acest sistem e$plica prevederile Constitutiei. deoarece el nu e$ercita o autoritate ierarhica in relatie cu ministrii dar este un fel de Suveran care e$ercita Structura curtilor autoritatea morala asupra membrilor #uvernului. 1embrii Cele mai importante autoritati *udice. Consiliului de 1inistrii se reunesc de obicei o data pe Curtea Suprema 9 pt problemele de natura civila si>sau saptamana pentru a adopta deci!ii pe ba!a de consens.. penala -Alaturi de Consiliul de 1inistrii functionea!a si Consiliul Curtea Administrativa Suprema 9 pt problemele specifice (uvernamental creat de ministrii s* secretarii de stat care se sistemului administrativ intalnesc de cateva ori pe an, in special cand trebuie de!batute In ceea ce priveste Curtea Suprema mentionam faptul ca probleme speciale. aceasta este impartita in Curti (enerale, care la randul lor Birourile Consultative sunt de 8 tipuri. districtuale si de apel la care si adau#a si -Consiliul &conomic Central -este creat pentru a avi!a sau a curtile or#ani!ate la nivel local. fonnula propuneri de solutionare a principalelor probleme CS este formata dintr-un presedinte si consilieri le#ali e$istente in economia bel#iana. 1embrii consiliului trebuie (*uristi). "resedintele este numit de presedintele republici. sa fie consulteti intotdeauna inainte de a se lua o deci!ie Curtea Administrativa Suprema colaborea!a la niv local importanta in domeniul economic. cu a#entiile administrative si curtile administrative de -Consiliul National de $unca functionea!a pentru a avi!a si a sector. formula su#estii de solutionare a problemelor in domeniul Autoritatea $egislativa securitatii sociale, pentru a ne#ocia continutul contractelor "arlamentul este unicameral compus din 855 de membri nationale aplicabile in toate sectoarele de activitate. alesi prin vot direct pt o perioada de : ani. -Biroul de Planificare -raportea!a atat "rimului 1inistru cat 1embrii ale# un Spea=er si 8 ad*uncti ai acestuia. si 1inistrului ,conomiei s* "lanificarii fiind considerat ca o Acestia impreuna cu sefii comisiilor au rolul de a unitate de cercetare #uvemamentala in domeniul economic/ planifica activitatea parlamentului "arlamentul este subdivi!at in 1- comisii, fiecare comisie -Comisia de Finante si Banci -asista #uvemul si formulea!a propuneri referitoare la o ordine a prioritatilor in adaptarea fiind alcatuita din 1? membrii. Cea mai importanta sau completarea cadrului le#islativ in domeniul financiar-bancar/ comisie este cea inanciara care are misiunea de a elabora bu#etul de stat, urmatoare in ordina importantei -Consiliul Superior de Finante - este responsabil pentru este cea Constitutionala care e$aminea!a apiori monitori!area aplicarii politicii in domeniile fmanciar, bu#etar, constitutionalitatea le#ilor. monetar. Activitatea "arlamentului este controlata de catre (uvern Rc'rezentarca administratiei centrale la nivel local - iecare "rovincie este condusa de un Consiliu ales prin vot si de alte institutii publice. >"roiectele de!batute de "arlament pot fi trimise de catre (uvern sau pot fi initiate direct in acelasi timp cu membrii Senatului. de catre parlamentari. -(uvemul central este repre!enlat la acest nivel printr-un Autoritatea executiva #uvemator numit de Coroana, care participa la reuniunile Constituia prevede faptul ca ac autoritate este divi!ata Consiliului si are autoritate in problemele de securitate ;i intre "resedintele 'epublicii si (uvernul acesteia format protectie civila. - iecare municipalitate este condusa de un Consiliu ales direct din "rimul 1inistru si 1inistii care formea!a impreuna Consiliul de Stat. pe o perioada de < ani. "resedintele numeste candidatul sau la functia de "rim -(uvemul central este repre!entat de un "rimar numit de Coroana, care de obicei este unul din consilieri. "rimarul este 1inistru, insa daca aceasta din urma nu are succes in formarea (uvernului, "resedintele are dreptul de a numi responsabil pentru ordine publica si securitate. ,l este ;eful un alt cadidat. "rimul 1inistru si 1inistii sunt politiei locale si conduce sedintele Consiliului ori de cate nominali!ati de catre "resedinte si au un mandat de : ani. ori se or#ani!ea!a astfel de reuniuni la acest nivel. &iroul "rimului 1inistru este alcatuit din 1?5 de Guvernele locale -sunt componente ale autoritatii e$ecutive se constituie la nivel persoane, activitatea acestuia fiind de natura administrativa pentru a putea mentine functionalitatea de re#iuni -(uverne 'e#ionale si comunitati - (uveme ale (uvernului prin pro#ramarea sedintelor, traducerea comunitatilor (uvernul 'e#ional. materialelor, prelucrarea acestora etc. - iecare e#iune are un Consiliu din care fac parte deputatii &iroul "rimului 1inistru este alcatuit din - componente. federali si senatorii alesi direct de cetatenii din re#iune. 2epartamentul (eneral/ Compartimentul de Informare/(rupul de "lanificare

)inisterele In numar de 1-, toate alcatuiesc Consiliul de Stat a carui misiune consta in pre#atirea continutului proiectelor de le#i care urmea!a a fi inaintata "arlamentului, in numele presedintelui. Activitatea lor se desfasoara in sedinte saptamanale formale conduse de "rimul 1inistru. Activitatea ministerelor este sustinuta de comisiile ministeriale, dintre care la amintim pe primele - in ordinea importantei lor. Comisia de inante, Comisia de Afaceri ,$terne si Comisia de "olitica ,conomica. 1ai e$ista o sedinta a ministrilor, de data aceasta informala si confidentiala, care are loc tot o data pe saptamana si care poarta denumirea de @Scoala de SearaA. %a aceste intruniri se de!bat probleme de natura politica si se conturea!a mai multe variante de deci!ii care ulterior vor fi anali!ate. Cele mai importante functii din cadrul (uvernului din inlanda sunt cele detinute $inisterul Finantelor, (epartamentul de $ana ement Pu%lic, A entia Administrativa de (ezvoltare (alc din 85 de pers care ofera consultantasi pre#ateste resursele umane care isi desfasoara activitatea in cadrul celorlalte a#entii #uvernamentale) si $inisterul Pu%lic (reuneste -4 de pers avand sarcini in pre#atirea propunerilor de perfectionare a mana# public si coordonare activitatilor Consiliului de Stat). iecare minister este condus de 1 sau mai multi ministri, functionarul cu cel mai inalt ran# in minister fiind Secretarul (eneral. Sunt divi!ate in apro$ :-? departamente conduse de un sef de departament. 'epre!entarea administratiei centrale la nivel local 18 provincii 7r#ani!area la nivel local este asi#urata de un &irou Administrativ care este divi!at in departamente si compartimente speciali!ate pe mai multe activitati. culturale, de invatamant, asistenta sociala etc. Acest &irou Administrativ are sarcina de a indeplini sarcinile (uvernului la nivel re#ional si de a mentine o le#atura permanenta cu (uvernul %a nivel local sunt or#ani!ate mai multe comisii, ca de e$. Consiliul dse "olitica 'e#ionala, Consiliul pentru "rotectia 1ediului, Consiliul pentru "roblemele )inerilor, Consiliul de Coordonare a &irourilor Administrative si a altor Autoritati 'e#ionale. Guvernul local 0u e$ista o administrare #uventamentala la nivel re#ional, dar se constituie ederatii 1unicipale (apro$ :55 ca numar) pe dif domenii cum ar fi sanatatea si educatia. 1unicipalitatile :<5 de municipalitati divi!ate in 8 cate#. comunele si orasele Acestea colectea!a ta$ele si primesc suport financiar de la bu#etul de stat pt a-si aplica propriile initiative. 'esponsabilitate principala o constituie furni!area serv publice catre cetateni pe domenii cum ar fi. sanatatea, educatie si asistenta sociala Avocatul poporului si partidele politice Avocatul poporului e numit de "arlament pe o perioada de : ani/ acesta este asistat de un ad*unct si un #rup format din apro$ -5 de pers. Sarcina principala a acestuia o constituie e$aminarea si controlarea le#alitatii sistemului admnistrativ si *ustetea deci!iilor curtilor. Cancelarul pe "roblm +uridice ("rocurorul (eneral) raspunde pt e$ercitarea controlului le#islativ dar si asupra birourilor ministerelor si Consiliului de Stat. ,l participa la sedintele Consiliului de Stat. 1ai e$ista si alti avocati ai poporului care desfasoara activitate in diverse sectoare administrative ca de e$emplu. A" pt Securitatea 2atelor, A" pt Consumatori, A" pt ,#alitate, A" pt "acienti si A" pt Copii. ,$ista ? partide politice. "artidul de Centru, "artidul Social 2emocrat inlande!, "artidul 0ational de Coalitie, Alinta de Stan#a, "artidul "opular Suede!, 6er!ii, 3niunea Crestina inlande!a.

.) -A,#)AR%A ORGA,I/AR#A STATU$UI0 - Cf. Constitutiei adoptate in 18:9 (revi!uita in 194-)2anemarca este o monarhie constitutionala - puterea le#islativa este e$ercitata de monarhul ereditar si un "arlament unicameral (1?9 membri, alesi prin vot direct, mandat de : ani) - puterea e$ecutiva este e$ercitata de monarh, printr-un Cabinet condus de un prim-ministru (Cabinetul este raspun!ator in fata "arlamentului) - separarea puterilor in stat este foarte clar definita in Constitutia din 194-. Constitutia prevede. "arlamentul poate forta demisia unui ministru, dar pe de alta parte "rimul-ministru poate sa di!olve "arlamentul 1inistrii aplica le#islatia "arlamentului pe ba!a interpretarii proprii, dar "arlamentul are diferite modalitati pentru a controla ministerele Curtile sunt imputernicite, ca in ba!a cadrului le#islativ e$istent, sa decida in orice probleme care tin de modul de e$ercitare a autoritatii e$ecutive +udecatorii sunt numiti de 1inisterul +ustitiei si nu pot fi demisi decat de Curtea de +udecata AUTORITAT#A 1U-#%ATOR#AS%A - 2anemarca nu poseda un Cod de "rocedura Civila (spre deosebire de ma*oritatea statelor)- toata le#islatia s-a pre!entat sub forma unor statute speciale elaborate pe domenii distincte (inca din 1<8-, de la Codul 2ane! al 'e#elui Christian al 6-lea) - 'e#ulamentul administratiei "ublice (elaborat in 1984)preci!ea!a normele, re#ulile si modalitatile de actiune pentru institutiile din sistemul administrativ. & Atri2utii curti0 Curtile sunt imputernicite sa verifice le#alitatea deci!iilor administrative (o pers. care doreste sa conteste validitatea unei deci!ii trebuie sa se pre!inte in fata curtii cu ar#umentare speciala, detaliata si temeinica) pot sa hotarasca invaliditatea unei deci!ii administrative daca aceasta este in contradictie cu normele preva!ute in statute sau daca apar situatii ce favori!ea!a anumite #rupuri de pers. in detrimentul altora) au competenta de a aprecia daca prevederile unui statut sunt incompatibile cu Constitutia & Structura curtilor0 Curtea Suprema 9 functionea!a ca o curte de apel in toate ca!urile Inaltele Curti (,stica si 6estica) care solutioneaa ca!urile penale si civile ce implica dreptul de proprietate Curtile %e#ale in numar de 8: care solutionea!a problemele minore in ca!urile civile si penale - 'e#ulile referitoare la structura or#ani!atorica si principiile de functionare ale Curtilor sunt definite de Regulamtul de Administrare a 1ustitiei B- Cn sistemul *uridic dane!, nu e$istD curEi constituEionale/ toate curEile se pot pronunEa asupra constituEionalitDEii le#ilor B- 'evi!uirea constituEiei din 194- instituie un parlament unicameral Fi permite accesul la tron Fi pentru femei B- 'evi!uirea ConstituEiei porneFte de la propunerea "arlamentului, cu acceptul (uvernului, fiind supusD votului ,lectoratului

AUTORITAT#A #3#%UTI4A0 - este e$ercitata de membrii Consiliului de Stat (ministrii) si este supervi!ata de 'e#ina & )I,ISTRII0 au responsabilitate politica in e$ecutarea re#ulamentelor sin sectoarele unde-si desfasoara activitatea pot dele#a sarcini, competente si responsabilitati catre directorii permanenti ai a#entilor, in special deca sunt si membrii ai "arlamentului fiecare 1inistru are competenta sa fundamente!e deci!ii in propriul sector de activitate (rareori problemele sunt decise formal pe intre#ul Cabinet) - ministerele formea!a Cabinetul condus de "rimul 1inistru care este numit de 'e#ina, in urma derularii unei proceduri specifice (fostul prim-ministru sfatuieste 'e#ina sa consulte separat sefii partidelor politice solicitandu-le un punct de vedere in le#atura cu numirea unui politician care sa actione!e ca @investi#ator re#alA implicat direct in toate procesele de ne#ociere politicare!ultatul ne#ocierilor este sinteti!at intr-un raport inaintat 'e#inei) -ministerele (19) isi desfasoara activitatea in sedinte pro#ramate de "rimul 1inistru o data pe saptamana cand sunt inscrise pe ordinea de !i aproape -5 de teme pt de!batere- aici sunt aprobate toate hotararile si propunerile care urmea!a a fi inaintate "arlamentului de catre Cabinet (intrea#a responsabilitate pentru elaborarea acestora apartine ministrului de resort) - pt de!bateri se constituie comitete de sedinta (din ele fac parte functionarii publici cu ran# inalt si pers. cu functii similare in sistemele administrative din alte state)componenta lor este stabilita in cadrul sedintelor Cabinetului -ministerele au o structura de tip ierarhica, avand mai multe componente. conducerea apartine unui Secretar "ermanent fiecare departament este impartit in 2ivi!ii, conduse de un Secretar Asistent (in cele mai multe departamente 2ivi!iile sunt combinate in cadrul ramurii si atunci sunt conduse de catre un Secretar Ad*unct) cele mai multe ministere au in subordine 2irectii (acestea desfasoara activitati de supervi!are, acordare de licente, subventionare etc) cele mai importante directii sunt. 2irectia de Contabilitate a (uvernului, &iroul 2ane! de Statistica, 2irectia de )a$e si Acci!e, Administratia 0ationala de "escuit si 0avi#atie unele ministere includ diverse institutii de servicii subordonate departamentelor sau directiilor- cele mai multe dintre ele functionea!a pe lan#a 1inisterul Culturii(mu!ee, biblioteci, arhive, teatre) & (RI)U$ )I,ISTRU0 este de fapt pers. care decide structura Cabinetului are o influenta ma*ora asupra procesului deci!ional in special in fundamentarea si implementarea politicilor specifice fiecarui domeniu dar si in procesul de obtinere a consensului politic in cadrul Cabinetului, pe de-o parte si intre membrii coalitiei ma*oritate si repreentantii opo!itiei pe de alta parte "rincipalele sarcini, competente si responsabilitati. numirea si>sau demiterea ministrilor, intretinerea relatiei intre stat si mi*loacele media, solutionarea problemelor aparute in Insulule eroe sau in (roelanda, promovarea unor pro#rame speciale, cum ar fi cele de debirocrati!are a sistemului administrativ care in cele mai multe ca!uri sunt coordonate de 2epartamentul de 1ana#ement si "ersonal -acesta este asistat de un birou numit &iroul "rimului 1inistru , mult mai redus ca numar de functionari (14) decat cele e$istenta in 'e#atul 3nit, (ermania sau ranta (membrii acestui birou nu sunt numiti pe criterii politice ci au cel mai inalt nivel de pre#atire ca functionari publici). - autoritatea e$ecutiva este completata de cateva Consilii care functionea!a direct pe lan#a Cabinet si>sau "arlament- au o functie de coordonare in cadrul sistemului ( e$. Consiliu pt "olitica in 2omeniul Stiintei si "lanificarii, Consiliul pt "romovarea unui Statut ,#al intre emei si &arbati) - impartirea atributiilor intre (uvernul Central si autoritatile re#ionale a fost si este o problema foarte de!batuta - (uvernul Central este repre!entat la nivel local printrun "refect (cu responsabilitati in ceea ce priveste le#ile civile si cele referitoare la familie)

-GU4#R,U$ R#GIO,A$0 Cf. Constitutiei, 1unicipalitatile au dreptul de a conduce activitatea la acest nivel 9 au o anumita independenta sectoare administrative de la nivelul comitatelor si municipalitatilor . sistemul de sanatate, problemele pers. cu handicap, invatamantul secundar, probleme de mediu, planificare re#ionala, cultura si arta, constructii si intretinerea cladirilor activitatea sistemelor administrative la acest nivel este sustinuta financiar din ta$e (<5G), proiecte la nivel central (85G), venituri din alte activitati (85G) autoritatea e$ecutiva la acest nivel este e$ercitata de Consiliile Comitatelor- membrii sunt alesi prin vot direct pentru o perioada de : ani..Aceste Consilii ale# un primar al Comitatului dintre cei care fac de*a parte din Consiliu (acesta are dubla functie. seful Consiliului si al administratiei la acest nivel) la nivel local se constituie 4 comisii. Comisia de inante condusa de un "rimar, Comisia pentru probleme in domeniul culturii si educatiei, Comisia pentru probleme in domeniul tehnic si de mediu, Comisia pentru securitate sociala si sanatate, Comisia pentru administrarea spitalelor celalalt nivel al administratiei este format din 1unicipalitati (8?4). Conducerea administrativa intervine pt solutionarea problemelor in urm. 2omenii. asistenta sociala, servicii de stomatolo#ie pt copii, serviciile caselor de sanatate, asistenta !ilnica pentru copii, invatamant primar, inspectia alimentelor etc e$ercitarea atributiilor la acest nivel este sustinuta de crearea unor institutii si intreprinderi intermunicipale in domeniile .chimiei, asi#urarilor, pre#atiri de personal, cercetarii, distributiei #a!ului etc.

-U(A "556 B- 2anemarca este impartita in 4 re#iuni si un total de 98 de municipalitati. 'e#iunile au fost create la 1 ianuarie 855? ca parte componenta a 'eformei 1unicipale 2ane!e 855? cu scopul de a inlocui cele 1- tinuturi e$istente anterior. In acelasi timp, municipalitatile mai mici au fost inte#rate in unitatile administrative mai mari reducand numarul de municipalitati de la 8?5 la 98. Hona cu cel mai mare interes pentru noile re#iuni o repre!inta serviciul national de sanatate. Spre deosebire de fostele comune, re#iunile nu au voie sa perceapa ta$e sau impo!ite, iar serviciul de sanatate este finantat in principal de o ta$a nationala de 8G(sundhedsbidra#) combinata cu fonduri atat de la #uvern cat si de la municipalitati.Consiliul fiecarei re#iuni este alcatuit din :1 de politicieni alesi in urma ale#erilor municipale dane!e 8554. 1a*oritatea noilor municipalitati au o populatie de cel putin 85.555 locuitori desi e$ista si e$ceptii de la aceasta re#ula. 2esi (roenlanda si insulele aroe fac parte din 'e#atul 2anemarcei ele dispun de autonomie adminstrativa si in mare parte se auto#uvernea!a, fiecare avand doi repre!entanti in parlament. B- Ca In multe alte monarhii, e$istD Fi In 2anemarca discuEii privind rolul Fi funcEia monarhiei, dar tonul #eneral este mult mai liniFtit decJt cel din alte re#ate. 1onarhia dane!D este constituEionalD, ceea ce InseamnD cD monarhul nu poate e$ercita acte politice In mod independent. 2eFi monarhul semnea!D toate actele, acestea intrD In vi#oare numai dupD ce sunt contrasemnate de un ministru de cabinet. B- 1onarhia a fost iniEial electivD, dar In practicD ale#erea cDdea In #eneral In sarcina primului moFtenitor al monarhului re#al. Cn schimb, re#ele trebuia sD semne!e o AUTORITAT#A $#GIS$ATI4A0 cartD de Incoronare ce re#lementa balanEa puterii dintre el - repre!entata de catre "arlament ( ol=etin#)- cf. Fi oamenii lui. CJnd s-a introdus monarhia ereditarD In Constitutiei din 194-- reuneste 1?9 de membri alesi 1<<5-1<<1, monarhia a devenit Absolutism 'e#al. direct pe : ani (8 sunt alesi din (roelanda si 8 din Succesiunea, care se ba!a pe principiul primului nDscut Insulele eroe) de se$ masculin, a intrat In vi#oare In %e#ea 'e#alD din - uneori pot avea loc ale#eri dupa 8 sau - ani (intre 19?1- 1<<4, le#e ce re#lementa de asemenea afacerile interne 1988 au avut loc 9 runde de ale#eri) ale casei re#ale In alte moduri.ConstituEia democraticD de - Constitutia contine un set de re#uli pentru functionarea la 4 iunie 18:9 a schimbat statutul monarhiei din absolut "arlamentului (cele mai multe se refera la procedurile In constituEional. Actul de Succesiune de la 8? martie le#islative) 194- a introdus posibilitatea succesiunii feminine, ceea - alaturi de "arlament isi desfasoara activitatea Comisiile ce a permis actualei 'e#ine sD succeadD la tron. "ermanente sau )emporale (ad-hoc- sunt cele mai multe) - A#enda intalnirilor membrilor Comisiilor permanente este impartita in doua .Sedinte 7rdinare si Sedinte Speciale - in acest cadru se conturea!a variantele de le#i si alte acte normative in urma unor de!bateri pe domenii si probleme specifice/ sedintele constau intr-un dialo# permanent care inseamna intocmirea de rapoarte catre ministere pt primirea unui raspuns - e$iste 88 de Comisii Speciale, dintre care se distin# prin specificul activitatii desfasurate. Comisia Afacerilor ,$terne- potrivit Constitutiei e$ercita autoritate in afacerile internationale informand permanent Cabinetul (acesta putand sa consulte comisia aceasta inainte de a lua deci!ii de importanta ma*ora pt politica e$terna a tarii) Comisia de 'elatii cu "iata- anali!ea!a si informea!a permanent (uvernul despre schimbarile care au loc pe "iata Comunitatii ,uropene Comisia de inante- este imputernicita sa autori!e!e schimbarile in structura bu#etului impreuna cu "arlamentul

7) #$4#TIA ORGA,I/AR#A STATU$UI0 - cf Constitutiei adoptate in 18?: (amendata in 19?8 , o noua Constitutie a intrat in vi#oare in 8555). ,lvetia este o republica federala parlamentara - cele 8< de cantoane si semicantoane au drepturi suverane (fiecare are propria sa Constitutie, parlament si #uvern) -referendumul, desfasurat la nivel comunal, cantonal sau national, asi#ura participarea directa a cetatenilor la luarea deci!iilor -puterea le#islativa este e$ercitata de un parlament bicameral (Adunarea ederala) formata din Consiliul Statelor si Consiliu 0ational -puterea e$ecutiva este e$ercitata de Consiliul ederal (compus din ? membri, in #eneral alesi dintre membrii Adunarii ederale, pentru un mandat de : ani). Seful statului este ales de Adunarea ederala dintre membrii Consiliului ederal pentru un an.Constitutia prevede reale#erea acestuia si a vice-presedintelui 9ales tot pe un an de !ile din Consiliul ederal) - cetatenii elvetieni e$ercita indirect puterea in procesul electoral atunci cand ale# membrii Adunarii ederale, care ulterior ale# (uvernul federal (Consiliul federal) - 2emocratia se e$ercita direct prin. numai printr-un referendum obli#atoriu se poate decide inte#rarea amendamentelor propuse de (uvernul ederal la Constitutie initiativa populara in care 155.555 de cetateni pot solicita o modificare in continutul Constitutiei referendumul optional in care 455.555 de cetateni sau 8 cantoane pot solicita votarea unor amendamente la continutul unor le#i> decrete - Constitutia ,lvetiei reuneste cateva principii fundamentale, printre care e#alitatea in fata le#ilor federale, pe care tb. Sa le respecte toate cantoanele/ in afara de acestea, cantoanele se or#ani!ea!a autonom. B- Constitutia primea!a fata de orice alt fel de acte normative. ,a pre!inta o particularitate in raport cu constitutiile celorlalte state democratice. ea nu poate sa @controle!e constitutionalAle#ile federale , ceea ce inseamna ca )ribunalul ederal nu poate abro#a, pe cau!a de neconstitutionalitate o le#e care a fost votata de catre "arlament (abro#area se poate face daca o le#e federala este contrara dreptului international). 7 alta particularitate este ca aceasta este in mod re#ulat revi!uita (prin referendum) B- Constitutia a avut drept model Constitutia S3A si de ideile 'evolutiei rance!e. Constitutia de la 18:8 reliefa in primul rand principiul subsidiaritatii.Constitutia a avut o serie de modificari si introduceri (de e$emplu posibilitatea de referendum). %a 18 aprilie 1999, revi!uirea totala a fost acceptatade catre populatie (49,8G) si de catre cantoane (18 cantoane si 8 semicantoane din 85 cantoane et < semicantoane). ,a a inlocuit vechea Constitutie federala din 18?: si sublinia!a drepturi fundamentale care nu aveau precedent in vreo le#e din ,lvetia. B-Constitutia prevede ca ,lvetia ca stat prote*ea!a libertatea si drepturile oamenilor si asi#ura independenta si si#uranta tarilor (cred ca se refera la cantoane) ea favori!ea!a prosperitatea comuna , de!voltarea durabila, diversitatea culturala a tarilor>cantoanelor ea #arantea!a o e#alitate de sanse cat mai mari cu putinta (acestea sunt traduse din Constitutie- si cred ca sunt principiile de ba!a)

AUTORITAT#A 1U-#%ATOR#AS%A - este puternic influentata de separatia dintre le#islatia federala si cea a cantoanelor (atunci cand e$ista un conflict, le#ea federala surclasea!a le#ea cantonului) - principiile de ba!a pentru le#ea civila si penala sunt uniforme, dar sist. %e#islativ difera de la un canton la altul & STRU%TURA %URTI$OR. )ribunal ederal, Curtea ederala de Asi#urari si Curtile 1ilitare - )ribunalul ederal. cea mai inalta curte a tarii, situat in %ausanne, are competente *uridice in ceea ce priveste problemele civile si penale, falimentul firmelor si>sau aplicarea le#ilor administrative/ este format din -5 de *udecatori - Curtea ederala de Asi#urari. situata la %ucerne, este o institutie autonoma si independenta a )ribunalui ederal, formata din 9 *udecatori - in cele mai multe cantoane e$ista - niveluri de de!batere a ca!urilor din le#ea civila. +ustitia "acii Curtea 2istrictuala Inalta Curte a 2istrictului - in ca!urile penale, in functie de #ravitatea faptului, intervine mai intai *ustitia pacii> *udecatorul politiei, apoi curtea districtului si inalta curte a cantonului (tribunalele politiei au puterea de a impune sentinta finala - Curtile administrative nu e$ista in toate cantoanele, dar in acestea e$ista si functionea!a comisii speciale (aceste comisii fac parte din administratia cantonului, dar membrii sunt independenti ca *udecatori) - *udecatorii cantonului sunt in cea mai mare parte alesi, pe termen det de cetateni sau parlamentul cantonului 9 mandatul se poate reinnoi

- GUVERNUL FEDERAL: - potrivit constitutiei in Consiliul ederal nu trebuie sa fie alesi mai mult de un membru dintr-un canton - in timp s-a creat obiceiul ca unele cantoane , ca &erne si Hurich, sa fie repre!entate in Consiliu, de altfel un membru din cantonul cu populatie vorbitoare de lb. france!a si din cel cu lb. italiana. - Consiliul ederal isi defasoara activitatea in sedinte o data pe saptamana, dar orice membru poate solicita o intrevedere (deci!iile sunt luate cu ma*oritate de voturidaca se intruneste cvorumul necesar) - Cancelaria ederala. reuneste cam 155 persoane/ functionea!a sub autoritatea Consiliului ederal/ 7fera personalul necesar acestuia pentru a-si e$ercita atributiile membrii cancelariei colaborea!a si cu Adunarea ederala- Camcelaria va!uta ca o institutie de le#atura intre cele doua puteri/ membrii Cancelariei participa la sedintele Consiliului federal dar nu au drept de vot/ are atasat &iroul Central pentru 2ocumentare (care are apro$. -45 pers)/ Cancelaria este implicata in planificare si elaborare de audite la solicitarea membrilor Consiliului ederal- fiind si institutia de le#atura intre Consiliu federal si cantoane -1inisterele 9 sunt de fapt ? departamente administrative, fiecare fiind condus de un membru al Consiliului federal (care este si ad*unct pentru un alt depoartament) - consilierii federali sunt obli#ati sa accepte distribuirea responsabilitatii pt departamente. -fiecare departament are un Secretariat (eneral, condus de un Secretar (eneral care este functionar public si pastrea!a postul chiar daca apar schimbari in structura departamentului - Consiliul ederal are competente deci!ionale in procesul de distributie a B- pe site-ul oficial al parlamenmtului apar ca tribunale responsabilitatii urmatoarele. )ribunal federal, )ribunalul federal penal, suprave#hea!a modul de or#ani!are al departamentelor si )ribunalul administrativ federal, )ribunalul federal de al autoritatii federale asi#urari, Comisiile de recurs, +urisprudenta autoritatilor -GUVERNELE LOCALE administrative a Confederatiei, )ribunalele cantoanelor. - In ,lvetia nu e$ista repre!entare federala la nivel local AUTORITAT#A $#GIS$ATI4A0 9adica al cantoanelor) - este repre!entata de Adunarea ederala, care e$ercita -Administrarea cantoanelor& autoritatea suprema a Confederatiei, formata din doua cantoanele sunt responsabile pt propria lor or#ani!are, a.i. camere. tb sa se asi#ure o buna colaborare intre municipalitati, dar Consiliul 0ational ( format din 855 deputati alesi direct la si mentinerea ordinii si linistii, a unor rel. bune intre Stat fiecare : ani, numarul lor este determinat de numarul si &iserica, intre furni!arii de servicii de sanatate si cetatenilor din cantoane) conditiilor in institutiile sanitare Consiliul Statelor ( format din :< deputati si repre!inta de cantoanele suprave#hea!a e$ecutia celor mai multe dintre fapt camera cantoanelor, fiecare canton este repre!entat le#ile federale de 8 membrii iar semicantoanele de un membru) uneori administratia cantoanelor este supervi!ata de - deputatii nu primesc salarii pentru activitatea administratia federala desfasurata in Adunarea ederala, dar primesc o diurna puterea e$ecutiva si administrativa este e$ercitata de un pentru fiecare !i consumata in sedinta (cei mai multi Consiliu de Stat, ales de cetateni pt o perioada det (acesta dintre ei nu sunt politicieni de profesie) are aceeasi or#ani!are ca si Consiliul ederal- presedinte - cele doua camere au aceleasi drepturi si obli#atii ales anual de catre cetateni, parlamentele cantoanelor, -Adunarea ederala. #uvernele lor sau de participantii la %ands#emaindee$ercita competente in domeniul le#islativ, financiar sedinta deschisa cu toti cetatenii cu drept de vot si are un (aproba bu#etul anual de stat) rol consultativ, 4-9 membrii fiecare conducand cate un ale#e in plen membrii Consiliului ederal, *udecatorii departament al cantonului, in cele mai multe ca!uri )ribunalului ederal si ai Curtii ederale de Asi#urari, consilierii sunt politicieni) Cancelarul Confederatiei si Conducatorul armateiformele de colaborare intre cantoane sunt preva!ute de (eneralul Constitutie la nivelul cantonului, cea mai inalta institutie - )unici'alitatile0 administrativa care functionea!a este "arlamentul e$ista in *ur de -581 de municipalitati care e$ercita o Cantonului (format din Consiliul Cantonului , 1arele dubla functie administrativa- ele repre!inta autoritatea Consiliu) e$ecutiva la nivel local, respectiv #uvernele cantoanelor AUTORITAT#A #3#%UTI4A0 or#ani!area lor potrivit #radului de autonomie varia!a de - fiecare nivel al administratiei este autonom si in la canton la caonton- de obicei isi maKnifesta autonomia principal independent in e$ercitarea atributiilor in ceea ce priveste or#ani!area autoritatilor locale, constitutionale elaborarea politicilor locale si or# politiei la acest nivel - principalele domenii de activitate ale (uvernului ma*oritatea au o Adunare a Comunitatii sau o sedinta ederal sunt. afacerile e$terne, aparare, securitate sociala deschisa la care participa in mod re#ulat toti cetatenii dar se implica si in a#ricultura, transport pe drumurile cele mai mari municipalitati ale# un parlament propriu si nationale au introdus instrumente cariate de e$ercitare directa a - Cantoanele sunt responsabile pentru educatie, sanatate, democratiei e$ercitarea autoritatii *uridice autoritatea e$ecutiva este un #rup consultativ reunit in -1unicipalitatile se ocupa de protectia mediului, Consiliul 1unicipal, ales de obicei de cetateni si condus asi#urarea resurselor cu apa si ener#ie, de un "resedinte al 1unicipalitatii- spre deosebire de -fiecare nivel #uvernamental acopera cheltuielile nivelul federal sau cel cal cantoanelor presedintele necesare din venituri fiscale si din ta$e de proprietate. respecta principiul @ primus inter paresA, are o po!itie Autoritatile locale sunt dustinute dpdv financiar de centrala in cadrul sistemului cu o mare competenta (uvernul federal, de la care primesc o cota parte administrativa si deci!ionala. calculata in functie de capacitatea financiara a fiecarui 2istrictul este nivelul administrativ de ba!a si este canton si municipalitate repre!entat de un #rup politic aflat in le#atura permanenta cu municipalitatea. Administratia centrala a cantonului este repre!entata in district.

6) +RA,TA ranta este o republica indivi!ibila, laica, democratica si sociala fapt preva!ut in Constitutia tarii. ,ste o republica pre!identiala, astfel puterea le#islativa este e$ercitata de un parlament bicameral, format din. Senat (-81 membrii ales pe o perioada de 9 ani, de catre un cole#i electoral alc din dela#atii Adunarii 0ationale si repre!entanti ai Consiliilor departamentale si municipale) Adunarea 0atioanla (4?? membrii, 444 din ranta si 88 din teritoriile de peste mari ales prin vot direct pe o perioada de 4 ani) "uterea e$ecutiva este e$ercitata de un presedinte ales prin vot direct pentru cel mult 8 mandate de cate ? ani, acesta este cel care numeste Consiliul de 1inistii condus de un "rim 1inistru. Autoritatea judecatoreasca Curtile sunt de 8 tipuri. curti *uridice (se afla sub autoritatea suprema a Curtii de Casatie) si curti administrative (care se afla in subordonarea Consiliului de Stat) Curti +uridice. "entru ca!urile civile e$ista Instantele de *udecata, Curtea Suprema si Curtile de Apel. "entru ca!urile penale e$ista Curtile de "olitie pentru savarsirea de crime si pt alte pedepse e$ista )ribunalele de Corectie Aceste curti *uridice cuprind mai multe instante speciali!ate. )ribunalele Comerciale, &iroul de Conciliere. Curtile Administrative. ,$ista Curti Administrative de Apel si Curtile Speciali!ate cum ar fi. Curtea de Conturi, Curtea 'e#ionala de Conturi Autoritatea legislativa "arlamentul este bicameral. Adunarea 0ationala (aleasa pe 4 ani prin vot direct universal) si Senatul (ales prin vot universal indirect de catre #rupul electoral @#rands electeursA) 9 mandatul de senator este acordat pe o perioada de 9 ani, insa 1>- din Senat se reinnoieste la fiecare - ani. Spre deosebire de Adunarea 0ationala Senatul nu poate fi di!olvat. Adunarea 0ationala are putere de deci!ie finala Structurile Adunarii 0ationale si ale Senatului sunt. Comitetul de Aprobare, Comitetul de Selectie si Comitetele de Ancheta si Control. Sistemul electoral Se or#ani!ea!a 8 runde de vot pt un sin#ur candidat. ranta e impartita in 48? de centre de vot 3n membru al parlamentului trb sustinut de cel putin 155.555 de ale#atori. Autoritatea executiva , divi!ata intre "resedintele 'epublicii si "rimul 1inistru. "resedintele nominali!ea!a candidatii pt posturile din activitatile civile si militare, de la cel mai inalt nivel al statului. Consilierii de stat, prefectii si directorii din administratia publica sunt nominali!ati de Consiliul de ministrii. (uvernul Central Seful (uvernului este "rimul 1inistru/ acesta este numit de catre "resedintele 'epublicii si este responsabil pentru actiunile (uvernului. (uvernul este format din "1, un numar de ministre si secretariatele de stat. 0ici un membru al (uvernului nu poate fi membru al "arlamentului ,$ista apro$ 85 de ministere alcatuite din departamente Secretariatul (eneral al (uvernului detine un rol central in derularea procedurilor administrative intreprinse de (uvern. 1embrii acestuia lansea!a propuneri "arlamentului si verifica le#alitatea documentelor semnate de "resedinte si de "rimul 1inistru. Structuri aflate sub autoritate "rimului 1inistru. 2irectia (enerala pt Administratie si Servicii "ublice, Centrul Interministerial de Informatica Administrativa, Serviciul de Informare si 2ifu!are, Secretariatul (eneral pt Aparare 0ationala, Secretariatul (eneral pt Cooperare Internationala )inisterele 8 -e'artamentele "ot fi creata sau di!olvate prin decret Sunt conduse de catre un ministru, care poate si asistat de ministrii dele#ati sau secretari de stat. 1inistrul poate emite ordine pt aplicarea le#ilor 2epartamentele e$terne sunt dublu subordonate, ministerului de resort si prefectului

Autoritatile regionale 88 de re#uni libere administrate de Consiliile alese. %a acestea se mai adau#a : districte aflate in strainatate iecare re#iune are un #rup de consultanta economica si comitele sociale formate din personalitati in domeniile. munca, economic, social "refectul re#iunii repre!inta statul Autoritatile departamentale 2istrictele e$ista inca din timpul 'evolutiei rance!e ,$ista 9< de districte la care se adau#a : in strainatate ,ntitati teritoriale. Adunarea aleasa si Consiliul (eneral. Consilierii (enerali sunt alesi pe < ani. Avocatul poporului si partidele repre!entative ,ste cunoscut ca 1ediatorul 'epublicii>0ational. 1ediatorul 'epublicii e o autoritate independenta desemnata pe < ani printr-un decret al Consiliului de 1inistrii. Acesta nu poseda un mandat revocabil si nu primeste instructiuni de la (uvern. 7rice persoana poate formul o plan#ere catre acest 1ediator 1' e asistat de un dele#at #eneral. ,% are dele#atii in fiecare district Intocmeste un raport anual 6) G#R)A,IA 'epublica federala, constitutie adoptata din 19:9 Seful statului. presedintele federal ( ales pe 4 ani) Structura administrative policentrica/ sistem cooperare la nivel federal Autoritatea judecatoreasca Curti ordinare cuprind. Curtea locala Curtea re#ionala Inalta curte re#ionala Curtea federala de *ustitie Aria de responsabilitate. probleme penale, civile A'A le#ile referitoare la munca si domeniul *urisdictional liber, voluntar BIn 4 landuri din ,st 9 in locul curtii locale activea!a Curtea de conturi care preia din competentele curtii re#ionale si Inaltei curti re#ionale. Curtile pentru munca cuprind. Curtea locala de munca Curtea re#ionala de munca Curtea federala de munca Curtile administrative cuprind. Curtea locala administrativa Inalta curte administrativa Curtea administrativa federala Aria de responsabilitate. "rocedurile ce se aplica in ca!ul le#ilor admnistrative A'A cele care se afla sub *urisdictia Curtilor iscale si Sociale si care dispun de o le#e constitutionala Curtile sociale. Curtile sociale locale Inalta curte sociala Curtea federala sociala %urtile fiscale0 Curtea financiara Curtea fiscala federala Cea mai I0A%)A curte din (ermania 9 %URT#A +#-#RA$A %O,STITUTIO,A$A Aria de responsabilitate. 6e#hea!a respectarea le#ilor de ba!a ,$aminea!a le#islatia federala si a landurilor "oate di!olva un partid (daca activitatea acestuia contravine prevederilor constitutionale) 1od de alcatuire. 8 Camere cu cate 8 ma#istrati ( : alesi de &undesta# si : de &undesrat) 1a#istratii sunt alesi pe 18 ani, fara posibilitate de reale#ere

Autoritatea legislativa 8 (arlamentul 8 Camere. &undesta# ( Adunarea ederala) L &undesrat ( Consiliul ederal) Adunarea ederala. are <<8 membri alesi pe : ani prin repre!entarea proportionala si ma*oritate simpla atributie principala. controlul activitatii (uvernului ale#e Cancelarul federal Consiliul ederal. Are <9 membri alesi din cele 1< landuri 1embrii fac parte din #uvernele landurilor sau sunt dele#ati ai acestora iecare land are min - repre!entati ( desi cele mai cunoscute landuri au chiar si <) "ropunerile pot fi facute de orice deputat al Consiliului ederal, sau de (uvernul ederal/ daca se intruneste ma*oritate, propunerea se duce la Adunarea ederala/ in ca!ul in care cele 8 camere nu cad de acord se constituie 9 Comisia de 1ediere (din membri ai ambelor camere) Bfiecare land are "arlament si (uvern %ocal Bla nivelul fiecarui land se aplica @principiul suveranitatiiA, conform caruia "arlamentul ederal nu poate obiecta le#ile propuse de "arlamentul %ocal

Guvernul local 8 niveluri ale auto#uvernarii locale. 1unicipalitatea Comitatele>2istrictele (N155 555loc) Se aplica principiul subsidiaritatii 1embrii consiliilor locale sunt alesi prin vot direct Autoritatile locale sunt responsabile cu problemele locale (e$. serviciul social local, ba!e sportive, spitale) Au in responsabilitate. implementarea le#islatiei federale si a landului 9) GR#%IA republicD parlamentarD (parlament unicameral, -55 membrii, ales pe : ani). Constituie 9 din 19?4 (198<) eful Statului. "reedintele 'epublicii ,lene ales de "arlament pentru ma$im douD mandate a cJte 4 ani. Consiliul 'epublicii (condus de preedinte, format din fotii preedini democrai, primul ministru, liderul opo!iiei, prim-minitrii #uvernelor care s-au bucurat de Increderea parlamentului).

Autoritatea judec:toreasc: 2ouD tipuri de curi. instane (civile i penale) i Autoritatea executiva administrative. ,ste asi#urata de (uvernul federal a carui functie Instituii ale autoritDii *udecDtoreti. principala e sa pre#ateasca deci!iile politice si le#islative, Curtea de Apel 9 intervine In ca!uri civile i penale, iar responsabilitatile administrative sunt dele#ate catre instituia cu cea mai InaltD autoritate/ landuri Consiliul de Stat 9 curtea supremD pentru probleme de ,$ista - nivele ale administratiei. federal, land si local ordin administrativ, rol comparabil cu cel al Curii de iecare nivel are autonomie le#ala si este independent de Apel. Acionea!D In special In ca!urile de abu! de putere. reali!area prevederilor constitutionale, asumandu-si Curtea de Conturi (18--) 9 curte administrativD specialD, responsabilitatea pentru propriile activitati intervine In ca!uri de pensionare, urmDrire a situaiei Apro$ ?4G din le#ile federale sunt indreptate catre financiare a a#eniilor publice, identificD i re!olvD #uvernele landurilor si cele locale si trebuie implementate situaiile In care statul este pre*udiciat. de acestea Consiliul de Stat i Curtea de Conturi 9 dupD model 2omeniile in care sunt formulate aceste le#i sunt. relatii france!, membrii sunt ma#istrai i nu funcionari internationale, finante federale, serviciul postal federal, publici. transporturile feroviare federale, fortele armate federale, Curtea SupremD SpecialD (19?4) apele federale si flotila, controlul de trafic aerian si verificD validitatea re!ultatelor referendumurilor i politia federala ale#erilor/ "ersonalul care asi#ura serv publice este alc din decide In ca! de incompatibilitDi de funcii publice functionari permanenti si persoane fara drept de #reva soluionea!D conflicte dintre curi i autoritDile Serviciul public are o structura uniforma ( sistem administrative omo#en) pe : niveluri. soluionea!D conflicte dintre Curtea de Conturi i alte Servicii la cel mai inalt nivel instituii Servicii derulate la niveluri intermediare Servicii la nivel mediu Autoritatea legislativ: Servicii la nivel inferior. Aparine "arlamentului, unicameral, cu -55 de deputai unctionarii permanenti sunt platiti si se supun le#ii alei pe o perioadD de : ani. federale. 6Jrsta minimD pentru deputai. 84 ani. 1anadatele nu pot fi cumulate. Guvernul la nivel central 2in cele -55 de locuri, 18 sunt re!ervate pentru 2eputaii Cancelarul ederal, conducatorul #uvernului , e ales de de Stat. Acetia nu sunt alei potrivit procedurii Adunarea (enerala cu responsabilitati formale electorale. Cancelarul numeste membrii #uvernului si conduce Iniiativa le islativ). aparine "arlamentului i activitatea #uvernului determinad coordonatele politicii (uvernului. Cn ca!ul le#ilor ce implicD aspecte de ordin ce urmea!a a fi implementate financiar, determinare de venituri i c!eltuieli, aspecte Cancelarul determina #radul de responsabilitate a fiecarui care in de administrarea patrimoniului statului, acestea minister pot fi iniiate doar de (uvern. 2aca membrii parlamentului doresc sa acorde votul de Adunarea 0aionalD poate fi di!olvatD de "reedintele neincredere cancelarului, acestia trebuie in acelasi timp 'epublicii 9 In ca!ul unui vot de neIncredere dat sa alea#a si succesorul lui. (pe ba!a ma*oritatii simple) (uvernului sau membrilor (uvernului semnat de <1G BAprincipiul ministerialA. fiecare minister optea!a pentru din deputai. politica sa si are responsabilitatea proprie in cadrul Activitatea 9 desfDuratD In comisii parlamentare, ministerului sau. anali!ea!D proiecte de acte normative. 2omeniile In care - Cancelaria federala ( din 1989) are 455 membri 9 acionea!D comisiile. cultural, apDrare naionalD, afaceri structura e similara cu cea a ministerelor. e$terne, economic, social, administraie publicD, ordine - 1inisterele. conduse de un ministru, asistate de un publicD i *ustiie, producie i comer. Comisiile sunt birou de personal (persoane civile), secretariate de stat formate din :5-45 membrii. parlamentare (format din membrii ai parlamentuui) L M Comisiile pot decide audierea unor persoane. funcionari secretariate de stat proprii. publici, repre!entani ai autoritDilor locale, sindicate, (uvernul re#ional e$peri, atunci cJnd se solicitD intervenia sau "olitica #enerala este fundamentata de Seful #uvernului "arlamentul considerD necesarD implicarea lor. ("rimul 1inistru al landului) Lbirourile sale 2eci!ii 9 luate prin votul ma*oritDii membrilor, In Au propria le#islatie si fac apro$ ?4G propunerile pentru edine care nu sunt publice. Comisiile se constituie adle#ile federale. hoc, cJnd desfDurarea activitDii le#islative implicD Au - niveluri de or#ani!are administrativa. iniierea lor. 2e obicei sunt di!olvate dupD Incheirea superior, direct subordonate ministerului misiunii pentru care s-au constituit. mediu, sarcini pentru districtul administrativ din land 3n alt tip de de comisii sunt cel de Cercetare, care conduse de un comisar de district intervin In investi#area unor ca!uri de interes public. Inferior, autoritati specifice landului inantare proprie din. ta$e landului pe proprietate, succesiune si pe venit. 45G din venituri de la corporatii si ta$e pe venit .

Autoritatea executiv: e asi#uratD de "reedintele 'epublicii i (uvernului (uvernul e condus de "rim 1inistru, care este numit de preedinte "rimul ministru este preedintele partidului care a cJti#at ma*oritatea In ale#eri "1-ul este ales direct de cDtre populaie, spre deosebire de "reedintele 'epublicii care e ales prin vot indirect. 2acD nu e$istD ma*oritate, "1-ul e ales dupD urmDtoarea procedurD. "reedintele solicitD efului partidului cu ma*oritate relativD sD forme!e un #uvern a#reat de Adunarea 0aionalD. (durea!D - !ile) unciile "1. Asi#urD unitatea i coordonarea activitDii #uvernului Conduce administraia publicD conform politicii #uvernului 3rmDrete implementarea coninutului le#ilor "ropune Infiinarea sau desfiinarea unui minister> numirea sau demiterea unui ministru Arbitrea!a neInele#erile care au loc Intre membrii Cabinetului "1 0umete secretarul de stat L serviciile independente Serviciile sub autoritatea "1. &iroul "1 . are 1-5 membri care sunt numii prin decret pe "1 publicat Intr-un !iar oficial Secretariatul Cabinetului. serviciu administrativ, are 14 membri care au rolul de supervi!are (pre#Dtesc i urmDresc aplicarea deci!iilor #uvernului, pro#ramea!D edinele cabinetului, publicD articole In *urnale oficiale). Cabinetul. e alc din "1, 6ice- "reedintele #uvernului, minitrii, minitrii ad*unci, minitrii fDrD portofoliu. )inisterele Conform Constituiei, ministerele obli#atorii sunt. finanelor, economie naionalD i *ustiie. Au 81 ministere ,$istD i Comitetul Interministerial pt "reuri (alc din minitrii ,conomiei 0aionale, inanelor, A#riculturii, Comerului i Industriei, CercetDrii i )ehnolo#iei. Consiliul de Stat e instituia supremD care tratea!D ca!urile din sistemul administrativ Administraiile la nivel local Administraia are - niveluri. 2istricte (subprefecturD, canton i eparhie) 2epartamente, conduse de un "refect (repre!entatul direct al #uvernului), fiind numit>demis direct de cDtre (uvern, se subordonea!D 1inisterului "ublic 'e#iuni, condus de un secretar #eneral de re#iune care este eful Consiliului 'e#ional (are In sarcinD planificarea, coordonarea i de!voltarea re#ionalD) Consiliul 'e#ional e alcDtuit din . prefeci, efii departamentelor constituite, eful Consiliul (eneral L repre!entanii uniunilor locale din municipalitDi Consiliul de 2epartament. tratea!D problemele sociale, economice i profesionale. Consiliul de 2epartament poate decide, consulta i planifica. Guvernul $ocal Are subunitDi administrative locale (demi i =inotites) (recia are 4981 municipalitDi (-<1 demi i 44<5 =inotites) 1unicipalitDile sunt administrate de Consiliile 1unicipale i "rimari ( pt demi ) i efi ( pentru =inotites), alei prin vot direct universal pe : ani. Consiliul municipal are 11-:8 membri pt demi i ?-11 membri pt =inotites. 'esponsabilitDile autoritDii locale sunt. ,$clusive. reelele de aprovi!ionare cu apD, sistemele de canali!are, drumurile, podurile i serviciile de curDenie. Cooperative. promovare In domeniu economic, social, cultural, turistic. Centre de sDnDtate, coli, biblioteci.

;) )AR#A !RITA,I# 'e#atul 3nit al 1area &ritanie este -o monarhie constitutionala/ -un dtat unitar, cu diferente ma*ore intre componentele sale sub aspect structural, administrativ -un stat multinational, format din. 1area &ritanie, compusa din. An#lia, Scotia, )ara (alilor si Irlanda de 0ord. Autoritatea juridic: nu are o Curte ConstituEionalD, nu are un sistem unitar de CurEi Fi nu are o separare clarD a le#ilor private Fi publice. mana#ementul public se derulea!D potrivit unor le#i administrative, Fi potrivit deci!iilor CurEii ComunitDEii ,uropene (,.C.) 0u e$istD un 1inistru al +ustiEiei, ca In celelalte EDri europene. Cn An#lia, Oara (alilor Fi ScoEia puterile administrative care acoperD sistemul le#islativ Fi *uridic sunt divi!ate In mod deliberat Intre diferitele autoritDEi. Autoritatea legislativ: "uterea le#islativD este e$ercitatD de un parlament bicameral, format din. Camera Comunelor si Camera %or!ilor . - 'e#atul 3nit ale#e 81 de membri care fac parte din "arlamentul ,uropean. - "arlamentul este autoritatea le#islativD supremD, nimeni nu are voie sD amende!e le#ile aprobate de "arlament. - Comisiile 2epartamentale Speciale (1: la nr) se ocupD cu urmDrirea implementDrii efective a le#ilor, anali!ea!D probleme speciale, intocmesc rapoarte, iar ministrii de resort sunt invitaEi sD participe la lucrDrile lor. Comisia "ublicD de Contabilitate se ocupD cu investi#area modului In care sunt utilli!ate fondurile bDneFti aprobate de "arlament. - Au fost constituite trei astfel de comisii speciale,care anali!ea!D le#ile primite de la Comisia ,uropeanD evidenEiind implicaEiile asupra celorlalte componente ale cadrului le#islativ Fi politicii 1&. -Camera %or!ilor are cJteva astfel de comisii speciale, cea mai importantD este Comisia pentru %e#islaEie, care e$aminea!D implicaEiile deci!iilor le#islative Fi administrative, interesJndu-se mai puEin de aspectele politice. AUTORITAT#A #3#%UTI4< Peful (uvernului este "rimul 1inistru, unul din liderii politici ai partidului (coaliEiei) care a cJFti#at ale#erile. ,ste nominali!at de 'e#inD care invitD liderii partidelor politice care conduc ma*oritatea In Camera Comunelor pentru a-i consulta In vederea formDrii unui (uvern. "rimul 1inistru conduce FedinEele Cabinetului(apro$ 85 pers), selectea!D miniFtrii Fi are puterea sD-i demitD, intervine In orice probleme politice apDrute la nivel de departament Fi rDspunde timp de 14 minute de douD ori pe sDptDmanD la IntrebDrile membrilor Camerei Comunelor, care acoperD mare parte din activitatea #uvernamentalD, formulea!D puncte de vedere referitoare la politica e$ternD Fi la alte iniEiative politice. "rimul 1inistru este Fi 1inistrul pentru Servicii "ublice. Are responsabilitate formalD pentru Serviciile de Securitate, selectea!D persoanele care urmea!D sD primeascD distincEii Fi are competenEe Fi responsabilitDEi ma*ore pentru a e$ercita unele prero#ative re#ale. AtribuEii. IntreEinerea le#Dturii cu departamentele #uvernamentale, formularea unor variante pentru diferitele probleme particulare de care este interesat (de e$. aspectele de politicD economicD), facilitarea procesului de comunicare a "rimului 1inistru cu mass media, desfDFurarea serviciilor de secretariat Fi de interes privat pentru "rimul 1inistru. "rimul 1inistru a constituit &iroul Serviciilor "ublice care face parte din Cabinetul "rimului 1inistru. Acest birou este responsabil ,,inter aliaA pentru problemele de mana#ement al resurselor umane din toate or#ani!aEiile aparEinand serviciilor publice.

)I,IST#R#$# 8 -#(ARTA)#,T#$# - principalele componente prin care (uvernul IFi fundamentea!D Fi e$ercitD politica proprie. - sunt conduse de un membru in Cabinetul "rimului 1inistru Fi de un #rup de miniFtri *uniori (*unior ministers) care au responsabilitDEi In domeniul politicii departamentului. -sunt create Fi funcEionea!D sub prero#ativele puterii re#ale. ,$istD Fi departamente nonministeriale, care nu aparEin ministerului, dar acestea sunt conduse de cDtre un &irou sau de cDtre un 2irector (eneral. - Componentele 'e#atului 3nit se diferenEia!D din punctul de vedere al structurii departamentale. ScoEia are propria sa structurD administrativD pentru a#riculturD, mediu, pescuit, sDnDtate, asistenED socialD, administraEie localD, *ustiEie Fi de!voltare economicD. Cea mai mare parte din funcEiile pe care le e$ercitD membrii acestor departamente sunt desprinse din atribuEiile &iroului Fi este condus de cDtre un 1inistru de Cabinet. %ordul Avocat este principalul repre!entant al %e#ii Fi Coroanei In ScoEia, responsabil pentru informarea (uvernului Fi pentru fundamentarea le#islaEiei scoEiene. Oara (alilor nu are un pachet distinct de le#i pentru conducerea administrativD, multe dintre ele sunt comune cu cele din An#lia. Cu toate acestea, Oara (alilor are o structurD administrativD proprie cu un departament de stat, numit &iroul ODrii (alilor, care este condus de cDtre Secretarul de Stat pentru Oara (alilor, In persoana unui 1inistru de Cabinet. Irlanda de 0ord, are propriul sDu (uvern Fi "arlament. Se aprecia!D cD acest statut este temporar. Actualul (uvern al Irlandei de 0ord se divi!ea!D In douD. &iroul Irlandei de 0ord este condus de miniFtri, care sunt ai 'e#atului 3nit. Irlanda de 0ord are propriile sale partide politice Fi partide ale 'e#atului 3nit. CncepJnd din 1984 are propria sa structurD administrativD stabilitD pe ba!a unui Acord 0ord - Irlande!. An#lia este condusD de un (uvern ale cDrui atribuEii sunt bine structurate. 0u e$istD #uverne re#ionale, e$istD :9 de districte nemetropolitane, conduse de cDtre consilieri aleFi ai districtului, Fi < districte metropolitane. 2omeniile de care se ocupD aceste instituEii administrative locale sunt. planificare strate#icD, InvDEDmJnt, poliEie, stin#erea incendiilor Fi servicii de asistenED socialD. AlEi -<9 de consilieri Indeplinesc funcEii la nivel local, In special In urmatoarele domenii. In#ri*irea sDnDtDEii, planificare, locuinEe. Avocatul (o'orului si 'artidele re'rezentative Avocatul "oporului sau un 2ele#at>Comisionar al "arlamentului pt administratie. Investi#hea!a nemultumirile populatiei fata de administratie Comisarul are acces la lucrarile tuturor departamentelor administrative si poate face cercetari la taote nivelurile #uvernamentale, dar nu are drept de anali!a asupra deci!iilor politice, intocmeste un raport anual catre "arlament 'ecent a fost instituit si un Comisar pt Serviciile de Sanatate care identifica problemele e$istente in acest sistem si le transmite institutiilor publice abilitate spre solutionare. %a nivel local e$ista Comisionarul Independent pt administratia locala in An#lia, Scotia si Irlanda de 0ord. "rincipalele partide politice in 'e#atul 3nit sunt . "artidul Conservator / "artidul %aburist / "artidul %iberal-2emocrat / "artidul 0ational Scotian / "artidul 0ational (ale! / "artidul 0ational Irlande!.

15) ,OR4#GIA 0orve#ia 1onarhie constitutionala cu un sistem parlamentar de #uvernamant (conform constitutiei din 181: 2in 1991, re#e este Qerald 6 ,ste impartita in 19 re#iuni administrative Autoritatea legislativa0 -apartine "arlamentului . S)7')I0( (Stortin#et) "arlamentul . 1<9 de membri (dupa ale#erile din 8554), alesi pentru : ani 1embrii sunt alesi prin repre!entare proportionala din cel 19 re#iuni 19 locuri sunt alocate pe primcipii nationale pentru a face repre!entarea in parlament corespondenta cu votul popular. ,ste unicameral %a prima intalnire dupa ale#eri este divi!at in doua parti. %A()I0( si 72,%S)I0( (dupa ale#erile din 8559 se doreste a se renunta la aceasta impartire, fapt stipulat in modificarea Constitutiei din 855?) In %actin# (un fel de camera superioara) intra R din cei alesi, iar in 7delstin# ->: (o camera inferioara). Impartirea este re#lementata de Constitutie (dupa 181: in %actin# intrau cei in varsta si cei cu e$perienat cea mai mare) 2rumul le#ilor. hotararea este propusa de (uvern sau 7delstin# proiectul este aprobatse transmite catrea %actin#aproba sau respi#e(de cele ami multe ori respin#e cu ar#umente)este anali!at si corectat de 7delstin#transmis catre %actin#. 2aca un proiect e respims de doua ori Sotornin# se reuneste in sesiune plenara si sa hotarasca cu o ma*oritate de 8>-. Se constituie in 18 comisii membrii sunt alesi in aceste comisii in functie de orienatarea politica, dimensiunea #rupului politic si dupa criteriu re#ional. 2e!bat doar probleme de competenta lor 0u au competente deci!ionale Au un rol important in procesul decisional %a lucrarile lor pot participa e$perti, specialisti, repre!entanti ai or#ani!atiilor. Autoritatea executiva "rimul 1inistru (+ens Stoltenber#). Sef al Cabinetului 0umit de 'e#e )rebuie sa fie in relatii bune cu "arlamentul (care este superior (uvernului) 'esponsabil pentru transpunerea politicii partidului pe care il repre!inta Supervi!ea!a initiativele ministerelor din cadrul Cabinetului 3rmareste obtinerea consensului in cadrul reuniunilor 3rmareste asi#urarea suportului partidelor si #rupurilor de interes "urtator de cuvant in Stortin#. ,$ista un &irou al "rim 1inistrului. 1ai putin de 84 de personae < sunt numite politic - secretari de stat 'ol. acilitarea introducerii de proceduri pentru supervi!area activitatii ministrilor Informea!a permanent stortin#ul despre activitatea ministrilor Sedintele cabinetului. 2e 8 ori pe sapatamana 2urea!a 8-- ore Se de!bat mai mult de ? probleme de pe ordinea de !i 1inistrii trebuie sa anunte dinainte problemele de!batute sis a faca un re!umat al acestora pe care sa il trimita &iroului "rim 1Inistrului In ca!uri in care sunt implicate probleme financiare este necasara in re!umat si parerea 1inistrului de inante In Cabinet functionea!a Comisii. "ermanente care pre#atesc materialele pentru sedinte Ad-hoc pentru de!baterea anumitor probleme

)inisterele In numar de 19 (in 8558) au Secretariate de Stat, iar secretarii participa prin e$ceptie la sedintele Cabinetului. ,$ista Secretari de stat (numiti pentru un mandat) si secretari #enerali permanenti. iecare minister este format din departamente a cate 85:5 persoane. 2epartamente divi!iuni sectiuni #rupuri, conduse de. director #eneral sau seretar permanent asistent director #eneral director #eneral ad*unct sef de divi!ie. -e'artamenetele unitati de ba!a in cadrul minsterelor au sarcini mi$te 1< ministri. ac toti parte din Cabinet Sunt responsabili politic si *uridic pentru aplicarea deci!iilor "rlamentului Circa trei din ei sunt numiti de 'e#e in Consiliul lui. la nivel local (uvernul este repre!entat de (uvernatorul 'e#iunii. responsabilitate admnistrativa directa pentru probleme de. asistenta social si familiala, aparare civila, protectia mediului, planificarea ctivitatilor in !ona. Coordonea!a activittatile altor institutii ale (uvernului central de la nivel local. Supervi!ea!a deci!iile din cadrul Consiliilor 1unicipale. Subordonat din punct de vedere administrativ 1inisterului 1uncii si Administratiei (uvernamentale. 3nele sarcini ale #uvernului sunt reali!ate in teritoriu de a#entii ale (uvernului central. Guvernul regional In 19 districte>re#iuni 2oar in 18 e$ista Consilii 2istrictuale 1embri alesi pe : ani 14 din membrii sai formea!a &iroul ,$ecutiv al 2istrictului Consiliul ale#e un sef care pre!idea!a Consiliul si &iroul Se afla sub controlul (uvernului central. 7fera servicii ce nu pot fi oferite de (uvernul Central. Atributiile le sunt preva!ute in mare parte de Constitutie Atributii . Administrare spitale si servicii de sanatate, retele scoli si invatamant secundar Construire si intretinere retele drumuri Coordonare transport public local "lanificare re#ionala Activitatea administratie !onale e finantata din venituri proprii, proiecte finatate de (uvernul Central si alte activitati Guvernul local0 In timp multe din atributiile (uvernului re#ional au trecut la cel local> al municipalitatilor. Se afla sub controlul (uvernului re#ional. 1unicipalitatile. (uvernate de Consiliu 1unicipal ales la : ani1--84 de membri 1embrii ale# un sfert dintre ei pentru a forma &iroul e$ecutive si un sef care sa pre!id!e consiliul si biroul. Consiliul ale#e si comisii pentru. administrarea scolilor, a domeniului social, pt activitati de control. Consiliul si bu#etul municipal sunt supervi!ate de (uvernatorul 'e#iunii. iecare municipalitatea trebuie sa isi alea#a un Sef e$ecutiv responsabil cu adminstrare si informarea cetatenilor in le#atura cu problemele economice.

Autoritatea judecatoreasca Sistemul le#islative face distinctia intre le#ea civila si penala %e#ea penala e re#lementata de. Codul penal (1958) Actul de procedura penala "roblemele din administratia publica sunt re#elementate prin Actul de admnistratie publica Structura curtilor. Curtea suprema (QoSesterett). 18 *udecatori permanenti si un sef al *ustitiei. "ronunta sentinta in ultima instanta "oate intervene in diver#entele dintre (uvern si "rlament Inalta curte cu 4 institutii *uridice Curtile districtuale. 9< de districte *uridice Curti de conciliere Curtile abordea!a toate tipurile de ca!uri 2aca o sentinta a Curtii districtului este apelata, mer#e la inalta curte si dupa la curtea suprema. ,$ista cateva curti speciale. )ribunalul pentru securitate sociala Curtea pentru probleme de munca Avocatul poporului. Ales pentru : ani )rebuie sa intervina de cate ori cetatenii au de suferit din cau!a nedreptatilor din partea institutiilor administrative "oate cerceta ca!uri din proprie initaitiva Are competenta in aproape tot sectorul public ,ste avocat civil "artidele politice principale. -"artidul muncii -"artidul social de stan#a -"artidul conservator -"artidul crestin democrat -"artidul pro#resist -"artidul de centru 11) O$A,-A Organizarea statala0 1onarhie constitutionala ereditara (conform Constitutiei modificate in 198-) SSstem de #uvernare parlamentar Are sub auoritate provinciile autonome. Aruba si Antilele olande!e. Seful statului. 1onarhul (Tueen &eatri$). ,ste inviolabil ormea!a noul Cabinet, numind un UformateurA si in UinformateurA care ofera informatiile necesare primului Comportamentul sau este suprave#heat de ministri Are un Cabinet al 'e#inei cu functii de procedura si supervi!are Are un Comisionar in fiecare re#iune numit si demis prin decret re#al conduce Consiliul provinciei si ,$ecutivul acesteia implicat in servicii ce tin de apararea civila coordonarea compartimentelor din administratia centraa ce fnctionea!a la nivel local formulea!a recomandari pentru numirea primarilor si sefilor de politie din provincii

Autoritatea legislativa "arlamentul 7landei. Se numeste Statul (eneral , format din doua camere. "rima Camera si a 2oua Camera "rima Camera. ormata din ?4 de membri alesi din membrii celor 18 consilii provinciale 1andat de : ani Are functie de control si revi!uire deci!iile camerei II sunt anali!ate de prima 1embrii nu au o ore#atire speciala si desfasoara activitati suplimentare pentru care primesc diurne Seful camerei primeste salariu fi$ Conrine 19 comisii permanente si 8 speciale A doua camera. 145 de membri alesi direct 1andat de : ani 1ai importanta din punct de vedere politic decat prima Are dreptul de a initia le#i si de a le amenda ,ste alcatuita in mare parte din profesionisti Cea mai importanta functie este aceea de e$ercitare a autoritatii le#islative "rincipala competenta. monitori!ea!a activitatea (uvernului. poate iterpela membrii (uvernului direct sau in scris Initia!a cercetari parlamentare ormea!a comisii. "oate propune motiuni ,$ista 89 de comisii permanente. fiecare comisie are secretar Seful camerei II decide numarul de membri din comisii, pentru care consulta pre!idiul camerei si partidele politice "ropunerile le#islative. sunt facute in mare parte de (uvern "ropunerile sunt discutate in cele 89 de comisii impreuna cu ministrul respectiv implicat %a vot participa ambele camere Cand propunerea e acceptata de camera II, e trimisa spre discutii in comisii in camera I In plen ia deci!ia referitoare la propunere darn u are dreptul sa faca modificari 2upa aprobare, monarhul confirma propunerea le#islativa se publica in Hiarul 0ational. Camere sunt sustinute de Secretari si echipele lor. Secretarii sunt numiti de camera 0u pot fi membri ai parlamentului "re#ateste si redactea!a deci!iile camerei pentru obtinerea avi!elor tehnice de procedura, asistarea sefilor camerei Secretarul sustine or#ani!atoric camera Sunt circa :55 de persoane implicate in camera II 1ebrii "arlamentului, Consiliului de stat, Consiliilor provinciale si municipale pot practica cumul de functii publice %a nivelul re#iunilor e$ista Consilii provinciale alcatuite din membri sdin camera II Autoritatea executiva 'epre!entata de (uvernul Central, (uvernul 'e#ional si (uvernul local Seful (uvernului "rimul 1inistru. %iderul poplitic al partidului casti#ator Are functii de repre!entare si coordonare, in mare parte "o!itia sa este de mai mica importanta deoarece. Structura Cabinetului olande! se ba!ea!a pe o puternica coalitie in care se e$ercita un puternic leadership 1embrii (uvernului colaborea!a foerte mult 1inisterele si ministrii au autonomie ridicata Are superioritate politica, nu si formala Cabinetul. ormat de un UformateurA (de re#ula viitorul "rim 1Inistru) cu suportul camerei II Se constituie 1: comisii ministeriale permanente. Constituite din ministri, secretari de stat si alte oficialitati Se formea!a in domenii ca. aparare, economic, social, stiinta, tehnolo#ie, politica informationala, relatii e$terne, etc. In cadrul #uvernului, un rol important are directia (enerala de 1an#ement "ublic. 3rmareste obtinerea de eficienta, eficacitate si calitate Coordonea!a modul de functionare a administratiei "re#atirea si asistarea e$ecutarii si evaluarii politicii in domeniul informational si or#ani!ational, etc.

)inisterele0 Sunt in numar de 1? Impartite in. directii #enerale divi!ii oficii sectiuni Sunt asistate de secreatriate #enerale conduse de un secretar si ad*unctul sau, functionari publici permanenti fara orientare politica 2elea#a o parte din responsabilitati secretariatelor #enerale )inistrii0 Au autonomie #enerala in functie de domeniile pe care le conduc 'aspund in fata Statului (eneral pentru toate actiunile (uvernului 1embrii Cabinetului nu pot practica cumul de functii publice 'epre!entarea administratiiei centrale la nivel local se face prin intermediul unor servicii #uvernamentale descentrali!ate. urni!ea!a informatii despre activitatea ministerelor pana la nivel re#ional ormulea!a recomandari pentru ministere si instantele re#ionale ,valuea!a, supervi!ea!a, inspectea!a Investi#hea!a, cercetea!a 2esfasoara activitati tehnice Guvernul regional0 )eritoriul tarii e divi!at in 18 provincii, ce pot fi di!olvate de catre Statul (eneral ,ste condus de Comisionarul 'e#inei 'esursele provi din ta$e si contributii ale (uvernului central Guvernul local0 <:? de municipalitati conduse de. Consiliul 1unicipal (membri alesi direct si autonomi in reali!area sarcinilor), ,$ecutivul 1unicipiului si "rimarul orasului (numit prin decret re#al/ pe < ani/ poate fi numit in localittai diferite in alte mandate) "rimarul este presedintele consiliului si al e$ecutivului Are competente independent numai in privinta politiei si mentinerea ordinii publice 'esursele municipalitatilor. ta$e si transferuri de la (uvernul central Autoritatea judecatoreasca Sistem administrativ amplu 0u are. Curte Admnistrativa suprema si Constitutionala 0u e$ista *urisdictie prin *urii Asistenta *uridical este asi#urata de *udecatori profesionisti, numiti de (uvern pe viata Sistemul de curti. Curtea Suprema a 7landei Curti de apel Curti de provincie Curti ale municipalitatilor ,$ista curti. Civile "enale SSstem amplu de institutii *uridice in cadrul sistemului admunistrativ. Consiliul central de apel 15 consilii de apel 15 curti de servicii civile Instante de contecios administrative Curtea de apel pentru comert si industrie Sectia *uridica a consiliului de stat Avocatul 'o'orului ,$ista din 1988 7fera protectie cetatenilor fata de autoritatile publice ,ste numit de Camera II pe < ani Are po!itie independenta #arantata de le#e Copetenta limitatta la (uvernul, la activitatea comisionarului re#inei si a primarului 3nele municipalitati mari au propriul avocat

1") (O$O,IA Organizarea statului "olonia este republica in care este pre!ent modelul mi$t al sistemului parlamentar pre!idential/ In plan adm este impartita in 1< voievodate, -58 poveate comunale si orasenesti, 8:89 de #mine/ (mina 9 unitate de ba!a a componentei adm-teritoriale a tarii/ condusa de Consiliul #minei si carmuirea (repre! puterea e$ecutiva). "oveatul 9 unitatea impartirii adm-teritoriale a tarii la niv doi/ N 85 #mine/ conducerea e compusa din/ consiliul poveatului si carmuirea poveatului. 6oievodatul 9 cea mai semnificativa unitate adm-terit/ or# de conducere. Seimicul voievodatului si Carmuirea voievodatului. Autoritatea legislativa. e$ercitata de un parlament bicameral. Senat- camera superioara (155 membrii alesi prin vot direct pe : ani) si Seim- camera inferioara (:<5 membrii --VV--)/ - indatorirea principala a parlam este stabilirea drepturilor prin aprobarea le#ilor si ratificarea conventiilor internationale/ are dr sa numeasca inaltii functionari. Senatul. - nu are initiativa le#islativa, revi!uieste si propune amendamente la actele adoptate de "arlament. Seimul> 2ieda. - hotarasete forma finala a oricariu act le#islativ/ stabileste dreptul prin votarea le#ilor care sunt doc. de drept de cel mai inalt nivel, al 8 lea dupa Constitutie/ votea!a bu#etul statului/ decide asupra resurselor si ch publice. di!olvarea Seimului inainte de terminarea mandatului e posibila doar in unele ca!uri speciale descrise in Constitutie/ prelun#irea mandatului este si ea posibila, dar doar in cursul aplicarii dreptului martial sau cu - de luni inainte de sfarsitul mandatului. - Seimul si Senatul ale# din cadrul lor un presedinte al camerei si vicepresedinti, care formea!a un pre!idiu/ - "resedintele Seimului este ales ca repre!entant suprem al camerei inferioare a "arlamentului/ prero#ativele sale sunt conducerea de!baterilor camerei si repre!entarea Seimului in e$terior/ - ambele camere creea!a si comisii parlamentare 9 permanente, care au drept scop pre#atirea proiectelor din domeniul le#islatiei si controlului 9 in pre!ent functionea!D :1 de comisii (8? in Seim si 1: in Senat)/ - membrii Seimului pot de asemenea forma #rupuri parlamentare, care necesita cel putin - membri/ - parlamentarii pot crea cluburi parlamentare formate din cel putin cincispre!ece membri/ se bucura de imunitate pe perioada le#islativa/ Autoritatea executiva0 este repre!entata in "olonia prin "resedinte si Consiliul 1inistrilor/ "reFedintele. - este ales prin vot universal pentru cel mult 8 mandate de 4 de ani/ pentru a casti#a ale#erile, un candidat trebuie sD obtina o ma*oritate simpla (mai mult de 45G)/ conform Constitutiei, "resedintele este repre!entantul suprem al statului in relatiile interne si e$terne, este comandantul ortelor armate ale 'epublicii "olone!e, #arantea!a inviolabilitatea si indivi!ibilitatea teritorului statal, precum si respectarea Constitutiei/ principalele sale atributii sunt. promul#area le#ilor acceptate de "arlament, ratificarea tratatelor internationale, numirea *udecatorilor, acordarea cetateniei sau folosirea dreptului de clemenEa/ poate sa intervina direct in procesul le#islativ prin e$ercitarea dreptului sau de veto/ numeste si revoca ambasadorii, atribuie distinctii, are dr de #ratiere/ desemnea!a candidatii pt postul de "rim 1inistru, are dr de a di!olva "arlamentul in ca!ul in care acesta este incapabil sa aprobe le#ea bu#etului sau sa forme!e #uvernul/ or#anul consultativ al "resedintelui in ca!uri de si#uranta statalD este Consilul Si#urantei 0ationale/ in ca!uri importante pentru interesul statului poate convoca Consiliul Cabinetului 9 o sedinta la care acesta participa impreuna cu membrii Consiliului 1inistrilor/

or#anul au$iliar al "resedintelui, care il a*uta in e$ecutarea datoriilor este Cancelaria "resedintelui '"/ %onsiliul )inistrilor guvernul)0 este or#anul colectiv al puterii e$ecutive si este raspun!ator fata de Seim/ este compus din. prim-ministru, vicepremieri, ministri si sefii comitetelor/ este responsabil de politica interna si e$terna a statului/ sistemul de creare a #uvernului este descris in Constitutia 'epublicii "olone!e (prima Constitutie scrisa in ,uropa 9 - 1ai 1?91), conform careia "resedintele desemnea!D Consiliul 1inistrilor impreuna cu "rimul 1inistru/ premierul este obli#at sa pre!inte in Seim, intr-o perioada de 1: de !ile de la numirea sa, un pro#ram de #uvernare prin care cere un vot de incredere/ daca #uvernul nu obtine votul de incredere, Seimul, intr-o perioada de 1: de !ile, ale#e "rimul 1inistru si ministrii conform unor principii asemanatoare/ prim-ministrul suprave#hea!a colectivitatile teritoriale in limitele si formele preva!ute de Constit. si le#ile speciale/ este superiorul ierarhic al personalului din administratia #uvernamentala/ poate fi deputat/ nu poate fi sef al administratiei pre!identiale, nu poate e$ercita fct de presedinte al Camerai Supreme de Control, de presedinte al bancii nationale si nici de raportor al drepturilor cetatenesti. Controlul administratiei comunelor, comitatelor si a *udetelor il detine prefectul, aflat sub controlul unui tribunal administrativ. Administratia comunelor raspunde la toate problemele pb referitoare la viata locuitorului comunei. Consiliul comunal, votat in ale#erile #enerale, ale#e primarul. Adm comitatului raspunde de probleme pb referitoare la viata locuitorului comitatului, votat in ale#eri #enerale, numeste conducerea si starostele. Adm *udetului este responsabila de strate#ia si de!voltarea *udetului Independent de adm *udeteana este prefectul, repre!entantul #uvernului in !ona, desemnat de "rimul 1inistru. "refectul raspunde in fata Consiliului de 1inistri pt ordinea pb si securitatea din *udet. Autoritatea judecatoreasca0 or#anele puterii *udecatoresti sunt. Curtea Suprema de +ustitie, *udecatoriile locale, re#ionale, orasenesti si curtile de apel, precum si tribunalele (militare si administrative 9 tribunale administrative re#ionale si Curtea Suprema Administrativa) impreuna cu )ribunalul de Stat si )ribunalul Constitutional acestea formea!a puterea *udecatoreasca independenta de celelalte puteri in stat. tribunalele *udeca liti#iile in numele 'epublicii "olonia, toti *udecatorii si membrii tribunalelor supunandu-se numai Constitutiei si le#ilor/ *udecatorii nu pot fi membri de partid politic ori de sindicat si nu pot desfasura activitati publice care contravin principiilor de independenta a tribunalelor si a *udecatorilor/ *udecatorii curtii supreme sunt numiti de catre "resedinte la propunerea Consiliului 0ational al 1a#istraturii/ Curtea Suprema asi#ura suprave#herea activitatii tribunalelor de drept comun, tribunalelor militare si celor administrative/ ve#hea!a asupra respectarii prevederilor Constit. de catre titularii de functii publice/ alaturi de C.S. functionea!a )ribunalul Constitutional, care solutionea!a liti#iile preivind constituirea le#ilor cu Constit. si asi#ura interpretarea lor. ,$ista o tripla separatie a puterilor in stat. - ,$ecutivul cu prim-ministrul si "resedintele 'ep. "oloniei/ - Autoritatea le#islativa cu "arlamentul/ - Autoritatea *udiciara cu institutiile *ustitiei.

1*) (ORTUGA$IA Organizarea statului0 - "ortu#alia este o republica parlamentara, stat unitar, care reuneste o parte insulara 1adeira si arhipela#ul A!orelor/ - este format din re#iuni autonome cu propriile lor aparate #uvernamentale, re#ulamente si siteme adm si politice/ - partea continentala reuneste 18 districte, fiecare fiind condus de un repre!entant al (uvernului Central 9 (uvernator Civil/ - in re#iunile autonome 1inisterul 'epublicii pentru re#iune coordonea!a activit departamentelor (uv Central care function la acest nivel/ - (uv 'e#ional Autonom 9 raspunde din pct dvrd politic in fata Adunarii 'e#ionale/ presedintele este numir de ministrul pt re#iune in functie de re!ultatul ale#erilor/ - (uv local 9 municipalitatile. - -54, din care 8?4 cu N-555 loc/ cuprind. Adunarea 1unicipalitatii (formata in principal din repre!entanti alesi si alti membrii care conduc districtele/ votea!a bu#etul pt municipalitate) si Consiliul 7rasului (cole#iu e$ecutiv al municipalitatii ales de electoratul municipalitatii/ condus de lider, cel care obt cele mai multe voturi)/ municipalitatile sunt responsabile pt asi#urarea cu apa, servicii de canali!are, a*utoare in domeniul social, cultural, invatamant primar, intretinerea drumurilor publice/ - districtele. - :1-4 si *oaca un rol minor in #uvernarea locala/ rolul lor este de a sustine administratia si sunt repre!entate de Adunarea 2istrictului/ - aceste 8 entitati au autonomie proprie si dreptul de a-si defini le#islatia, re#ulamentele. Autoritatea legislativa0 - este divi!ata intre Adunarea 'epublicii si (uvern/ Adunarea 'epublicii. structura cu autoritatea suprema, isi e$ercita puterea atat separat cat si independent de presedinte, #uvern si curti/ poate destutui un #uvern prin neacordarea votului de incredere, de a acu!a presedintele, de a modifica le#ile tarii, de a amenda Constitutia/ Constitutia ii acorda competente le#islative lar#i si un control semnificativ asupra bu#etului, dreptul de a autori!a #uvernul sa creasca impo!itele si sa acorde imprumuturi, dreptul de a ratifica tratate si alte tipuri de acorduri internationale si obli#atia de a aproba sau respin#e deci!iile presedintelui de a declara ra!boi sau a semna un armistitiu/ poate sa anali!e!e si sa aprobe un pro#ram #uvernamental/ 8-5-8-4 membrii alesi prin vot universal pe : ani/ membrii nu au voie sa faca parte din mai mult de 8 comitete/ Cea mai mare parte a activit se reali! in comitete permanente sau ad-hoc/ acestea e$aminea!a propunerile le#islative/ odata ce un comitet a aprobat un proiect de le#e, acesta va fi citit a 8 a oara si se va vota in plen intro sedinta speciala.

(rimul )inistru. seful #uvernului, #estionea!a problemele curente ale natiunii, ale#e sau aproba numirea ministrilor din cabinet si le coordonea!a activitatea, conduce operatiunile fortelor armate desi presedintele este oficial comandantul sef/ este independent, ales indirect pe : ani, este liderul celui mai numeros partid din parlament/ poate solicita un vot de incredere din partea parlamentului, dar poate sa fie inlocuit din functie in ca!ul unui vot ne#ativ de incredere sau printr-o schimbare a conducerii din cadrul partidului sau/ coordonea!a si orientea!a activitatea pt toate ministerele, supervi!ea!a functionarea (uvernului si de!voltarea relatiilor sale cu institutiile statului. %onsiliul de )inistri0 cea mai inalta institutie din stat repre!entativa pt autorit e$ecutiva/ ma*oritatea ministrilor provin din parlament si apartin de re#ula partidului cel mai important din coalitie, cel al "rimului 1inistru, iar restul, celorlalte partide/ are functii atat administrative cat si politice fiind responsabil pt securitatea si apararea nationala si implementarea politicilor #uvernamentale/ are dreptul sa adopte le#islatie in ariile de responsabilitate ale parlamentului/ este responsabil atat individual cat si colectiv pt actiunile sale, in primul rand in fata "rimului 1inistru si apoi in fata parlamentului/ ministrul cu cele mai importante puteri este ministrul de finante care pre#ateste bu#etul si suprave#hea!a #estiunea resurselor financiare ale celorlalte ministere/ in structura (uvernului Central e$ista 8 Consilii Speciale de 1inistri. Consiliul de 1inistri pt "robleme ,conomice si Consiliul de 1inistri pt "roblemele Comunitatii.

Autoritatea judecatoreasca0 e$ercitata prin intermediul Curtilor care sunt independente si respecta intocmai continutul le#ilor si pot refu!a aplicarea unor re#ulamente care sunt considerate neconstitutionale/ Curtea Constitutionala. - este responsabila pt re!olvarea sesi!arilor referitoare la continutul le#ilor/ este formata din 1- *udecatori, 15 sunt numiti de Adunarea 0ationala a 'epublicii, iar ceilalti - sunt cooptati de primii/ presedintele acesteia este alea de *udecatorii care formea!a Curtea/ decide cu privire la capacitatea presedintelui de a indeplini functiile pre!identiale/ anali!ea!a le#alitatea si institutionalitatea actelor administrative/ Curti +uridice.- instantele de *udecata 9 prima instanta, a 8 a instanta si Curtea Suprema de +ustitie( Ucea mai inalta curteA, coordonea!a sistemul curtilor care se ocupa de ca!urile civile si penale), sunt curti care e$ercita *urisdictie asupra problemelor care se refera la le#ea civila, comerciala, penala, de munca si din domeniul marinei/ curtile primei instante sunt speciali!ate in functie de domeniile in care se incadrea!a problematica Autoritatea executiva0 anali!ata/ (uvernul desfasoara activit la 8 niv. central si local/ in Curtile Administrative. - Curtea Administrativa Suprema afara de acestea e$ista 8 re#iuni autonome care au putere ( e$aminea!a comportam din pct de vdr al activit in le#islativa, pol, adm (A!ore, 1adeira)/ domeniile fiscal si administrativ ale institutiile statului, (resedintele0 #estionea!a aspectele ce tin de disputele adm-ve), prima ales prin vot ma*oritar pe 4 ani si nu poate ocupa mai sectiune si Curtile Administrative ale primei instante/ mult de 8 mandate/ Curtile iscale. - Curtea Administrative Suprema, a doua este seful statului, poate instala si destitui #uverne si sectiune si Curtile fiscale pt prima si a 8 a instanta, sunt poate e$ercita o influenta considerabila asupra scenei responsabile pt *udecarea diver#entelor aparute ca urmare politice/ a problemelor de ordin adm si de aplicare a ta$elor indatoriri. conducerea suprema a fortelor armate, preva!ute de le#e/ promul#area le#ilor, declararea starii de asediu, acordarea Curtea de Control. - ofera un punct de vedere despre #ratierii, numirea in functii inalte si destituirea inaltilor aspectele de contabilitate, securitatea sociala, oficiali din posturile lor, numeste primul ministru dupa contabilitatea re#iunilor autonome, anali!ea!a le#alitatea consultarea partidelor repre!entate in Adnunarea cheltuielilor pb si ofera un punct de vedere despre 'epublicii. contabilitate, procedurile folosite pt inre#istrare si continutul prevederilor le#islative in vi#oare/ Curtile 1ilitare. - sunt *udecate ca!urile de crime sau abateri de la re#ulamentele in vi#oare. Sistemul le#islativ si *uridic portu#he! este ba!at pe dreptul civil roman si a fost influentat intr-o mare masura de sistemul france!

1.) RO)A,IA Conform Constitutiei este. stat national, suveran si independent, unitarS si indivi!ibil, iar forma de #uvernamant este republica. Statul se or#ani!ea!a conform principiului separatiei si echilibrului puterilor 9 le#islativa, e$ecutiva si *udecatoreasca. Autoritatea judecatoreasca 'omania dispune de o Curte Suprema de +ustitie, or#anul *uridic cel mai important. Qotararile se iau de presedinte la recomandarea CS1-ului(Consiliul Superior al 1a#istraturii). Sistemul *uridic romanesc functionea!a pe : niv. +udecatorii instante locale )ribunale instante *udetene Curtea de Apel Curtea Suprema de +ustitie care solutionea!a apelurile finale impotriva deci!iilor luate de Curtile de Apel sau impotriva altor deci!ii in ca!urile preva!ute de le#e, aceasta *udeca si ca!urile in care sunt implicatii si marii demnitari. 1inisterul +ustitiei este or#anismul administratiei publice central de specialitate, care e$ercita atributii preva!ute de le#e in domeniul administratiei sistemului *uridic, al e$ecutarii pedepselor si al respectarii prevederilor le#ale de catre 1inisterul "ublic. Constitutia 'omaniei a reinstituit CS1-ul, or#anism al autoritatii *uridice cu atributii de conducere si *urisdictie disciplinara. Ale#erea membrilor CS1-ului se face direct in cadrul adunarilor #enerale ale ma#istratilor pe nivele de instant, lista lor fiind inaintata spre birourile permanente ale Camerei 2ep si Senatului spre audiere in sedinta comuna. Alte institutii care tin de puterea *uridica in stat, subordonate in mare parte 1in. de +ustitie, sunt. Institutul 0ational al 1a#istraturii infiintat in scopul pre#atirii specific a viitorilor *udecatori, procurori si pt perfectionarea ma#istratilor activi, acesta institutie este essential implicata in reforma *ustitiei, constituind fundamental carierei de ma#istrate. Institutul 0ational de Criminolo#ie pt a asi#ura prevenirea si combaterea criminalitatii pe ba!e stiintifice Institutul 0ational de ,$perti!a Criminolo#ica are ca ob de active efectuarea e$perti!ei crimin. 2irectia (enerala a Inchisorilor supervi!ea!a activitatea de e$ecutare a pedepselor Curtea Constitutionala pt asi# respectarii constitutionalitatii le#ilor Curtea de Conturi pt controlul financiar.

Autoritatea executiva este repre!entata de (uvern condus de primul ministru. "1 are in subordine ministrii desemnati de presedinte si validati de catre parlament.)ot in aceasta structura de autoritate intre si Consiliul de 1inistrii. Administratia centrala 9 e repr de presedinte, la ac niv puterea le#islative e condusa de presedintii Senatului si Camerei 2ep, iar puterea e$ecutive condusa de primul ministru. "resedintele este ales prin vod direct pt cel mult 8 mandate de 4 ani, dreptul la vot este universal si se poate e$ercita de la 18 ani. ,l repre!inta statul roman si este #arantul independentei nationale, al unitatii si inte#ritatii teritoriale a tarii, ve#hea!a la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatii publice. "resedintele nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplinii nici o alta functie publica sau private. "resedintele se bucura de imunitate, desemnea!a un candidat pt fct de prim ministru si numeste #uvernul pe ba!a votului de incredere acordat de "arlament. Acesta poate fi suspendat din functie de Camera 2e psi Senat in sedinta comuna, cu votul ma*oritatii deputatilor si senatorilor, dp consultarea Curtii Constitutionale. Administratia publica locala se intemeia!a pe principiile descentrali!arii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice. Autoritatile administratiei publice prin care se reali!ea!a autonomia locala in commune si orase sunt consiliul local si primarul ales. Serviciile publice ale comunei sau orasului se infiintea!a si se or#ani!ea!a de consiliul local in principalele domenii de activitate si in limita mi*loacelor financiare de care dispune. %a nivel local si *udetean serviciile publice sunt. servicii publice cu character administrative( pa!a, protective civila s.a.)/ servicii publice sociale, culturale, de educatie, tineret si sport si servicii publice de #ospodarire comunala.6eniturile administratiei publice se clasifica in. venituri fiscale, nefiscale si din capital. 17) ITA$IA republicD parlamentarD. este ImpDrEitD In 85 de re#iuni care se bucurD de o lar#D autonomie.

Autoritatea legislativ: IniEiativa le#islativD In Italia aparEine. (uvernului/ Camerei 2eputaEilor/ Senatului/ AdunDrilor 'e#ionale/ Consiliului 0aEional pentru ,conomie Fi "robleme de 1uncD/ CetDEenilor dacD aceastD dorinED este e$primatD In scris Fi este susEinutD de cel puEin 45555 de votanEi. "arlamentul este bicameral, format din Camera 2eputaEilor Fi Senatul 'epublicii, avand aceeasi autoritate Fi funcEii identice. fiecare le#e trebuie sD fie aprobatD de ambele camere, ceea ce se numeFte in Italia Wbicameralism perfectW. 1embrii camerelor sunt aleFi pentru 4 ani Fi pot fi eliberaEi din funcEii Inainte de e$pirarea mandatului dacD nu reuFesc sD forme!e ma*oritatea #uvernului. Camera 2eputaEilor este compusD din <-5 deputaEi aleFi prin vot direct universal, vJrsta lor trebuie sD fie peste 84 de ani. Senatul 'epublicii este format din -14 senatori aleFi plus senatorii aleFi pe viaED ( primul "reFedinte al 'epublicii Fi cinci senatori numiEi de "reFedintele 'epublicii), aleFi la nivelul re#iunilor cu vJrsta mai mare de :5 ani. Camera 2eputaEilor are 1: comisii permanente, cu apro$imativ :4 de membri, structurate In subcomisii Fi subcomisii ad-hoc. Senatul are 18 comisii, fiecare cu cJte -5 de membri structuraEi pe subcomisii, sub#rupuri Fi #rupuri de lucru. Comisiile "arlamentare au autoritate In a de!bate actele normative primite de la (uvern Fi de a anali!a propunerile le#islative formulte de cDtre cealaltD camerD, frecvent sunt Imputernicite sD e$ercite direct putere le#islativD,sunt implicate In e$ercitarea funcEiei de control Fi chiar derularea de investi#aEii In le#DturD cu activitatea desfDFuratD de (uvern. Autoritatea executiv: se e$ercitD prin Consiliul de 1iniFtri numit de "reFedintele 'epublicii dupa ce s-a consultat cu partidele politice. Cele mai importante componente ale &iroului "reFedintelui Consiliului de 1iniFtri . Subsecretarul &iroului "reFedintelui Consiliului de 1iniFtrii 2epartamentele, cu sarcini de coordonare, responsabile pentru activitDEi desfDFurate In sectoare specifice. 3nele ministere sunt conduse de miniFtri fDrD portofoliu, echivalent cu un ministru de stat care coordonea!D activitatea dintre diferite sectoare. Secretariatul (eneral. &iroul "reFedintelui Consiliul de 1iniFtri include. Consiliul de Cabinet ConferinEa "ermanentD a 'e#iunilor Statului. Consiliul Superior al AdministraEiei "ublice Fi Scoala SuperioarD de AdministraEie "ublicD %onsiliul de )ini=tri este principala instituEie de fundamentare a deci!iilor, responsabilD pentru toate proiectele (uvernului care urmea!D a fi aprobate Inainte de pre!entarea In "arlament. ,$ercitD Fi putere le#islativD aprobJnd decrete Fi hotDrJri In cadrul Consiliului. 1inisterul pentru "lanificare ,conomicD Fi &u#et are atribuEii pentru coordonarea procesului de formulare Fi implementarea pro#ramelor de infrastructurD din sectorul public. Cea mai importantD comisie este Comisia InterministerialD pentru "lanificare ,conomicD condusD de 1inistrul pentru "lanificare ,conomicD Fi &u#etarD. 'esponsabilitDEile ministerelor pot fi modificate In funcEie de prioritDEile In politicile publice. Guvernele locale Cn fiecare din cele 98 provincii e$istD un "refect al 'epubliciinumit de Consiliul de 1iniFtri care #arantea!a ordinea publicD Fi intervinD In ca!urile de de!astre naEionale. iecare municipalitate are un secretar municipal ataFat, care se subordonea!D direct 1inisterului "ublic,el supervi!e!D Fi coordonea!D administraEia la nivel local. Guvernul central numeFte un Comisar (uvernamental pentru fiecare re#iune, responsabil pentru controlul funcEiilor administrative dele#ate de stat re#iunilor Fi pentru coordonarea la nivel re#ional, a funcEiilor statului Fi administraEiei re#ionale.

Autoritatea juridic: ConstituEia italianD stabileFte cD e$istD o separare a autoritDEii Intre e$ecutiv- responsabil pentru implementarea le#ilor Fi *uridic- responsabilD pentru a urmDri dacD aceste le#i sunt aplicate corect atJt In ce priveFte cetDEenii cJt Fi Intre aceFtia Fi administraEia Autoritatea legislativa e repr de un "arlament bicameral publicD. format din Camera 2eputatilor (--: de membri) si Structura curEilor camera superioara Senat(1-? de membri)- in le#islatura e$istD douD tipuri de curEi. 855:-8558. 2iferenEa numDrului de membri se datorea!D 7rdinare. civile Fi penale normei de repre!entare diferite de la o CamerD la alta. Administrative Astfel, norma de repre!entare pentru ale#erea Camerei iecare are cel puEin douD niveluri de *udecatD. 2eputaEilor este de un deputat la ?5.555 locuitori, iar sunt independente de celelalte autoritDEi ale statului, pentru ale#erea Senatului este de un senator la 1<5.555 activitatea lor este re#lementatD de Consiliul Superior de locuitori. Structurile interne ale fiecarei camere sunt +ustiEie, ai cDrui *udecDtori pot fi numiEi politic. constituite din Curtea Constitutionala este compusD din 14 *udecDtori &iroul permanent compus din. presedinte, : numiEi pentru nouD ani care nu pot fi reInnoiEi, o treime vicepresedinti, : secretari si chestori numiEi de "reFedintele 'epublicii, o treime de "arlament Fi Comisiile parlamentare alcatuite pe ba!a confi#uratiei o treime de membrii curEilor ordinare Fi administrative. poliSice a fiecarei camere. 'olul ac consta in eleborarea Consiliul de Stat - cea mai InaltD instituEie *uridicD rapoartelor si avi!elor privind documentele ce urmea!a a administrativD, al cDrui "reFedinte este numit de "reFedintele fi puse in de!baterea camerei. 'epublicii. Are funcEie consultativD. Se por infiinta si comisii ad-hoc pt de!baterea Curtea de Conturi, responsabilD pentru e$ercitarea problemelor specific. controlului We$ anteW asupra re#ularitDEii actelor administrative Fi a controlului We$ postW pentru urmDrirea modului de #estionare a resurselor publice.

Guvernul regional ,$istD 81 de re#iuni, 14 cu statut ordinar Fi < cu statut special %a acest nivel se or#ani!ea!D Consiliul 'e#ional, instituEia cu cele mai mari competenEe In re#iune, are putere le#islativD. 'e#iunile se bucurD de o considerabilD libertate In ceea ce priveFte administrarea Fi or#ani!area, deoarece fiecare re#iune are propriul ei statut, au putere le#islativD substanEialD, ele pot iniEia le#i In acele domenii pentru care au competenEe. InstituEiile prin care se reali!ea!D #uvernarea In Italia la acest nivel, al municipalitDEilor Fi provinciilor sunt Consiliul Fi +unta (e$ecutivul). Consiliul ale#e Feful e$ecutivului, care este "rimarul municipalitDEii Fi "reFedintele +unt-ei. 1unicipalitDEile sunt responsabile pentru administrarea urmDtoarelor domenii la acest nivel. educaEie In #rDdiniEe/ Fcoli primare/ culturD/ distribuiEia de apD/ curDEenia oraFului/ control de trafic, transport Fi de!voltare economicD. "rovinciile sunt responsabile pentru construirea Fi IntreEinerea drumurilor provinciei, dar Fi asumarea unui rol In culturD Fi protecEia mediului.

*> AUTORITAT#A $#GIS$ATI4A0 ,ste e$ercitata de catre un parlament bicameral numit Adunarea 0ationala (Cortes (enerales) si format din . Con#resul 2eputatilor (-45 de membri, alesi prin vot direct) Senat (858 membri alesi prin vot direct si :? alesi de parlamentele re#ionale) Spania este un e$emplu de sistem bicameral imperfect, in care puterea camerelor nu este e#ala 1andatul "arlamentului este de : ani. "arlamentul national aproba bu#etul anual si controlea!a activitatile #uvernului "arlmanetul isi desfasoara activitatea in cadrul comisiilor si numai in plen camerele isi e$ercita toate atributiile parlamentare Comisiile st compuse din membri alesi de #rupurile parlamentare si repre!inta puterea partidelor in camera iecare comisie are propriile ei functii in ceea ce priveste propunerile si initiativele le#islative ,$ista comisii le#islative si nonle#islative dar si comisii ad-hoc stabilite pt obiectivele specifice

GU4#R,#$# $O%A$# Se constituie in provincii si municipalitati ( divi!iunea provinciilor este relativ recenta, dar municipalitatile au e$istat si inainte si st universal acceptate ). ,$ista 45 de provincii "rovinciile spaniole st create dupa modelul departamentelor napoleniene/ ele st compuse dintr-un #rup de municipalitati si obiectivele lor st de a e$ercita functiile de ba!a dincolo de capabilitatile resurselor umane ale municipalitatilor, sa #arante!e buna desfasurare a serviciilor publice municipale in teritoriul provinciei si sa coordone!e administratia locala cu administratiile si Comunitatile Autonome. 1unicipalitatile st componenta or#ani!ationala de ba!a si se ocupa cu administrarea cimiterelor, alimentare si distribuirea apei in retea, drumuri locale,iluminatul public, i#ieni!area orasului etc. Consiliul orasului ale#e prin vot direct si universal "rimarul dintre membrii sai 'esursele financiare provin din ta$e proprii, de la stat si din contributiile autoritatilor autonome, transferuri dela (uvernul 'e#ional sau %ocal 16) SU#-IA 1> ORGA,I/AR#A ,ste o monarhie constitutionala cu o forma parlamentara de #uvernare Aparatul administrativ se diferentia!a de celelalte prin urmatoarele caracteristici . Structura administrativa duala, orientata pe politica ministerelor si numeroase a#entii e$ecutive independente 2escentrali!area puternica cu responsabilitati mari la nivelurile re#ional si local 2eosebirea dintre minister si a#entie a accentuat rolul a doua institutii in procesul de fundamentare a deci!iilor administrative in Suedia si anume Cabinetul si Comitetele (uvernamentale. ,$ercitarea puterii e$ecutive a (uvernului se concreti!ea!a in deci!iile Cabinetului ,laborarea unor propuneri care vi!ea!a activitatile din diferite domenii se face de catre Comitetele (uvernamentale Constitutia suede!a se ba!ea!a pe : le#i fundamentale . %e#ea referitoare la modalitatile de #uvernare, elaborata in 19?: %e#ea pentru succesiune, datand din 1815 %e#ea libertatii presei, elaborata in 19:9 %e#ea referitoare la libertatea de e$primare Seful Statului este 'e#ele, neimplicat in politica si fara drept de e$ercitare a puterii politice 'e#ele are doar functii onorifice, cum ar fi cea de repre!entant oficial al Statului 'e#ele deschide sesiunea anuala a "arlamentului dar nu participa la de!bateri si nu are drept de semnatura pt niciuna din deci!iile #uvernamentale 2e curand, rolul re#elui este si acela de a propune noul "rim 1inistru "> AUTORITAT#A 1U-#%ATOR#AS%A Constitutia se ba!ea!a pe un sistem de norme pentru fiecare nivel ierarhic Cele mai importante st le#ile fundamentale care pot fi promul#ate doar dupa ce au fost elaborate doua variante deci!ionale ale ei. Apoi trebuie sa aiba loc un proces de ale#ere. %e#ea fundam nu poate fi amendata sau abro#ata decat dupa parcur#erea unei proceduri specifice 3rmatorul nivel in cadrul ierarhiei este ocupat de le#ile ordinare, pt care este ceruta doar o sin#ura deci!ie a 'i=sda#-ului ("arlamentul). 7 le#e ordinara nu poate fi amendata ori abro#ata decat de o alta le#e ordinara

.> AUTORITAT#A #3#%UTI4A 0 ,ste e$ercitata de Consiliul de 1inistri, condus de un "resedinte (prim-ministru),desemnat de re#e si aprobat de Adunarea 0ationala. Ceilalti ministri st numiti de primul ministru Consiliul de Stat (8- membri) este or#anul consultativ 16) S(A,IA suprem 1> ORGA,I/AR#A0 Seful Guvernului 0 Spania este o monarhie parlamentara care cuprinde primeste titlul de "resedinte al (uvernului ("rim 45mprovincii #rupate in 1? re#iuni autonome si teritoriile 1inistru) si este "resedinte al Consiliului de 1inistri dependente, posesiunile spaniole din nordul Africii. este superior ierarhic fata de ceilalti membri ai Cele 1? re#iuni se bucura de o lar#a autonomie, avand #uvernului or#ane le#islative si e$ecutive proprii este propus si numit de 'e#e Coroana este institutia care cuprinde Seful Statului si nu are puterea de a nominali!a si s=imba toti ministrii si este inte#rata in niciuna din autoritatile statului poate propune demiterea "arlamentului "otrivit Constitutiei, re#ele are 8 tipuri de functii . 6icepresedintele (uvernului isi asuma e$ercitarea #enerice functiilor pre!identiale in ca! de deces, boala sau absenta - specifice "resedintelui unctii #enerice . Consiliul de 1inistri repre!inta (uvernul. "uterea - simbol al unitatii statului Consiliului de 1inistri implica mana#ementul #eneral al - repre!entare in relatiile internationale politicii interne si internationale, administratiei civile, - arbitru militare si apararii statului unctii specifice . %onsiliul de )inistri este cel mai inalt #rup de - avi!area L promul#area actelor parlamentare ( 'e#ele fundamentare a deci!iilor administrative si are ca functii nu poate sa refu!e promul#area =iar dc este total principale . impotriva acesteia ) in politic 9 elaborea!a politica interna L internationala - convocarea L demiterea "arlamentului si initierea in le#islativ 9 are responsabilitate pt aprobarea decretelor, ale#erilor #enerale le#ilor si hotararilor de (uvern inainte de pre!entarea in - initierea referendumului national potrivit Constitutiei "arlament 'e#ele mai are urmatoarele atributii ( privind implicarea in administrativ L economic 9 reproiectea!a structura in e$ercitarea autoritatii e$ecutive ) . or#ani!atorica a sistemului si formulea!a propunerea de - propune catre "arlament si numeste Seful (uvernului bu#et ("rimul 1inistru), dupa consultarea cu partidele politice In mod traditional, Statul este repre!entat la nivel local - numeste si revoca membrii (uvernului, la propunerea prin #uvernatori/ in fiecare provincie este un #uvernator "rimului 1inistru civil - contrasemnea!a decretele aprobate de consiliul de In fiecare Comunitate Autonoma (re#iune) e$ista un 1inistri/ actele re#elui trebuie sa fie semnate de Seful 2ele#at al (uvernului Central, care nu are autoritate (uvernului ("rimul 1inistru) si de ministrul care le peste administratia re#ionala, insa functiile lui st de a promovea!a coordona si #hida administratia civila a statului la nivelul - poate pre!ida sedintele Consiliului de 1inistri la provinciilor. cererea "resedintelui (uvernului( "rimul 1inistru) - re#ele este comandantul fortelor armate cu toate ca GU4#R,#$# R#GIO,A$# 0 puterea sa este una formala si nu poate decide sin#ur Au fost constituite foarte recent in administratia spaniola - detine o mare parte din Academia 'e#ala. "otrivit Constitutiei, provinciile cu particularitati istorice, +ustitia este administrata in numele 'e#elui, care, potrivit culturale si economice sunt or#ani!ate in Comunitati le#ii, are putere de #ratiere. Autonome, care depind dpdv financiar de veniturile proprii. "> AUTORITAT#A 1U-#%ATOR#AS%A0 2istribuirea puterii intre (uvernul Central si cel local Curtea Suprema 9 superioara celorlalte curti, are este preva!uta de Constitutie. competenta de a interveni atunci cand celelalte curti nu o pot face ( drepturi constitutionale si interpretari ale Curtii Constitutionale) Curtea Constitutionala 9 este independenta ( din acest motiv nu intotdeauna este considerata parte a autoritatii *uridice)/ sentintele ei pot anula orice le#e sau re#lementare le#ala =iar si sentinte ale Curtii Supreme ,$ista : tipuri de curti de *ustitie . civila, penala, administrativa si a muncii, fiecare cu cel putin 8 niveluri. Sistemul *uridic este unitar pt toata tara dar este or#ani!at la nivel re#ional si fiecare re#iune are propriul sau sistem de curti, inclu!and Inalta Curte 'e#ionala.

*> AUTORITAT#A $#GIS$ATI4A ,ste e$ercitata de un parlament unicameral 9 'i=sda# 9 format din -:9 membri, alesi prin vot direct, pt un mandat de : ani. "arlamentul este ales de populatie si ocupa cea mai importanta po!itie in aripa #uvernamentala. Acesta isi e$ercita autoritatea ba!andu-se pe principii democratice prin intermediul Cabinetului "arlamentul are un "re!idiu format dintr-un "urtator de Cuvant propriu si alti - purtatori de cuvant ai deputatilor. "urtatorul de Cuvant, ca si coordonator al activitatii "arlamentului, provine din randurile membrilor "artidelor "olitice SIS),13% ,%,C)7'A% 9 membrii parlamentului dar si ceilalti membri st alesi direct, in acelasi timp pt o perioada de - ani potrivit sistemului de repre!entare proportionala. 6arsta minima a persoanelor cu dreptde vot este de 18 ani. 3n partid trebuie sa casti#e cel putin :G din votul e$primat pt a avea dreptul sa participe cu repre!entanti in "arlament

)inisterele 8 -e'artamentele St, de re#ula, de dimensiuni mici, unele nu depasesc 855 persoane 1inistrii au ca atributie principala participarea la procesul de fundamentare a politicii (uvernului. ,i iau deci!ii si pre#atesc propunerile de politici publice. 1inisterele st mici ca dimensiune si pt ca alaturi de ele operea!a numeroase comisii si comitete. In pre!ent e$ista 1- ministere cu un numar apro$ de 1?55 an#a*ati, fara 1inisterul Afacerilor ,$terne care reuneste apro$ 855 persoane Alte gru'uri Cateva sute de A#entii si &irouri de Stat de diferite tipuri formea!a serviciul civil In afara acestor #rupuri e$ista 85-95 birouri centrale si a#entii care st incredintate cu putere deci!ionala de catre (uvern/ ele st independente , st conduse de catre un director #eneral numit de catre (uvern pt < ani si inaintea!a (uvernului propuneri pt de!batere ,$ista de asemenea ? corporatii care prestea!a servicii publice .> AUTORITAT#A #3#%UTI4A 7 alta forma de intreprinderi #uvernamentale st ,ste e$ercitata de Cabinet, condus de un prim-ministru, Companiile de Afaceri controlate de catre (uvern, a desemnat de presedintele "arlamentului si aprobat de caror activitate este re#lementata de le#ea privata "arlament. Ceilalti membri ai Cabinetului st numiti de %onducerea centrala si locala primul ministru (uvernul Central este repre!entat la nivel re#ional prin ,$ista o divi!iune clara a responsabilitatii centrale intre birourile administrative de district conduse fiecare de Cabinetul 1inistrilor si A#entii sau &irouri catre un (uvernator numitde (uvern pe < ani. Ceilalti 'esponsabilitati importante st atribuite #uvernelor locale, membri ai &irourilor Administrative de 2istrict st numiti respectiv municipalitatii si consiliilor de la nivel de de Consilierii districtului. Sarcina principala a acestora district este sa repre!inte (uvernul central, in special, in Guvernul %entral problemele de planificare re#ionala, de coordonare si de "urtatorul de cuvant al "arlamentului consulta liderii administrare la nivel de district partidelor parlamentare si purtatorii de cuvant ai acestora Consilierii districtului si municipalitatile sau comunele au inainte de a face propunerea pt numirea "rimului un rol important in sectorul public. %a acest nivel isi 1inistru iar "arlamentul votea!a aceasta propunere si o desfasoara activitatea apro$ ?5 G din personalul care aproba dc ma*oritatea este in #favoarea ei. "rimul lucrea!a in sectorul public. 1inistru numeste apoi ministrii Cabinetului. ,$ista 8- de consilieri de district si 88< de districte &iroul "rimului 1inistru este format din apro$ 44 de municipale, conduse de catre un Consiliu ales. persoane si este divi!at in 3nitatea de Informare "olitica si Consultanta si 2epartamentul de %e#islatie. 19) TUR%IA Competenta formala pt toate deci!iile #uvernamentale )urcia este republica pre!identiala cu un re#im politic revine Cabinetului, care are o responsabilitate colectiva multipartid si o democratie parlamentara. ,ste un stat Cabinetul este format din 1- ministri, fara "rimul unitar centrali!at a carui administrare teritoriala este 1inistru #uvernata de sistemul provinciilor care functionea!a 1embrii Cabinetului st de obicei membri ai potrivit principiilor deconcentrarii, ceea ce e$plica faptul "arlamentului ca proviinciile sunt impartite in districte. Gru'urile %onsultative Seful ststului si al e$ecutivului este "resedintele )raditia suede!a pt abordarea problemelor pe termen lun# 'epublicii, ales pentru un mandate de ? ani de catre este sustinuta de un sistem fle$ibil si pluralistIn procesele 1area Adunare 0ationala a )urciei, dintre membrii de consultari publice st implicate #rupuri si institutii de acesteia."resedintele nominali!ea!a "rimul 1inistru /I la cercetare, care isi desfasoara activitatea pe lan#a diferite propunerea acestuia , nominali!ea!a ministrii. ,l poate universitati. 7ricum doar cateva dintre aceste #rupuri st conduce sedintele Cabinetului daca aprecia!a necesar, intr-adevar implicate in procesul comple$ de anali!a si poate decide implicarea fortelor armate si poate numi abordare a problemelor din sectorul public pe termen rectorii universitatilor si membrii Inaltului Consiliu lun# pentru ,ducatie, precum si membrii Inaltei Curti. 3n astfel de e$emplu este 2ivi!ia pt"olitica din cadrul 2ecretele si ordonantele semnate de "resedinte nu pot fi 1inisterului inantelor, care elaborea!a previ!iunile pe atacate. Are un birou format din 14 specialisti care termen mediu ale economiei suede!e la fiecare - ani. Alte primesc sarcini direct de la acesta si se afla in subordinea doua #rupuri st or#ani!ate ca birouri permanente . Secretarului (eneral al "resedentiei. Institutul 0ational de Cercetari ,conomice si Statisticile Suede!e Sistemul administrativ (uvernul poate apela si la comisii (comitete) de Autoritatea *udecatoreasca informare (consultare) si ancheta. Acestea st formate din ,$ista un sistem de curti clar delimitate. membrii ai "arlamentului, repre!entanti ai conducerii, ori Curtea de conflicte *urisdictionale. decide in ca!ul ai altor or#ani!atii interesate in problema anali!ata, conflictelor intre curtile *uridica, administrative si e$perti in stiinte ori repre!entanti ai #rupurilor militara/ adeministrative. 0umarul total de persoane implicate in Curtile de securitate ale statului se ocupa de ca!urile asemenea activitati nu este mai mare de 15. penale si ofensele aduse securitatii statului/ %onducerea %entrala Sunt cate trei niveluri pentru fiecare din cele doua tipuri Incepand din decembrie 1991, 1inisterul inantelor are de *urisdictie mentionate. responsabilitati depline pt administratia publica Curtile *uridice 9 Inalta Curte de Apel/ In subordinea acestui minister se afla A#entia pt Curtile administrative re#ionale. Consiliul de stat/ 2e!voltare Administrativa si )ribunalul militar. Inalta Curte 1ilitara de Apel (prima si &iroul 0ational de 'evi!ie Contabila ultima autoritate le#islative pentru solutionarea ca!urilor 1inisterul inantelor are un rol important in domeniul in care este implicat serviciul militar) resurselor umane si este or#anul cu responsabilitate Curtea Constitutionala este responsabila cu verificarea centrala pt coordonarea procesului de de!voltare a constitutionalitatii le#ilor, iar Consiliul Suprem al tehnicii informationale in sectorul public +udecatorilor si "rocurorilor este responsabil pentru admiterea, nominali!area pe posturi si retitulari!area *udecatorilor si procurorilor.

Autoritatea legislativa Initiativa le#islativa apartine "arlamentului si (uvernului. "uterea le#islative este e$ercitata de 1area Adunare 0ationala a )urciei formata din :45 de membrii alesi prin vot universal pt 4 ani. Atributii, responsabilitati si competente ale "arlamentului. Adopta, amendea!a sau abro#a le#ile/ 2e!bate, adopta sau respin#e proiectele de bu#et/ Imputerniceste Consiliul de 1inistrii sa promul#e decrete, le#i pt problem precise si perioade e$acte de timp/ 2eclara starea de re!boi 2esfasurarea activitatii "arlamentului,in prima !i a lunii septembrie a fiecarui an, este sustinuta de &iroul "resedintelui format din : vice-presedinti, - chestori si ? membrii de secretariat toti alesi dintre membrii "arlamentului pt 8 anii.Acesta re!olva conflictele referitoare la conducerea de!baterilor si ale#erilor #enerale. Comisiile Consultative se reunesc sub conducerea echipei "resedintelui 1arii Adunari 0ationale si sunt formate din din repre!entantii #rupurilor partidelor poitice. "entru ca partidele sa poata or#ani!a un #rup in parlament au nevoie de cel putin 85 de locuri.Acestea formulea!a propuneri pentru desfasurarea activitatii "arlamentului. 1ai e$ista alte 14 Comisii "arlamentare, nr memebrilor acestora fiind fi$at de "arlament la propunerea Comisiilor Consultative, fiind responsabile cu e$aminarea proiectelor de le#i si propunerea de amendamente. 7rice propunere le#islative este de!batuta intai in comisii pt a fi trimisa 1arii Adunari 0ationale.1embrii, in special cei din opo!itie, pot vota o motiune de cen!ura, pot adresa intrebari direct sau in scris si pot cere revi!uirea continutului acestora. Autoritatea executive ,ste e$ercitata de "resedintele 'epublicii si de Consiliul de 1inistrii. Seful (uvernuluiX"rimul 1inistruXSeful Consiliului de 1inistrii coordonea!a activitatea in diferite ministere, actionea!a ca un arbitru si asi#ura implementarea politicii #enerale a #uvernului., nominali!at de "resedintele 'epublicii din - membrii ai 1arii Adunari 0ationale. 2e obicei este seful partidului politic care a obtinut ma*oritatea in "arlament. ,ste asistat de apro$ 85 de specialisti. ,ste responsabil pt conducerea (uvernului, fiind a*utat de un SubSecretariat, care are 4 sub-secretari ad*unct ice coordonea!a activitatea directorilor si a ministrilor din subordinea "rimului 1inistru. "rincipalele compartimente din structura (uvernului. 2irectia (enerala pentru %e#islatie(pre#ateste continutul proiectelor de le#i, , schitea!a deci!iile Consiliului de 1inistrii, monitori!ea!a activitatea #uvernului, pre#ateste raspunsurile la interpelarile adresate "rimului 1inistru)/ 2irectia (enerala pentru 'esurse 3mane si "rincipii (determina principiile pt functionarea aparatului de stat)/ 2irectia (enerala pentru "re#atirea si "ublicarea %e#islatiei/2irectia (enerala pentru Arhivele Statului/ "resedintele pentru "robleme de securitate, cel pentru 'elatii ,$terne/ pentru Activitatea ,conomica si inanciara/ pentru Activitatea Culturala si Soaciala/ "resedintele 2epartamentului Administrativ si "resedintele 'etelei Informatice. %onsiliul de )inistriiXCabinetul este format din "rimul 1inistru, ministrii de stat sau ministrii fara portofoliu, dintre care unul isi asuma responsabilitatea de "rim 1inistru Ad*unct. Consiliul este sustinut de o serie de comisii sau consilii interministeriale, dintre care. Consiliul 0ational de Securitate, Inalta Comisie pentru Coordonarea Industriei de Aparare, Inalta Comisie pentru Stiinta si )ehnolo#ie, Consiliul de Stat, Curtea de Conturi s.a..

Ministerele pot fi create sau desfiintate doar potrivit le#ii.Acestea sunt repre!entate la 8 niveluri. - nivelul provincial aflat sub autoritatea (uvernatorului caruia ministerul ii delea#a puterea - nivelul districtului, sub autoritatea (uvernatorului ad*unct care actionea!a ca un #uvernator repre!entativ. )ara este divi!ata in ?: de provincii si 8-1 de districte. (uvernatorul provinciei este responsabil pentru mentinerea ordinii si securitatii publice in provincii, prin or#ani!area fortelor de securitate care se afla la ordinul sau. (uvernatorul are autoritate sa controle!e activitatea birourilor oficiale ale administratiei central care functionea!a in provincie, iar (uvernatorul ad*unct are responsabilitatea corespun!atoare dar la nivelul districtlui. Guvernul re ional nu e$ista, in afara acelor structuri deconcentratate din administratia central. Guvernul local. In )urcia e$ista trei tipuri de #uverne locale. administratiile speciale ale provinciei, municipalitatile si comunele. iecare dintre acestea isi ale# repre!entantii care se constituie in administratiile speciale ale provinciei si au competente deci!ionale. 7r#anele repre!entative pentru administratia provinciilor sunt. ,$ecutivul, (uvernatorul "rovinciei care conduce Consiliul "rovinciei, Consiliul "rovinciei format din membrii alesi pe cinci ani si comisiile constituite in provincie. Municipalitatile sunt in numar de 8455 si repre!inta cel mai important nivel al (uvernului local. 7r#anele municipale sunt. "rimarul (ales pt 4 ani prin vot direct pe ba!a simplei ma*oritati)/ Consiliul 1unicipal, Compartimentul de mana#ement-luare a deci!iilor (9-44 membrii alesi pt 4 ani) si Comisiile municipale. In anul 898: au fost create 8 municipalitati si peste :5555 de comune cu propriul patrimoniu si cadru le#islativ. Comunele sunt conduse de Seful Comunei, ales pentru 4 ani si Consiliul Comunal al &atranilor. In ceea ce priveste Avocatul !oporului , in )urcia nu e$ista in pre!ent o institutie corespun!atoare acestuia. "e 1? decembrie 855: s-a luat hotararea de a incepe ne#ocierile de aderare la 3niunea ,uropeana cu )urcia, cu toate ca aceasta din urma impin#e #ranitele estice ale 3niunii pana in Asia.)urcia mai are si in present de facut demersuri pentru inceperea procesului de aderare la 3,, unii oficiali europeni apreciau ca acest proces ar putea dura mai mult de 15 ani.