14 1. Protecia juridic a mrcilor de produs i de serviciu: noiunea, condiiile de protecie. 1.

1Identificai marca n sitemul de mijloace de individualizare a comercianilor i a produselor lor pe pia.

Marca reprezint un element principal n strategia firmelor, avnd rolul de a distinge produsele i serviciile unei firme de cele ale concurenilor. Marca are o deosebit importan economic prin capacitatea de a atrage i pstra clientela. Pe de o parte, ea ajut deintorul mrcii s-i comercializeze i s-i promoveze produsele, pe de alt parte, marca ajut consumatorii s fac alegerea, protejnd i ncurajnd titularul mrcii s menin i s amelioreze calitatea produselor care poart aceast marc.

1.2Analizai condiiile la care trebuie s corespund marca de comer la nregistrare.

Inregistrarea unei marci nu este un lucru foarte simplu avand in vedere faptul ca trebuie indeplinite anumite conditii: elementele verbale care alcatuiesc marca trebuie sa fie usor de pronuntat si de retinut, marca trebuie sa fie usor de reprezentat, atractiva din punctul de vedere al aspectului si sa difere de marcile produselor identice sau similare. Marcile pot fi inregistrate in urmatoarele forme: 1. marca verbala - o denumire, un slogan, scrise cu caractere standard; 2. marca figurativa - un element grafic care nu contine litere sau cifre; 3. marca combinata - o denumire scrisa cu o grafica deosebita si /sau in culori sau o denumire insotita de un element grafic; 4. marca tridimensionala - marca constituita din forma produsului sau a ambalajului sau orice alt semn specific tridimensional care permite identificarea unui produs sau serviciu. Conditia unui semn ca sa fie admis si inregistrat ca marca trebuie sa indeplineasca cumulative urm cond:sa fie susceptibil de reprezentare graficasa fie distinctive,sa fie disponibil,sa fie licit ,sa nu contravina bunurilor moravuri, sa nu induca n eroare consumatorul n ceea ce privete originea geografic, calitatea ori natura produsului i/sau a serviciului, sa nu conina reproduceri sau imitaii de steme, drapele i embleme de stat, denumiri oficiale sau istorice de state ori abrevierea lor, denumiri depline sau abreviate de organizaii internaionale i interguvernamentale, semne, sigilii oficiale de control, de garanie i de marcare, decoraii i alte semne de distincie

1.3Aplicnd prevederile legislaiei n vigoare, deosebii i caracterizai subiecii dreptului subiectiv asupra mrcii. Subiectii dr de marca individuala-marca individuala este marca ce apartine unei singure pers fizice sau juridice.Are un caracter individual ce-i determina apartenenta.Coproprietatea unei marci poate rezulta din conventia partilor ori transmisiune prin acte intre vii sau cauza de moarte.Folosirea unei marci de catre tert pe temeiul unor contracte de cesiune,licenta,franciza nu skimba natura individuala a marcii Subiectii dr la marca colectiva-marcile colective apartin unor p jurid care nu desfasoara direct o activitate comerciala sau industrial,dar autorizeaza aplicarea lor.marca colectiva nu poate fi transmisa de catre titular decit cu acordul tuturor membrilor asociatiei Subiectul dr la marca de certificare-Doar persoanele juridice abilitate legal s exercite
controlul produselor sau serviciilor au dreptul s solicite nregistrarea mrcilor de certificare.

Deci,marca de certificare aparine unei persoane juridice, ce acord dreptul de folosire a mrcii oricrei persoane fizice sau juridice care desfoar o activitate economic, comercial, cu condiia asigurrii calitii i celorlalte particulariti prevzute de aceast marc

2. ncetarea valabilitii brevetului. 2.1Enumerai cazurile de ncetare a valabilitii brevetului. La renuntarea titularului de brevet si la expirarea duratei de valabilitati de 20 ani si de durata scurta de 6 plus 4 ani. 2.2Analizai procedura de renunare a titularului de brevet la brevet. Titularul poate renunta, in tot sau in parte, la brevet, pe baza unei declaratii scrise inregistrate. In cazul inventiilor realizate de inventatori in calitate de salariati sau ca rezultate ale unor contracte de cercetare, precum si al inventiilor care au facut obiectul unei cesiuni, titularul brevetului este obligat sa comunice inventatorului intentia sa de renuntare. La cererea inventatorului, titularul este obligat sa-i transmita acestuia dreptul asupra brevetului. Daca brevetul a facut obiectul unui contract de licenta, renuntarea este posibila numai cu acordul beneficiarului licentei. Inventia sau partea din aceasta, la a carei protectie s-a renuntat, poate fi liber exploatata de catre terti. Titularul poate renunta la un brevet acordat pentru inventiile care contin informatii clasificate numai dupa declasificarea informatiilor si publicarea mentiunii hotararii de acordare a brevetului de inventie si a descrierii, revendicarilor si desenelor inventiei brevetate. Renuntarea se inregistreaza in Registrul national al brevetelor de inventie si produce efecte incepand cu data publicarii acesteia in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala. 2.3Aplicnd prevederile legislaiei n vigoare, deosebii esena examinrii n fond a brevetului. Cine poate solicita examinarea n fond a brevetului? Care vor fi efectele n cazul n care solicitantul nu depune demersul cu privire la expertizarea cu sau fr examinarea n fond a cererii de brevet? Argumentai rspunsurile..
Examinarea de fond a cererii se efectueaz n termen de 18 luni, cu excluderea termenelor pentru coresponden i cu condiia satisfacerii prevederilor art.48. Cererea de examinare poate fi depus pn la expirarea termenului de 30 de luni de la data de depozit a cererii de brevet. Cererea se consider depus doar dup plata taxei de examinare i nu poate fi retras. Dac cererea de examinare nu a fost depus pn la expirarea termenului prevzut la alin.(2), cererea de brevet se consider retras.n cadrul examinrii de fond, AGEPI verific dac cererea de brevet satisface, n special, cerinele prevzute la art.6-11, la art.36 i 37. n cazul n care, n termenul stabilit, solicitantul nu prezint rspunsul la notificarea care i-a fost adresat n conformitate cu alin.(5), cererea de brevet se consider retras. n urma examinrii de fond a cererii de brevet, pe baza raportului de examinare, AGEPI va adopta hotrrea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii de brevet. Prevederile prezentului articol nu se aplic brevetelor de invenie de scurt durat.

3. Dreptul de autor asupra operelor de art plastic. Dreptul de acces i dreptul de succedare. 3.1Identificai i caracterizai succint particularitile operei de art plastic. -Specificul este legatura indisolubila cu suportul material -esenta juridica este depusa in elemente strict stabilite:subiect,sistemul de imagini si mijloacele de exprimare a operei de arta plastica -particularitate ce priveste dr de suita sau acces si succedare

-forma obiectiva de exprimare a creatiei 3.2Analizai obligaiile autorului fa de persoana care este reprezentat n opera de art plastic.
a) Crearea i difuzarea unei opere de art plastic ce conine un portret se permit numai cu consimmntul persoanei reprezentate sau al succesorilor acesteia. Sunt 2 exceptii :cind persoana data a pozat pt o remunerare si in al 2 caz atunci cind opera este folosita in interesul statului(pers renumite,politicieni sau cei disparuti) si in cazul kind se pozeaza o parte a orasului sau a unui obiect public in care se pot include si alte pers in poza

3.3Aplicnd prevederile legislaiei n vigoare, efectuai o analiz a dreptului de succedare i de acces, ca drepturi suplimentare a autorilor operelor de art plastic.
Proprietarul suportului material nu este in drept sa efectueze careva skimbari pe suportul material al operei ,deci este obligat sa asigure integritatea operei.Autorul operei este in drept sa ceara de la proprietarul suportului material reproducerea operei sale.Acest fapt este denumit in lege ca dr de acces .Totodata reprodcerea operei in scopuri comerciale se efectueaza in baza unui contract si autorul operei are dr sa obtina o remunerare pt orice revinzare a exemplarelor acestei opere. In fiecare caz de revinzare publica a originalului operei de arta plastica (prin licitatie, galerie de opere de arta plastica, salon de arta, magazin etc.), autorul sau mostenitorii lui au dreptul la primirea de la vinzator a unei remunerari in proportie de 5% din pretul de revinzare (dreptul de succedare), daca acest pret nu-i mai mic de 20 salarii minime. Acest drept este inalienabil pe viata si trece exclusiv la mostenitorii autorului prin lege sau prin testament pentru termenul de valabilitate a dreptului de autor.