Curs 1 Dr. Procesual Civil 02.10.2013 Vizeaza teoria generala a procedurii civile.

Iar partea speciala - normele de procedura, participantii la procesul civil, actele normative. Ori de cate ori apare un con lict !uridic, pt. solutionarea acestuia, cel implicat in di erend poate recurge la modalitati ne!urisdictionale de solutionare, ast el se poate apela la tranzactie sau la mediere. Prin tranzactie, partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in aza e"ecutarii silite prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi ori prin trans erul unor drepturi de la o parte la cealalta. #edierea reprezinta o modalitate de solutionare a con lictelor pe cale amia$ila, cu a!utorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator in conditii de neutralitate, impartialitate, con identialitate, si avand li$erul consimtamant al partilor. Ceea ce este o$ligatoriu potrivit legii, nu este medierea ci participarea la sedinta de in ormare privind avanta!ele medierii. Daca la incercarea de conciliere prin mediere a esuat, con lictul de natura !uridica urmeaza sa-si gaseasca rezolvare numai prin parcurgerea procesului civil ce va i declansat de catre cei interesati, ast el procesul civil constituie un mi!loc de aparare atat pt. reclamant al carui dr. se consolideaza prin admiterea in mod de initiv a cererii sale dar si pt. parat caruia i se o era posi$ilitatea sa se opuna pretentiilor adversarului si daca dovedeste lipsa de temeinicie a acestora prin respingerea cererii reclamantului isi va consolida el situatia !uridica anterioara litigiului. Procedura civila, contine regulile dupa care se des asoara !udecata si e"ecutarea silita si reprezinta o parte a dr. procesual civil, alaturi de !urisdictie si teoria actiunii civile. Caracterele dr. procesual civil 1. Caracter sanctionator. Intrucat conduce la solutionarea di erendelor care poarta asupra unor dr. su$iective civile, dr. procesual civil garanteaza e icacitatea si respectarea normelor de dr. material care consacra aceste dr. 2. Caracter reglementar adica normele dr. procesual civil sunt inscrise in Constitutie, in Codul de Proc. Civila si in legi speciale. 3. Caracter ormalist - ormalismul dr. proc. civil este dat de aptul ca actele de procedura sunt supuse unor conditii de orma si tre$. sa ie savarsite in anumite termene. %ormalismul e inevita$il insa nu rezinta numai inconveniente. %ormele prescrise ac previzi$ila des asurarea !udecatii si reprezinta o garantie pt. prote!area intereselor !ustitia$ililor ata de manevrele de rea credinta ale adversarului, dar si impotriva ar$itrariului !udecator. &. Caracter de dr. comun - art. 2 din CPC sta$ileste ca dispozitiile prezentului Cod constituie procedura de dr. comun in materie civila. de asemenea dispozitiile prezentului cod, se aplica si in alte materii in masura in care legile care le reglementeaza nu cuprind dispozitii contrare, asadar CPC constituie dr. comun pt. toate litigiile in materie civila atat de dr. privat cat si de dr. pu$lic daca prin legi speciale nu se dispune alt el. Dispozitiile CPC se aplica si in procesul penal in ce priveste latura civila a procesului daca nu se prevede alt el.

Desi CPC este de aplicatie generala nu tre$. omise prevederile art. 3 si & din CPC care impun aplicarea prioritara a tratatelor internationale privitoare la dr. omului precum si aplicarea prioritara a dr. '(. )ormele dr. proc. civil )orma !uridica reprez. o regula de conduita instituita de puterea pu$lica sau recunoscuta de aceasta si a carei respectare e asigurata prin orta coercitiva a statului. Conduita de care se ocupa normele dr. proc. civila priveste modul de !udecata a pricinilor civile precum si punerea in e"ecutare a titlurilor e"ecutorii. Clasi icarea normelor dr. procesual civil* 1. In ctie de o$iectul lor* normele de dr. proc. civila se impart in* norme de organizare !udiciara, norme de competenta si norme de procedura propriu-zise. a. )ormele de org. !udiciara au ca o$. determinarea instantelor !udecatoresti si a pac+etelor de pe langa acestea statutul !udecatoriilor si procurorilor cu privire la care se cerceteaza cariera acestora dr. si indatoririle lor, incompati$ilitatile prevazute de lege, raspunderea !udecatorilor si procurorilor, compunerea si constituirea completelor de !udecata si legat de acestea incompati$ilitatea, a$tinerea si recuzarea. ,cestea sunt cuprinse prin legea 303-30&-200& privind org. !udiciara, in regulamentul de ordine interioara a instantelor !udecatoresti si regulamentul privind organizarea si ctionarea adm. a ICC.. De asemenea, norme de org. !udiciara e"ista si in CPC care prin art. &1-/& consacra incompati$ilitatea, a$tinerea si recuzarea !udecatorilor, procurorilor, magistratilor asistenti, asistentilor !udiciari si gre ierilor in egala masura, constinuitatea completului de !udecata la care se re era art 10 si art 21& din CPC e reglementata tot prin norme de org. !udiciara. $. )ormele de competenta - au ca o$. limitarea competentelor instantelor !udecatoresti, atri$utiile altor org. cu activitate !urisdictionala, caz in care v$im despre competenta generala ori repartizarea pricinilor intre instante de grad di erit, caz in care v$im despre competenta materiala sau repartizarea pricinilor intre instante de acelasi grad si v$im despre competenta teritoriala, sediul materiei se a la in cartea 1 a Codului, titlul III intitulat competenta instantelor !udecatoresti. )orme de competenta pot sa ie insa intalnite si in legi speciale. 1 c. )ormele de procedura propriu zise. ,u ca o$. modul de !udecata a pricinilor civile si de punere in e"ecutare a titlurilor e"ecutorii. 2ediul materiei este CPC. 3a randul lor, normele de procedura se impart in norme de procedura contencioasa, nrome de procedura necontencioasa si norme de e"ecutare silita. )ormele de procedura contencioase sunt inscrise in careta a2a a CPC intitulata Procedura Contencioasa, aceste norme reglementeaza modul de solutionare a unei cereri atunci cand dr, partii este contestat sau incalcat precum si modul de solutionare a unor interese legitime pt. a caror realizare este o$ligatorie calea !ustitiei. )ormele de procedura necontencioasa sunt cuprinse in cartea a3a a CPC intitutala 4Procedura necontencioasa !udiciara4. Cererile pt. solutionarea carora este nevoie de interventia instantei ara a urmari sta$ilirea unui dr. potrivnitc ata de o alta persoana cum sunt* cele privitoare la darea autorizatiilor !udecatoresti, la luarea unor masuri de supraveg+ere, de ocrotire ori asigurare sunt supuse

dispozitiilor de procedura necontencioasa. )ormele de e"ecutare silita au ca o$. regulile de urmat pt. aducerea la indeplinire a dr. constatate printr un titlu e"ecutoriu atunci cand de$itorul nu-si e"ecuta o$ligatia de $una voie. Importanta clasi icarii normelor ast el sunt de imediata aplicare in sensul ca potrivit art 32/ al 3 din CPC in cazul in care instanta investita este des iintata, dosarele se vor trimite din o iciu instantei competente potrivit legii noi. 5ot ca o consecinta a aplicarii imediate a legii noi de organizare !udiciara daca prin legea noua se modi ica modul de compunere sau constituire a completului de !udecata, procesele in curs vor i solutionate in noua alcatuire. In ceea ce priveste actiunea in timp a normelor de competenta, legea vec+e va supraviietui in sensul ca procesele in curs de !udecata la data sc+im$arii competentei instantelor legal investite vor continua sa ie !udecate de acele instante potrivit legii su$ care au inceput. De asemenea, legea vec+e de competenta in vigoare la data investitirii primei instante va i avuta in vedere si de instanta de control !udiciar indi erent daca !udeca in apel sau in recurs. De asemenea in caz de trimitere spre re!udecare, dispozitiile legale de competenta in vigoare la data cand a inceput procesul raman aplica$ile. 5otusi este posi$il ca legea noua de competenta sa ie de imediata aplicare ca e"ceptie. ,cest lucru se intampla in ipoteza des iintarii instantei caz in care, dosarele se vor trimite din o iciu instantei competente potrivit legii noi. )ormele de procedura propriu zise sunt in luentate de aplicarea legii in timp ast el, aplicarea in timp a legii noi de procedura e guvernata de* a. principiul neretroactivitatii $. princ. aplicarii imediate a legii noi ceea ce e"clude supravietuirea legii vec+i. ,rt 2& din CPC prevede ca dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai porceselor si e"ecutarilor silite incepute dupa intrarea acesteia in vigoare. In privinta proceselor in curs la data aparitiei noii legi, normele de procedura nu sunt de imediata aplicare. Drept urmare modi icarea regulilor de procedura in cursul des asurarii procesului civil nu are niciun e ect asupra proceselor de!a incepute care vor continua sa ie !udecate potrivit legii vec+i, ast el ca legea vec+e ultra activeaza adica supravietuieste pana la solutionarea de initiva a litigiilor pornite su$ imperiul ei. 3egea vec+e de procedura ultra activeaza si in cazul in care instanta este investita ca e ect al des intarii unei alte instante. Cat priveste mi!loacele de pro$a, CPC ace aplicarea in art 26 a regulii 4tempus regit actum4 asadar instanta aprecieaza admisi$ilitatea si puterea doveditoare a pro$elor preconstituite si a prezumtiilor legale con orm legii in vigoare la data producerii ori dupa caz, a savarsirii aptelor !uridice care sunt de dovedit. 2i aprecierea admisi$ilitatii pro$elor care nu sunt preconstituite cum ar i e"pertiza interogatoriul, cercetarea la ata locului se ace dupa legea in vigoare la data la care instanta se pronunta asupra admisi$ilitatii. In privinta adm. pro$elor, aceata se ace dupa legea in vigoare la data adm. lor. In privinta actelor !uridice, vala$ilitatea si puterea doveditoare a acestora se aprecieaza dupa legea in vigoare la data producerii ori savarsirii aptului !uridic nedovedit. ,sadar in privinta acetelor !uridice in cazul unei succesiuni de legi, solutia nu di era dupa cum

orma solemna este ceruta ad validitatem sau ad pro$ationem, ca atare daca o anumita orma e ceruta de legea in vigoare la momentul inc+eierii actului si nu e respectata actul va i lovit de nulitate iar sanctiunea nu poate sa ie acoperita cu motivarea ca legea 0 nu mai impune cerinta privitoare la orma respectiva. In cazul in care orma e ceruta numai pt. dovedirea actului !uridic, c+iar daca legea in vigoare in mom. !udecatii nu mai prevede cerinta privitoare la orma si permite noi mi!loace de pro$a nu se va aplica aceasta. In ceea ce priveste +otararile, acestea raman supuse potrivit art 27 din Cod cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea su$ care a inceput procesul. ("ecutarea silita se des asoara dupa legea in vigoare la data e ectuarii ei c+iar daca titlul e"ecutoriu este o$tinut in mom. in care era in vigoare o alta legea de procedura. ,l 2lea criteriu de clasi icarea - in ctie de intinderea capului de aplicare, normele se clasi ica in 1. norme generale si 2. speciale C(3( 8()(9,3( se aplica in toate cazurile si in orice materie daca legea nu prevede in mod e"pres alt el. C(3( 2P(CI,3( se aplica numai intr o anumita materie e"pres sta$ilita de lege. )ormele speciale deroga de la normele generale si sunt de stricta interpretare si aplicare, ele neputand i e"tinse prin analogie. )ormele speciale sunt cuprinse in legi speciale dar si in CPC. ("emplu3 potrivit art. 13/ al & din Cod instanta competenta sa !udece con lictul de competenta va +otari in camera de consiliu, ara citarea partilor printr o +otarare de initiva, te"tul deroga de la dr. comun su$ 2 aspecte* 1. deroga de la art 1& al 1 din CPC care sta$ileste cu valoare de principiu ca instanta nu poate +otari asupra unei cereri decat dupa citarea sau in atisarea partilor. In al2lea rand, te"tul deroga de la art 17 din CPC con orm cu care sedintele de !udecata sunt pu$lice in a ara de cazurile prev. de lege. Importanta acestei clasi icari* prezinta importanta atunci cand norme din am$ele categorii coe"ista si se aplica in acelasi timp. In acest caz apare un con lict intre norma generala si norma speciala, con lict care se solutioneaza dupa urm reguli* norma speciala se aplica cu prioritate ata de norma generala, 2. orma generala poate sa modi ice norma speciala numai in mod e"pres, 3. in masura in care nu prevede:tace; su$ un anumit aspect, norma speciala se completeaza cu norma generala. ,ceasta regula nu se aplica si invers. ,l3lea criteriu se ace dupa caracterul conduitei impuse. )ormele se clasi ica in* a. imperative si $. dispozitive. )ormele imperative sunt cele care impun partilor o anumita actiune sau inactiune si de la care nu le este ingaduit sa deroge,iar normele dispozitive sunt cele care suplinesc sau interpreteaza vointa partilor e"primata in actele lor !uridice, ingaduind sa deroge de la ele Pt cali icarea unei norme, se apeleaza la * criteriu e"presiei olosite de legiuitor* in aplicarea acesteia norma e imperativa in te"tele din CPC care contin urm e"presii* nu poate +otari sau este nula, este o$ligata, tre$uie, nu pot-nu poate, nu mai are dreptul, etc. Dimpotriva, norma e dispozitiva atunci cand oloseste urm e"presii* cu acordul e"pres al partilor, partile pot, partile pot conveni, partile sunt de acord, instanta poate.

Criteriul inalitatii te"telor, olosirea acestui criteriu, conduce la concluzia ca au caracter imperativ acele norme care in inalitatea lor depasesc interesul privat al partilor si urmaresc distri$uirea !ustitiei, dimpotriva au caracter dispozitiv, normele care urmaresc ocrotirea interesului partilor. In doctrina si in practica !udiciara au ost sta$ilite o serie de reguli de interpretare in ctie de clasi icarea normelor de dr. procesual dupa o$. lor, ast el* s-a sta$ilit ca normele de organizare !udiciara au caracter imperativ, pt. ca reglementeaza aspecte care nu pot sa ie lasate la aprecierea partilor prin e"ceptie doar normele care reglementeaza recuzarea au caracter dispozitiv. In al 2lea rand, normele de competenta generala, materiala si teritoriala e"clusiva au caracter imperativ in timp ce normele de competenta teritoriala nee"clusiva au un caracter dispozitiv. In al3lea rand, normele de proce. prorpiu zisa au caracter imperativ atunci cand determina ordinea ireasca a !udecatii principiile procesului civil o$ligativitatea parcurgerii unei porceduri preala$ile, etc 2i au caracter dispozitiv acele norme de procedura prorpiu zisa care sta$ilesc acilitati pt una dintre parti sau pt. am$ele parti. Importanta acestui criteriu de clasi icare* 1. partile nu pot conveni sa se a$ata de la normele imperative insa se pot intelege sa deroge de la normele dispozitive. 2. incalcarea normei imperative e sanctionata cu nulitatea a$soluta, decaderea sau perimarea in sc+im$ incalcarea normei dispozitive e sanctionata cu nulitatea relativa. 3. partile nu pot acoperi prin vointa lor viciile unui act inc+eiat cu incalcarea unei norme imperative in sc+im$ partea poate renunta la a invoca nulitatea relativa. &. incalcarea normei imperative poate sa ie incalcata de oricare dintre parti, procurorul sau de instanta din o iciu, pe cand incalcarea niormei dispozitive poate sa ie invocata numai de partea ocrotita prin norma respectiva. &. incalcarea normei imperative poate sa ie invocata in orice stare a !udecatii c+iar direct in apel sau recurs pe cand incalcarea normei dispozitive poate sa ie acuta numai intr un anumit termen. procesul civil reprezinta activitatea des asurata de instanta, parti, org de e"ecutare si alte persoane sau organe care participa la in aptuirea !ustitiei de catre instantele !udecatoresti in vederea realizarii sau sta$ilirii dr. si intereselor civile deduse !udecatii precum si e"ecutarii silite a titlurilor e"ecutorii. procesul civil parcurge 2 aze* aza !udecatii si aza e"ecutarii silite. %aza !udecatii cunoaste la randul ei 2 etape* etapa cercetarii procesului si etapa dez$aterii procesului in ond. 1. actele de procedura se indeplinesc la cererea partilor sau din o iciu. In aceasta etapa, instanta va rezolva e"ceptiile, va e"amina cererile partilor si apararile lor, va dispune orice masuri necesare pt. !udecarea procesului. Cand !udecatorul se declara lamurit, declara cercetarea procesului inc+eiata si i"eaza termeni pt. dez$aterea ondului in sedinta pu$lica. Cand se considera ca au ost lamurite toate impre!urarile de apt si de dr. ale cauzei, !udecatorul inc+ide dez$aterile. Din acest moment urmeaza etapa deli$erarii si pronuntarii +otararii.

Partea nemultumita de +otararea pronuntata poate declansa etapa apelului ca si cale ordinara de atac sau etapa cailor e"traordinare de atac* recursul, contestatia in anulare sau revizuirea. %aza e"ecutarii silite e"ista atunci cand* +otararea !udecatoreasca sau in alt titlu poate sa ie pus in e"ecutare insa de$itorul nu-si e"ecuta de $unevoie o$ligatia. )' e o$ligatoriu ca procesul civil sa parcurga am$ele aze ale proc. civil sau toate etapele. Curs 2 Dr. Procedural Civil 00.10.2013 Principiile undamentale ale procesului civil. Princ. li$erului acces la !ustitie reglementat de art / din Cod. care sunt marginala indatoriri privind primirea si solutionarea cererilor sta$ileste aptul ca !udecatorul are indatorirea sa primeasca si sa solutioneze orice cerere de competenta instantelor !udecatoresti potrivit legii. .udecatorul e o$ligat sa primeasca-sa solutioneze numai cererile care sunt de competenta instantelor !udecatoresti. Impre!urarea ca in conditiile art. 120 necompetenta e de ordine pu$lica in cazul necompetentei generale cand pricina nu este de competenta instantelor !udecatoresti iar in conditiile art 130 necompetenta generala poate i invocata de !udecator sau de parte in orice stare a pricinii nu poate conduce la o alta concluzie decat aceea pe care am semnalat-o. %aptul ca in mod eronat au ost primite cereri care nu sunt de competenta instantelor ci de competenta unui organ ara activitate !urisdictionala respectiv de competenta unui organ cu activitate !urisdictionala va avea drept consecinte respingerea cererii ca inadmisi$ila sau declinarea ei catre org. cu activ. !urisdictionala competenta. .udecatorii nu pot re uza sa !udece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara, sau incompleta. In ast el de situatii cand nu e"ista un te"t de lege aplica$il spetei, !udecatorul va recurge la uzante, la o$icei, iar in lipsa de uzante va recurge la metoda analogiei aplicand te"te de lege din materia cea mai apropiata. In cazul in care nu e"ista nici intr-o materia apropiata, atunci !udecatorul va solutiona pricina pe $aza principiilor generale ale dr. tinand cont de circumstantele cauzei si de cerintele ec+itatii. Doar in aceasta situatie precum si atunci cand solutioneaza o actiune in anulare impotriva +ot. ar$itrale in masura in care partile au con erit ca litigiul sa ie solutionat in ec+itate, plata se poate ace in ec+ita$il. (ste interzis !udecatorului sa sta$ileasca dispozitii general o$ligatorii prin +otararile pe care le pronunta in solutionarea unei cauze. ("ista 2 cazuri in care o +otarare !udecatoreasca poate contine dispozitii generale o$ligatorii pt. toate instantele. (ste cazul deciziei pronuntate asupra recursului in interesul legii respectiv al deciziei date pt. dezlegarea unor c+estiuni de dr. ,ceste 2 tipuri de +otarari nu pot i date decat de instantele superioare. ,ceste +ot. sunt o$ligatorii pt. toate instantele.

Principiul undamental al dr. la un proces ec+ita$il in termen optim si previzi$il. ,re in vedere aptul ca din mom. in care o persoana s-a adresat unei instante de !udecata are dr. sa $ene icieze de toate garantiile procedurale de natura sa asigure respectarea dr. recunoscute de conventia europeana a dr. omului. 1 Oricine are dr. la un proces ec+ita$il, la !udecarea cauzei in termen optim si previzi$il de catre o instanta independenta, impartiala si sta$ilita prin lege. In acest scop, instanta are dr. sa dispuna toate masurile permise de lege pt. des asurarea cu celeritate a !udecatii. .udecatorul ascultand partile si tinand cont de circumstantele cauzei estimeaza durata necesara cercetarii procesului si va consemna in inc+eierea de sedinta aceata durata. Pt motive temeinice, ascultand din nou partile, !udecatorul poate sa reconsidere ie in sensul prelungirii, ie in sensul diminuarii durata initial i"ata. 5ot pt a asigura celeritatea procesului,. !ud. poate sa i"eze termene scurte c+iar de la o zi la alta si sa dispuna citarea partilor nu doar prin procedura clasica a transmiterii citatiei prin ..... a", posta electronica, prin orice alt mi!loc de comunicare care asigura transmiterea te"tului actului si continuarea numirii lui in masura in care partile au indicat in cererile lor date privitoare la asemenea mi!loace de cominucare. De asemenea in masura in care reclamantul nu savarseste anumite acte de procedura indeplineste anumite o$ligatii in termenele sta$ilite prin lege sau i"ate de !udecator se va putea dispune suspendarea procesului !udecatii iar pt. repunerea cauzei pe rol daca si cererea initiala s-a tim$rat, reclamantul va tre$ui sa ac+ite ta"a !udiciara de tim$ru. Independenta instantei. Independenta !udecatorilor decurge din modul de recrutare a acestora. )umai pe $aza de concurs, organizat de Consiliul 2uperior al #agistraturii iar cei care promoveaza, urmeaza timp de 2 ani cursurile I)#. 3a inal, sunt !udecatori stagiari. ,nual se org. si e"amene de admitere in magistratura pt. cei cu o vec+ime de cel putin / ani. (i sunt numiti direct !udecatori devinitiv, insa sunt o$ligati pariodic sa urmeze niste cursuri de pregatire. #ai rezulta si din durata numirii lor. 2unt numiti pana la varsta de pensionare, mandatul lor ne iind limitat pt. o anumita perioada de timp. Inamo$ilitatea acestora care sintetic spus inseamna ca !udecatorul nu poate i detasat, delegat, trans erat, sanctionat, decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege si numai de catre C2#. )ivelul pregatirii pro esionale. Instanta tre$. sa ie sta$ilita prin lege pt respectarea acestui princ. undamental, ceea ce inseamna ca atunci cand interesele sale ar cere-o, 8uvernul nu ar putea sa in iinteze prin citarare de 8uvern o instanta de !udecata. (le sunt sta$ilite, create, in iintate, des iintate numai prin lege. Principiul legalitatii 'n principiu constitutional, aptul ca !ustitia se in aptuieste in numele legii, iar !udecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

.ustitia, se in aptuieste prin ICC. si prin celelalte instante !udecatoresti sta$ilite prin lege. Cand ne re erim la !ustitie ne re erim la instante. In sensul Constitutiei, nu ac parte din !ustitie, nici #inisterul pu$lic si nici C2#. P'5(9(, .'D(C,5O9(,2C, apartine instantelor, #inisterul pu$lic si C2#ul acand parte intr-adevar alaturi de instante din autoritatea !udecatoreasca ca una din autoritatile statului, asadar independenta !ustitiei apartine instantelor, !udecatorilor. Procedura de !udecata si competenta instantelor !udecatoresti sunt sta$ilite prin lege:Cosntituitia; si in ine, +otararile !udecatoresti sunt supuse cailor de atac in termenele si conditiile prev. de lege. Principiul egalitatii in procesul civil, partilor le este garantata e"ercitarea dr. procedurale in mod egal si ara discriminari. In aplicarea principiului constitutional al egalitatii in !ustitie, toti cetatenii indi erent de nationalitate, rasa, se", avere, sunt !udecati de catre aceleasi instante de !udecata cu respectarea acelorasi reguli de procedura. %aptul ca e"ista organe cu activitate !urisdictionala care unctioneaza in a ara sistemului instantelor !udecatoresti nu constituie o nesocotire a acestui principiu pt. ca orice persoana se va adresa-va tre$ sa se adreseze acelor org. de !urisdictie in masura in care cererea sa ace parte din categoria celor sta$ilite de lege ca iind de competenta acelor organe. (galitatea in !ustitie inseamna si aptul ca orice persoana care are o anumita calitate in cadrul procesului civil are vocatia la aceleasi dr. pe care le are orice alta persoana care are aceeasi calitate in procesul civil. Principiul dispono$ilitatii. In continutul principiului disponi$ilitatii intra urm dr* 1. Dr persoanei interesate de a porni sau nu procesul civil. 2pre deose$ire de procesul penal guvernat de o icialitate se spune ca in procesul civil, !udecatorul asteapta procesul. (l tre$. sa ie investit cu !udecata unei cereri asa incat ca regula !udecatorul civil nu se investeste din o iciu. ("ista si sit. de e"ceptie, in procesul de divort in care sunt copii minori, !udecatorul se va pronunta c+iar daca nu a ost ormulata o cerere asupra e"ercitarii autoritatii parintesti si a c+eltuielilor cu privire la intretinerea copiilor. In proc de divort, !udec. se pronunta din o iciu asupra numelui pe care il vor purta sotii dupa des acerea casatoriei, cererea de punere su$ interdictie poate i acuta de orice persoana interesata ceea ce apare ca o limitare a acelui dr. :de a porni sau nu proc. civil;. De asemenea, pt. apararea anumitor interese sau anumitor categorii de pers. ministerul pu$lic poate sa porneasca orice actiune atunci cand e v$ de minori disparuti, pers. puse su$ interdictie si in alte cazuri prev de lege. 2. Dr de a determina limitele o$. si ale procesului. 3imitele o$iectului adica pretentia celui care ormuleaza o cerere sunt determinate in cazul cererii de c+emare in !udecata de catre reclamant. Instanta este legata de o$iect in sensul ca nu poate sa acorde altceva mai mult sau mai putin decat s-a cerut. 2e acorda altceva atunci cand se sc+im$a o$iectul. 2e acorda mai mult decat s-a cerut atunci cand, de pilda, reclamantul cere o$ligarea paratului la 1milion lei si instanta il o$liga la un milion cinci sute de mii, pt. ca asa reiese din dovezile adm. 2( PO,5( D, #,I P'5I) D(C,5 2 , C(9'5 )' ,5')CI C,)D in acelasi e"emplu, daca din dovezile adm. ar rezulta ca paratul datoreaza /00.000 lei si

instanta il o$liga la aceasta suma si a acorda mai mutin inseamna a lasa nesolutionate capete de cerere cu indrumarea catre parti, dar pt. solutionarea lor, sa porneasca alt proces. 2pre deose$ire de o$. care este legata, nu este tinuta de cauza cererii de c+emare in !udecata care este temeiul !uridic al cererii undamnetul raportului !uridic litigios. Dupa ce pune in discutia partilor in respectarea unui alt principiu undamental, acela al contradictorialitatii, noul temei !uridic, instanta se poate pronunta in raport de alt temei !uridic decat acela pretins de catre reclamant. 3imitele apararii sunt i"ate de catre parat. care in unctie de interesele sale procesuale si ca nedepunerea intampinarii atrage decaderea din dr, de adm. dovezi si de a invoca e"ceptii de procedura relative, alege daca depune sau nu intampinare:actul de procedura prin care paratul se apara;. 2 era su$iectiva a procesului, poate i largita de parti prin ormularea unor cereri de interventie ortata prin atragerea unor terte persoane. 3a randul lor, tertii pot interveni voluntar prin ormularea de cereri de interventie voluntara, principala sau accesorie. In mod e"ceptional, atunci cand instanta constata ca pt. solutionarea unei cereri este o$ligatorui sa participe la !udecata si persoane care nu au ost c+emate in !udecata pune in vedere partilor acest aspect si in masura in care tertii nu sunt introdusi in proces, cererea va i respinsa. 3. Dr, de a savarsi acte procesuale de dispozitie adica de a renunta la !udecata sau la dr. su$iectiv, dr. de a accepta pretentiile celeilalte parti sau +otararea pronuntata si dr. partilor de a pune capat litigiului prin inc+eierea unei tranzactii. 2unt insa si limitari ale acestui dr. de pilda in actiunile privind starea civila nu se poate renunta la !udecata. &. Dr. persoanei interesate de a e"ercita sau nu caile de atac in cazurile prev. de lege. 2i acest al disponi$ilitatii e limitat prin aptul ca proc. care a participat la !udecata:nu si cel care nu a part;, indi erent daca a acut sau nu procesul civil poate sa e"ercite caile de atac impotriva oricarei +otarari. /. Dr de a cere sau nu e"ecutarea silita a +otararii. ,cela care o$tine castig de cauza se poate adresa e"ecutorului !udecatoresc pt. a cere e"ecutarea silita a +otararii in cazul in care de$itorul cel condamnat:cel o$ligat; la o anumita prestatie nu-si e"ecuta o$ligatia de $una voie. 5ine insa de disponi$ilitate ca cel care a o$t. castig de cauza sa nu mai urmareasca e"ecutarea silita a +otararii, multumindu-se doar cu aptul ca a o$t. castig de cauza in procesul civil. Prin e"ceptie, procurorul poate sa ceara punerea in e"ecutare silita a +otararilor !udecatoresti pronuntate in avoarea :numai in...; avoarea minorilor, interzisilor, disparutilor. Principiul e"istentei o$ligatiei partilor in des asurarea proc. civil,partile au o$ligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele i"ate prin lege sau sta$ilite de !udecator au o$ligatia sa-si pro$eze pretentiile si apararile si sa contri$uie la des asurarea cu celeritate a procesului civil. %ata de aceasta o$ligatia sta$ilita cu val. undamentala a procesului, art 2/& al. inal sta$. ca partile nu pot invoca in caile de atac aptul ca instanta nu a adm. din o iciu dovezi cu care ele ar i tre$ sa le ceara in termenele si conditiile prev de lege. Codul a sta$ilit o o$ligatie si in sarcina tertilor de a contri$ui la solutionarea unui proces pt ca in situatia in care indi erent dupa cum este v$a despre o persoana izica sau

despre o persoana !uridica daca detin dovezi necesare pt. solutionarea procesului pot i citate ca martori si sa li se puna in vedere ca su$ sanctiunea de amenzi sau de despagu$iri pt. intarzierea solutionarii procesului sa se prezinte in instanta si sa im$ratiseze dovezile prin care se pretinde ca le detin. Curs 3 Dr. Procesual Civil 16.10.2013 Principiul e"ercitarii cu $una credinta a dr. si a indeplinirii cu $una credinta a o$lig. procesuale. Dr procesuale tre$. sa ie indeplinite cu $una credinta potrivit scopului in vederea caruia au ost recunoscute de lege si ara a se incalca dr. procesuale ale altei parti. )u numai apararea paratului poate sa ie a$uziva ci orice participant la procesul civil, poate sa-si e"ercite sau sa-si indeplineasca o$ligatiile procesuale in mod a$uziv. De pilda reclamantul actioneaza a$uziv daca introduce cererea de c+emare in !udecata ara sa urmareasca un interes in scop legitim ci doar cu intentia de a-l sicana pe parat. 2impla respingere a cererii de c+emare in !udecata nu inseamna doar prin aceasta ca reclamantul a actionat a$uziv. Pt a se a!unge la sta$ilirea aptului ca reclamantul a e"ercitat a$uziv dr. de sesizare a instantei, tre sa se sta$ileasca aptul ca a actionat cu rea credinta, cu intentie sau cel putin cu o culpa grava in dorinta de a-i provoca paratului o pagu$a materiala sau c+iar morala. De asemenea actioneaza a$uziv, partea care , invoca o e"ceptie de neconstitutionalitate doar cu intentia de a o$tine amanarea procesului. Dupa modi icarea legii &7-1002 pana la solutionarea e"ceptiei de neconstitutionalitate, !udecata procesului nu se mai suspenda de dr. ci este la aprecierea instantei daca suspenda sau nu !udecata. Insa pt. ca instanta sa analizeze in ce masura se impune sau nu sesizarea Curtii Cosntitutionale este necesar sa asculte toate partile asupra acestui aspect. Prin urmare, procedeaza a$uziv partea care , in lipsa adversarului sau invoca o e"ceptia de neconstitutionalitate stiind ca instanta va tre$. sa acorde un termen pt. ca partea care lipseste sa ia cunostinta de e"ceptia de necosntitutionalitate invocata si sa se e"prime asupra ei. De asemenea procedeaza a$uziv, de e". e"pertul care, conditioneaza depunerea la raportul de e"pertiza de ma!orarea a onorariului de e"pert. ,$uzul e savarsit nu in privinta solicitarii ma!orarii onorariului ci pe planul conditionarii depunerii rap. de e"pertiza de incuviintarea unui onorariu mai mare. Partea care isi e"ercita a$uziv dr. procesuale raspunde pt. pre!udiciile materiale si morale provocate celeilalte parti si poate i o$ligata de asemenea la amenda !udiciara. Pt o$tinerea despagu$irilor, cel pre!udiciat va tre$. sa actioneze pe cale separata prin introducerea unei alte actiuni, in sc+im$ amenda !udiciara e aplicata de instanta c+iar in cursul procesului in care s-a produs a$uzul. )u e v$a despre o du$la sanctiune pt. aceeasi apta intrucat despagu$irile sunt datorate partii pre!udiciate prin a$uzul de dr. pe cand amenda !udiciara se ace venit la stat. Principiul dr. la aparare

( un principiu constitutional, iar codul preia te"tul care sta$. ca 4dr la aparare e garantat4. Dr la aparare e garantat prin instituirea in cod a unor te"te din care rezulta asigurarea dr. la aparare din posi$ilitatea partilor de a-si anga!a un avocvat in conditiile legii /1-100/ si din instituirea a!utorului pu$lic !udiciar. Codul sta$. ca instanta nu poate +otari asupra unei cereri decat dupa citarea partilor daca legea nu prevede ast el. Pt asigurarea dr. la aparare dar si a unui alt principiu undamental:contradictiroalitatii; e o$ligatoriu ca pt insasi vala$ilitatea +ot. partile sa ie legal citate respectiv sa ie prezente inaintea !udecatorului, sit. in care c+iar daca citarea nu a ost indeplinita in conditii de regularitate procedurala, nulitatea se acopera. Pe tot parcursul proc. partile tre$. sa-si aca cunoscute reciproc si in timp util direct sau prin intermediul instantei sau dupa caz motivele de apt si de dr. pe care se intemeieaza intentiile si apararile lor precum si mi!loacele materiale de pro$a de care inteleg sa se serveasca ast el incat iecare dintre ele sa-si poate organiza apararea. 2unt situatii in care implicarea cererilor a inscrisurilor poate i acuta numai prin intermediul instantei, partile putand sa-si comunice direct acte de procedura sau inscrisuri numai cand legea prevede aceasta. De pilda, cererea de c+emare in !udecata poate i comunicata paratului numai prin intermediul instantei reclamantul neputand solicita instantei c+iar acand dovada ca i-a transmis paratului cererea sa i"eze termen pt !udecata cererii. ,ceasta deoarece, !udecatorul dispune comunicarea catre parat a cererii de c+emare in !udecata numai dupa ce, in preala$il, a procedat la regularizarea acesteia adica a veri icat aptul ca cererea de c+emare in !udecata curpinde toate elem. cuprinse de cod pt insasi vala$ilitatea sa si este legal tim$rata. De asemenea, pot i comunicate cererea reconventionala, intampinarea, cererile de interventie voluntara sau ortata in cazul in care una dintre parti doreste sa inmaneze adversarului sau acte de procedura sau inscrisuri c+iar la termen o va putea ace direct dupa incuviintarea instantei. Presedintele completului da cuvantul partilor in ordinea i"ata de legiuitor si poate sc+im$a aceasta ordine numai pt. motive temeinice. Pe parcursul proc. instanta ar putea sa incuviinteze dovezi daca se ace dovada ca e"ista una dintre sit. anume prevazute pt care dovada ar putea i ceruta pe parcursul proc. Daca dovezile nu sunt cerute prin cererea de c+emare in !udecata respectiv prin intampinarea de catre parat intervine sanctiunea decaderii. 5otusi s-ar putea incuviinta dovezi ulterior daca de pilda necesitatea adm. pro$ei ar iesi din dez$ateri si partile nu puteau s-o prevada. 2au daca adm. pro$ei nu duce la amanarea procesului. Dupa adm. dovezilor ce au ost incuvintate de instanta, reclamantul va intocmi prin avocatul sau concluzii scrise privind sustinerea pretentiilor sale pe care le comunica prin scrisoare recomandata cu con irmare de primire sau direct su$ luare de semnatura celorlalte parti inclusiv ministerului pu$lic daca participa la !udecata. Dupa primirea concluziilor scrise ale reclamantului, celelalte parti vor intocmi propriile concluzii scrise pe care le comuinica in aceleasi conditii reclamantului. Pe tot parcursul procesului, partile au dr,. sa ie reprezentate sau asistate in cond. legii. inaintea instantelor de ond :sunt instante de ond prima instanta si instanta de apel pt ca am$ele !udeca atat su$ aspectul temeiniciei cererii cat si al legalitatii spre deose$ire de instanta de recurs care veri ica numai legalitatea +otararii;, partile pot i reprezentate si

printr-un mandatar neavocat. In recurs cererile si concluziile partilor nu pot i ormulate si sustinute decat prin avocat sau consilier !uridic in cond. legii. 9eprezentarea in aceste conditii e de natura sa a ecteze insasi legalitatea, vala$ilitatea cererii de recurs sau a intampinarii. Prin e"ceptia, asistarea prin avocat nu e necesara daca insasi partea sau mandatarul ei care este sot sau ruda pana in gradul 2 cu partea este licentiat in dr. Partile lipsite de mi!loace materiale care pot $ene icia de a!utor pu$lic !udiciar la cerere nu din o iciu, a!utor care poate sa im$race orma amanarii reducerii scutirii de plata ta"elor !udiciare de tim$ru sau su$ orma asistentei sau reprezentarii printr un avocat desemnat de $arou. Pe tot parcursul proc. !udecatorul tre$. sa incerce solutionarea amia$ila a litigiului pt care poate sa dispuna in atisarea partilor inaintea sa c+iar daca sunt reprezentate in conditiile art 227 din Cod. Principiul contradictorialitatii ,re in vedere aptul ca partile au dr. dar si indatorirea de a participa activ la sustinerea si dovedirea cererilor lor si la com$aterea pretentiilor si sustinerilor adversarului. 9ezulta din mai multe aspecte*instanta nu poate +otari asupra unei cereri decat dupa citarea sau in atisarea partilor daca legea nu prevede alt el. Pt asigurarea contradtictorialitatii nu e o$ligatoriu ca partile sa se in atiseze in ata !udecatorului ci e o$ligatoriu ca acestora sa li se asigure posi$ilitatea de a se in atisa lucru realizat prin citarea lor legala. Instanta in respectarea princ. contradictorialitatii se poate pronunta c+iar daca se in atiseaza o singura parte caz in care va tine cont si de cererile, de dovezile adm. si de e"ceptiile invocate de partea care lipseste si care e legal citata. #ai mult, e respectat principiul contradcitorialitatii daca lipsesc toate partile legal citate iar cel putin 1 dintre ele a cerut ca !udecata sa se aca in lipsa. Din necesitatea asigurarii celeritatii, solutionarii proc. civil, uneori dar numai cat priveste !udecata in prima instanta, legiuitorul a intocmit a$ateri de la contradictorialitate sta$ilind ca sunt anumite categorii de cereri care se solutioneaza ara citarea partilor. ( cazul con lictului de competenta asupra caruia instanta decide ara citarea partilor c+iar printr o +otarare de initiva ceea ce inseamna ca +ot. nu e suscepti$ila nici de apel si nici de recurs sau instanta se pronunta asupra presc+im$arii termenului ara citarea partilor. )umai in masura in care presc+im$a termenul va cita partile comunicandu-le noul termen pt ca ele nu mai pot i prezumate a avea cunostinta de termen. (ste asigurata contradictorialitatea prin aptul comunicarii directe sau prin instante a motivelor de apt si de dr. pe care se intemeieaza pretentiile si apararile partilor, mi!loacele de pro$a de care inteleg sa se serveasca. 5ine tot de contradictoralitate, dar in egala masura de principiul e"erictarii cu $una credinta a dr. procesuale aptul ca partile au o$ligatia de a e"pune sit. de apt la care se re era pretentiile si apararile lor in mod corect si complet ara a denatura sau omite apte pe care le cunosc. %iecare parte are o$ligatia de a e"pune un pct de vedere in legatura cu sit de apt prezentata de adversari. Ceea ce pre igureaza inca de la de$utul codului, o$ligativitatea depunerii intampinarii, daca cererea de c+emare in !udecata cuprind toate elem. prev de lege si cand e cazul e legal tim$rata se comunica paratului care are o$ligatia ca in 2/ zile

de la primirea cererii sa depuna intampinare. 2e comunica reclamantului care tre$. sa depuna raspuns la intampinare in cel mult 10 zile de la primirea intampinarii, paratul va lua la cunostinta din dosar de raspunsul la intampinare. Daca se ormuleaza cereri de interventie voluntara sau ortata se comunica partilor initiale ale procesului pt ca instanta se pronunta asupra admisi$ilitatii in principiu a cererii de interventie dupa ascultarea partilor. 5ine de contradictorialitate aptul ca partile au dr. de a discuta si argumenta orice c+estiune de apt si de dr. invocata de catre orice participant la proces incusiv de instanta iar instanta este o$ligata sa puna in dez$aterea partilor toate cererile e"ceptiile, si impre!urarile de apt sau de dr. invocate. Instanta nu pate sa-si intemeieze +otararea decat pe motove de apt si de dr. sau pe mi!loace de pro$a care au ost supuse in preala$il dez$aterii contradictorii. Instanta nu poate sa surprinda partile si sa se pronunte direct prin +otarare in temeiul unor c+estiuni care nu au ormat o$. de dez$atere contradictorii. Principiul oralitatii Procesele se dez$at ver$al cu e"ceptia cazului in care legea prevede alt el sau partile solicita in mod e"pres ca !udecata sa se aca numai pe $aza actelor depuse la dosar. In niciun sistem procedural nu e un sistem pur oral pt daca ar i asa instanta de control !udiciar nu ar putea ace controlul !udiciar cata vreme, ne iind consemnate nu cunoaste care sunt cererile partilor dovezile adm. concluziile. 2unt unele acte numai in orma scrisa* actele de investire a instantei sau actele pe care le sav. instanta:inc+eierea de sedinta, +ot !udecatoreasca, citatia; apoi acte de procedura care sunt savarsite ver$al sunt consemnate in scris de pozitia martorului. 9aspunsurile la interogatoriu sunt consemnate in scris. Dr de consemnare !udiciara acordat si ver$al inaintea instantei este in scris. 2implul apt ca partile cer ca !udecata sa se aca e"clusiv pe $aza actelor de la dosar nu o$liga instanta sa procedeze ca atare pt. ca in conditiile art 227 le poate cere oricand pe parcursul proc. sa se in atiseze inaintea ei. Principiul nemi!locirii are in vedere aptul ca pro$ele sunt analizate de instanta care !udeca procesul cu e"ceptia cazurilor in care legea prevede alt el. Prevede alt el in urm cazuri* - daca se dispune declinarea de competenta, dovezile adm. inaintea instantei necompetente raman castigate si vor i re acute de instanta competenta numai pt motive temeinice. - daca se stramuta dosarul de la o instanta la alta. De asemenea, daca se adm. dovezi prin comisie rogatorie, instanta care a incuviintat comisia rigatorie se va pronunta in raport de dovezi care nu au ost adm. nemi!locit inaintea ei. ( posi$il ca adm. unei dovezi sa tre$. sa ie acuta de urgenta pt ca e"ista pericolul ca pana la inceperea procesului pro$a sa dispara sau sa ie greu de adm, in viitor. In acest caz se declanseaza procedura de asigurare a dovezilor care e intotdeauna de competenta !udecatoriei in circumscriptia careia se a la martorul sau o$, cercetarii.

Principiul pu$licitatii - are in vedere aptul ca seditele de !udecata sunt pu$lice in a ara de cazul in care legea prevede alt el. Prin amanarea +otararii pana la 31 dec 201/ a dispozitiilor privitoare la cercetarea proc in camera de consiliu si in prima instanta cercetarea procesului si dez$aterile in ond. se ac in sedinta pu$lica si nu in camera de consiliu. Pe de alta parte, daca dez$aterea pu$lica ar i de natura sa a ecteze ordinea pu$lica, moralitatea, interesele minorilor, viata privata a partilor si interesele !ustitiei, instanta din o . sau la cerere poate dispune ca des asurarea proc. civil in intregul sau sau in parte sa nu se des asoare in sedinta pu$lica aratand in inc+eierea de sedinta pt care s-a dispus aceasta masura. Daca dez$aterea proc. nu se ace in sedinta pu$lica in camera de consiliu sau in sala de !udecata pe langa parti pot sa participe avocatii sau reprezentantii lor, reprezentantii legali ai minorilor, martorii, traducatorii sau interpretii daca e cazul precum si orice alte persoane carora instanta le a ingaduit sa asiste la !udecata. Principiul potrivit caruia, procesul se des asoara in l$ romana. Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dr. sa se e"prima in l$ materna in ata instantelor de !udectata in cond. legii c+iar si in aceste conditii, toate actele de procedura din dosar sunt sav. in l$ romana. Cetatenii straini si apatrizii au dr. sa ia cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului de a v$i in instanta si de a pune concluzii prin traducatori autorizat in conditiile legii. In masura in care !udecatorul cunoaste l$ v$ de persoana respectiva si partile sunt de acord, traducerea poate acuta de catre !udecator. Principiul incercarii de solutionare amia$ila a litigiului pt ca asa impune art 227 pe tot parcursul proc. !udecatorul tre$. sa incerce solutionarea amia$ila a litigiului indrumand partile sa recurga la mediere. pe timpul cat partile se prezinta inaintea mediatorului in scopul prezentarii avanta!elor medierii procesul nu curge. De la 1 aug 2013 a devenit o$ligatoriu ca su$ pedeapsa respingerii ca inadmisi$ila a cererii de c+emare in !udecata, in anumite categorii de litigii anume prevazute in legea 102-2006, sa ie parcursa procedura preala$ila a medierii. In masura in care, dupa ce au ost indrumate de !udecator sa se adreseze mediatorului partile au pus capat di erendului lor in mod amia$il, !udecatorul va pronunta o +otarare prin care nu va mai ace decat sa ia la cunostinta despre conditiile solutionarii di erendului. Curs & Dr. Procesual Civil 23.10.2013 9olul !udecatorului in a larea adevarului 9olul a impus !udecatorului indatorirea de a starui prin toate mi!loacele legale pt a preveni orice greseala privind a larea adevarului pe $aza sta$ilirii aptelor si prin aplicarea corecta a legii in scopul pronuntarii unei +otarari legale si temeinice. In acest scop in legatura cu motivele de apta si de dr. mentionate de parti in cererile lor, !udecatorul tre$. sa ceara acestora sa prezinte e"plicatii oral sau in scris, este in dr. de asemenea sa puna in dez$aterea partilor orice impre!urari de apt sau de dr. c+iar daca

acestea nu sunt inscrise in cererile partilor sa dispuna adm. dovezilor pe care le socoteste necesare pt solutionarea cauzei precum si orice alte masuri legale in vederea a larii adevarului in cauza. In respectarea principiilor undamentale ale contradictorialitatii si dr. la aparare, inainte de a dispune orice masura cu cauza, !udecatorul tre$. sa opuna in dez$aterea contradictorie a partilor o erindu-le acestora posi$ilitatea de a se e"prima asupra ei. CPC a impus ca un principiu undamental o$ligatia partilor de a urmari des asurarea procesului civil si de a savarsi actele de procedura in ordinea si termenele impuse de lege sau de !udecator. 5ocmai de aceea ata de art 2/& al. 6, partile nu pot invoca in calea de atac aptul ca !udecatorul nu a ordonat din o iciu dovezi pe care ele ar i tre$. sa le solicite si sa le adm. in conditiile legii. .udecatorul poate sa ordone limitarea principiului disponi$ilitatii, introducerea in cauza a unor terte persoane. 5ertul introdus in proces in aceste conditii va putea sa renunte la !udecata sau la dr., va putea sa ac+ieseze la pretentiile reclamantului sau sa stinga litigiul prin inc+eierea unei tranzactii. In raport cu dispozitiile art 71 in procedura necontencioasa si atunci cand legea o prevede, !udecatorul va dispune introducerea in cauza a unei terte persoane c+iar daca partile se impotrivesc. In procedura contencioasa, atunci cand aprecieaza ca pt. solutionarea cauzei este o$ligatoriu ca tertul sa participe la !udecata, !udecatorul pune in discutia partilor necesitatea introducerii tertului in proces. Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea tertului in proces, !udecatorul va respinge actiunea ara sa se pronunte in ond. ,sta inseamna ca ulterior ar putea i introdusa o noua cerere ara sa se invoce autoritatea de lucru !udecat pt. $unul motiv ca in situatia prezentata nu a avut loc o !udecata. .udecatorul da sau resta$ileste cali icarea !uridica a actelor si aptelor deduse !udecatii c+iar daca partile le-au dat o alta denumire. .udecatorul are o$ligatia sa puna in dez$aterea partilor cali icarea !uridica e"acta de e". Daca reclamantul si a intitulat cererea in constatare dar solicita sa-i ie recunoscut dr. de proprietate asupra $unului in litigiu iar paratul sa ie o$ligat sa-i predea posesia si olosinta $unului pt ca toate aceste aspecte sunt speci ice cererii in revendicare, !udecatorul pune in dez$aterea partilor noua cali icare !uridica a cererii. Cu toate acestea, !udecatorul nu poate sa sc+im$e denumirea sau temeiul !uridic al cererii in cazul in care partile au convenit in mod e"pres asupra cali icarii !uridice si motivelor de dr. care urmeaza sa ie supuse dez$aterii. .udecatorul ia masurile necesare in vederea pregatirii !udecatii. In conditiile art 203 in mom. in care primele solutii i"eaza primele termene de !udecata, daca reclamantul a cerut, !udecatorul poate sa dispuna citarea paratului la interogatoriu su$ rezerva dez$aterii la primul termen de !udecata asadar in respectarea princ. contradictorialitatii si al dr. la aparare, la primul termen de !udecata, pe langa dez$aterea partilor, admisi$ilitatea pro$ei prin interogatoriu, pertinenta si concludenta pro$ei urmand sa incuvinteze adm. pro$ei numai in masura in care aceasta poate servi la solutionarea cauzei. (ste util insa aptul ca !udec. a dispus citarea paratului la interogatoriu odata cu i"area primului termen de !udecata, pt. ca daca paratul se prezinta la !udecata si instanta incuvinteaza adm. pro$ei, pro$a poate i adm. c+iar la primul termen de !udecata.

.udecatorul i"eaza termenele de !udecata in cauza atunci cand o ace de la o zi la alta in raport de situatia concreta din dosar. Ia masuri pt. des asurarea procesului civil. Dispune reunirea cauzelor pt care e"ista o anumita legatura pt a evita pronuntarea de +otarari contradictorii. Dispune dis!ungerea, separarea cauzelor atunci cand de pilda numai una dintre cele este in stare de !udecata ast el incat s-ar a!unge la o tergiversare a solutionarii procesului daca pricinile, cererile ar i !udecate impreuna. De asemena poate sa dispuna suspendarea !udecatii procesului ie de dr. ceea ce inseamna ca in acest caz se ia act de aptul ca in pricina respectiva e indeplinita cerinta prev. de lege pt suspendare ie aprecieaza el ca este necesara suspendarea daca procesul a ost suspendat la cererea partilor sau dupa caz din o iciu atunci cand e cu putina, !udecatorul dispune repunerea cauzei pe rol. In conditiile legii, !udecatorul invoca incalcarea normelor imperative )ecompetenta materiala si teritoriala de ordine pu$lica, poate i invocata de parti sau de instanta pana la primul termen de !udecata in prima instanta. ,lte aspecte* !udecatorul atrage atentia partilor asupra unor dr. procesuale ale acestora de pilda, le atrage atentia partilor ca in sit. prevazute de art 2/& partile ar putea sa ceara si sa o$tina incuviintarea adm. de pro$e si pe parcursul procesului c+iar daca nu le-au solicitat prin cererea de c+emare in !udecata sau atrage atentia partilor asupra consecintelor actelor !uridice de dispozitie pe care acestea vor sa o savarseasca iar atunci cand constata ca prin savarsorea actului de dispozitie respectiv ar putea i socotite interesele unei terte persoane, !udecatorul c+iar poate sa respinga cererea de a se luat act de actul de dispozitie si sa continue !udecata sau poate sa atraga atentia partilor inainte de inc+iderea dez$aterilor ca au dr. sa solicite o$ligarea adversarului la plata c+eltuielilor de !udecata c+iar din +otararea care urmeaza sa se pronunte c+iar in acel proces ori pot solicita o$ligarea la c+eltuieli de !udecata prin introducerea unei actiuni separate ceea ce inseamna ca se ormuleaza o cerere principala. .udecatorul urmareste atenuarea unor dispozitii legale restrictive prin aplicarea altor dispozitii legale. D( pilda in cond. art 31/ regula este ca nu pot i audiati ca martori rudele si a inii pana in gradul 2 inclusiv, sotul, ostul sot, logodnicul sau concu$inul, personele care se a la in dusmanie sau intr o anumita legatura de interese cu partile. ,liniatul 2 ingaduie partilor ca prin acordurile de vointa a partilor, aceste categorii de persoane sa poate i audiate, iar !udecatorul le atrage atentia ca pot conveni su$ acest aspect. ,ctiunea civila Codul de ineste actiunea civila ca iind ansam$lul mi!loacelor procesuale prevazute de lege pt. protectia dr. su$iectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei situatii !uridice precum si pt asigurarea apararii partilor in procesul civil. ,ctiunea civila prezinta urm particularitati. (a e in legatura cu protectia unui dr. su$iectiv civil sau a unei situatii !uridice prev. de lege cum ar i cazul act. de divort, act. posesorii, act. in materie de iliatie, de asemenea recurge la actiune si su$ pasiv, acela care vrea doar sa se apere.

,ctiunea civila presupune un ansam$lu de mi!loace procesuale cum ar i * cereri, e"ceptii, adm. de pro$e, asigurarea dovezilor, cai de atac, e"ecutare silita. ,ctiunea civila e unitara in sensul ca in toate cazurile contine acest ansam$lu de mi!loace procesuale. Prin urmare, cererea de c+emare in !udecata este doar o orma de mani estare a actiunii civile si de aceea nu e corect sa spunem ca este ormulata cu o actiune si se ormuleaza cerere de c+emare in !udecata. In momentul in care se recurge la unul dintre mi!loacele procesuale din continutul actiunii, actiunea se individualizeaza, devine proces, si va imprumuta din particularitatile mi!locului procesual olosit. (lementele actiunii civile. Partile - o$iectul si cauza Partile - sunt su$iectul activ acela care pretinde ca e titularul unui dr. sau $ene iciar al unei situatii !uridice prevazute de lege si su$. pasiv acela despre care se pretinde ca incalca dr.su$. activ. Parti ale actiunii sunt persoanele intre care e"ista raportul !uridic litigios si niciodata reprezentantii partilor indi erent dupa cum sunt legali sau conventionali. ,sta insemna ca +ot. se pronunta si produce e ecte ata de parti iar nu ata de reprezentantii lor. O$iectul actiunii - protectia dr. sau a sit. !uridice deduse !udecatii precum si asigurarea apararii partilor in cadrul procesului civil. De e". o$,. cererii de c+emare in !udecata il reprez. pretentia concreta a reclamantului. O$ unei e"ceptii procesuale de ond il reprezinta lipsuri privitoare la e"ercitiul dr. la actiune. O$ unei e"ceptii procesuale de procedura reprez. neregularitati procedurale privitoare la compunerea sau constituirea instantei competenta acesteia ori procedura de !udecata. O$ al unei cai de atac este +otararea a carei anulare, sc+im$are, casare se urmareste. O$. unei e"ecutari silite indirecte il constituie $unurile de$itorului care pot i vandute pana la satis acerea creantei creditorului, pana la valoarea creantei creditorului. Cauza actiunii - o reprez. scopul pt care se recurge la actiune, ie pt a pretinde, ie pt a se apara. Intr un anumit tip de actiune, cauza este intotdeauna aceeasi. )u se con unda cauza actiunii cu cauza cererii de c+emare in !udecata care este temeiul !uridic al cererii undamentul raportului !uridic litigios. Distinctia e importanta pt ca atunci cand se invoca autoritatea de lucru !udecat se analizeaza identitatea de cauza in raport cu cauza cererii de c+emare in !udecata iar nu in raport cu cauza actiunii care oricum ar i aceeasi. Conditiile pt a deveni parte in proces :cond. de e"ercitiu ale actiunii;. ,cela care actioneaza tre$. sa ai$a capacitate procesuala in conditiile legii, sa ai$a calitate procesuala, sa ormuleze o pretentie si sa !usti ice un interes. Capacitatea procesuala

Corespunzator capacitatii civila si pe plan procesual, v$ despre capacitate procesuala de olosinta si de e"ercitiu. Cat privese capacitatea procesuala de olosinta, ata de art /6, poate i parte in proces orice persoana care are olosinta dr. civile. ,rt /6 din CPC spune ca pot igura ca parti in proces si asociatiile soc. sau entitatile ara personalitate !uridica daca sunt constituite in conditiile legii. ,ceste entitati pot igura in proces atat ca reclamante cat si ca parate in toate cazurile dovada constituirii lor legale revenind reclamantului. ,ctele de procedura savarsite de o persoana care nu are capacitate de olosinta sunt lovite de nulitate a$soluta si ata de &76 pctul 1 din Cod, nulitatea e una neconditionata adica partea care invoca nulitatea actului de procedura nu tre$. sa aca dovada ca a su erit vreo vatamare. ,rt./6 spune ca lipsa capacitatii de olosinta poate i invocata in orice stare a pricinii. Insa tre$. avute in vedere si alte cerinte impuse de cod. pt invocarea di eritelor modalitati procedurale. Inainte primei instante, lipsa capacitatii de olosinta poate i invocata oricand. ,poi in apel poate i invocata direct < se invoca pt. prima data in apel. In recurs, partea interesata nu ar putea sa invoce aceasta c+estiune decat daca asa cum impune &== al. 2 nu a putut sa o invoce prin cererea de apel sau in cursul !udecatii apelului ori desi a invocat aceasta c+estiune instanta a respins-o sau a omis sa se pronunte asupra ei. Capacitatea procesuala de e"ercitiu presupune aptitudinea de a inc+eia acte de porcedura pt e"ercitarea si indeplinirea o$ligatiilor pe parcursul proc. civil. %ata de art /7 acela care nu are e"ercitiul dr. procedurale poate sa stea in !udecata numai daca e reprezentat, asistat sau autorizat in conditiile legii. 9eprezentarea intervine pt. cel ara capacitate de e"ercitiu. ,sistarea il priveste pe cel cu capacitate de e"ercitiu restransa. (l sta personal in proces dar actele de procedura savarsite sunt semnate si de catre ocrotitorul legal pt a-i intregii capacitatea. ,utorizarea este necesara atunci cand reprezentantul sau ocrotitorul legal intentioneaza sa savarseasca acte procesuale de dispozitie si pt. aceasta tre$. sa ie autorizat de instanta sau de organul adm. prevazut de lege. Pro$lema curatelei speciale - art /= ori de cate ori e"ista urgenta iar cel lipsit sau cu capacitate de e"ercitiu restransa nu are reprezentant sau dupa caz, ocrotitor legal, instanta ii va numi un curator special pana la numirea reprezentantului, curatorului legal. Curatela speciala poate i instituita si atunci cand e"ista con lict de interese intre reprezentant si reprezentat precum si atunci cand persoana !uridica sau entitatile ara personalitate !uridica c+emate in !udecata in calitate de parat nu si de reclamant nu au un reprezentant. Curator provizoriu, special, va i numit un avocat anume desemnat de catre $arou si acesta va avea dr si o$ligatiile reprezentantului legal. ,ctele de procedura savarsite ara lipsa capacitatii proc. de e"ercitiu sunt anula$ile insa instanta nu anuleaza actul de procedura c+iar la termenul la care s-a invocat nulitatea ce acorda un termen pt. implinirea lipsurilor si numai daca lipsurile nu se implinesc se anuleaza actul. Implinirea lipsurilor presupune ca reprezentantul sau ocrotitorul legal a intervenit in proces si a rati icat actele de procedura sav, de cel lipsit sau cu capacitate de e"ercitiu restransa. ,ctele nerati icate sunt anulate.

Curs/ Calitatea procesuala Presupune e"istenta unei identitati intre reclamant si titularul dr din rap !ur dedus !udecatii, aceasta iind calitatea procesuala activa, pe de alta parte e"istenta unei identitati intre parat si cel o$l in acelasi rap !ur, aceasta iind calitatea procesuala pasiva. 'neori din necesitatea ocrotirii unor interese sau anumite categorii de pers, legiuitorul a recunoscut legitimarea procesuala activa si altor categorii de pers, organe, organizatii, entitati, altele decat titularul dr. e". #inisterul pu$ poate sa e"ercite orice actiune, deci inclusiv actiuni cu caracter strict personal atunci cand este necesar pt apararea dr minorilor, interzisilor, disparutilor, precum si in alte cazuri prevazute de lege. ,sociatiile pt protectia consumatorilor pot introduce actiuni necesare pt apararea dr persoanelor pe care le reprezinta. Punerea su$ interdictie poate i ceruta de orice pers care !usti ica un interes, inclusiv de instanta din o iciu. 9idicarea interdictiei poate i ceruta de orice pers care !usti ica interes. .usti icarea calitatii procesuale active sau pasive este in sarcina reclamantului pt ca el este cel care a declansat procedura !udiciara. )umai dupa ce reclamantul administreaza dovezi in acest scop, paratul are o$l daca doreste sa administreze dovezi pt com$aterea celor pretinse de catre reclamant. 2e considera ca prin indicarea numelor partilor, prin aratarea in cererea de c+emare in !udecata a motivelor de apt si de drept ale cererii, reclamantul arata de ce se considera indreptatit sa i introdus cererea, respectiv de ce l-a c+emat in !udecata pe parat si nu pe o alta persoana. Cele sustinute de reclamant pot i contestate, iar instanta in e"ercitiul rolului a larii adevarului veri ica pe tot parcursul procesului indeplinirea acestei conditii de e"ercitiu a actiunii. Calitatea procesuala in oricare dintre ormele sale poate i transmisa pe cale legala sau conventionala. In cazul persoanei izice transimiterea legala se ace prin intermediul succesiunii, iar in cazul pers !uridice prin trans ormarea sau reorganizarea pers !ur. In cazul actiunii de divort, atunci cand s-a cerut des acerea casatoriei din culpa paratului, in cazul in care reclamantul decedeaza pe parcursul procesului, act va continua intre sotul supravietuitor si ceilalti mostenitori. Daca din dovezile administrate rezulta culpa e"clusiva a paratului in des acerea casatoriei, atunci actiunea va i admisa. Calitatea procesuala poate i transmisa si pe cale conventionala, ast el in cazul cesiunii de creanta, cesionarul preia pozitia procesuala a cedentului. In cazul preluarii de datorie, cel care a preluat datoria va continua procesul in aceeasi calitate pe care a avut-o cel de la care a preluat datoria. In cazul vanzarii sau donarii dr litigios, cumparatorul respectiv donatarul preia pozitia procesuala a vanzatorului, respectiv donatorului. 5ransmiterea calitatii procesuale, indi erent daca este legala sau conventionala poate sa ie universala, cu titlu universal sau cu titlu particular. Codul s-a ocupat prin art 30 de situatia do$anditorului cu titlu particular, ast el in cazul in care calitatea procesuala este transmisa prin acte intre vii cu titlu particular, !udecata continua intre partile initiale. 9egula este ca in ast el de situatii, instrainatorul nu este scos din proces. In caz de transmitere a calitatii procesuale prin acte pentru cauza de moarte cu titlu particular:legat cu titlu particular; !udecata va continua prin introducerea in proces a succesorilor universali sau cu titlu universal. In toate cazurile, ie ca transmiterea s-a acut prin acte intre vii sau pt cauza de moarte, do$anditorul cu titlu particular care stie de e"istenta procesului este o$ligat sa intervina in proces sau poate sa ie introdus in proces la cerere

sau c+iar din o iciu. Dupa ascultarea partilor instanta va decide daca scoate din proces pe instrainator ori dupa caz pe succesorii universali sau cu titlu universal, ast el incat !udecata sa continue numai in contradictoriu cu do$anditorul cu titlu particular. Pt a evita a$uzul prcesual al do$anditorului cu titlu particular care nu intervine in proces pt a invoca ulterior inopoza$ilitatea +otararii care nu i-a conveni, codul a sta$ilit ca +otararea pronuntata in contra instrainatorului sau a succesorilor universali ori cu titlu universal este opoza$ila de drept do$anditorului cu titlu particular si in toate cazurile produce e ecte ata de acesta a ara de situatia in care a do$andit $una credinta si numai poate i evins. Daca do$anditorul cu titlu particular a do$andit intr-un moment in care procesul................... si dovedeste ca nu a cunoscut de e"istenta procesului nu ar mai putea i evins si +ot pronuntata impotriva autorului sau nu-i mai este opoza$ila. Indi erent de elul transmisiunii, cel care preia calitatea procesuala, preia procesul in starea in care acesta se a la la momentul transmisiunii, ast el incat nu poate sa ceara sa i se incuviinteze sa savarseasca acte de procedura care tre$uia sa ie indeplinite pana in acel moment. Din momentul in care a intervenit, toate actele de procedura din proces vor i savarsite si in contradictoriu cu cel care a preluat calitatea procesuala. Pe parcursul procesului, lipsa calitatii procesuale active sau pasive se invoca pe cale de e"ceptie, care este o e"ceptie de ond pt ca este in legatura cu o cond de e"ercitiu a actiunii, este o e"ceptie peremtorie pt ca tinde la respingerea actiunii si este a$soluta pt ca normele care reglem o cond de e"ercitiu a actiunii au carac imperativ. In cazul in care pt solutionarea e"ceptiei si a ondului este necesar sa se administreze aceleasi dovezi, instanta poate sa uneasca e"ceptia cu ondul, insa in inalul procesului este analizata cu prioritate e"ceptia si numai in masura in care se respinge e"ceptia se va trece la analiza ondului. 2impla respingere a e"ceptiei nu inseamna ca actiunea va i respinsa pe ond. In masura in care actiunea este respinsa ca iind ormulata de o pers lipsita de calitate procesuala sau ca iind ormulata impotriva unei persoane lipsita de calitate procesuala, ulterior ar putea i introdusa o noua actiune ara sa se poata opune autoritatea de lucru !udecat pt ca in privinta ondului nu s-a !udecat nimic. Daca paratul ace dovada ca prin introducerea cu rea-credinta a unei actiuni respinse ca urmare a admirerii e"ceptiei lipsei de calitate procesuala activa sau pasiva a su erit un pre!udiciu, se va putea indrepta impotriva reclamantului pe calea unei actiuni separate pt despagu$iri. .usti icarea unei pretentii > ata de art 30 alin 1, orice pers care !usti ica o pretentie impotriva unei alte persoane sau urmareste solutionarea in !ustitie a unei situatii !uridice poate sa ormuleze o cerere inaintea instantei competente. Pt a putea $ene icia de protectia !uridica a actiunii, dr la randul sau tre$. sa indeplineasca mai multe conditii* 1. sa ie recunoscut si ocrotit de lege > nu poate intra in continutul unui rap !ur ilicit? 2. 2a ie e"ercitat in limitele materiale si procesuale recunoscute prin lege 3. 2a ie e"ercitat cu $una credinta > sa nu se tinda la producerea unei pagu$e in patrim adversarului &. 2a ie nascut si actual > sa nu ie a ectat de termen sau conditie suspensiva. 5re$uie sa ie indeplinita aceasta cerinta numai in cazul actiunilor in realizare pt ca in

cazul actiunilor in constatare, dr poate sa ie constatat in starea in care se gaseste, adica a ectat de termen sau conditie suspensiva..................... ("ceptiile de la cerinta ca dreptul sa ie nascut si actual > actiunile preventive 1. 2e poate cere inainte de implinirea termenului predarea la termen a o$iectului locatiunii. 2. 2e poate cere inainte de termen e"ecutarea la termen a unei o$ligatii alimentare sau a oricarei alte prestatii periodice. 3. 2e poate cere inainte de termen e"ecutarea la termen a oricarei o$ligatii daca se apreciaza ca prin aceasta se preintampina o pagu$a importanta si care nu s-ar mai putea repara. In toate aceste trei situatii, de$itorul nu este decazut din $ene iciul termenului intrucat creditorul nu poate sa ceara punerea in e"ecutare silita a titlului sau inainte de implinirea termenului. In egala masura, actiunea este preventiva intrucat creditorul o$tine titlul e"ecutoriu inainte de implinirea termenului, iar daca la termen de$itorul nu-si e"ecuta o$ligatia de $unavoie, creditorul are de!a un titlu pe care sa-l poata pune in e"ecutare silita. Daca actiunea este introdusa inainte de implinirea termenului sau a conditiei suspensive, se poate invoca e"ceptia prematuritatii si actiunea va i respinsa ca prematur introdusa. &.Interesul Constituie olosul practic imediat urmarit prin declansarea procedurii !udiciare. Interesul tre$uie sa e"iste pe tot parcursul procesului, iar nu doar la declansarea sa, si tre$uie sa e"iste in legatura cu oricare dintre ormele de mani estare a actiunii* cereri, e"ceptii, cai de atac, e"ecutare silita. 2i interesul tre$uie sa indeplinieasca anumite conditii* -sa ie determinat, ceea ce inseamna ca acela care apeleaza la actiune, tre$uie sa urmareasca un scop concret, iar nu unul a$stract? -sa ie licit, sa nu se urmareasca un scop impotriva legii? -sa ie personal, ceea ce inseamna ca olosul preactic urmarit se produce in persoana celui care recurge la orma de mani estare a actiunii. De e"emplu, partea care a ost legal citata nu are interes sa e"ercite o cale de atac prin care sa invoce lipsa procedurii de citare cu adversarul sau pentru ca singurul olos pe care l-ar o$tine ar i citarea adversarului sau. De asemenea, nu are interes sa e"ercite o cale de atac partea care a o$tinut castig de cauza pentru ca nu ar avea de ce sa solicite sc+im$area solutiei date prin +otararea atacata. -sa ie nascut si actual, ceea ce inseamna ca daca acela care recurge la actiune nu ar actiona in momentul in care o ace, s-ar e"pune unui pre!udiciu. In mod o$isnuit, atunci cand dreptul este nascut si actual, si interesul este nascut si actual. Prin art.133, codul a ingaduit insa posi$ilitatea promovarii unei actiuni, c+iar daca interesul nu este nascut si actual, dar se invoca aptul ca se urmareste protectia, ocrotirea unui drept amenintat sau pentru a se preintimpina o pagu$a iminenta si care nu s-ar mai putea repara. Pe parcursul procesului, lipsa de interes se invoca pe cale de e"ceptie si daca e"ceptia este gasita intemeiata, actiunea va i respinsa ca iind lipsita de interes. O ast el de +otarare, ca de alt el orice alta +otarare pronuntata in temeiul unei e"ceptii procesuale, nu

va putea i opusa ulterior cu autoritate de lucru !udecat intr-un nou proces pentru ca ondul nu a ost analizat. Criteriile de clasi icare a actiunilor civile* -scopul material urmarit de catre reclamant? -natura dreptului care se valori ica prin actiune? -calea procedurala aleasa de parte pentru valori icarea dreptului sau. Clasi icarea in unctie de scop* -actiuni in realizare? -actiuni in constatare? -actiuni in constituire de drepturi. ,ctiunile in realizare sunt acelea prin care su$iectul activ pretinde ca este titularul dreptului dedus !udecatii si solicita instantei sa-l o$lige pe parat sa-i recunoasca sau sa-i respecte acest drept, iar daca acest lucru numai este cu putinta, sa-l o$lige la despagu$iri. ,u acest caracter actiunea in revendicare, actiunea in evacuare, actiunea pentru restituirea unui imprumut, actiunea pentru plata despagu$irilor in vederea repararii pagu$ei cauzate printr-o apta ilicita. 2peci ic +otararilor pronuntate in acest tip de actiuni este aptul ca produc e ecte pentru viitor din momentul ramanerii de initive si constituie titlu e"ecutoriu. ,ctiunile in constatare, reglementate de art.3/* oricine are interes poate sa ceara sa se constate e"istenta sau nee"istenta unui drept. ,ctiunea nu poate i primita daca partea ar putea sa ceara realizarea dreptului in orice mod. ,m putea spune ca prezinta urmatoarele particularitati* -pe calea actiunii in constatare se poate cere numai constatarea e"istentei sau ine"istentei unui drept, nu si a unei situatii de apt, pentru ca in aceasta ultima ipoteza actiunea ar i respinsa ca inadmisi$ila? -+otararea care se pronunta asupra unei actiuni in constatare nu poate i pusa in e"ecutare silita, de vreme ce instanta nu ace decat sa constate ca e"ista sau nu un drept. In masura in care totusi printr-o ast el de +otarare s-a dispus o$ligarea la plata c+eltuielilor de !udecata, in partea privitoare la c+eltuieli, +otararea ar putea i e"ecutata silit. -actiunea in constatare are un caracter su$sidiar ata de actiunea in realizare pentru ca daca partea ar putea sa o$tina realizarea dreptului inclusiv pe calea contestatiei la e"ecutare, actiunea in constatare este inadmisi$ila. ,ctiunea in constatare poate primi mai multe clasi icari* -actiuni in constatare pozitive si negative, dupa cum se solicita sa se constate ca e"ista sau nu un drept? -actiuni in constatare declaratorii, interogatorii si provocatorii. ,ctiunea in constatare declaratorie este cea clasica, prin care se solicita sa se constate e"istenta sau ine"istenta unui drept. ,ctiunea in constatare interogatorie este aceea prin care o persoana care !usti ica un interes c+eama in !udecata o alta persoana pentru a i interogata si a se consemna daca intelege sa-si valori ice sau nu un drept. ,ctiunea in constatare provocatorie este aceea prin care titularul unui drept care este impiedicat in e"ercitiul normal al dreptului de catre o alta persoana care la randul sau se

pretinde titulara unui drept asupra unui $un, o c+eama in !udecata pentru a i o$ligata sasi pro$eze dreptul, ara posi$ilitatea de a-l mai putea invoca ulterior. ,ctiunile in constituire de drepturi sunt acelea prin care se creeaza sau se sting raporturi !uridice e"istente. In mod o$isnuit, +otararile pronuntate produc e ecte pentru viitor de la data ramanerii lor de initive, insa +otararile pronuntate in actiunile de stare civila produc e ecte si pentru trecut. Clasi icarea in unctie de natura dreptului* -actiuni reale prin care se valori ica un drept real? -actiuni personale, prin care se valori ica un drept de creanta. Dupa cum dreptul real sau dreptul de creanta poarta asupra unui imo$il sau asupra unui mo$il, vor$im despre actiuni reale imo$iliare- mo$iliare si actiuni personale imo$iliare :actiunea in evacuare, sau al actiunii pentru plata c+iriei; si actiuni peronale mo$iliare. ,ctiunile reale imo$iliare se su$clasi ica in petitorii, acelea prin care se valori ica un drept de proprietate sau un alt drept real, si posesorii, prin care se valori ica numai posesia ca stare de apt. ,ceasta clasi icare in raport de natura dreptului prezinta importanta su$ 2 aspecte* -al determinarii calitatii procesuale pasiva* calitate procesuala pasiva in actiunea reala are detinatorul actual al $unului. In actiunea personala, calitate procesuala pasiva are numai cel o$ligat in raportul !uridic dedus !udecatii. -in ceea ce priveste determinarea competentei teritoriale* actiunea personala si reala mo$iliara este de competenta insantei domiciliului sau sediului paratului, in cond.art.107. ,ctiunea reala imo$iliara este de competenta e"clusiva a instantei locului situarii imo$ilului, in cond.art.117. ,ctiunea personala imo$iliara, ata de art.113pct.&, este de competenta alternativa a instantei domiciliului sau sediului paratului, respectiv al instantei locului siutarii imo$ilului. Clasi icarea in unctie de calea procedurala aleasa de parte* -actiuni principale, acelea care declanseaza procedura !udiciara? -actiuni accesorii, acelea a caror solutie depinde de solutia data unei actiuni principale? -actiuni aditionale, prin care se modi ica o pretentie anterioara? -actiuni incidentale, care sunt ormulate in cadrul unui proces in curs, desi ele ar putea i ormulate pe cale principala. Clasi icarea este importanta su$ aspectul competentei, pentru ca actiunile accesorii aditionale si incidentale sunt de competenta instantei competente sa !udece actiunea principala? in al doilea rand, in ceea ce priveste caile de atac ce pot i e"ercitate impotriva +otararii, cu distinctiile acute de art.&60. Curs 6 PC - 06.11.2013 Distinctia dintre apararile pe ond si apararile procedurale potrivit codului apararile in !ustitie pot i de ond si procedurale. ,pararile pe ond sunt acelea care tind la respingerea ca ne ondata a cererii reclamantului urmare a administrarii de dovezi din care sa rezulte aptul ca pretentia

reclamantului nu este intemeiata. De pilda, daca reclamantul il da in !udecata pe parat pentru ca acesta sa ie o$ligat sa-si e"ecute o$ligatia asumata prin contract, paratul se apara in ond, invocand ie aptul ca a e"ecutat o$ligatia, ie invocand in coontractele sinalagmatice e"ceptia de nee"ecutare a contractului. ,pararile procedurale sunt acelea prin care, ara sa se puna in discutie ondul raportului !uridic litigios, se invoca neregularitati procedurale privitoare la compunerea sau constituirea instantei, competenta acesteia ori procedura de !udecata sau lipsuri re eritoare la e"ercitiul dreptului material la actiune. )iciodata, nici macar atunci cand se invoca o e"ceptie de ond, prin apararile procedurale nu se pune in discutie temeinicia ondului raportului !uridic litigios. Distinctia dintre apararile pe ond si apararile procedurale prezinta importanta su$ aspectul momentului pana la care pot i ormulate, pentru ca apararile pe ond si e"ceptiile de procedura relative tre$uie sa ie invocate su$ pedeapsa decaderii prin intampinare. )umai e"ceptiile de ond si e"ceptiile de procedura a$solute in cazurile anume prevazute de lege pot i invocate oricand pe parcursul procesului. pe de alta parte, +otararea pronuntata in temeiul unei aparari procedurale nu va avea autoritate de lucru !udecat asupra ondului. Participantii la procesul civil Din de initia data procesului civil a rezultat ca procesul civil este o activitate des asurata in instanta de parti, de alte persoane sau organe, in scopul in aptuirii !ustitiei in pricinile civile si al e"ecutarii silite al titlurilor e"ecutorii. Prin urmare, participantii la procesul civil sunt instanta, partile, martori, e"perti, interpreti, traducatori, procurori, gre ieri, magistrat asistenti sau asistenti !udiciari. Instanta In intelesul cel mai larg, notiunea de instanta desemneaza organul imputernicit de lege cu atri$utia solutionarii unui di erend. In acest sens, instanta desemneaza atat organul cu activitate !urisdictionala din a ara instantelor !udecatoresti, cat si instantele !udecatoresti prevazute in 3egea 30&-200&. Intr-un inteles mai restrans, instanta desemneaza numai instantele !udecatoresti prevazute de legea 30&-200&, si anume !udecatorii, tri$unale, tri$unale specializate, curti de apel, instanta suprema. Intr-un inteles si mai restrans, notiunea de instanta desemneaza un anumit grad de !urisdictie, ast el incat vor$im despre !udecata in prima instanta si !udecata in ultima instanta. Despre !udecata in apel, in recurs sau in cai e"traordinare de atac, de retractare. In ine, in intelesul cel mai restrans, notiunea de instanta desemneaza completul de !udecata atunci cand spunem ca instanta incuviinteaza pro$e, instanta se pronunta asupra admisi$ilitatii in principiu a unei cereri de interventie, instanta pronunta +otararea. In realitate vizam completul de !udecata care ia o masura sau pronunta o solutie. 3egat de instanta in intelesul de complet de !udecata, vor$im despre compunerea constituirea instantei. ,tunci cand ne re erim la compunerea instantei, avem in vedere prezenta in complet a numarului de !udecatori prevazut de lege pentru etapa procesuala respectiva.

,st el, in prima instanta, compunerea este cu un !udecator, in apel cu doi, in recurs completul se compune cu 3 !udecatori, iar in contestatie in anulare si in revizuire, compunerea va i cu acelasi numar de !udecatori cu care s-a compus completul care a pronuntat +otararea impotriva careia s-a e"ercitat calea de atac. Cand ne re erim la constituirea instantei, avem in vedere prezenta in complet alaturi de !udecatori a persoanelor anume prevazute de lege, respectiv a gre ierului, magistratului asistent doar la instanta suprema, a asistentilor !udiciari doar pentru !udecata in prima instanta a con lictelor de munca si asigurari sociale, precum si prezenta procurorului cand participa la !udecata. Pe parcursul procesului, in legatura cu compunerea sau constituirea completului, pot aparea o serie de incidente procedurale. (ste vor$a despre incompati$ilitate si despre mi!loacele de invocare a incompati$ilitatii, care sunt a$tinerea si recuzarea. Incompati$ilitatea a ost instituita pentru a raspunde cerintei impartialitatii !udecatorului care solutioneaza cauza. Codul de procedura civila reglementeaza incompati$ilitatea prin doua te"te, art.&1 si &2 prin care instituie motive di erite de incompati$ilitate, cu regimuri !uridice di erite. %ata de marginala de la art.&1, incompati$ilitatea este a$soluta in urmatoarele situatii* -!udecatorul care a pronuntat o inc+eiere interlocutorie sau o +otarare prin care s-a solutionat cauza, nu poate sa participe la !udecata aceleiasi cauze in apel, recurs, contestatie in anulare, revizuire si nici in caz de casare cu trimitere spre re!udecare. 2copul pentru care a ost instituit acest motiv de incopati$ilitate a ost acela de a evita ca !udecatorul sa veri ice legalitatea sau temeinicia propriei sale +otarari si nici sa a!unga sa re!udece cauza dupa ce instanta de control !udiciar a sta$ilit ca solutia pe care a pronuntat-o anterior nu a ost corecta. Inc+eierea este interlocutorie atunci cand contine o solutie care lasa sa se intrevada +otararea pe care !udecatorul o va pronunta in inal. 2e spune ca inc+eierea interlocutorie il leaga pe !udecator in sensul ca el nu poate reveni asupra masurii sau asupra solutiei pe care a dispus-o prin aceasta. ("ista incompati$ilitate numai daca prin inc+eierea interlocutorie !udecatorul s-a pronuntat asupra unei c+estiuni care vizeaza ondul, nu si inc+eierea prin care !udecatorul s-a pronuntat asupra unei c+estiuni procedurale. ,ceste aspecte sunt vala$ile pentru ipoteza in care se pune in discutie pro$lema incompati$ilitatii !udecatorului in caz de casare cu trimitere spre re!udecare. In sc+im$, atunci cand este e"ercitata o cale de atac, indi erent dupa cum aceasta este de re ormare :cazul apelului si al recursului; sau este de retractare :cazul contestatiei in anulare sau al revizuirii;, !udecatorul este incompati$il indi erent daca prin inc+eierea interlocutorie sau prin +otararea inala a dezlegat o c+estiune de ond sau una procedurala. In privinta cailor de atac de re ormare, !udecatorul poate a!unge sa devina incompati$il pentru ca dupa ce a pronuntat inc+eierea sau +otararea inala, este promovat la instanta care !udeca caile de atac impotriva +otararilor pronuntate la instanta din care a acut parte. In sc+im$, in cazul contestatiei in anulare si al revizuirii, !udecatorul care a pronuntat +otararea sau inc+eierea nu a ost promovat la instanta superioara ce ace parte in continuare din instanta la care era cand a pronuntat +otararea.

,l doilea motiv de incompati$ilitate a$soluta reglementat de art.&1 vizeaza aptul ca nu poate sa participe la !udecata acela care a ost martor, e"pert, ar$itru, avocat, procuror in aceeasi cauza. ...In ce priveste martorul si e"pertul, !udecatorul este incompati$il nu pentru simplul apt ca a ost citat in calitate de martor sau a ost desemnat sa intocmeasca un raport de e"pertiza, ci devine incompati$il numai daca a depus e ectiv marturie sau a intocmit raportul de e"pertiza pentru ca numai in aceste cazuri !udecatorul ar a!unge sa-si aprecieze propria depozitie sau propriul raport de e"pertiza, dupa cum este incompati$il ar$itrul care, acand parte din tri$unalul ar$itral, a pronuntat +otararea ar$itrala si partile au atacat-o pe calea actiunii in anulare. 5oate aceste cazuri de incompati$ilitate prevazute de art.&1 atrag practic nulitatea de drept a +otararii daca este pronuntata de !udecatorul incompati$il pentru ca in conditiile art.&/, !udecatorul care se a la intr-unul din cazurile de incompati$ilitate prevazute de art.&1 nu poate sa participe la !udecata c+iar daca nu s-a a$tinut ori nu a ost recuzat. Incompati$ilitatea pentru acest motiv poate i invocata oricand. Cazurile de incompati$iilitate prevazute la art.&2 sunt reglementate printr-o norma dispozitiva, ast el incat !udecatorul va i inlaturat din complet numai daca partile ormuleaza cerere de recuzare si aceasta este admisa. #otivul de incompati$ilitate prevazut la art.&2 pct.1, in cond articolului, este incompati$il !udecatorul care a lasat sa se intrevada solutia pe care urmeaza sa o pronunte in cauza. 5e"tul are in vedere aptul ca !udecatorul s-a antepronuntat aratand ce solutie ar urma sa pronunte in cauza pe care o !udeca la momentul respectiv. Impre!urarea ca !udecatorul a mai solutionat o alta cauza c+iar identica nu este de natura sa-i atraga incompati$ilitatea, dupa cum aptul ca !udecatorul a scris o lucrare, a pu$licat un material intr-o revista de specialitate in care a a$ordat e"act c+estiunea asupra careia urmeaza sa se pronunte, nu-l ace numai pentru aceasta incompati$il. ,rt.&2 pct.1 spune ca aptul ca !udecatorul pune in discutia partilor impre!urari de apt sau de drept in respectarea cerintelor art.1& ori invoca e"ceptii procesuale, nu-l ace sa devina incompati$il. 5oate cazurile de incompati$ilitate enumerate in art.&2 sunt reglementate printr-o norma dispozitiva, ceea ce inseamna ca recuzarea este la latitudinea partilor pentru ca art.&/ limiteaza numai la incompati$ilitatea reglementata prin art.&1 nulitatea +otararii, c+iar daca !udecatorul nu s-a a$tinut ori nu a ost recuzat. Cererea de recuzare se ace in scris sau ver$al in sedinta pentru iecare !udecator in parte, in acest ultim caz, sustinerile partii iind consemnate in inc+eierea de sedinta. )umai declaratia de recuzare poate i acuta ver$al, ulterior, partea tre$uind sa motiveze in scris cererea, sa arate motivul de incompati$ilitate si dovezile de care intelege sa se serveasca. 9ecuzarea tre$uie sa ie acuta su$ pedeapsa decaderii inainte de inceperea oricarei dez$ateri. Dez$aterea la care se re era codul tre$uie sa ie inteleasa in sensul art.3=0 din cod ca vizand punerea in discutia partilor a tuturor cererilor si apararilor ormulate de catre acestea, invocarea e"ceptiilor procesuale, administrarea de pro$e. Prin urmare, dez$aterile pana la inceputul carora tre$uie sa ie acuta cererea de recuzare se situeaza la de$utul procesului, dez$ateri avand loc si in etapa cercetarii procesului.

,sadar, dez$aterile la care se re era codul in cazul recuzarii nu se identi ica si nu se con unda cu dez$aterile in ond, care sunt dez$aterile inale in momentul in care partile pun concluzii asupra intregului proces. Daca motivele de incompati$ilitate s-au ivit dupa inceperea dez$aterilor ori partea le-a cunoscut dupa inceperea dez$aterilor, cererea de recuzare tre$uie sa ie acuta de indata ce motivele de recuzare au ost cunoscute de catre parte, iar partea tre$uie sa pro$eze cand a luat cunostinta de motivul de incompati$ilitate. Declaratia de a$tinere provine de la !udecator si poate i acuta in scris sau ver$al in sedinta, caz in care se va consemna in inc+eierea de sedinta. .udecatorul se poate a$tine oricand pe parcursul procesului, iar !udecatorul recuzat poate declara ca se a$tine ara ca el sa ie tinut de motivul de incompati$ilitate invocat de parte, se poate a$tine pentu un alt motiv de incompati$ilitate. )u pot i recuzati printr-o singura cerere toti !udecatorii unei instante si cu atat mai putin !udecatorii instantelor superioare, intrucat codul spune ca pot i recuzati numai !udecatorii din completul care !udeca procesul respectiv. Daca sunt recuzati alti !udecatori, cererea de recuzare este inadmisi$ila. De asemenea, este inadmisi$ila cererea de recuzare prin care se invoca alte motive de incompati$ilitate decat acelea prevazute la art.&1 si &2 si este inadmisi$ila si cererea de recuzare a aceluiasi !udecator pentru acelasi motiv de incompati$ilitate. In toate caurile in care recuzarea este inadmisi$ila, cererea se solutioneaza c+iar de catre completul pe rolul caruia se a la procesul in care s-a ormulat recuzarea, dupa cum este inadmisi$ila si se solutioneaza in aceeasi compunere declaratia de a$tinere pentru alte motive decat cele de la art.&1 si &2. Daca s-au ormulat atat cerere de a$tinere, cat si recuzare, a$tinerea si recuzarea sunt solutionate in acelasi timp? se solutioneaza cu prioritate declaratia de a$tinere si daca aceasta este admisa, cererea de recuzare va i respinsa ca ramasa ara o$iect c+iar daca motivul de incompati$ilitate invocat este di erit. Daca declaratia de a$tinere este respinsa, prin aceeasi inc+eiere instanta se va pronunta si asupra cererii de recuzare. ,$tinerea si recuzarea sunt solutionate de un complet in compunerea caruia nu mai intra !udecatorul recuzat sau care s-a a$tinut, cu e"ceptia cazurilor in care cererea de recuzare este inadmisi$ila, cand asupra recuzarii se pronunta c+iar completul investit cu procesul respectiv. ,$tinerea sau recuzarea se !udeca in camera de consiliu, ara prezenta partilor, !udecatorul putand i audiat daca se socoteste necesar. In aceleasi conditii ar putea i audiate partile. 3egat de pro$ele care ar putea i administrate pentru dovedirea recuzarii, codul spune ca este interzisa administrarea pro$ei cu interogatoriul pentru dovedirea recuzarii, ceea ce insemna ca partea nu poate sa ormuleze intre$ari su$ orma de interogatoriu si sa-l c+eme pe !udecator sa raspunda la intre$ari... Pana la solutionarea declaratiei de a$tinere, in cauza nu poate i savarsit niciun act de procedura. In sc+im$, cererea de recuzare nu suspenda !udecata, insa !udecatorul nu poate pronunta +otararea cata vreme nu a ost solutionata cererea de recuzare. Daca din cauza a$tinerii sau recuzarii nu se poate alcatui completul de !udecata care sa solutioneze a$tinerea - recuzarea, cererea se solutioneaza cu aceeasi procedura de catre instanta superioara.

In cazul in care a$tinerea - recuzarea se admite, locul !udecatorului va i luat de un alt !udecator, iar in inc+eiere se va arata in ce masura actele de procedura indeplinite de acesta se pastreaza. In lipsa oricarei mentiuni su$ acest aspect, se re ac toate actele de procedura si dovezile administrate in cauza. Daca a$tinerea - recuzarea este admisa pentru ca din complet ac parte !udecatori care sunt intre ei soti, rude sau a ini pana in gradul & inclusiv, se va arata care dintre !udecatori va continua sa participe la !udecata? iar daca a$tinerea - recuzarea este admisa de catre instanta superioara, aceasta va trimite dosarul unei instante de acelasi grad din raza sa teritoriala. Inc+eierea prin care s-a respins recuzarea poate i atacata numai de parti odata cu +otararea inala. Daca +otararea inala este de initiva, inc+eierea ar putea i atacata numai cu recurs in termen de / zile de la comunicarea +otararii inale. Daca instanta care !udeca calea de atac apreciaza ca recuzarea a ost respinsa eronat, va re ace toate actele de procedura si dovezile administrate in cauza daca este instanta de apel. Daca este instanta de recurs, caseaza +otararea si trimite dosarul spre re!udecare instantei de apel sau daca in procesul respectiv nu poate i e"ercitata calea de atac a apelului, trimite dosarul primei instante. Inc+eierea prin care s-a admis sau respins a$tinerea, inc+eirea prin care s-a admis recuzarea si inc+eierea prin care s-a respins recuzarea ca ramasa ara o$iect nu este supusa niciunei cai de atac. Curs 7 PC - 20.11.2013 Partile Coparticiparea procesuala In mod o$isnuit, in cadrul procesului civil participa un singur reclamant si un singur parat. ,tunci cand la !udecata participa mai multi reclamanti - mai multi parati, vor$im despre coparticipare procesuala sau litisconsortiu procesual. %ata de dispozitiile art./0, mai multe persoane pot sa particpe impreuna la !udecata atunci cand o$iectul procesului este un drept - o o$ligatie comuna, daca drepturile sau o$ligatiile lor au aceeasi cauza ori intre ele e"ista o stransa legatura. Coparticparea procesuala poate primi mai multe clasi icari* a. Coparticipare procesuala su$iectiva care rezulta din e"istenta in cadrul procesului a mai multor reclamanti sau parati $. Coparticipare procesuala o$iectiva care rezulta din reunirea, din cone"area a doua sau mai multe cereri in care partile sunt di erite :daca sunt identice nici prin denumire nu am mai putea vor$i despre mai multi reclamanti-parati; Coparticipare procesuala activa, pasiva si mi"ta dupa cum in cadrul procesului e"ista mai multi reclamanti, mai multi parati ori atat mai multi reclamanti, cat si mai multi parati. c. Coparticipare procesuala acultativa si o$ligatorie. 9egula este coparticiparea procesuala acultativa care rezulta c+iar din de initia coparticiparii procesuala :art./0;. 9egula insa este vala$ila pentru reclamanti, pentru ca ei pot decide daca actioneaza sau nu impreuna. In privinta paratilor, care sunt c+emati in !udecata intr-o orma de coparticipare procesuala, :nu@; e"ista posi$ilitatea vreunei aprecieri din partea lor.

Coparticiparea procesuala este o$ligatorie in acele cazuri in care prezenta in proces a mai multor reclamanti sau parati este necesara pentru c+iar vala$ilitatea +otararii. De pilda, coparticiparea procesuala este o$ligatorie in materie de imparteala !udiciara unde tre$uie sa participe su$ pedeapsa nulitatii +otararii toti proprietarii-coindivizarii dupa caz. Daca un tert cere sa se constate nulitatea unui contract, tre$uie sa c+eme in !udecata am$ele parti ale contractului pentru ca in caz de admitere a actiunii nu ar i cu putinta ca acel contract sa ie anulat ata de o parte si sa ramana vala$il ata de partea care nu este c+emata in !udecata. ,celeasi argumente sunt vala$ile pentru ipoteza in care un tert cere constatarea nulitatii casatoriei, tre$uie sa-i c+eme in !udecata pe am$ii soti. Coparticiparea procesuala nu este o$ligatorie in materia actiunii in revendicare pentru ca potrivit codului civil, +otararea o$tinuta de unul dintre coproprietari produce e ecte si ata de ceilalti. 9egulile care guverneaza coparticiparea procesuala 9aporturile dintre coparticipanti sunt guvernate ca regula de principiul independentei procesuale pentru ca in conditiile art.60:1;, actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre coparticipanti nu pro ita si nici nu produc vreo pagu$a celorlalti. Cu totate acestea, alin:2;, prin e"ceptie, daca prin natura raportului !uridic sau in temeiul unei dispozitii a legii e ectele +otararii se ras rang asupra tuturor coparticipantilor, actele de procedura savarsite de unul dintre ei sau termenele incuviintate unuia pentru savarsirea actelor de procedura produc e ecte ata de toti coparticipantii. Daca intr-o ast el de situatie actiunea este admisa iind o$ligati toti de$itorii solidari si numai unul - unii dintre ei declara apel ori apelul celorlalti este respins ara sa ie cercetat pe ond :ceea ce inseamna ca este respins ca tardiv, este anulat ca netim$rat, este perimat;, ca e ect al admiterii apelului, sentinta va i sc+im$ata si actiunea va i respinsa ata de toti code$itorii solidari. ,ceasta deoarece codul spune ca daca sunt savarsite atat acte de procedura avora$ile, cat si acte de procedura ne avora$ile coparticipantilor, se va tine cont de actele de procedura mai avora$ile. In acelasi e"amplu, cand apelul este e"ercitat numai de unul dintre code$itorii solidari, daca apelul este respins si intimatul solicita o$ligarea apelantului la c+eltuieli de !udecata, numai code$itorul apelant va i o$ligat la c+eltuieli, nu si cei care nu au e"ercitat calea de atac. in temeiul art.60:2;, in materia perimarii, actul de procedura intrerupator de perimare savarsit numai de unul dintre coparticipantii procesuali va avea ca e ect intreruperea cursului perimarii ata de toti coparticipantii. Coparticipantii procesuali care nu s-au in atisat la proces vor continua sa ie citati, a ara de cazul in care, in conditiile legii, ei au termen in cunostinta. ,lte e ecte ale coparticiparii procesuale* -daca mai multi parati au un singur reprezentant, se va comunica un singur e"emplar de pe cererea de c+emare in !udecata si de pe inscrisurile care o insotesc. De asemenea, daca reclamantii au un singur reprezentant, li se va comunica un singur e"emplar de pe intampinare sau de pe cererea reconventionala.

-daca la primirea cererii de c+emare in !udecata se constata ca e"ista un numar oarte mare de reclamanti sau de parati de natura sa impiedice des asurarea in $une conditii a procesului, !udecatorul le va cere acestora sa-si desemneze unul - mai multi mandatari, p. iz - p.!ur, la domiciliul sau sediul carora sa ie acute toate comunicarile in legatura cu procesul. 9eclamantii tre$uie sa depuna dovada mandatului in cel mult 10 zile de la primirea comunicarii acute de instanta, iar paratii odata cu intampinarea sau numai daca intampinarea nu este o$ligatorie in procesul respectiv, pana la primul termen de !udecata. Daca partile nu-si aleg un mandatar, instanta, !udecatorul le va numi un curator special in conditiile art./= :3;, urmand ca toate c+eltuielile legate de reprezentarea acuta in aceste conditii sa ie suportata de parti. Curatorul special este un avocat desemnat anume in acest scop de catre $arou. -in cazul in care tre$uie sa ie tim$rata cererea de c+emare in !udecata, se va plati o singura ta"a !udiciara de tim$ru si tim$ru !udiciar, iar nu tot atatea ta"e de tim$ru cati reclamanti sunt in proces. -in privinta c+eltuielilor de !udecata, coparticipantii sunt o$ligati sa suporte c+eltuielile in mod egal, proportional - solidar potrivit cu natura raportului !uridic dintre ei si cu actele de procedura savarsite. Participarea tertilor in procesul civil 2 era su$iectiva a procesului, cea privitoare la parti, poate sa ie largita ie la initiativa unui tert care intervine din propria sa vointa in proces, caz in care vor$im despre interventie voluntara, ie la initiativa uneia dintre partile originare care ormuleaza o cerere de interventie ortata, si anume c+emarea in !udecata a altor persoane, c+emarea in garantie si aratarea titularului dreptului. Interventia voluntara Codul spune ca oricine are interes poate sa intervina in procesul care poarta intre partile originare. ,sadar, codul accentueaza odata in plus cerinta interesului ca una dintre conditiile de e"ercitiu ale actiunii su$ oricare dintre ormele ei de mani estare. Interventia este in interesppropriu cand cel care intervine tinde sa castige pentru sine in tot - in parte dreptul dedus !udecatii sau un drept in legatura cu acesta. Interventia este accesorie cand tertul spri!ina numai apararea uneia dintre parti. ,cestea sunt cele doua orme ale interventiei voluntare, interventia in interes propriu - principala si interventia accesorie. Interventia principala are natura !uridica a unei cereri de c+emare in !udecata, codul prevazand ca aceasta se ace su$ orma cererii de c+emare in !udecata. Prin urmare, intervenita in interes propriu tre$uie sa cuprinda toate elementele prevazute la art.10&. In ceea ce priveste momentul pana la care poate i acuta cererea de interventie principala - de interes propriu, tocmai pentru ca are natura unei cereri de c+emare in !udecata si pentru ca partile sa nu piarda un grad de !urisdictie, regula este ca cererea se ace in prima instanta, inainte de inc+iderea dez$aterilor in ond. ,sta inseamna ca cererea poate i acuta si dupa ce partile au inceput sa puna concluziile inale in ond, insa din momentul in care !udecatorul s-a retras spre deli$erare, c+iar daca a amanat pronuntarea, cererea nu ar mai putea i depusa.

Cu acordul e"pres al partilor din proces, cererea ar putea i depusa si direct in apel. 2e cere numai acordul partilor care participa la !udecata apelului, pentru ca daca apelul nu priveste toate partile care au participat la !udecata in prima instanta, nu se va cere si acordul acelora care nu mai participa in apel. ,cordul tre$uie sa ie e"pres, el neputand i dedus din tacerea sau a$senta partilor si in lipsa de mentiune contrara, in apel cererea de interventie ar putea i depusa tot pana la inc+iderea dez$aterilor in ond. Interventia principala nu este admisi$ila in caile e"traordinare de atac :recurs, contestatie in anulare si revizuire;, insa, daca este admisa o cale e"traordinara de atac si se reia !udecata procesului in prima instanta sau in apel, redevin incidente regulile mentionate. 5ocmai pentru ca tertul intervenient principal tinde sa castige pentru sine dreptul dedus !udecatii de catre reclamant, interventia nu este admisi$ila in procesele privitoare la dreptul cu caracter strict personal. Daca in ast el de procese sunt ormulate si cereri accesorii si incidentale care au ca o$iect drepturi patrimoniale, cererea de interventie este admisi$ila in legatura cu aceste cereri. In con lictele colective de munca, atunci cand unitatea cere sa se constate nelegalitatea declansarii grevei si cere si despagu$iri, in privinta capatului de cerere privitor la despagu$iri s-ar putea ormula o cerere de interventie principala. In sc+im$, in con lictele individuale de munca, tertul nu ar putea sa intervina si sa invoce drepturi proprii legate de contractul individual de munca al unei alte persoane. In procedura ordonantei presedintiale, cererea ar i admisi$ila numai daca, asemenea cererii ormulate de catre reclamant, se urmareste numai luarea unor masuri provizorii, iar nu discutarea a insusi dreptului su$iectiv. Cererea de interventie accesorie are natura !uridica a unei simple aparari pentru ca tertul intervine numai pentru a spri!ini apararea uneia dintre parti. Cererea se ace in scris si tre$uie sa cuprinda numai elementele prevazute la art.1&= alin.:1;, elemente vala$ile pentru orice cerere in !ustitie, respectiv numele partilor, domiciliul - resedinta acestora, o$iectul cererii si motivarea, precum si semnatura. Daca este cazul, va i indicat si numarul de tele on, numarul de a", adresa de posta electronica si alte asemenea mi!loace de comunicare care asigura transmiterea te"tului actului si con irmarea primirii lui. Cererea de interventie accesorie se depune pana la inc+iderea dez$aterilor, inclusiv in caile e"traordinare de atac, pentru ca partile nu mai suporta riscul de a i lipsite de grade de !urisdictie in privinta cererii de interventie de vreme ce aceasta este doar o aparare. Procedura de !udecata a interventiei voluntare este aceeasi indi erent dupa cum interventia este principala sau accesorie. Inainte de toate, este de retinut aptul ca tertul devine parte in proces nu prin simplul apt al depunerii cererii sale, ci numai dupa admiterea acesteia in principiu. Pentru a se pronunta asupra admisi$ilitatii in principiu, instanta veri ica daca cererea de interventie are legatura cu cererea principala, daca tertul !usti ica un interes, daca interventia principala este acuta in termen ori atunci cand este acuta direct in apel, daca e"ista acordul e"pres al partilor din proces. Pentru a sta$ili aceste aspecte, instanta il asculta pe tert, care isi sustine cererea, si asculta si partile originare tocmai pentru ca in privinta partilor originare ascultarea sa nu ie una pur ormala, acestora le este comunicata cererea de interventie inainte de a se pronunta asupra admisi$ilitatii ei.

,supra admisi$ilitatii in principiu, instanta se pronunta printr-o inc+eiere interlocutorie de care este tinuta, nemaiputand sa revina ulterior sa revina asupra solutiei cuprinse in aceasta inc+eiere. Inc+eierea de admitere in principiu poate i atacata numai odata cu +otararea inala, ceea ce inseamna ca nu poate i atacata separat, numai ea. Inc+eierea de respingere ca inadmisi$ila a cererii de interventie poate si tre$uie sa ie atacata separat in termen de / zile care curge de la pronuntare pentru partea prezenta si de la comunicare pentru partea lipsa. Calea de atac este apelul daca inc+eierea a ost data in prima instanta si recursul la instanta ierar+ic superioara :AAA;. Pentru a impiedica tendintele de tergiversare a solutionarii procesului, in calea de atac nu este trimis dosarul original, ci o copie lagalizata con orma cu originalul. Calea de atac tre$uie sa ie solutionata in cel mult 10 zile de la data inregistrarii si pana la solutionarea ei, !udecata procesului in care a ost data inc+eierea se suspenda. In cazul in care se respinge calea de atac, tertul ramane de initiv strain de proces, iar daca se admite, acesta va do$andi calitatea de parte in procesul respectiv. Din natura !uridica di erita a celor doua orme de interventie voluntara, decurge si regimul !uridic di erit al actelor de procedura pe care le poate savarsi intervenientul. Intervenientul principal, pentru ca este un adevarat reclamant, se $ucura de independenta procesuala si poate sa savarseasca orice act de procedura pe care il considera necesar pentru realizarea dreptului sau. In sc+im$, interveninentul accesoriu are o pozitie procesuala su$ordonata partii in olosul careia a intervenit si poate sa savarseasca numai acte de procedura avora$ile acesteia. 5ertul ia procesul in starea in care acesta se a la in momentul admiterii in principiu a cererii si din acest moment toate actele de procedura din acel proces sunt savarsite si in contradictoriu cu el. Pentru ca participarea la proces a tertului sa nu ie pur ormala, indi erent de momentul la care tertul intervine, are dreptul sa solicite administrarea de dovezi. Intervenita principala se !udeca odata cu cererea principala, insa daca !udecata interventiei principale, nu si invers, ar duce la tergiversarea solutionarii cererii principale :a cererii de c+emare in !udecata;, atunci cererea incidentala :cererea de interventie; poate i dis!unsa si !udecata separat. Dupa dis!ungere, prorogarea de competenta care a operat prin admiterea in principiu a cererii continua sa produca e ecte ast el incat cererea de interventie nu poate i declinata la o alta instanta. Interventia accesorie nu poate i dis!unsa niciodata si se va lua act de renuntarea la !udecata acuta de intervenient numai cu acordul partii in olosul careia a intervenit. Calea de atac e"ercitata de intervenientul accesoriu se va respinge ca neavenita daca insasi partea in olosul careia a intervenit nu a e"ercitat calea de atac, ori calea de atac e"ercitata de parte este respinsa pe considerente procedurale, anulata, perimata sau se renunta la !udecata ei. Cat priveste solutiile ce pot i date cererii de interventie, nu pot i admise in intregime atat cererea principala cat si interventia principala pentru motivul ca au acelasi o$iect. In sc+im$, poate i admisa in intregime numai una dintre ele, iar cealalta sa ie admisa in parte sau sa ie respinsa in tot sau pot i respinse in tot am$ele. In ceea ce priveste interventia accesorie, tre$uie vazut in avoarea carei parti a intervenit tertul. Daca a intervenit in avoarea reclamantului si se admite cererea de c+emare in !udecata,

se va admite si cererea de interventie pe considerentul ca apararile acute de tert au pro itat reclamantului. Daca cererea de c+emare in !udecata e respinsa, aceeasi solutie va primi si cererea de interventie. Daca cererea de intervenie este acuta in avoarea paratului si este admisa cererea de c+emare in !udecata, cererea de interventie accesorie se respinge pentru ca apararile nu au pro itat paratului, iar daca cererea principala se respinge, interventia accesorie in avoarea paratului se admite.

Curs =PC - 27.11.2013 Cerereile de interventie ortata -c+emarea in !udecata a altor persoane? -c+emarea in garantie? -aratarea titularului dreptului. C+emarea in !udecata a altor persoane Oricare dintre parti ar putea sa c+eme in !udecata persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul. ,ceasta este o conditie de admisi$ilitate a cererii de interventiei ortate, aptul ca tertul ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul. De pilda, in cadrul unui raport de solidaritate activa, cand numai unul - unii dintre creditorii solidari il c+eama in !udecata pe parat, acesta, pentru a evita c+emarea in !udecata ulterioara de catre ceilalti creditori, ii introduce in proces prin aceasta orma de interventie ortata. 9eclamantul si intervenientul principal pot ormula cererea su$ sanctiunea decaderii din drept pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante. Din momentul in care s-a intrat in dez$aterea ondului, cererea nu mai poate i acuta, dupa cum cererea nu poate i acuta direct in caile de atac. Paratul poate ace cererea in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii, iar daca intampinarea nu este o$ligatorie in procesul respectiv, cel mai tarziu pana la primul termen de !udecata. Paratul nu este o$ligat sa ormuleze cererea odata cu intampinarea, ci in termenul pentru depunerea intampinarii, adica in cel mult 2/ de zile de la comunicarea cererii de c+emare in !udecata, dupa cum, pentru admisi$ilitatea cererii de interventie, paratul nu tre$uie sa depuna intampinare, el poate opta sa nu depuna intampinare stiind ca va i decazut din dreptul de a administra dovezi....Important este ca cererea de interventie ortata sa ie acut in termenul prevazut. Cererea de interventie se comunica tertului si se comunica totodata copie de pe cererea de c+emare in !udecata, de pe intampinare si de pe inscrisurile care le insotesc. Ca si in cazul interventiei voluntare, tertul devine parte in proces numai din momentul admiterii in principiu a cererii de interventie, procedura de discutare a admisi$ilitatii in principiu iind aceeasi. ,sadar, tertul devine parte in proces si ia procedura in starea in care se a la in momentul admiterii in principiu a cererii de interventie, el do$andind calitatea de reclamant. 2peci ic acestei cereri de interventie ortata este aptul ca paratul initial poate i scos din proces. ,st el, daca paratul este c+emat in !udecata pentru o datorie $aneasca,

recunoaste datoria si declara ca este de acord sa plateasca celui al carui drept va i sta$ilit pe cale !udecatoreasca, adica ie reclamantului, ie tertului introdus in proces, va i scos din proces paratul, in cazul in care consemneaza la dispozitia instatei suma datorata. 2e va proceda la el daca paratul este c+emat in !udecata petru predarea unui $un sau a olosintei unui $un, asupra $unului instituindu-se un sec+estru !udiciar. Dupa scoaterea paratului din proces, !udecata se des asoara numai intre reclamant si intervenient, iar +otararea ce se va pronunta i se comunica si paratului scos din proces pentru ca ii este opoza$ila. C+emarea in garantie Oricare dintre partile procesului ar putea sa c+eme in garantie o persoana impotriva careia s-ar putea indrepta pe cale principala cu o cererea in garantie sau in despagu$iri. De pilda, comitentul c+emat in !udecata pentru apta prepusului il c+eama in garantie pe prepus pentru ca in ipoteza in care se va admite actiunea impotriva sa, sa se admita si cererea de c+emare in garantie si prepusul sa ie o$ligat sa-i plateasca despagu$irile pe care el la randul sau este o$ligat sa le plateasca reclamantului. 2au, cumparatorul unui $un, c+emat in !udecata printr-o cerere in revendicare, il c+eama in garantie pe vanzator. Cererea de c+emare in garantie poate i acuta de catre reclamant sau intervenientul principal pana la terminarea cercetarii procesului in prima instanta, ceea ce inseamna si de aceasta data ca din momentul in care s-a intrat in dez$aterea ondului, cererea de interventie nu mai poate i primita, iind considerata tardiv ormulata. (a nu poate i acuta cu atat mai mult in caile de atac. Paratul tre$uie sa depuna cererea de c+emare in garantie in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii, iar daca intampinarea nu este o$ligatorie, pana la primul termen de !udecata in prima instanta, termen de !udecata la care procedura de citare cu paratul este legal indeplinita. Cererea de c+emare in garantie se comunica tertului si partii adverse la cererea tertului ane"andu-se si copie de pe cererea de c+emare in !udecata, intampinare si inscrisurile care le insotesc. 2e discuta admisi$ilitatea in principiu a cererii de c+emare in garantie cu parcurgerea aceleiasi proceduri, iar tertul devine parte in proces numai dupa admiterea in principiu a cererii de interventie ortata. Cererea de c+emare in garantie se !udeca odata cu cererea principala. In masura in care cel c+emat in garantie vrea la randul lui sa c+eme in garantie o alta persoana, o poate ace, insa se spune ca sirul c+emarilor in garantie se opreste la doua cereri, ceea ce inseamna ca cel c+emat in garantie de catre cel c+emat in garantie nu va putea ormula o ast el de cerere de c+emare in !udecata. 5ertul c+emat in garantie tre$uie sa depuna intampinare si daca vrea sa ormuleze c+emarea in garantie a unei alte persoane in termenul i"at de instanta si care nu poate sa ie mai lung decat termenul care se acorda in procesul respectiv pentru !udecata cererii principale. In masura in care !udecata cererii de c+emare in garantie ar duce la tergiversarea, la intarzierea solutionarii cererii principale, cererea de c+emare in garantie poate i dis!unsa si !udecata separat. Dupa dis!ungere, pentru a se evita pronuntarea unor +otarari

contradictorii, solutionarea cererii de c+emare in garantie va i suspendata pana la solutionarea cererii principale, adica pana la pronuntarea unei +otarari de initive in procesul privitor la cererea principala. 2olutiile pe care le poate da instanta asupra acestei cereri de interventie ortata Daca cererea de interventie ortata este acuta de catre reclamant :vala$il si pentru intervenientul principal;, in cazul in care se admite cererea de c+emare in !udecata, reclamantul nu a cazut in pretentii, prin urmare nu ar avea de ce sa se indrepte impotriva tertului pe calea unei cereri separate. - se respinge cererea de c+emare in garantie ca lipsita de o$iect sau de interes. In aceeasi ipoteza in care cererea este acuta de reclamant, daca se respinge cererea de c+emare in !udecata inseamna ca reclamantul a cazut in pretentii, insa numai pentru acest motiv nu va i admisa automat cererea de c+emare in garantie si cererea va i admisa numai daca din pro$atoriul administrat a rezultat ca tertul ii datoreaza reclamantului despagu$iri sau garantie. Daca cererea de c+emare in garantie este acuta de catre parat, in cazul in care se respinge cererea de c+emare in !udecata, cererea de c+emare in garantie se respinge ca lipsita de o$iect sau de interes. Daca se admite cererea de c+emare in !udecata, nu se admite numai pentru acest motiv cererea de c+emare in garantie acuta de parat, ci numai daca din dovezile admistrate rezulta ca tertul ii datoreaza despagu$iri sau garantii. ,ratarea titularului dreptului ,re in vedere aptul ca paratul care detine un lucru pentru altul sau e"ercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea sa-l arate pe cel in numele caruia detine $unul sau e"ercita dreptul, daca este c+emat in !udecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului. ,sadar, spre deose$ire de celelelalte orme, poate recurge la aratarea dreptului numai paratul. Paratul este c+emat in !udecata printr-o actiune reala, pentru ca daca este c+emat printr-o actiune personala, cererea de interventie nu este admisi$ila. Cererea se depune in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii in prima instanta, iar daca intampinarea nu este o$ligatorie, pana la primul termen de !udecata. 5ertului i se comunica cererea de interventie si copii de pe cererea de c+emare in !udecata, intampinare si inscrisurile care il insotesc. 2e discuta admisi$ilitatea in principiu dupa aceeasi procedura, iar tertul devine parte numai dupa admiterea in principiu a cererii de interventie. In cazul in care tertul se prezinta, recunoaste sustinerile paratului si reclamantul este de acord cu inlocuirea, tertul va lua locul paratului si !udecata va continua intre reclamant si tertul introdus in proces. Daca tertul nu se in atiseaza, daca tertul se in atiseaza dar nu recunoaste sustinerile paratului ori se in atiseaza, recunoaste sustinerile paratului dar reclamantul nu este de acord cu inlocuirea, va ramane in proces in calitate de intervenient principal si va putea sa savarseasca orice acte de procedura pentru ca $ene iciaza de independenta procesuala a intervenientului principal. Intorducerea ortata in proces din o iciu a altor persoane

In cazul in care legea prevede, precum si in procedura necontencioasa, !udecatorul poate sa dispuna introducerea ortata in proces din o iciu a unei alte persoane, c+iar daca partile se impotrivesc. In procedura contencioasa, daca !udecatorul apreciaza ca este a$solut necesara prezenta in proces a tertului, pune in discutia partilor necesitatea introducerii tertului in proces. Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea tertului in proces, actiunea se respinge printr-o +otarare care este suscepti$ila numai de apel. Introducerea ortata din o iciu in proces poate i dispusa numai pana la terminarea cercetarii procesului in prima instanta, iar tertul devine parte in proces de la data introducerii sale in proces. Ca atare, in acest caz, nu se mai discuta admisi$ilitatea in principiu a introducerii tertului in proces. 5ertului ii este comunicata inc+eierea de la termenul la care s-a dispus introducerea sa in proces, precum si copia cererii de c+emare in !udecata a intampinarii si a inscrisurilor ce le insotesc. 5ertul ia procesul in starea in care se a la la momentul introducerii in proces, insa spre deose$ire de ceilalti intervenienti ortati va putea sa ceara readministrarea dovezilor administrate de!a si poate sa ceara administrarea de pro$e noi. Dupa introducerea sa in proces, toate actele de procedura in cauza vor i savarsite si in contradictoriu cu tertul. 9eprezentarea partilor in procesul civil Partile pot sa-si e"ercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. 9eprezentarea este legala, conventionala si !udiciara. Persoana lipsita de capactate de e"ercitiu poate sta in proces numai prin reprezentantul legal. Celelalte parti pot sa stea in proces printr-un reprezentant conventional, a ara de cazul in care legea impune prezenta personala a partilor ori instanta le cere sa se in atiseze inaintea sa. ,tunci cand legea prevede sau circumstantele cauzei impun pentru asigurarea dreptului la un proces ec+ita$il, !udecatorul poate numi partilor un curator special in conditiile art./=:3;, sta$ilind prin inc+eiere limitele si durata reprezentarii. Curatorul special este un reprezentant !udiciar pentru ca este desemnat de instanta. De asemenea, este reprezentant !udiciar administratorul sec+estru caruia in procedura sec+estrului !udiciar ii este incredintata paza $unului si care, cu incuviintarea instantei care l-a desemnat, poate sa stea in proces cu privire la $unul litigios in locul partilor litigante. 9eprezentarea conventionala a partilor. P. iz. poate i reprezentata printr-un mandatar neavocat sau prin avocat, p.!ur. prin consilier !uridic sau prin avocat. Ca regula, madatarul cu procura generala are drept de reprezentare numai daca acest drept i-a ost anume dat. 5otusi, daca mandatul de reprezentare este dat unui prepus sau mandantul are domiciliul - resedinta in strainatate, dreptul de reprezentare se presupune a i dat.

#andatul se presupune a i dat pentru toate actele de procedura, insa el poate i limitat numai la savarsirea anumitor acte de procedura. Pentru savarsirea actelor procesuale de dispozitie, mandatarul, inclusiv avocatul, are nevoie de o procura speciala. ,vocatul care a asistat - reprezentat partea c+iar ara mandat, ceea ce inseamna ca intre avocat si parte nu e"ista contract de asistenta !uridica, acest avocat poate sa savarseasca orice act de procedura care ar i necesar pentru apararea drepturilor partii si poate sa e"ercite orice cale de atac. 5oate actele de procedura insa sunt savarsite ata de parte, iar in calea de atac avocatul are nevoie de imputernicire pentru a reprezenta - asista partea. P. iz. poate sa ie reprezentata inaintea instantelor de ond printr-un mandatar neavocat. Dovada mandatului se ace printr-un inscris autentic, insa dreptul de reprezentare poate sa ie dat si ver$al in instanta, in inc+eierea consemnandu-se durata si limitele reprezentarii. ,cest mandatar neavocat nu poate sa puna concluzii asupra e"ceptiilor procesuale invocate de adversarul partii pe care o reprezinta si nici concluzii asupra ondului atat in etapa cercetarii procesului, cat si in etapa dez$aterilor in ond. 2e spune ca mandatarul neavocat poate pune concluzii asupra celor doua aspecte numai prin avocat. ,sistarea de catre avocat nu este ceruta mandatarului care este sot sau ruda pana in gradul 2 cu partea si este licentiat in drept. De asemenea, asistarea de catre avocat nu este ceruta reprezentantului legal si reprezentantului !udiciar. Declararea recursului, motivarea caii de atac precum si sustinerea, reprezentarea in recurs tre$uie sa ie acute su$ sanctiunea nulitatii caii de atac, de un avocat. ,ceasta este vala$ila si pentru celelalte doua cai :contestatia si revizuirea;. 5otusi, si in acest caz e"ista o e"ceptie pentru ca nulitatea caii de atac nu intervine daca mandatarul partii este sotul sau ruda acesteia pana in gradul 2 si este licentiat in drept, ori partea insasi este licentiata in drept. Cat priveste p.!ur, din nou su$ pedeapsa nulitatii recusului, calea de atac poate sa ie e"ercitata, motivata si sustinuta numai de catre un consilier !uridic sau un avocat. 2pre deose$ire de mandatul de drept comun, mandatul !udiciar nu inceteaza prin moartea sau punerea su$ interdictie a mandantului, ci dureaza pana in momentul in care mostenitorii sau reprezentantul legal al acestuia il retrag. 9evocarea mandatului poate i opusa adversarului partii numai de la data comunicarii, a ara de cazul in care aceasta s-a acut in instanta in prezenta partii. 9enuntarea la mandat din partea mandatarului tre$uie sa ie adusa la cunostinta instantei si a mandantului cu cel putin 1/ zile inaintea termenului i"at pentru !udecata. #andatarul nu poate sa renunte la mandat inauntrul termenului de e"ercitare a cailor de atac. Daca se invoca lipsa dovezii calitatii de reprezentant, instanta va acorda un termen pentru implinirea :acoperirea; lipsurilor, iar daca lipsurile nu se implinesc, cererea va i anulata. 3ipsa dovezii calitatii de reprezentant din prima instanta nu poate i invocata pentru prima data in apel, ceea ce inseamna ca aceasta neregularitate procesuala se acorpera daca nu e... -asistenta !udiciare nu e pt e"amen

Curs 0 PC - 0&.12.2013 Procurorul Cat priveste ormele de participare a procurorului la procesul civil* pornirea actiunii civile, punerea de concluzii - participarea la !udecata, e"ercitarea cailor de atac si e"ecutarea silita. Pornirea actiunii civile Procurorul poate sa porneasca orice actiune civila necesara pentru apararea drepturilor si intereseor legitime ale minorilor, interzisilor, disparutilor, precum si in alte cazuri e"pres prevazute de lege. ,tunci cand este vor$a despre minori, interzisi sau disparuti, procurorul poate sa porneasca orice el de actiune civila necesara pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale acestora, deci nu numai actiuni prin care se valori ica drepturi patrimoniale, ci inclusiv actiuni privitoare la drepturi strict personale. ,tunci cand actiunea civila este pornita de catre procuror, titularul dreptului la care se re era actiunea este introdus in proces si va putea sa renunte la !udecata sau la dreptul su$iectiv, sa puna capat litigiului prin inc+eierea unei tranzactii, iar daca procurorul renunta la cerere, sa solicite continuarea !udecatii. 9ezulta asadar ca titularul dreptului este introdus in proces in calitate de reclamant, pentru ca reclamantul poate sa savarseasca aceste tipuri de acte de procedura. a doua orma* procurorul poate sa puna concluzii in orice proces civil, in oricare dintre azele procesului civil :!udecata si e"ecutarea silita;, atat in aza !udecatii, cat si a e"ecutarii silite atunci cand considera ca este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor cetatenilor. Daca potrivit legii participarea procurorului la proces este o$ligatorie si acesta nu pune concluzii, +otararea pronuntata in aceste conditii este lovita de nulitate, o nulitate neconditionata de vatamare intrucat priveste nelegala constituire a completului de !udecata. , treia aza, e"ercitarea cailor de atac* Daca +otararea este pronuntata cu privire la persoanele mentionate in art.02 alin:1;, cand +otararea este pronuntata in acest tip de litigii, procurorul poate sa e"ercite caile de atac c+iar daca nu a pornit actiunea, precum si in toate cazurile in care a participat la !udecata. Pentru procuror, termenul de apel si de recurs curge de la data pronuntarii daca nu a participat la !udecata, si de la comunicare daca a participat la proces. In cazurile in care nu a participat la proces, procurorul poate sa e"ercite numai apel si recurs, nu si contestatie in anulare sau revizuire pentru ca aceste cai e"trordinare de atac au ca o$iect in principiu, +otarari de initive, ori dupa ce 9omania a ost condamnata la C(DO in cauza 2tere, nu mai este ingaduit ca un tert de proces sa e"ercite cai de atac prin care sa ie repuse in discutie raporturile !uridice de initiv sta$ilite. Cat priveste +otararea pronuntata cu privire la minori, interzisi, disparuti, procurorul o poate ataca nu numai daca solutia pe care o contine este in de avoarea acestor categorii de persoane, ci si atunci cand solutia le este avora$ila, tocmai pentru ca procurorul urmareste valori icarea drepturilor si intereselor legitime ale acestora.

&. ("ecutarea silita. Procurorul poate sa ceara e"ecutarea silita a oricaror titluri e"ecutorii in avoarea minorilor, interzisilor, disparutilor. Deci poate sa ceara nu numai punerea in e"ecutare a unie +ot !ud ci si un titlu emis de organul emis din a ara instantelor de !udecata. Competenta instantelor !udecatoresti Competenta ar putea i de inita ca iind aptitudinea recunoscuta de lege unui organ cu activitate !urisdictionala sau unei instante de !udecata de a solutiona un litigiu. )ormele de competenta pot i clasi icate in unctie de mai multe criterii* 1. Dupa cum ne raportam la organe din sisteme di erite - la organe din acelasi sistem, vor$im despre norme de competenta generala si norme de competenta !urisdictionala. -normele de competenta generala asigura o delimitare a atri$utiilor instantelor !udecatoresti de atri$utiile organelor cu activitate !urisdictionala din a ara sistemului instantelor !udecatoresti. -normele de competenta !urisdictionala au in vedere atri$utiile ce revin instantelor !udecatoresti si la randul lor pot i norme de competenta materiala si norme de competenta teritoriala. -normele de competenta materiala asigura o repartizare a pricinilor intre instante de grad di erit. Cu a!utorul acestor categorii de norme se determina daca un proces este de competenta !udecatoriei, a tri$unalului, a tri$unalului specializat, curtii de apel sau instantei supreme. 3a randul lor, normele de competenta materiala se su$divid in norme de competenta procesuala, care determina competenta in unctie de natura procesului, de o$iect sau valoarea o$iectului si norme de competenta unctionala, care determina competenta instantelor in unctie de elul atri$utiilor !urisdictionale ce revin iecarei categorii de instante. In raport de acest ultim criteriu, !udecatoria !udeca in prima instanta, in ultima instanta si orice alte cereri date prin lege in competenta sa? tri$unalul !udeca in prima instanta, in apel, recurs si orice alte cereri date prin lege in competenta sa? curtea de apel !udeca in prima instanta, ca instanta de apel, ca instanta de recurs si orice alte cereri date prin lege in competenta sa, iar instanta suprema !udeca in recurs, recurs in interesul legii, !udeca cererile privitoare la darea unei +otarari preala$ile pentru dezlegarea unor c+estiuni de drept si orice alte cereri date prin lege in competenta sa. -normele de competenta teritoriala asigura o repartizare a pricinilor intre instante de acelasi grad. Dupa ce, utilizand normele de competenta materiala, s-a sta$ilit ca pricina este de competenta !udecatoriei, a tri$unalului sau a curtii de apel, sunt olosite normele de competenta teritoriala pentru a determina care !udecatorie, care tri$unal sau care curte de apel. 2e su$clas ica in* competenta teritoriala de drept comun, de la care e"ista doua e"ceptii* competenta teritoriala alternativa si competenta teritoriala e"clusiva. Competenta teritoriala de drept comun are in vedere aptul ca cererea se adreseaza instantei de la domiciliul sau sediul paratului. Competenta teritoriala alternativa are in vedere aptul ca la alegerea e"clusiva a reclamantului, acesta poate sa investeasca una dintre mai multele instante deopotriva in mod egal competente. Competenta teritoriala e"clusiva are in vedere aptul ca reclamantul tre$uie sa investeasca in mod o$ligatoriu o anumita instanta determinata de lege,

2. In unctie de caracterul normelor de competenta, vor$im despre norme de competenta a$soluta :cazul normelor de competenta generala, materiala si teritoriala e"clusiva; si norme de competenta relativa :cazul competentei teritoriale reglementate prin norme dispozitive. -competenta in materia procedurii succesorale si in materia divortului pt e"amen. Competenta in procedura succesorala poate sa apartina notarului pu$lic sau instantelor !udecatoresti, dupa cum nu e"ista sau e"ista neintelegeri intre mostenitori. Daca intre mostenitori nu e"ista neintelegeri, acestia se pot adresa notarului pu$lic care va da o inc+eiere prin care va constata calitatea acestora de mostenitori, cotele ce le revin, masa $unurilor de impartit si c+iar impartirea $unurilor succesorale atunci cand mostenitorii convin si su$ acest aspect. Pe $aza acestei inc+eieri, se eli$ereaza certi icatul de mostenitor. Daca pe parcursul procedurii notariale intre mostenitori apar neintelegeri intrucat isi contesta calitatea de mostenitor, cotele succesorale ori masa $unurilor de impartit, notarul pu$lic va da o inc+eiere prin care va suspenda procedura necontencioasa dinaintea sa si va indruma partile sa se adreseze instantei. #ostenitorii se pot adresa direct instantei nu numai in situatia in care intre ei apar neintelegeri, ci si atunci cand se inteleg asupra tuturor aspectelor mentionate. ,sta inseamna ca procedura notariala nu are valoarea unei proceduri preala$ile o$ligatorii pentru a putea i investita instanta. Impre!urarea ca, in conditiile art.103:3;, reclamantul care investeste instanta cu o cerere de procedura succesorala tre$uie sa ataseze la cerere si un inscris eli$erat de notarul pu$lic privitor la veri icarile in evidentele succesorale, nu conduce la o alta concluzie. ,cest inscris are numai o valoare pro$atorie, iar scopul instituirii acestei o$ligatii a ost acela de a se evita pronuntarea unei +otarari de imparteala !udiciara care sa nu ii vizeze pe toti mostenitorii, pentru ca o ast el de +otarare este lovita de nulitate. Pe de alta parte, sunt cereri care sunt numai de competenta instantelor :cererea de repunere in termenul de acceptare a succesiunii, cererea de anulare a certi icatului de mostenitor, cererea de reductiune a li$eralitatilor e"cesive;, nu te poti adresa notarului pu$lic. Competenta in materia des acerii casatoriei poate sa apartina instantei, notarului pu$lic sau o iterului de stare civila. In cazul in care sotii sunt de acord si nu au copii rezultati din casatorie, din a ara casatoriei sau adoptati, o iterul de stare civila de la locul inc+eierii casatoriei sau notarul pu$lic din raza ultimei locuinte comune pot constata des acerea casatoriei prin acordul sotilor. ,ceasta procedura nu poate i olosita daca unul dintre soti este pus su$ interdictie. In cazul in care o iterul de stare civila sau notarul pu$lic re uza sa constate des acerea casatoriei prin acordul sotilor, acestia pot investi instanta cu o cerere de des acere a casatoriei, in orice modalitate prevazuta de lege, deci inclusiv prin acord. Competenta materiala a !udecatoriei Dpdv al competentei sale materiale, !udecatoria este instanta de prima instanta, instanta de ultima instanta si instanta care solutioneaza alte cereri date prin lege in competenta sa.

Cat priveste competenta de prima instanta a !udecatoriei, e"ista 2 criterii de determinare a acesteia* -criteriul o$iectului procesului in cazurile de la art.0& pct.1 lit.a-i? -criteriul valorii o$iectului litigiului in conditiile art.0& pct.1 lit.!. .udecatoria este instanta de e"ceptie pentru !udecata in prima instanta, tri$unalul iind instanta de drept comun cat priveste !udecata in prima instanta. In prima instanta, !udecatoria solutioneaza urmatoarele categorii de procese* -cererile date in competenta instantei de tutela si amilie potrivit Codului civil, a ara de cazul in care prin lege se prevede alt el. De pilda, !udecatoria !udeca cererile privitoare la iliatie, ocrotirea p. iz, sta$ilirea domiciliului si elul invataturii copilului, dreptul de a avea lagaturi personale cu copilul, decaderea din drepturile parintesti. -procesele si cererile privind inregistrarile in registrele de stare civila? -procesle si cererile privind administrarea cladirilor cu mai multe eta!e, apartamente sau spatii a late in proprietatea e"clusiva a mai multor persoane, precum si cele privind raporturile !uridice in care se a la asociatia de proprietari cu terte persoane izice - !uridice? -cererile de evacuare? -cererile privind zidurile si santurile comune, distanta constructiilor si plantatiilor, dreptul de trecere, alte servituti si limitari ale dreptului de proprietate sta$ilite prin lege, +otarare !udecatoreasca sau prin vointa partilor? -cererile privitoare la stramutarea de +otare si cererile de granituire? -cererile posesorii? -cererile privind o$ligatiile de a ace si de a nu ace neevalua$ile in $ani, indi erent de temeiul lor contractual sau e"tracontractual :necontractual;, a ara de cazul in care prin lege se prevede alt el. -cererile de imparteala !udiciara, indi erent de valoarea masei de impartit. 5oate aceste categorii de litigii sunt intotdeauna de competa de prima instanta a !udec. In cazul prev la lit.!, competenta de prima instanta apartine !udecatoriei sau tri$unalului in unctie de valoarea o$iectului litigiului. .udecatoria !udeca in prima instanta cererile cu o valoare de pana la 200.000 lei inclusiv, indi erent de calitatea partilor, pro esionisti - nepro esionisti. Daca valoarea o$iectului este de 200.001 lei, competenta apartine tri$unalului. Botararea pe care o pronunta !udecatoria in prima instanta se numeste sentinta si este suscepti$ila numai de apel, ceea ce inseamna ca +otararea data de instanta de apel nu mai poate i atacata cu recurs si este de initiva. Competenta de ultima instanta a !udecatoriei. %ata de art.0& pct.3, !udecatoria solutioneaza caile de atac impotriva +otararilor autoritatilor administratiei pu$lice cu activitate !urisdictionala si in alte cazuri prevazute de lege. In acest caz, !udecatoria ace un control !udecatoresc asupra acestor +otarari, spre deose$ire de controlul !udiciar pe care il ace instanta de apel sau de recurs si care are ca o$iect +otarari !udecatoresti. Botararea pe care o pronunta !udecatoria in ultima instanta asupra acestor cai de atac se numeste sentinta si nu poate i atacata cu apel, ci numai cu recurs. .udecatoria !udeca orice alte cereri, cu conditia sa ie date prin lege in competenta ei, cum ar i* a$tinerea - recuzarea !udecatorilor de la !udecatorie, indreptarea, lamurirea,

completarea propriilor +otarari, contestatia in anulare - revizuirea impotriva propriilor +otarari, contestatia privind tergiversarea procesului cand procesul este pe rolul !udecatoriei, contestatia la e"ecutare propriu-zisa, contestatia la titlu pentru lamurirea intelesului intinderii si aplicarii dispozitivului propriilor +otarari, 2ec+estrul !udiciar, sec+estrul asigurator, ordonanta presedintiala, in acele cazuri in care cererea privitoare la ond este de competennta de prima instanta a !udecatoriei, plangerile impotriva actelor notariale, plangeri impotriva re uzului e"ecutorului !udecatoresc de a savarsi acte de e"ecutare silita. Botararile pe care le pronunta !udecatoria in aceste materii vor i supuse cailor de atac prevazute pentru iecare materie in parte. Competenta materiala a tri$unalului 5ri$unalul !udeca in prima instanta, in apel, in recurs si orice alte cereri date prin lege in competenta sa. Cat priveste competenta de prima instanta, tri$unalul este instanta de drept comun pentru ca potrivit art.0/ pct.1, !udeca in prima instanta toate procesele si cererile, cu e"ceptia celor date prin lege in competenta altor instante. prin urmare, ori de cate ori prin lege nu este sta$ilita competenta unei anumite instante, cererea tre$uie adresata tri$unalului. Cu titlu de e"emplu, tri$unalul !udeca in prima instanta procesele si cererile privind navigatia civila si activitatea in porturi, procesele si cererile in materie de contencios administrativ si iscal, cererile in materie de proprietate intelectuala, cererile in materie de e"propriere intemeiate pe 3egea 33-100&, cererile privind con lictele de munca si asigurarile sociale, cereriile privind prote!area drepturilor nepatrimoniale, cererea privind declararea !udecatoreasca a mortii si cererea de anulare a +otararii de declarare !udecatoreasca a mortii, cererea privind repararea pre!udiciilor cauzate prin erori !udiciare, cererea prin care procurorul solicita des iintarea in tot - in parte a inscrisului alsi icat. Ca instanta de apel, tri$unalul !udeca apelul impotriva +otararilor pronuntate de !udecatorie in prima instanta, iar ca instanta de recurs, recursul impotriva +otararilor pronuntate de !udecatorie in ultima instanta sau in acele materii in care +otararea este suscepti$ila numai de recurs. ,lte cereri date prin lege in competenta sa* a$tinerea - recuzarea !udecatorilor de la tri$unal, precum si a$tinerea - recuzarea !udecatorilor de la !udecatorie :cand din cauza a$tinerii - recuzarii nu se poate alcatui completul la !udecatorie;, stramutarea pe motiv de rudenie sau a initate de la o !udecatorie din raza sa teritoriala, con lictul de competenta intre doua !udecatorii din raza sa sau con lictul dintre o !udecatorie din raza sa si un organ cu activitate !urisdictionala, indreptarea, lamurirea, completarea propriilor +otarari, contestatia in anulare si revizuirea impotriva propriilor +otarari, sec+estrul !udiciar, sec+estrul asigurator, ordonanta presedintiala atunci cand cererea asupra ondului este de competenta de prima instanta a tri$unalului, cererile intemeiate pe dispozitiile legii 10-2001. Cat priveste competenta materiala a curtii de apel, si ea !udeca in prima instanta ca instanta de apel, ca instanta de recurs, precum si orice alte cereri date prin lege in competenta sa. Curtea de apel !udeca in prima instanta numai in materie de contencios administrativ si iscal, ca instanta de apel !udeca apelul impotiva +otararilor date de

tri$unal in prima instanta, iar ca instanta de recurs, recursul impotriva +otararilor date de tri$unal in apel si in alte materii in care +otararea tri$unalului nu este suscepti$ila de apel. Cat priveste alte cereri pe care le !udeca curtea de apel* con lictul de competenta intre doua tri$unale din raza sa teritoriala, intre o !udecatorie si un tri$unal din raza sa teritoriala si con lictul dintre un ti$unal din raza sa teritoriala si un organ cu activitate !urisdictionala, cererea de stramutare pe motiv de rudenie de la un tri$unal din raza sa teritoriala si cererea de stramutare pe motiv de $anuiala legitima de la o !udecatorie sau tri$unal din raza sa teritoriala, a$tinerea - recuzarea !udecatorilor de la curtea de apel, precum si a$tinerea - recuzarea !udecatorilor de la un tri$unal din raza sa daca din pricina a$inerii - recuzarii nu s-a putut alcatui complet, indreptarea, lamurirea sau completarea propriilor +otarari, contestatia in anulare sau revizuirea impotriva propriilor +otarari, contestatia privind tergiversarea procesului cand procesul este pe rolul curtii de apel. Curs 10 pc - 11.12.2013 Competenta materiala a ICC. %ata de dispozitiile art.07, instanta suprema !udeca in recurs,recurs in interesul legii :9I3;, !udeca cererile privind darea unei +otarari preala$ile pentru dezlegarea unei c+estiuni de drept precum si orice alte cereri date prin lege in competenta sa. Ca instanta de recurs, instanta suprema !udeca recursul impotriva +otararilor date in prima instanta de curtea de apel, precum si recursul impotirva +otararilor date in apel de curtea de apel. Cat priveste 9I3, alaturi de darea +otararii pentru dezlegarea unor c+estiuni de drept, are valoarea unei proceduri necesare sa asigure o !urisprudenta unitara la nivelul tuturor instantelor din 9omania. Prin urmare, 9I3 nu este o cale de atac. ,tunci cand constata ca o anumita pro$lema de drept a ost interpretata sau aplicata di erit de catre instantele !udecatoresti, procurorul general al parc+etului de pe langa instanta suprema, din o iciu sau la cererea ministrului !ustitiei, colegiul de conducere al instantei supreme, colegiile de conducere ale curtilor de apel, precum si ,vocatul Poporului au indatorirea :nu acultatea, au o$ligatia; sa ceara instantei supreme sa se pronunte asupra pro$lemei de drept care a ost interpretata di erit de catre instantele !udecatoresti. ,sadar, legitimare procesuala in declansarea 9I3 au numai aceste categorii de persoane, niciodata partile in mod direct si nici instantele in mod direct, ci numai prin intermediul colegiilor de conducere ale curtilor de apel. 9I3 este solutionat de un complet alcatuit din 2/ de !udecatori. Completul care este prezidat de presedintele instantei supreme sau, in lipsa acestuia, de unul dintre vicepresedinti, este compus cu cei & presedinti ai sectiilor instantei supreme si 20 de !udecatori, din care 1& !udecatori de la sectia interesata in solutionarea c+estiunii de drept respective si cate 2 de la celelalte sectii. ,tunci cand c+estiunea de drept intereseaza mai multe sectii, ceea ce se intampla de regula atunci cand recursul vizeaza o c+estiune de drept procesual civil, atunci numarul !udecatorilor de la iecare sectie care vor ace parte din complet se determina de catre presedintele sau in lipsa acestuia de catre vicepresedintele instantei supreme. In cazul in care c+estiunea de drept ce ormeaza o$iectul 9I3-ului nu intra in competenta niciunei sectii a instantei supreme, completul este prezidat de catre

presedintele instantei supreme si in compunerea lui intra cei & presediinti ai sectiilor instantelor supreme si cate / !udecatori de la iecare sectie. In acest caz, presedintele instantei supreme va desemna cate un raportor din iecare sectie. De pilda, instanta suprema nu !udeca niciodata in materie de con licte de munca, in aceasta situatie, compunerea este alcatuita in acest mod. In toate celelalte cazuri, cand pro$lema de drept intereseaza una din ......instantei supreme, se desemenaza 3 !udecatori raportori. Pentru intocmirea raportului, !udecatorii raportori vor evidentia solutiile di erite date de instante in raport de +otararile !udecatoresti care in mod o$ligatoriu tre$uie sa ie ane"ate cererii de 9I3, mentioneaza apoi opinia celui care a declansat aceasta procedura, punctul de vedere al doctrinei asupra acelei c+estiuni de drept si apoi e"prima propriul lor punct de vedere in inalul raportului tre$uind sa ie acut un proiect de minuta, de solutie pe care o propun in interpretarea c+estiunii de drept respective. 3egiuitorul a simtit nevoia sa insereze in cod aptul ca raportorii nu sunt incompati$ili, ceea ce inseamna ca, desi inainte de momentul deli$erarii ei intocmesc proiectul de minuta, ceea ce poate ec+ivala cu o antepronuntare, pot participa la dez$ateri. 2edinta este convocata de catre presedintele completului cu cel putin 20 de zile inainte de termen, moment in care se comunica tuturor !udecatorilor din complet raportul. 3a sedinta se va prezenta cel care a declansat aceasta procedura pentru a sustine 9I3 si este o$ligatorie participarea tuturor !udecatorilor din complet, care de asemenea sunt o$ligati sa se pronunte, ne iind admisi$ila a$tinerea. Completul se pronunta asupra 9I3-ului in cel mult 3 luni de la data inregistrarii cererii printr-o decizie care nu are niciun el de in luenta asupra +otararilor !udecatoresti e"aminate si asupra situatiei partilor vizate de acele +otarari. ,sta inseamna ca raporturile !uridice de initiv sta$ilite prin +otararile e"aminate in aceasta procedura nu vor i reanalizate pe temeiul deciziei date asupra 9I3-ului. Decizia tre$uie sa ie motivata in cel mult 30 de zile de la darea solutiei si se pu$lica in #.O parteaI in cel mult 1/ zile de la data redactarii :motivarii;. Din momentul pu$licarii, decizia este o$ligatorie pentru toate instantele, ast el incat din acest moment, toate instantele vor interpreta te"tul de lege respectiv numai in sensul acut prin decizia data asupra 9I3-ului. Cat priveste darea +otararii preala$ile pentru dezlegarea unor c+estiuni de drept, daca in cursul !udecatii, un complet de !udecata de la instanta suprema, de la curtea de apel sau de la tri$unal care !udeca in ultima instanta, constata ca e"ista o c+estiune de drept de solutioonarea careia depinde !udecata iin ond a procesului, c+estiunea este noua si instanta suprema nu s-a mai pornuntat asupra ei si nici nu ormeaza o$iectul unui 9I3 in curs de solutionare, va sesiza instanta suprema pentru ca aceasta sa dea o rezolvare de principiu pro$lemei de drept respective. 9ezulta asadar ca niciodata !udecatoria, c+iar daca !udeca in ultima instanta, nu poate sa declanseze aceasta procedura. ,poi, o$iectiul acestei proceduri il constituie o c+estiune de drept necesara pentru dezlegarea in ond a procesului, prin urmare o c+estiune de drept material si nu de drept procesual. 5oate acestea sunt conditii de admisi$ilitate a declansarii acestei proceduri. ,ceasta procedura tre$uie sa ie una noua iar instanta suprema sa nu se i pronuntat asupra ei printr-o decizie de speta data in solutionarea unui recurs ordinar, pentru ca daca instanta suprema a dezlegat acea c+estiune de drept printr-o decizie data asupra unui 9I3, oricum ea este

o$ligatorie pentru instanta si nici nu mai poate i considerata noua. In ine, tre$uie ca acea c+estiune de drept sa nu i ost dedusa instantei supreme prin procedura 9I3 care este de!a in curs. In vederea sesizarii instantei supreme, completul de !udecata pune in dez$aterea partilor necesitatea declansarii acestei proceduri, iar inc+eierea de sesizare tre$uie sa ie motivata in sensul admisi$ilitatii, aratarii de ce acel complet considera ca procedura este admisi$ila. Din momentul sesizarii instantei suprme, !udecata in procesul in care s-a +otarat declansarea procedurii, se suspenda in mod o$ligatoriu. Primind inc+eierea, instanta suprema o pu$lica pe pagina sa de internet pentru ca toate instantele sa ai$a posi$ilitatea sa vada ca a ost declansata procedura in legatura cu acea c+estiune de drept. 5oate celelalte instante :care si ele sunt con runtate cu acea c+estiune de drept;, au posi$ilitatea sa suspende !udecata :nu o$ligatia;. Completul este prezidat de catre presedintele sectiei corespunzatoare care intereseaaza c+estiunea de drept respectiva, caruia i se alatura 12 !udecatorii din sectie. In cazul in care c+estiunea de drept nu intra in competenta instantei supreme sau intereseaza mai multe sectii ale instantei supreme, completul este prezidat de catre presedintele instantei supreme sau in lipsa acestuia, de catre unul dintre vicepresdinti, si li se alatura presedintii sectiilor vizate de c+estiunea de drept si cate / !udecatori din iecare sectie. Presedintele completului va desemna aleatoriu ca si in cazul 9I3-ului, cate un !udecator din iecare sectie pentru a intocmi raportul. In aceasta procedura, spre doese$ire de 9Il, raportul se comunica partiilor, care au posi$ilitatea sa-si e"prime punctul de vedere asupra lui in cel mult 1/ zile de la data comunicarii numai prin avocat - consilier !uridic, dupa caz. Prin urmare, nu partile personal. Dez$aterea sesizarii nu se ace insa in sedinta pu$lica iar partile nu se citeaza. Completul se pronunta in cel mult 3 luni de la data inregistrarii cererii si pronunta o decizie care de asemenea tre$uie sa ie motivata, redactata in cel mult 30 de zile de la darea solutiei si pu$licata in #.O . In cel mult 1/ zile de la data redactarii. 2olutia este o$ligatorie pentru instanta care a declansat procedura inca din ziua pronuntarii sale, iar pentru toate celelalte instante de la data pu$licarii in #onitorul O icial. Cat priveste alte cereri pe care le !udeca instanta suprema, cu titlu de e"emplu* con lictul de competenta intre doua instante pentru care este instanta superioara comuna, precum si con lictul de competenta intre o curte de apel si un organ cu activitate !urisdictionala. Cererea de stramutare de la o curte de apel, a$tinerea-recuzarea !udecatorilor de la instanta suprema, precum si a$tinerea - recuzarea !udecatorilor de la curtea de apel, atunci cand din cauza a$tinerii - recuzarii nu se poate alcatui complet, indreptarea, lamurirea, completarea propriilor +otarari, contestatia in anulare - revizuirea impotriva propriilor +otarari. 3a instanta suprema unctioneaza si completul de / !udecatori care !udeca recursul impotriva +otararilor C2# in materie disciplinara, precum si recursul viizand incidente procedurale care au aparut pe parcursul !udecatii la sectiile instantei supreme. In ine, instanta suprema se intruneste in sectii unite :toti !udecatorii de la toate sectiile; pentru a se pronunta asupra sc+im$arii propriei !urisprudente si pentru a se pronunta asupra necesitatii sesizarii Curtii Constitutionale asupra e"ceptiei de neconstitutionalitate a legilor inainte de promulgare.

9egulile de determinare a valorii o$liectului litigiului necesare pentru sta$ilirea competentei materiale Ceea ce intereseaza este valoarea capatului principal de cerere. In determinarea competentei, nu se tine seama de valoarea cererilor accesorii privitoare la do$anzi, ructe, c+eltuieli, sume care devin scadente pe parcursul procesului. ,sta inseamna ca valoarea cererilor accesorii, dupa cum si valoarea cererilor incidentale, nu se cumuleaza cu valoarea cererii principale pentru ca in raport de suma totala sa se determine competenta. 2olutia este ireasca intrucat valoarea acestor cereri accesorii depinde de durata procesului ori determinarea competentei se ace in limine litis, adica la de$utul procesului. Pe de alta parte, ata de dispozitiile art.123, cererile accesorii si incidentale sunt de competenta instantei competente sa !udece cererea principala. In cazul in care paratul sau c+iar instanta contesta valoarea capatului principal de cerere, valoarea va i determinata pe $aza de inscrisuri si in raport de sustinerile partilor, ne iind admisi$ila administrarea pro$ei cu e"pertiza pentru ca ar duce la tergiversarea procesului. In cazul in care sunt ormulate mai multe capete de cerere principale si intre acestea nu e"ista niciun el de legatura, determinarea competetei se ace in raport cu valoarea, natura sau o$iectul iecarui capat de cerere si daca este cazul, se va dispune dis!ungerea acestor capete de cerere si declinarea catre instanta corespunzatoare. In cazul in care capetele principale de cerere sunt intemeiate pe un titlu comun sau pe cauze di erite dar care necesita !udecata lor impreuna, competenta pentru !udecata tuturor capetelor de cerere se va ace in avoarea instantei mai mare in grad. Daca mai multi reclamanti c+eama in !udecata acelasi parat in temeiul unor raporturi !uridice distincte, determinarea competentei se va ace in unctie de valoarea, natura, o$iectul iecarui raport !uridic in parte. 3a el se va proceda in cazul in care unul mai multi reclamanti c+eama in !udecata mai multi parati in temeiul unor raporturi !uridice di erite. Daca se cere e"ecutarea unui contract sau a unui alt act !uridic, pentru determinarea competentei se va tine cont de valoarea o$iectului contractului ori, daca este cazul, de valoarea partii din contract deduse !udecatii. 3a el se va proceda in cazul in care se cere anularea, rezolutiunea - rezilierea unui contract, c+iar daca nu se cere repunerea partilor in situatia anterioara, precum si in cererile in constatare. Cererea prin care s-ar solicita repunerea in situatia anterioara nu este de natura sa in luenteze competenta dupa valoare pentru ca aceasta este o cerere accesorie. ,celeasi reguli sunt aplica$ile si in cererile privitoare la contractele de locatiune sau de leasing, precum si atunci cand se cere predarea - restituirea $unului inc+iriat sau arendat, cand se va tine cont de valoarea c+iriei sau valoarea anuala a arendei. In cazul in care reclamant introduce o cerere privitor la plata partiala a unei creante, va i luata in considerare valoarea pretinsa de catre reclamant ca iind e"igi$ila. In cazul prestatiilor succesive, cand nu este determinata durata dreptului, valoarea se determina in unctie de valoarea prestatiei anuale datorate.

In cazul cererilor privitoare la drepturi reale imo$iliare se tine cont de valoarea impoza$ila sta$ilita potrivit legislatiei iscale. In cazul in care imo$ilul nu este inregistrat, competenta se determina in unctie de valoarea capatului principal de cerere. In materie de mostenire, pentru determinarea valorii masei succesorale nu se scad datoriile si sarcinile succesiunii, in asa el incat...... Ca regula generala pentru toate cazurile in care competenta materiala se det in ...o$iectul...Daca pe parcursul procesului, valoarea o$iectului litigiului scade - creste, se modi ica, noua valoare nu va atrage o noua competenta, prin urmare nu se va dispune declinarea de competenta in unctie de noua valoare. Competenta teritoriala Competenta teritoriala de drept comun se determina in raport de instanta domiciliului - sediului paratului. Ca si in cazul competentei materiala, si de aceasta data eventuala sc+im$are a domiciliului - sediului paratului pe parcursul procesului nu atrage declinarea competentei catre noua instanta. Daca reclamantul nu cunoaste domiciliul - sediul paratului, cererea se va introduce la instanta resedintei - reprezentantei paratului, iar daca nici acestea nu sunt cunoscute, dupa caz, la instanta domiciliului- resedintei, a sediului - reprezentantei reclamantului. De la aceasta regula a competentei teritoriala de drept comun e"ista 2 e"ceptii, competenta teritoriala alternativa si e"clusiva. Competenta teritoriala alternativa In a ara de cele 0 situatii inscrise in art.113, cand competenta este alternativa intre instanta domiciliului - sediului paratului si instanta indicata in oricare dintre aceste 0 puncte, competenta teritoriala este alternativa in urmatoarele cazuri* -daca este c+emata in !udecata o p.!ur. de drept privat care are dezmem$raminte, cererea poate i adresata si instantei dezmem$ramantului ara personalitate !uridica pentru o$ligatii care urmeaza sa se e"ecute in acel loc sau care izvorasc din acte inc+eiate si apte savarsite prin reprezentant. -cererea impotriva unei entitati ara personalitate !uridica poate i introdusa la instanta competenta pentru persoana careia i s-a incredintat conducerea asociatiei entitatii, iar daca nu e"ista o ast el de persoana, la instanta competenta pentru oricare dintre asociati. -cererea impotriva statului - a unei alte persoane !uridice de drept pu$lic se intoduce la instanta domiciliului - sediului reclamantului sau la instanta sediului paratului. -daca sunt c+emati in !udecata mai multi parati, cererea poate i intodusa la instanta domiciliului oricaruia dintre parati, iar daca printre parati sunt si o$ligati accesorii, cererea se intoduce la instanta domiciliului oricaruia dintre de$itorii principali. -daca se constata ca unul dintre parati este c+emat in !udecata in mod ictiv numai pentru ca in raport cu el sa ie aleasa instanta competenta, e"ceptia de necompetenta poate i invocata de oricare parat pana la primul termen de !udecata inaintea primei instante.

-cererile de competenta instantei de tutela si amilie se adreseaza instantei de la domiciliul - resedinta persoanei ocrotite daca se introduce o cerere pentru autorizarea savarsirii unui act !uridic cu privire la un imo$il, poate i investita si instanta loculuui situarii imo$ilului. -in materie de asigurare, cererile privitoare la despagu$iri pot i introduse si la instanta domiciliului - sediului asiguratului locului unde se a la $unurile asigurate sau instanta locului unde s-a produs aptul asigurat. In toate cazurile, alegerea de competenta inc+eiata inainte de producerea riscului asigurat :pagu$ei; este socotita ca nescrisa. In materia asigurarii o$ligatorii de raspundere civila, tertul vatamat poate introduce cererea si la instanta domiciliului-resedintei sale. In toate aceste cazuri de competenta teritoriala alternativa, alegerea instantei o ace reclamantul si odata acuta, nu mai poate i contestata nici de catre parat si nici de catre instanta investita.

2eminar PC - 0&.12.2013 2peta 1. Prin cererea inregistrata pe rolul 5ri$unalului Constanta, creditoarea 2C C 2, #angalia a solicitata in contradictoriu cu de$itoarea D autorizarea vanzarii navei C proprietatea de$itoarei. In vederea realizarii creantei de 61.000 de dolari, creanta pe care creditoarea o are impotriva de$itoarei, in temeiul unei decizii a Curtii de apel Constanta. 5ri$unalul Constanta, sectia maritima si luviala, a admis cererea reclamantului. Impotriva sentintei a declarat apel parata. ,ceasta a sustinut ca nava nu a ost corect evaluata atunci cand s-a dispus autorizarea vanzarii ei. 5otodata, apelanta a solicitat introducerea in cauza a #in. %inantelor Pu$. in calitate de titular al dreptului de proprietate asupra navei. Ce va decide instanta de apel cu privire la cererea de introducere in cauza a #%P@ -cererea de aratare a dreptului este ormulata tardiv in calea de atac. Cu prile!ul discutarii admisi$ilitatii in principiu va respinge cererea de aratare a titularului dreptului ca inadmisi$ila, cu 2 motive* nu este respectat termenul de ormulare a cererii, iind depusa direct in apel, ori aceasta cererea putea i ormulata numai odata cu intampinarea in ata primei instante, iar daca intampinarea nu era o$ligatorie, cel mai tarziu la primul termen de !udecata? este ormulata intr-o actiune prin care se pretinde un drept de creanta, iar nu un drept real. 2peta 2. Prin cererea inregistrata la !udecatoria 2ectorului 2, ,I a c+emat in !udecata pe E8 cu domiciliul in sectorul 2, solicitand rezolutiunea contractului de vanzare inc+eiat cu paratul. In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca a inc+eiat cu paratul un contract de vanzare avand ca o$iect imo$ilul situat in Eucuresti sect.1. 9eclamantul a mai aratat ca paratul nu a platit pretul stipulat la termenul i"at in cuprinsul contractului. In cadrul pro$elor solicitate, paratul E8 a depus la dosar un contract de vanzare prin care instraina imo$ilul lui 2D. 3a termenul urmator, reclamantul a ormulat o cerere de c+emare in !udecata a altei persoane intemeiata pe dispozitiile

art.6= CPC prin care a solicitat introducerea in cauza a lui 2D si anularea contractului de vanzare inc+eiat intre acesta si E8. 9eclamantul a motivat ca 2D, prin aptul ca a cumparat imo$ilul de la E8, este o persoana care poate pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul, adica dreptul de proprietate asupra imo$ilului in cauza. Instanta a dispus citarea in cauza a lui 2D. 3a termenul urmator, E8 a solicitat instantei sa respinga cererea de c+emare in !udecata a altor persoane ormulata de reclamant deoarece aceasta nu intruneste conditiile prevazute de art.6= CPC. ,nalizati daca cererea ormulata de reclamant intruneste conditiile prevazute pentru c+emarea in !udecata a altor persoane. -nu sunt intrunite conditiile intrucat tertul nu ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul, prin cererea de c+emare in !udecata a altor persoane reclamantul urmareste con erirea calitatii de parat tertului, pozitie procesuala insa incompati$ila cu cererea de c+emare in !udecata a altor persoane. 2peta 3. ,O si ,C soti au ormulat o cerere in rezolutiunea contractului de intretinere inc+eiat cu CI, sustinand nee"ecutarea o$ligatiilor de intretinere asumate de acesta prin contract. Cererea de c+emare in !udecata a ost semnata de ,C pentru sine si in numele sotiei ,O, ara a depune procura !udiciara. Prin intampinare CI a invocat e"ceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant a lui ,C in ceea ce o priveste pe reclamanta ,O. Cum va proceda instanta@ ,rgumentati. -reclamantul :sotul; tre$uia sa depuna o procura pentru reprezentarea sotiei. Instanta amana cauza si da posi$ilitatea complinirii acestei lipse procedurale. Instanta va acorda un termen pentru acoperirea neregularitatii procedurale vizand dovada calitatii de reprezentant a sotiei. Daca la termenul urmator nu se acopera neregularitatea, cererea se va anula pentru lipsa calitatii dovezii de reprezentant. In procesul civil, partile putand sasi e"ercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant, in cazul reprezentarii conventionale, mandatarul neavocat isi dovedeste calitatea printr-o procura autentica. 2peta &. ,2 a c+emat in !udecata pe '8. .udecata cauzei a ost suspendata pentru ca a intervenit decesul reclamantului. Cauza a ost repusa pe rol la cererea ormulata de avocatul %3, care il reprezentase pe reclamant, care a indicat si numele mostenitorilor lui ,2, pentru a i introdus in proces. 3a termenul i"at dupa repunerea pe rol a cauzei, s-au prezentat paratul si mostenitorii lui ,2, asistati de avocatul %3. Paratul a invocat lipsa calitatii de reprezentant a avocatului %3 ata de mostenitorii lui ,2. Paratul a aratat ca mandatul acordat de ,2 a incetat la moartea acestuia con orm art.== )CPC, iar un contract de asistenta !udiciara nu a mai ost inc+eiat intre mostenitorii lui ,2 si avocatul %3. Ce va decide instanta cu privire la e"ceptia invocata de parat@ -instanta va respinge lipsa dovezii calitatii de reprezentant ca neintemeiata :ne ondata; deoarece mandatul nu inceteaza prin moartea mandantului ci el dainuieste pana la retragerea de catre mostenitori. Prin urmare, daca mostenitorii nu l-au retras, nu mai era nevoie de inc+eierea unui nou mandat intre succesorii paratului si avocat. 2eminar PC - 11.12.2013

2peta 1. Prin cererea de c+emare in !udecata, parc+etul de pe langa !udecatoria sect.3 a solicitat instantei civile sa des iinteze inscrisul intitulat testament. In motivarea cererii s-a aratat ca parc+etul a ost sesizat de catre ,D cu o plangere prin care se arata ca numitul 8), olosindu-se de un inscris als, pretinde ca este legatar universal al de unctului ,P, ormuland mai multe cereri in !ustitie in aceasta calitate. In urma cercetarilor e ectuate, a rezultat ca inscrisul denumit testament de care s-a prevalat 8) era un als, dar nu a ost posi$ila trimiterea in !udecata a lui 8) deoarece a intervenit decesul acestuia. 9eclamantul a aratat ca, desi actiunea pu$lica s-a stins, alsul se poate cerceta de instanta civila prin orice mi!loace de pro$a. Instanta a respins actiunea ca iind ormulata de o persoana ara calitate procesuala activa. Care este termenul de e"ercitare a apelului de catre reclamant@ ,nalizati legalitatea +otararii instantei. -art.&6= :&; - 30 de zile de la comunicare. -art.2&/ :1; lit.c ind.1 din CPP care spune ca prin ordonanta de incetare a umaririi penale:'P; se dispune si asupra sesizarii instantei civile competente cu privire la des iintarea totala - partiala a unui inscris. De asemenea, art.2&0 :2; cu art.22= :6; teza inala CPP prevad ca dispozitiile art.2&/:1; lit. C.ind.1 sunt aplica$ile si in cazul in care procurorul dispune neinceperea 'P sau scoaterea de su$ 'P. ("ista un 9I3, decizia 2-2011 pronuntata de ICC. care a sta$ilit* procurorul are legitimare procesuala activa de a ormula actiunea civila pentru des iintarea in tot-in parte a unui inscris alsi icat atunci cand actiunea penala s-a stins in aza de 'P printr-o solutie de netrimitere in !udecata. -solutia instantei este gresita, instanta de apel admite apelul, anulam +otararea.