12.02.

2014
Competenta teritoriala exclusiva
este exclusiva in cererile privitoare la imobile, in materie de succesiune, in
cererile privitoare la societati, in cererile in materia insolventei sau concordatului
preventiv, in cererile indreptate impotriva unui consumator si in cererile privitoare
la personae.
Cererile privitoare la imobile
Fata de art. 117, cererea privitoare la drepturi reale imobiliare este de competenta
instantei in circumscriptia careia se afla imobilul.
Aceasta regula este aplicabila si in materia actiunilor posesorii, in materie de
granituire, ingradiri aduse dreptului de proprietate, precum si in cererile de imparteala
judiciara a unui imobil, cu conditia ca starea de indiviziune sa nu rezulte din succesiune.
Competenta teritoriala este exclusiva numai daca reclamantul tinde sa valorifice un
drept real cu privire la imobil pentru ca actiunile personale imobiliare sunt de competenta
alternativa a instantelor prevazute la art. 113, pct 3-, iar daca cererea nu se incadreaza
in situatiile reglementate prin aceste texte, competenta teritoriala se determina potrivit
normelor de drept comun in materie.
!n situatia in care imobilul este situat in circumscriptiile mai multor instante, va fi
sesizata instanta in raza careia domiciliaza sau isi are resedinta paratul, daca figureaza
printre aceste instante. "ste obligatoriu in acest caz sa fie sesizata instanta de la
domiciliul sau resedinta paratului. #umai daca paratul nu are domiciliul sau resedinta in
circumscriptiile acestor instante, la alegerea reclamantuui poate fi sesizata oricare dintre
instante $ competenta alternativa.
Cererile in materie de mostenire
%ana la iesirea din indiviziune, sunt de competenta instantei ultimului domiciliu al
defunctului.
&upa iesirea din indiviziune, nu se mai poate vorbi despre o masa succesorala, se
produce confuziunea patrimoniului succesorului, 'unurile dobandite prin succesiune, asa
incat, dupa acest moment, orice cerere se va adresa instantei determinate conform
regulilor de dr comun.
!ntereseaza domiciliul nu cum este definit in lege (locuinta declarata de parte), ci
intereseaza locul unde defunctul a locuit efectiv si a gospodarit efectiv, pornindu-se de la
prezumtia ca in acest loc se afla cele mai multe sau cele mai importante dintre bunurile
sale, documentele legate de succesiune, astfel incat probatoriul sa poata fi administrat cu
mai multa usurinta.
!n conditiile art 11*, (in materie de mostenire pana la iesirea din indiviziune sunt de
competenta exclusiva a instantei celui din urma domiciliu al defunctului) enumera 3
categorii de actiuni +
Cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare. &e
pilda, anularea testamentului $ cererea prin care legatarul universal cere
mostenitorilor rezervatari sa il puna in posesie
Cererile privitoare la mostenire si la sarcinile acesteia, precum si cererile
privitoare la pretentiile pe care succesorii le-ar avea unul impotriva
celuilalt(trebuieintrodus la ultimul domiciului al defunctului - petitia de ereditate,
raportul donatiilor, reductiunea liberalitatilor excesive, iesirea din indiviziune,
cereri privitoare la pasivul succesoral, inclusiv acela legat de c,etuielile facute cu
inmormantarea si pomenile ulterioare)
Cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva unuia dintre
mostenitori sau impotriva executorului testamentar
!n cazul in care, printr-o singura cerere sunt aduse in discutie inaintea instantei,
mai multe succesiuni desc,ise succesiv, cererea va putea fi adresata instantei de la
ultimul domiciliu al oricaruia dintre defuncti.
&aca in masa succesorala se afla un imobil care nu este situat in circumscriptia
instantei ultimului domiciliu al defunctului, cererea cu privire si la acest imobil se
va adresa instantei ultimului domiciliu al defunctului si nu instantei locului
situarii imobilului
Cereri in materie de societati
!ndiferent de tipul societatii, cererile pana la sfarsitul lic,idarii in fapt- dupa caz al
radierii din .egistrul Comerului sunt de competenta instantei in circumscriptia careia
societatea isi are sediul.
/extul acopera numai ipoteza litigiului dintre asociati sau societari intre ei- a litigiilor
intre societari si societate, pt ca daca societatea actioneaza in judecata o terta
persoana-societatea este c,emata in judecata se revine la regula de drept comun.
Cererile in materia insolventei sau concordatului preventiv
sunt de competenta exclusiva a /ribunalului in circumscriptia caruia isi are sediul
debitorul. 0bservam ca textul stabileste nu numai o regula de competenta
teritoriala , ci si o regula de competenta materiala pt ca e competent /ribunalul.
Cererile indreptate impotriva unui consumator
sunt de competenta instantei in circumscriptia careia se afla domiciliul
consumatorului.
"ste o norma de competenta instituita in favoarea consumatorului (art 11*, pct *) $
cererile introduse de consumator impotriva profesionistului avand ca obiect anularea ,
rezolutiunea, rezilierea-execitarea unui contract, ori despagubiri pretinse de consumator,
sunt de competenta alternativa a instantei de la domiciliul sau sediul paratului sau
resedinta-domiciliul reclamantului.
!n cazul in care consumatorul este c,emat in judecata raman aplicabile dispozitiile
art. 112 alin1 care stabileste faptul ca alegerea de competenta poate fi facuta numai dupa
nasterea dreptului la despagubiri.
122 alin 1 $ alegerea de competenta poate fi facuta numai dupa nasterea dreptului a
despagubiri.
0 clauza compromsorie inscrisa in contract inainte de nasterea dreptului la
despagubiri, este socotita ca nescrisa - nu va produce niciun efect.
Cererile legate de persoane $ deoarece, in conditiile art 112 alin 1, partile pot
conveni asupra instantei competente atunci cand este vorba despre drepturi de care pot sa
dispuna. Cum partile nu pot sa dispuna de drepturile legate de persoane, inseamna ca, in
acest tip de litigii, norma inscrisa in art 137, este imperativa $ cererea pt constatarea
nulitatii casatoriei, cea privitoare la recunoasterea de paternitate,maternitate, contestarea
acestor cereri (in general, referitoare la starea civila)
Neregularitatile procedurale sunt :
Exceptia de necompetenta
Conflictele de competenta
Conexitatea
Litispendenta
Stramutarea pricinilor
elegarea instantelor.
Exceptia de necompetenta
#ecompetenta poate sa fie de oridine publica sau de ordine privata.
"ste de ordine publica
1. necompetenta generala cand cererea nu este de competenta instantelor
judecatoresti si, de asemenea, cand cererea nu este de competenta instantelor romane.
1. necompetenta materiala - cand cererea este de competenta unei instante de alt
grad
3. necompetenta teritoriala $ cand partile nu pot inlatura necompetenta $
competenta teritoriala exclusiva.
!n toate celelalte cazuri (in caz de necompetenta materiala reativa), necompetenta
este de ordine privata. #ecompetenta poate fi invocata prin intermediul exceptiei sau al
cailor de atac. "xeceptia de necompetenta poate fi invocata numai in cursul procesului,
niciodata printr-o cerere introductiva de instanta. %rin cererea de apel sau cererea de
recurs, atunci cand este criticata ,otararea pentru necompetenta, nu se invoca exceptia de
necompetenta si sunt formulate motive de apel, de recurs, legate de necompetenta.
"xceptia de necompetenta este din punct de vedere al obiectului sau o exceptie de
procedura pentru ca pune in discutie competenta.
In functie de scopul urmarit prin invocarea sa, exceceptia poate fi +
- dilatorie-daca tinde la declinarea competentei
-peremptorie ori dirimanta, daca tinde la respingerea cererii.
In functie de caracterul normei care reglementeaza competenta, exceptia este +
- absoluta - in cazul necompetentei de ordine publica
-relativa-in cazul necompetentei de ordine privata.
"xceptia de necompetenta poate fi invocata astfel +
Necompetenta generala poate fi invocata de oricare dintre parti sau de instante din
oficiu, in orice stare a procesului, inclusiv direct, pe caile de atac
Necompetenta materiala poate fi invocata de oricare dintre parti, ceea ce
inseamna inclusiv de catre reclamant sau de instanta din oficiu, numai pana la
primul termen de judecata in fata primei instante, termen la care partile sunt legal
citate.
4a primul termen de judecata la care partile sunt legal citate inaintea primei
instante, instanta trebuie sa puna in dezbaterea partilor problema competentei sale
generale, materiale si teritoriale, si sa arate, daca este cazul, motivele pentru care
apreciaza ca este competenta.
Aceasta inc,eiere esteinterlocutorie, ceea ce inseamna ca instanta nu mai poate
reveni asupra solutiei pe care o cuprinde inc,eierea.
!n mod exceptional, daca pentru determinarea competentei, este nevoie de
lamuriri suplimentare ori de administrarea unor probe suplimentare, fata de
inscrisurile care exista deja la dosar, instanta poate sa acorde un singur termen in
acest scop
Exceptia de necompetenta teritoriala relativa poate fi invocata numai de catre
parat prin intampinare depusa in termen.
&aca paratul nu invoca exceptia necompetentei teritoriale relative sau invoca
exceptia prin intampinare, dar nu depune intampinarea in cel mult 1 zile de la
data cand a primit copia cererii de c,emare in judecata, este decazut din dreptul
de a mai pune in discutie ulterior problema competentei teritoriale relative.
Codul spune ca, in situatiie in care necompetenta este de ordine privata,
reclamantul nu poate invoca excceptia de necompetenta.
#u se poate crea un conflict de competenta cu !nstanta 5uprema, ceea ce
inseamna ca ,otararea de declinare a competentei pronuntata de instanta suprema este
obligatorie pentru instanta investita, aceasta nemaiputand pune in discutie competenta sa.
!nstanta trebuie sa determine instanta sau organul cu sau fara activitate
jurisdictioanala considerat competent.
!n cazul in care instanta respinge cererea de necompetenta, ramanand competenta
sa solutioneze litigiul, inc,eierea poate fi atacata numai o data cu fondul.(cu ,otararea
finala)
&aca instanta admite exceptia si declina competenta in favoarea unei alte instante
sau organ cu activitate jurisdictioanala din afara sistemului instantelor, ,otararea nu este
supusa niciunei cai de atac. &osarul se trimite de indata instantei sau organului in
favoarea carora s-a declinat competenta.
&aca instanta respinge cererea ca inadminisibila pentru ca este de competenta
unui organ al statului fara activitate jurisdictionala sau respinge cererea ca nefiind de
competenta instantelor romane, ,otararea poate fi atacata cu recurs (nu si cu apel), la
instanta ierar,ic superioara. Cand norma speciala 6 tace 7, completam norma speciala cu
norma generala. .ecursul va fi atacata in 33 de zile de la data comunicarii.
Conflictele de competenta
Exista 2 categorii de competente :
Conflict po!itiv - cand doua sau mai multe instante se declara competente sa
judece aceeasi cerere
Conflict negativ $ cand instantele isi declina reciproc competenta de judecata a
unei cereri.
!n cazul unor declinari succesive, conflictul negativ apare si in cazul in care ultima
instanta declina catre oricare dintre instantele care si-au declinat anterior competenta.
!nstanta competent sa solutioneze conflictul negative-pozitiv de competent, poate sa
fie sesizata numai de catre instant inaintea careia s-a ivit conflictul si care este obligator8
sa suspende orice judecata si inainteaza dosarul pt solutionarea conflictului.
Conflictul se solutioneaza de catre instanta superioara si comuna instantelor aflate
in conflict. /rebuie verificata indeplinirea a doua cerinte +
- instanta superioara
- instanta comuna
!n cazul in care in conflict este o instanta judecatoreasca cu un organ cu acttivitate
jurisdictional ,conflictul este solutionat de catre instanta superioara instantei aflate in
conflict. Conflictul de competenta este solutionat in camera de consiliu fara citarea
partilor, printr-o ,otarare definitiva $ nu este susceptibila nici de apel, nici de recurs, doar
de contestatie in anulare sau reviziure, daca este cazul.
.egulile privitoare la exceptia de necompetenta si la conflictele de competenta se
aplica si in ipoteza in care in conflict sunt sectii sau complete specializate in cadrul
aceleasi instante. !n acest caz, conflictul va fi judecat de sectia corespunzatoare de la
instanta superioara comuna, iar in cazul in care, in conflict sunt sectii ale instantei
supreme, regulatorul de competenta este dat de completul de judecatori.
1".02.2014
#rorogarea de competenta
.eprezinta o prelungire a competentei instantei sesizate cu judecata unei cereri,
asupra unor cereri pe care, in mod obisnuit, nu le solutioneaza. !n functie de temeiul
prorogarii, putem vorbi despre prorogare+ legala, judecatoreasca si conventionala.
#rorogare legala de competenta:
Existenta pluralitatii de parati
Avand in vedere prevededrile art 111 din Cod, cererea impotriva mai multor parati
poate fi indreptata la instanta domiciliului oricaruia dintre parati. &aca printre parati sunt
si obligati accesoriu, fideiusori, cererea este de competenta instante competente pt oricare
dintre debirorii principali.
%rorogarea de competenta in aceste caz consta in aceea ca instanta de la domiciliul
unuia dintre parati care nu domiciliaza in raza sa teritoriala, desi in mod obisnui ea nu
este competenta sa judece cereri privitoare la persoana care nu domiciliaza in raza
teritoriala.
2. !n conditiile art 113 alin 1, instanta investita cu judecarea cererii principale este
competenta instantei competente pentru oricare dintre debitorii principali. %rorogarea de
competenta in acest caz consta in aceea ca instanta de la domiciliul unuia dintre parati
devine competenta sa se pronunte si in privinta paratilor care nu domiciliaza in raza ei
teritoriala, desi in mod obisnuit ea nu este competenta sa judece cereri privitoare la
persoane care nu domiciliaza in raza sa, sa se pronunte si asupra cererilor accesorii
incidentale sau aditionale, c,iar daca acestea ar fi de competenta materiala sau teritoriala
a unei alte instante. /extul nu ingaduie in mod expres prorogarea de competenta asupra
cererilor prevazute la art 113, deci asupra cererilor in materia insolventei sau a
concordatului preventiv.
%rorogarea de competenta asupra cererilor accesorii incidentale si aditionale poate
opera numai prin abatere de la competenta materiala si teritoriala, c,iar exclusiva. !n
lipsa unui text care sa ingaduie altfel, prorogarea de competenta nu poate opera cu
nesocotirea competentei generale.
/extul trebuie inteles ca permite derogarea de la normele de competenta materiala
si teritoriala exclusiva inscrisa in Codul de %rocedura Civila.
!n masura in care, printr-o lege speciala, s-ar prevedea competenta materiala sau
teritoriala a unei anumite instante, norma speciala se aplica cu prioritate, inclusiv prin
abateri de la art 113. "ste cazul, de pilda, al cererilor in materia contenciosului
administrativ care, potrivit legii 9-1339 sunt de competenta instantei de contencios
administrativ, care este /ribunalul sau Curtea de Apel.
$. !nstanta exclusiv competenta pentru una dintre parti devine potriv art 113 alin 3
exclusiv competenta pentru toate partile. %rin urmare, atunci cand competenta materiala
se determina in raport cu calitatea unei anumite parti, instanta determinata in aceste
conditii este competenta sa se pronunte si cu privire la persoanele care nu au calitatea
ceruta de lege pentru atragerea unei anumite competente. "ste cazul, de pilda, al cererii
formulate de un profesionist impotriva unui consumator, dar si impotriva altor persoane
care nu au calitatea de consumator. Cererea, in acest caz, va fi indreptata numai la
instanta domiciliului consumatorului $ competenta teritoriala exclusiva.
4. !nstanta competenta sa judece cererea principala este competenta sa se pronunte
si asupra exceptiilor si apararilor formulate in procesul respectiv, cu exceptia c,estiunilor
prejudiciale care sunt de competenta exclusiva a unei anumite instante. Au valoarea unor
c,estiuni prejudiciale, de pilda, exceptia de neconstitutionalitate, de competenta exclusiva
precum Curtea Constitutionala, cererea privind darea unei ,otarari prealabile, de
competenta exclusiva a !nstantei 5upreme.
%. Conexitatea. &oua sau mai multe cereri in care sunt aceleasi parti sau c,iar
impreuna cu alte parti si intre al caror obiect si cauza exista o stransa legatura, pot fi
conexate daca se afla in cursul judecatii in prima instanta. Conexitatea nu presupune ca
intre cele doua cereri sa existe identitate de parti, de obiect si de cauza aceasta conditie
fiind obligatorie in cazul litispendentei.
Conexitatea insa presupune ca pentru buna administrare a justitiei, pentru a evita
darea unor ,otarari contradictorii, intre cereri sa existe o stransa legatura. Conexarea
presupune ca cererile sa se afle in cursul judecatii in prima instanta, fara sa intereseze
care este instanta competenta sa judece in prima instanta, deci daca cererea este de prima
instanta a jud:tribunalului.
5e invoca exceptia de conexitate de catre oricare dintre parti sau de catre instanta
din oficiu - cel mai tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate,
inainte instantei investite ulterior (in functie de data inregistrarii cererii).
"xceptia conexitatii este, din punct de vedere al obiectului, o exceptie de
procedura, din punct de vedere al efectului pe care trenuie sa-l realizeze, o exceptie
dilatorie si din punct de vedere al normei care o reglementeaza, o exceptie absoluta.
Asadar, asupra exceptiei de conexitate se pronunta instanta investita ulterior
printr-o inc,eiere interlocutorie, care poate fi atacata numai odata cu fondul. &aca
exceptia este admisa, dosarul este trimis primei instante.
/otusi, reclamantul si paratul pot conveni ca numirea sa se faca la instanta
investita ulterior. &aca una dintre instante este competenta exclusiva, reunirea se va face
in mod obligatoriu la acea instanta investita ulterior.
/extul trebuie inteles in sensul ca se refera la competenta teritoriala exclusiva,
intrucat in toate cazurile normele care reglementeaza competenta materiala sunt
imperative.
%recizarea pe care a tinut legiuitorul sa o faca vizeaza competenta teritoriala
&upa conexare se poate proceda la disjungerea cauzelor si judecarea lor separata
- daca, de pilda, numai una dintre cereri este in stare de jud si administrarea dovezilor in
cealalta stare de judecata ar putea duce la tergiversarea judecatii. &upa disjungere,
urmarim acelasi scop si, de aceea, cauza care urmeaza sa fie judecata va fi suspendata
pana la pronuntarea unei ,otarari definitive in dosarul aflat in stare de judecata. &osarul
disjuns nu va fi declinat inapoi la instanta care fusese investita intial, prorogarea de
competenta producandu-si efectele si dupa disjungere. Ca atare, instanta care a devenit
competenta, ramane competenta pe acest temei.
&. Litispendenta $ nimeni nu poate fi c,emat in judecata prin doua cereri
identice, prin parti, obiect si cauza, formulate inaintea unor instante competente $ in caz
de competenta teritoriala alternativa.
&aca una dintre cereri a fost adresata unei instante necompetente, ceea ce
primeaza nu este litispendenta si se va solutiona cu prioritate problema competentei
instantei. &aca se respinge exceptia de necompetenta, se declanseaza litispendenta.
4itispendenta nu constituie un caz de prorogare pentru ca prin definitie, cererile
identice sunt adresate unor instante competente si tot prin definitie, prorogarea de
competenta inseamna ca instanta care nu este competenta in mod obisnuit sa solutioneze
o cerere, devine competenta.
4itispendenta poate fi invocata daca cererea se afla inaintea instantelor de fond
(prima instanta, instanta de apel). &aca cererile identice se afla inaintea unor instante de
acelasi grad (ambele in instanta, ambele in ppel), exceptia litispendentei se invoca
inaintea instantei investite ulterior.
&aca admite exceptia, dosarul este trimis primei instante investite, de aceasta data,
spre deosebire de conexitate, partile nemaiavand posibilitatea sa solicite reunirea cauzelor
la instanta investita mai pe urma.
&aca cererile identice se afla inaintea unor instante de grad diferit (una in prima
instanta, cealalta in apel), exceptia de litispendenta se invoca inaintea instantei de grad
inferior ; daca admite exceptia, aceasta va trimite obligatoriu dosarul inaintea instantei
mai mare in grad, deci in apel.
&aca una dintre cererile identice este in recurs, judecata iintea instantei de fond se
suspenda pana la solutionarea recursului, iar dupa repunerea pe rol, in fata instantei de
fond, se va invoca exceptia autoritatii de lucru judecat. Asupra exceptiei de litispendenta,
instanta se pronunta printr-o ,otarare interlocutorie, care poate fi atacata numai odata cu
fondul, odata cu ,otararea finala.
#rorogarea 'udecatoreasca de competenta - intervine in temeiul unei ,otarari
judecatoresti
(n prim ca!+ delegarea instantei - daca o instanta este impiedicata din cauza
unor imprejurari exceptionale sa functioneze o perioada indelungata de timp, instanta
suprema, la cererea partii interesate, poate delega o alta instanta, de acelasi grad, care sa
judece cererea. #oua instanta devine competentavin temeiul ,otararii !nstantei 5upreme,
de aceea prorogarea de competenta este judecatoreasca.
%entru a se putea cere delagarea instantei, imprejurarile care impiedica o instanta
sa functioneze trebuie sa fie exceptionale si, din cauza acestora, instanta sa nu poata
functiona o perioada indelungata de timp.
#umai partea poate sa solicite delegarea, nu si instanta pe rolul careia se afla
procesul. Cererea este de competenta exclusiva a instantei supreme care, daca nu se
prevede altfel, se va pronunta cu citarea partilor.
)lt ca! + daca din cauza abtinerii sau recuzarii nu se poate alcatui completul care
sa judece acest incident procedural, cererea se solutioneaza de catre instanta ierar,ic
superioara. &aca admite abtinerea sau recuzarea, aceasta instanta trimite dosarul unei alte
instante de acelasi grad, cu cea pe rolul careia s-a ivit incidentul procedural, din aceeasi
circumscriptie teritoriala.
!nstanta careria i s-a trimis dosarul isi proroga competenta asupra cererii, in baza
,otararii instantei superioare care a investit-o in aceste conditii.
)lt ca!+ administrarea doevzilor prin comisie rogatorie $ numai acest fragment al
procesului reprezinta un caz de prorogare de competenta.
5tim ca, daca din cauza unor motive temeinice, administrarea probelor nu poate fi
facuta la instanta pe rolul careia se afla procesul, aceast va dispune ca administrarea sa se
faca prin comisie rogatorie la o alta instanta egala in grad sau c,iar mai mica in grad,
daca in localitatea respectiva nu exista o instanta de acelasi grad, instanta de la domiciliul
martorului sau obiectului cercetarii.
Aceasta instanta isi proroga competenta asupra cererii de administrare a unor
probe in baza ,otararii instantei care a dispus ca administrarea probelor sa se faca in
aceste conditii. !n final insa, probele vor fi analizate de instanta care a impus cercetarea.
)lt ca! + !nstanta de Apel sau de recurs admite apelul:recursul si considera ca,
pentru o buna administrare a justitiei, cauza trebuie trimisa spre rejudecare, nu la instanta
care a pronuntat ,otararea anulata, respectiv casata, ci la o alta instanta egala in grad cu
aceasta, aflata in circumscriptia instantei de apel sau de recurs. !nstanta astfel investita isi
proroga competenta in temeiul ,otararii instantei de apel sau de recurs.
)lt ca! + stramutarea pricinilor $ doua temeiuri + banuiala legitima si siguranta
publica.
Constituie motiv de banuiala legitima presupunerea ca impartialitatea instantei
ar putea fi afectata din cauza circumstantelor procesului, calitatii partilor ori a unor relatii
conflictuale legale.
Constituie motiv de siguranta publica presupunerea ca judecata in continuare a
instanta competenta ar fide natura sa duca la tulburarea oridinii publice.
Cererea de stramutare, indiferent de motiv, poate fi facuta pe tot parcursul
procesului si in ambele faze ale procesului civil.
Astfel, stramutarea pentru banuiala legitima poate fi ceruta de oricare dintre parti,
pe cand stramutarea pentru motiv de siguranta publica poate fi ceruta numai de catre
procurorul general de la parc,etul de pe langa instanta suprema, indiferent de temeiul
stramutarii, cererea se depune direct la instanta competenta sa judece stramutarea, iar
aceasta va anunta de indata despre depunerea cererii de stramutare instanta care judeca
procesul.
Cat priv instanta competenta sa judece stramutarea $ cererea de stramutare pe
motiv de banuiala legitima este de competenta Curtii de Apel, daca se cere stramutarea de
la <udecatorie-/ribunaldin circumscriptia sa.
&aca se cere stramutarea pe motiv de banuiala legitima de la o curte de apel,
cererea este de competenta instantei supreme, stramutarea pe motiv de siguranta publica
este de competenta exclusiva a instantei supreme.
4a cererea partii interesate si daca se depune o cautiune in cuantum de 1333 de lei
suma fixa, in cunatum predeterminat astfel incat nu este la aprecierea instantei pt a
aceasta sa nu mai acorde un termen pt ca dovada ac,itarii cautiunii nu poate sa pronunte
suspendarea solutionarii dosarului pana la solutionarea cererii de suspendare.
Asupra suspendarii instanta se pronunta cu citarea partilor sau c,iar fara citare,
daca se invoca motive temeinice.
!nc,eierea data asupra cererii de suspendare nu este supusa niciunei cai de atac ;
daca se admite cererea, instanta pe rolul careia se afla dosarul, va fi informata de indata
pentru a nu mai continua judecata.
Cererea de stramutare se judeca in camera de consiliu cu citarea partilor, printr-o
,otarare definitiva- nu este susceptibila de apel sau de recurs , dar este susceptibila de
contestatie in anulare- revizuire.
&aca se admite cererea de stramutare Curtea de Apel va trimite dosarul unei
instante de acelasi grad cu cea de la care se ia dosarul, dar care nu se afla oriunde, ci se
afla in circumscriptia curtii de apel invecinate curtii de apel din care facea parte instanta
investita initial. 4a fel va proceda si !nstanta 5uprema.
!nstanta care primeste dosarul isi poate verifica competenta ea devine competenta
prin prorogare.
Apelul sau recursul pronuntat impotriva ,ot pronuntate de aceasta instana se
judeca la instanta superioara in grad instantei devenite competente prin prorogare, iar nu
la instanta superioara instantei de la care a fost stramutat dosarul.
!nstanta de control judiciar, daca admite calea de atac, va trimite dosarul unei
instante din propria sa circumscriptie teritoriala, iar nu din circumscriptia teritoriala a
instantei de la care s-a stramutat dosarul.
&aca cererea de stramutare a fost respinsa, o noua cerere de stramutare pentru
acelasi motive este inadmisibila.
Cererea noua ar putea fi intemeiata numai pe imprejurari noi ori pe care prima
instanta de stramutare nu le-a putut avea in vedere.
C.#rorogarea conventionala de competenta $ partile pot conveni in legatura cu
drepturi de care pot sa dispuna ca o anumita cerere sa fie judecata de o alta instanta decat
aceea competenta in mod obisnuit. Acordul de vointa al partilor poate interveni inainte de
declansarea procesului sau si ulterior, dupa inregistrarea cererii de c,emare in judecata
cand, prin intampinare, paratul declara ca este de acord ca litigiul sa fie judecat la acea
instanta desi nu este competenta.
Asadar, daca paratul tace sau nu depune in termen intampinarea instanta devine
competenta nu ca urmare a unei prorogari conventionale de competenta, ci urmare a
decaderii paratului din dreptul de a invoca exceptia de competenta teritoriala relativa.
!nstanta aleasa de parti trebuie sa nu fie necompetenta absolut, ceea ce inseamna
ca prorogarea conventionala de competenta poate interveni in privinta competentei
teritoriale relative.
%entru a fi valabil, acordul de vointa trebuie sa provina de la persoane cu
capacitate deplina de exercitiu. !n materia consumului, alegerea de competenta este
valabila numai daca a intervenit dupa nasterea dreptului la despaubiri. Clauza
compromisorie inserata in contract, inainte de acest moment este considerata ca nescrisa.
2&.02.2014
)ctele de procedura si termenele procedurale
Actele de procedura reprezinta manifestarea de vointa sau operatia procedurala
savarsita de catre instanta, parti, orice alt participant la procesul civil, in legatura cu
activitatea procesuala a fiecaruia.
Actul de procedura este atat manifestarea de vointa, cat si inscrisul care constata
aceasta manifestare de vointa, dar si operatia procedurala de punere in valoare a
manifestarii de vointa.
!n cazul cerererii de c,emare in jud, constituie act de procedura atat inscrisul care
contine manifestarea de vointa a reclamantului de a se adrsa instantei printr-o cerere cu
un anumit continut, cat si operatia procedurala de depunere la instanta a acestui inscris.
!n procedura citarii este act de procedura citatia ca atare, cu continutul
prededterminat de Cod, dovada de comunicare sau procesul verbal, intocmit in momentul
comunicarii citatiei, precum si operatia juridica de inmanare de comunicare a citatiei.
Actele de procedura pot fi clasificate in functie de mai multe criterii +
In functie de persoanele sau organele de la care emana sunt + acte de procedura
ale partilor, ale instantei, acte de procedura ale altor participanti la procesul civil,
cum ar fi o declaratie de martori, raportul de expertiza, procesul verbal de
sec,estru aplicat de executorul jud
In functie de continutul lor sunt + acte de procedura care contin o manifestare de
vointa (actele de procedura savarstite de parti) si acte care constata o operatie
procedurala
In functie de natura lor sunt +acte de procedura judiciare savarsite in cursul
procesului inaintea instantei si acte de procedura extrajudiciare, care sunt
savarsite in afara instantei, indiferent dupa cum inainte sau in timpul procesului
In functie de modul in care sunt intocmite, actele de procedura sunt +scrise, si
aceasta este regula, si verbal
Conditii generale pentru intocmirea unui act de procedura
1.)ctul de procedura se inc*eie in forma scrisa.
Ca regula valabila pentru orice cerere adrsata instante de judecata, iar nu cu
privire numai la cerere care urmeaza sa fie solutionate prin dispozitiv, 19* alin 1
stabileste regula ca cererea se face in forma scrisa.
&e la aceasta regula, legiuitorul a consacrat si exceptii. Cererile verbale+
declaratia de abtinere, dreptul de reprezentare, renuntarea la judecata. Faptul insa ca
aratarile partii sau ale altui organ sunt consemnate in scris, nu le inlatura caracterul de
acte savarsite verbal pentru ca, in realitate in acest caz, este vb despre doua acte de
procedura + actul savarstit verbal si actul de procedura care consta in consemnarea
sustinerilor verbale.
2.)ctul de procedura trebuie sa prevada prin el insusi faptul ca au fost respectate
toate cerintele legii+ pentru intocmirea lui valabila.
Aceasta se traduce in felul urm + un act de procedura faca dovada prin el insusi si
nu prin probe administrate extrinseci pentru a se dovedi contrariul a ceea ce contine actul
de procedura.
#,-NC-#-(L EC.-#/LEN0E-1 EC.-2)LEN0E-
&e la aceasta regula exista principiul ec,ipolentei sau al ec,ivalentei si care
inseamna ca , numai in cazurile anume ingaduite de legiuitor, un act de procedura poate
produce efectele altui act de procedura.
1. !n cazul in care partea nu poate sa semneze cererea la data depunerii acesteia si nici la
termenul ulterior, presedintele completului identifica partea, ii citeste continutul cererii si
ia consimtamantul asupra cont cererii - toate acestea sunt consemnate in inc,eierea de
sedinta. "c,ipolenta consta in actul de procedura al consemnarii in inc,eierea de sedinta
este ec,ivalent unei cereri semnate de catre parte.
Atentie ==== ipoteza avuta in vedere de cod $ partea nu poate sa semneze $ omisiunea
semnarii va atrage anularea cererii.
1.&aca citatia sau actul de procedura se comunica prin posta sau prin erviciul de curierat,
procedura se considera indeplinita la data semnarii de primire sau la data consemnarii
refuzului de primire, consemnare pe care o face postasul sau curierul.
Actul de procedura al consemnarii, refuzului de primire este ec,ipolent actului de
procedura al primirii citatiei si al semnarii de primire.
3.Citatia nu a fost comunicata partii sau nu a fost comunicata cu respectarea termenului
prev la art 1>, adica cu ccel putin zile iaintea termunului fixat pentru judecata ori
exista un alt motiv ded nulitate al procedurii de citare. C,iar si in aceasta ipoteza, daca
partea este prezenta in instant, personal sau prin reprezentant, la cererea partii interesate
se poate acorda cun term pt pregatirea apararii. Actul de procedura al infatisarii partii in
instanta, personal sau prin reprezentant este ec,ipolent actului de procedura al
comunicarii actului de proc in conditii regularitate procedurala.
9. &aca citatia este comunicata telefonic, grefierul intocmeste un proces-verbal in care
consemneaza aspectele in care s-a facut comunicarea.
%rocecsul verbal intocmit de catre grefier este ec,ipolent actului de procedura al
comunicarii clasice a citatiei - pin posta, prin serviciul de ccurierat.
.!n situatia in care partea primeste sub semnatura o copie de pe act sau solicita ca atul de
procedura sa fie comunicat adversarului ei, de la aceasta data incep sa curga termenele
procedurale.
Ca regula, termenul proccedural curge de la data comunicarii efective a actului de
procedura. !n aceste situatii, prin ec,ipolenta un al tact de procedura produce efectele
comunicarii efective actului de procedura care marc,eaza inceputul curgerii termenului.
%rin urmare, actul de procedura al primirii sub semnatura a unei copii de pe un
inscris este ec,ipolent cu actul de procedura al comunicarii originalului.
Actul de procedura care reprezinta cererea unei parti de comunicare catre
adversarul sau a unui act de procedura in raport cu care incepe sa curga un termen
procedural este ec,ipolent actului de procedura al comunicarii efective.
2.?otararea se considera comunicata atunci cand comunicarea a fost facuta odata cu
inc,eierea de incuviintare a executarii silite.
%rin urmare, actul de procedura al comunicarii ,otararii odata cu inc,eierea de
incuviintare a exexutarii silite este ec,ipolent actului de procedura al comunicarii
,otararii pentru a marca momentul de la care incepe sa curga termenul de exercitare a caii
de atac.
7. &aca o parte declara apel inainte de comunicarea ,otararii, ,otararea se
considera comunicata la data depunerii cererii de apel. Actul de procedura al depunerii
cererii de apel, c,iar inainte de comunicarea ,otararii, este ec,ipolent actului de
procedura al comunicarii ,oatararii de la care sa inceapa sa curga termenul de apel.
Importanta echipolentei +"c,ipolenta este importanta pentru ca este posibil ca
prima cerere de apel sa nu fi fost facuta in conditii de regularitate procedurala, in asa fel
incat de la data depunerii cererii de apel, cererea sa poata fi afcuta cu respectarea
cerintelor legii pentru intocmirea ei valabila, de vreme cec de la aceasta data incecpe sa
curga termenul de apel. @ltimele doua cazuri de ec,ipolenta sau valabile atat pentru apel,
cat si pentru recurs.
Nulitatea actelor de procedura
5anctiunea ce a mai grava care intervine este nulitatea.
"vident, in functie de caracterul normei incalcate, nulitatea este absoluta sau
relativa, dupa cum este sau nu prevazuta in mod expres.
Aorbim despre nulitati exprese si nulitati virtuale si dupa cum nulitatea este sau
nu conditionata sau nu de vatamare, vb despre nulitate conditionata si nulitatea
neconditionata.
Nulitatea conditionata de vatamare art17 alin 1 spune ca actul de procedura
savarastit cu nerespectarea cerintelor legii poate fi anulat daca a produs partii o vatamare
procesuala care nu poate fi inlaturata altfel.
Asadar, pentru a interveni nulitatea condionata exista trei contidii +
actul de procedura a fost savarsit cu nerespectarea cerintelor legii $ exp.
minuta nu este semnata de judecator, ,ot nu este semnata de jud, se amana
pronuntarea si nu s-a intocmit inc,eierea de dezbatere. ?ot este data prin
grefier
intocmirea actului de procedura in asemenea circumstante este de natura sa
produca o vatamare procesuala. %artea care solicita anularea actului de
procedura trebuie sa probeze vatamarea procesuala suferita ori este posibil ca
instanta sa deduca aceasta vatamare procesuala din circumstantele procesului.
&e pilda, daca procedura de citare nu este legal indeplinita, instanta poate
deduce vatamarea procesuala suferita de parte, care a fost pusa in
imposibilitatea se a se prezenta si de a-si face apararile. &aca se invoca
nerespectarea princ fundamentale ale proc civ,vatamarea poate fi dedusa de
instanta.
Vatamarea procesuala sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului.
!n cazul nulitatilor exprese, vatamarea procesuala se presupune, ceea ce
inseamna ca, partea care invoca nulitatea este scutita de sarcina de a proba
vatamarea si revine adversaului ei, care doreste sa pastreze actul de procedura,
sa faca dovada ca desi actul de procedura nu a fost intocmit cu respectarea
cecrintelor legii, partea care invoca nulitatea nu a suferit nicio vatamare
procesuala.
Bai retinem faptul ca nu se pune semn de egalitate intre nulitate relativa si
nulitate conditionata de vatamare.
#ulitatea este conditionata de vatamare c,iar si in cazul nulitatii absolute. #u ar
interveni asadar nulitatea, daca vatamarea poate fi inalaturata, acoperita.
5e poate intampla aceasta atunci cand ,otararea nu a fost semnata de catre unul
dintre judecatori. !n acest caz, ,otararea ar putea fi semnata ulterior.
&aca insa nu a fost semnata minuta sau ,otararea este semnata de catre
presedintele instantei pentru toti judecatorii din complet, intervine nulitatea si aceasta nu
poate fi inlaturata prin semnara ulterioara, pentru ca daac nu a fost semnata minuta,
inseamna ca judecatorul nu a participat la deliberare si nu apronuntat solutia, iar daca ,ot
este semnata de catre presedintele instantei pentru toti jud din complet, ins ca niciunul
dintre ei nu a redactat ,ot.
!n cazul in care se amana pronuntarea, trebuie sa se intocmeasca asa numita
inc,eiere de dezbateri, in care se consemneaza tot ceea ce s-a pretrecut la ultimul termen
de judecata.
!n lipsa inc,eierii de dezbateri, instanta de control judiciar nu poate face controlul
pentru ca nu stie ce cerere au facut partile la acel termen, ce solutie a dat instanta
acestora, cec probe au fost administrate si ce concluzii finale au pus partile. 4ipsa
inc,eierii de dezbateri va atrage si nulitatea ,otararii. Aatamarea se acopera insa daca
ceea ce trebuia consemnat in inc,eierea de dezbateri s-a consemnat in prima parte a ,ot.
Ca!urile neconditionate de vatamare
#ulitatea este neconditionata in cazul lipsei capacitaii proc de exercitiu al
competentei instantei, al compunerii si constituirii instantei, al publicitatii sedintei de
judecata si al altor cerinte extrinseci actului de procedura.
!n raport cu aceasta ultima categorie, cererea poate fi anulata daca nu este legal
timbrata, timbrajul fiind o cerinta exterioara cererii. !ntervine de asemenea nulitatea daca
nu este respectat termenul pro,ibitive $ pana la implinirea caruia actul de procecdura nu
poate fi savarsit. Bai intervine nulitatea si in cazul in care cererea de apel sau de recurs
este depusa la instanta de apel sau de recurs iar nu la inst a careri ,ot se ataca.
3i'loace de invocare a nulitatii
%e parcursul procesului, nulitatea poate fi invocata prin intermediul exceptiei, iar
daca s-a pronuntat o ,otarare finala, prin apel, recurs, contestatie in anulare sau revizuire.
#ulitatea poate fi invocata diferit in functie de caracterul normei incalcate.
Astfel, exceptia nulitatii absolute poate fi invocata oricand pe parcursul
procesului, de orice parte interesata, de procuror sau de instanta din oficiu, daca prin lege
nu se prevede altfel.
Exceptia nulitatii relative poate fi invocata numai de catre partea ocrotita prin
norma incalcata. &aca se invoca incalcarea sau savarsirea unor neregularitati proc inainte
de primul termen de jud, nulitatea relativa poate fi invocata numai de catre parat si numai
prin intampinare depusa in termen.
&aca se invoca o neregularitate proc savarsitata pe parc proc. #ulitatea trebuie sa
fie invocata ,iar la termenul la care a fost savarsita, iar daca partea nu este prezenta, cel
mai tarziu la termenul urmator si inainte de a se pune concluzii in fond.
%rin urmare, c,iar daca partea ar invoca nulitatea rel, dar partile au intrat in
punererea concluziilor, intervine decaderea.
Asupra nulitatii invocate pep arc proc, instant se pronunta printr-o inc,eiere daca,
indifferent de solutia daca exceptiei, ea ramane in continuare investita.
&aca admitand exceptie, instanta se dezinvesteste, pronunta o ,ot finala, sentita
sau decizie, dupa caz.
Anularea actului de procedura lipseste de efecte actul de procedura respectiv, in
ceea ce prveste functia sa procedurala.
Anularea unui act de procedura atrage refacerea actului de procedura, fie ded catre
aceeasi instanta, daca aceasta nu se dezinvesteste ori daca nulitatea este constata de
instanta de control judiciar care anuleaza sentinta, ,ot si trimite cauza spre rejudecare
aceleiasi instante.
"ste posibil ca refacerea actului nul sa fie facuta de catre on alta instanta, atunci
cand, legat de buna administrare a justitiei, instanta anuleaza ,otararea si trimite cauzaz
spre rejudecare la o alta instanta din circumscriptia sa teritoriala.
Anularea unui act de procedura a atrage si anularea actelor de procedura ulterioare
in masura in care aceastea nu pot avea o existenta de sine statatoare. #ulitatea pentru
lipsa de dezbateri atrage si nulitatea ,otararii.
!n masura in care un act de procedura ulterior nu are legatura cu actul anulat, nu
este anulat si el.
0%.0$.2014
0ermenele procedurale
0ermenul procedural repr. intervalul de timp pana la implinirea caruia trebuie sa
fie savarsit un act de procedura- pana la implinirea caruia nu poate fi sarvarsit un act de
procedura. !n primul caz, termenul este imperativ, in al doilea pro,ibitiv.
&upa durata+
/ermene pe ani
/ermene pe luni
/ermene pe saptamani
/ermene pe zile
/ermene pe ore
&upa modul in care sunt stabilite+
/ermene legale
/ermene judecatoresti
/ermene conventionale
0ermenul conventional $ termenul arbitrajului stabilit de parti prin conventia
arbitrara ; termen pana la care tibunalul arbitrar trebuie sa pronunte ,otararea arbitrara.
!n functie de sactiunea nerespectarii unui termen +
0ermene absolute $ atunci cand nerespectarea lor este de natura sa afecteze
valabilitatea unui act de procedura
0ermene relative $ atunci cand nerespectarea lor nu afecteaza actul de
procecdura, ci poate atrage sanctiuni disciplinare pentru judecator
0ermene imperative $ termene de exercitare a cailor de atac
"ste relativ termenul de redactare a unei ,otarari judecatoresti.
Calcularea termenelor procedurale
/ermenul pe ani, luni si saptamani se implinesc in ziua coreespunzatoare zilei de
plecare. "x + 31.11.1313 $ 31.31.1311.
Cand Codul prevede ca termenul e de o luna, durata termenului este de 33 zile.
/ermenul pe zile se calculeaza pe zile libere $ nu se ia in calcul prima si ultima zi
/ermenul pe ore incepe sa curga de la ora 33.33 a zilei urmatoare (in faza de
executare silita)
&aca termenul a ramas sa se implineasca intr-o zi nelucratoare- cand serviciul este
suspendat, termenul se va prelungi pana la sfarsitul programului, in prima zi de lucru
urmatoare.
&aca actul de procedura este transmis prin posta- serviciu de curierat, el se va socoti
in termen, daca a fost depus in termen prin scrisoare recomandata cu confirmare de
primire.
!mprejurarea ca actul de procedura a ajuns in instanta dupa indeplinirea termenului,
nu va atrage decaderea pentru ca actul a fost indeplinit inainte de implinirea termenului
0rice termen cere un punct de plecare de la care incepe sa curga si un punct de
implinire la care se produce efectul termenului. !ntre ele se situeaza durata termenelor
procedurale.
#unctul de plecare $ regula este ca daca prin lege nu se prevede altfel, termenul
procedural curge de la data comunicarii actului de procedura. "x + caz de ec,ipolenta -C
inc,eierea e comuna odata cu inc,eierea executarii silite.
)lt ca! de ec*ipolenta -C pentru apel si recurs, cand o parte primeste sub semnatura
copie dupa actul de procedura
)lt ca! de ec*ipolenta -C partea declara apel, recurs, inainte de comunicarea
,otararii.
"xceptii +
Cand termenul curge de la alte momente
&e la momentul pronuntarii $ termen de recurs pentru ,otararea de perimare
!ncuviintarea probelor $ termenul de depunere a listei cu numele si adresa
martorului sau a dovezii de ac,itare a onorariului de expertiza
#unctul de implinire $ este acela la care se produce efectul termenului, ceea ce
inseamna in cazul termenului imperativ ca actul de procedura nu mai poate fi savarsit, iar
in cazul termenului pro,ibitiv poate fi savarsit actul de procedura.
/ermen +
!mperativ - actul de procedura nu mai poatre fi savarsit
%ro,ibitiv - actul poate fi savarsit
.egula intre punctul de plecare si implinirea termenului curge continuu, fara a fi
suspendat- intrerupt.
/ermenul procedural se intrerupe +
/ermenul nu incepe sa curga sau daca a inceput, se intrerupe impotriva persoanei
lipsite sau cu capacitate restransa de exercitiu
!ntreruperea se produce pana la numirea orcotitorului legal sau reprezentantului.
/ermenul se intrerupe prin moartea partii care are interes sa savarseasca un act in
termenul respectiv.
&aca s-a comunicat ,otararea(ceea ce inseamna ca incepe sa curga termenul pt
exercitarea apelului-recursului) si partea ce are interes sa exercite calea de atac moare -C
termenul de exercitare a caii de atac de intrerupe - se face o noua comunicare pe numele
mostenitorilor la ultimul domiciliu al partii, fara a indica numele si calitatea mostenirii.
!ntreruperea se produce pana in momentul noii comunicarii a ,otararii.
Boare reprezentantul partii care are interes sa savarseasca un act in termen - se
face o noua comunicare a actului catre parti si intreruperea dureaza pana la acest
moment.
!n caz de perimare, termenul de perimare se intrerupe prin savarsirea de catre
partea ce isi justifica un interes, niciodata de instanta.
@n act savarsit de instanta in timpul perimarii nu atrage niciodata intreruperea
termenului.
%entru ca actul partii sa produca efect intrerupator de perimare, trebuie facut in
conditiile procedurale -Cdovedirea conditiei partii deduse judecatii procesului.
Cererea de repunere pe rol trebuie timbrata si, daca partea nu respecta aceasta cerinta,
cererea va fi anulata si nu va produce efect de perimare intrerupator.
/ermenul de perimare poate fi suspendat ( doar in materie de perimare).
Cazuri +
%e timpul cat durata suspendarii voluntare (art 913) sau un alt caz de suspendare,
cand suspendarea nu este imputabila partilor, termenul de perimare se suspenda
!n ultimele 3 luni ale termenului de perimare a intervenit una dintre situatiile art
913 care daca procesul ar fi in curs ar atrage suspendarea de drept oblig.a
judecatii. "x + decesul uneia dintre parti $ pentru a da posibilitatea mostenitorilor
sa afle de proces - se suspenda cu o luna
%artea invoca faptul ca din cauza unor motive temeinice este impiedicata
savarsirea in termen a actului de procedura -C termenul de perimare se suspenda,
temeinicia motivului invocat de parte este lasat la aprecierea judecatorului.
Sanctiunea
5anctiunea care intervine in cazul nerespectarii unui termen legal imperativ
judecatoresc este decaderea.
!n caz de nerespectare a unui termen pro,ibitiv - termenul lasat debitorului de la
comunicarea somatiei pentru a executa voluntar obligatia - sanctiunea este nulitatea.
&aca nu este respectat in termen arbitral si tribunalul arbitral nu pronunta ,otararea
pana la termenul convenit de par ,otararea poate fi desfintata pe calea actiunii in anulare.
&ecaderea poate fi invocata diferit, in functie de natura normei ce reglementeaza
termenul.
&aca legea nu prevede altfel, nerespectarea unui termen legal imperativ poate fi
invocata de catre oricare dintre parti, procuror, instanta, pe tot parcursul judecatii.
5e procedeaza astfel in procedura recursului - daca intimatul nu invoca prin
intampinare tardivitatearecursului si nu rezulta din dosar, recursul este socotit a fi facut in
termen. %oate fi invocata doar de intimat.
#erespectarea termenului reglementat printr-o norma dispozitiva poate fi invocata
doar de partea ale carei interese sunt ocrotite la data cand s-a produs neregularitatea, iar
daca lipseste, cel mai tarziu la termenul urmator, inainte de a se pune concluziile in fond.
%e parcursul procesului, nerespectarea termenelor poate fi invocata prin intermediul
exceptiei, iar daca s-a pronuntat deja o ,otarare, prin intermediul cailor de atac.
C)4(,- -N C),E -N0E,2-NE EC)E,E)
%rin lege este stabilit un termen pana la care trebuie facut actul de procedura si
partea lasa sa curga termenul fara sa faca actul de procedura. "ste o situatie
similara cand judecatorul fixeaza un termen pana la care trebuie savarsit actul de
procedura.
4egiuitorul prevede ca actul de procedura trebuie sa fie savarsit intr-o anumita
etapa a procesului (recuzarea trebuie sa fie facuta inainte de dezbateri).
4egiuitorul a prevazut o anumita ordine in savarsirea actelor pe care partea nu o
respecta.
0rice neregularitate trebuie invocata inainte de dezbaterile in fond.
Ca!urile in care nu intervine decaderea+
Cand nu este constatata de instanta pt ca nu exista decaderi de drept cata vreme nu
mai exista mijloace procedurale de constatare, decaderea se acopera in mod
definitiv.
1. %artea interesata sa invoce decaderea renunta la acest drept ; %t a produce efecte
renuntarea poate fi numai in legatura cu un termen reglementat printr-o norma dispozitiva
si trebuie sa aiba loc dupa inplinirea termenului. Are loc renuntarea dupa indeplinirea
termenului si trebuie sa provina de la o parte cu capacitate de exercitiu.
.enuntarea este personala -C produce efecte doar asupra renuntatorului
3. !n cazul obligatiei solidare si indivizibile (in cazul coparticiparii $ principiul
independentei procesuale $actele nu ii pot prejudicia pe ceilalti)
9. legea prevede - Cdaca partea nu depune in termenul fixat de judecator lista cu
numele si adresa martorilor, aceasta va fi decazuta din dreptul de a admite proba, in afara
de cazul in care martorul se prezinta personal in fata instantei
Efectele decaderii
Actul savarsit dupa implinirea termenului este nul
4egiuitorul a reglementat posibilitatea partii de a solicita repunerea in termen cand,
din motive temeinice, nu a putut savarsi in termen actele.
Cererea de repunere in termen trebuie facuta in 1 zile de la incetarea impedicarii si
tot in 1 zile trebuie facut actul de procedura, in raport cu care intervine decadere
Ddovada motivelor (caz fortuit).
Cererea se solutioneaza de catre instanta competenta sa se pronunte asupra decaderii.
&aca decaderea este in legatura cu un act de procedura ce trebuie facut pe parcursul
procesului, repunerea in termen se va solutiona de instanta care judeca acel proces.
&aca repunerea in termen este in legatura cu o cale de atac, cererea se solutioneaza de
instanta competenta sa judece calea de atac.
&aca in urma admiterii sau respingerii cererii, instanta investita in continuare cu
solutionarea cauzei asupra cererii de repunere in termen, se pronunta o inc,eiere.
&aca instanta de control judiciar apreciaza ca cererea de repunere in termen e
intemeiata, o admite prin decizie, daca la acelasi termen solutioneaza si calea de atac.
&aca admite cererea de repunere in termen si fixeaza termen pentru judecarea caii de
atac, instanta de control judiciar se pronunta prin inc,eiere.
&aca respinge cererea de repunere in termen ca nefondata- tardiva prin decizie,
instanta de control judiciar se pronunta si asupra caii de atac pe care o respinge ca tardiv
formulata.

,eguli comune tuturor cererilor in 'ustitie
0rice cerere in justitie trebuie facuta in forma scrisa si sa cuprinda denumirea
instantei, numele si adresa partilor, obiectul cererii si motivarea, semnatura.
Art 19* alin 1- daca este cazul in cerere, trebuie sa arate si adresa de posta
electronica, numarul de fax, de telefon, alte asemenea mijloace ce asigura transmiterea
actului si confirmarii de primire.
!n cazurile prevazute de legea speciala, cererea poate fi transmisa si electronic, daca
are posibilitatea semnaturii electronice.
&aca este cazul, cererea trebuie timbrata, iar daca trebuie comunicata, trebuie depusa
in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare si unul pentru instanta.
&aca o parte sta in proces in mai multe calitati juridice sau mai multe parti au un
singur reprezentant, este necesar un singur exemplar pentru comunicare.
&aca partea nu depune numarul corespunzator de exemplare, instanta poate pune
aceasta obligatie altei parti, pe c,eltuiala partii ce avea aceasta obligatie sau de instanta.
&aca cererea este transmisa in forma electronica sau fax, grefierul face pe c,eltuiala
partii nr suficient de exemplare pentru comunicare.
4a cerere trebuie sa se alature in numar suficient inscrisurile de care partea se
foloseste, certificate in conformitate cu originalul.
&aca cererea este facuta prin reprezentant, trebuie sa se alature cererii si dovada de
reprezentat.
&aca cererea are o denumire gresita, judecatorul, in executarea rolului activ si prin
respectarea principiului contradictorialitatii si rolului activ, pune in discutie partilor
denumirea corecta (instanta nu poate sc,imba obiectul, doarr temeiul juridic $
denumirea).
12.04.2014
#rocedura prealabila
.eglementat de art 1>3, text care stabileste ca, in cazurile strict prevazute de lege,
instanta poate fi sesizata numai dupa parcurgerea unei proceduri prealabile, lucru pe care
reclamantul trebuie sa il dovedeasca prin inscrisurile atasate cererii de c,emare in
judecata.
&in expresia folosita de legiuitor rezulta ca parcurgerea pregatirii prealabile este
obligatorie si este reglementata printr-o norma imperativa.
Cu toate acestea lipsa procedurii prealabile poate fi invocata numai de catre parat
prin intampinare. Ca atare, daca paratul depune intampinare, dar nu invoca neparcurgerea
acestei proceduri ori intampinarea nu este depusa in termen, cererea nu va putea fi
respinsa ca inadmisibila.
5e parcurge procedura prealabila in conditiile legii 9-1339 a contenciosului
administrativ. &e asemenea, poate fi asimilata unei proceduri prealabile obligatia patilor
de a se infatisa inaintea mediatorului in vederea prezentarii asupra avantajelor medierii si
in conditiile art 1319 din Codul de %rocedura Civila, text care il obliga pe creditor sa il
someze pe debitor si sa ii puna in vedere ca in termen de 1 zile de la primirea somatiei
sa plateasca datoria.
&aca suma nu este platita in cele 1 zile, creditorul poate sa declanseze procedura
ordonantei de plata. !n conditiile art 1>3 alin 3, daca este declansat un proces in materie
succesorala, reclamantul trebuie sa ataseze inc,eierea emisa de notarul public privitoare
la rezultatul verificarilor in registrele notariale anume prevazute in codul civil. !n acest
caz, codul spune ca lipsa procedurii prealabile poate fi invocata de oricare dintre parti sau
de instanta din oficiu.
&esi este inscris in art 1>3, in realitate alin 3 nu consacra o procedura prealabila
tipica pentru ca procedura succesorala notariala nu este obigatorie, astfel incat in lipsa ei
instanta sa nu poata fi sesizata. !n realitate, inc,eierea la care se refera art 1>3 alin 3 are
numai o valoare probatorie pentru a se stabili daca a fost declansata procedura
succesorala notariala, iar in caz de raspuns afirmativ, daca au fost stabiliti mostenitorii si
cotele succesorale, daca sunt sau nu renuntatori la succesiune, care este masa succesorala
si, eventual, daca s-a si realizat un partaj succesoral prin buna invoiala inaintea notarului.
Cererea de c*emare in 'udecata
#rimul element Continutul cererii este prevazut la art 1>9. Cererea de c,emare in
judecata trebuie sa cuprinda numele, prenumele, resedinta sau domiciuliul partilor, iar in
cazul pj denumirea sau sediul, Codul unic de intregistrare ,codul de identificare fiscala, nr
de inregistrare in registrul comertului sau nr de inregistrare in registrul persoanelor
juridice, codul fiscal si contul bancar. /rebuie indicat C#%-ul partilor in masura in care
reclamantul cunoaste acest element al paratului. 5e aplica, in mod corespunzator, prev art
19* alin 1 teza1, iar daca reclamantul domiciliaza in strainatate este obligat sa isi aleaga
un domiciliu in .omania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile in legatura cu
procesul.
Cat priveste locul unde urmeaza sa se comunice actele,codul pune pe acelasi plan
domiciuliul-resedinta pt ca reclamantul trebuie sa indice domiciliul-resedinta partilor,
domiciliul este pe pozitie de egalitate cu resedinta.
Ceea ce intereseaza nu este domiciliul astfel cum este definit prin lege, ci ca
reclamantul sa indice locul unde partile locuiesc efectiv pentru a exista siguranta ca actele
de procedura in legatura cu procesul ajung la parti.
Ceea ce intereseaza este locul unde paratul locuieste la momentul investirii
instantei, imprejurarea ca pe parcursul procesului, el isi sc,imba locuinta, neavand
consecinte asupra competentei teritoriale a instantei.
&aca pe parcursul procesului una dintre parti isi sc,imba domiciliul sau resedinta,
sub pedeapsa neluarii in considerare, trebuie sa comunice instantei si adversarului sau,
prin scrisoare recomandata cu dovada de primire noua adresa.
5actiunea neluarii in considerare - daca partea nu isi indeplineste obligatia, citarea
sa la vec,ea adresa, respectiv comunicarea la vec,ea adresa a actelor de procedura este
considerata a fi una legala, motiv pentru care, ulterior, partea nu va mai putea invoca
lipsa procedurii de citare, ori faptul ca i-a fost incalcat dreptul la aparare, de vreme ce nu
cunoaste toate actele de procedura din proces.
&omiciliul indicat in cerere poate sa fie domiciliul real sau domiciliul ales. Cat
priveste domiciliul ales, pentru ca instanta sa faca la acest domiciliu comunicarile
privitoare la proces, este necesar ca partea sa indice si persoana care, la acea adresa, este
insarcinata cu primirea actelor de procedura. !n lipsa indicarii unei astfel de persone,
citarea se face la domiciliul real.
!n cazul in care reclamantul invedereaza instantei ca desi a depus o data diligenta
necesara, lucru dovedit c,iar cu adresa de la serviciul evidentei persoanei nu a putut sa
afle adresa paratului, la cererea reclamantului, citarea paratului se va face prin publicitate,
prin afisarea citatiei la usa instant ei sau prin publicarea acesteia intr-un ziar de larga
circulatie. /rimiterea la art 19* alin1teza 1, inseamna ca, daca este cazul, adica daca
dispune de astfel de mijloace si daca vrea ca toate comunicarile sa ii fie facute in aceasta
modalitate, reclamantul poate sa indice adresa de posta electronica, nr de fax, nr de
telefon, orice alt mijloc care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii
lui. !n fine, daca reclmantul domiciliaza in strainatate, este obligat sa-si aleaga un
domiciliu in .omania, indicand si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura,
iar, daca nu indeplineste aceasta obligatie, toate comunicarile ii vor fi facute prin posta,
prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, procedura socotindu-se indeplinita in
momentul depunerii la posta a scrisorii recomandate, cu enumerarea actelor de procedura
care se comunica.
)l doilea element: numele, prenumele si calitatea mandatarului, atunci cand
cererea este facuta prin mandatar, iar, in cazul avocatului, numele si sediul sau
profesional, dispozitiile art 19* alin 1 teza1 , aplicandu-se in mod corespunzator. 4a
cerere, trebuie sa se alature si dovada mandatului.
&aca cererea este facuta prin reprezentant si acest element lipseste, actiunea se va
respinge.
)l treilea element+ obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului,
cand pretuirea este cu putinta, aratandu-se si modalitatea de calcul prin care s-a ajuns la
aceasta valoare. !mobilele sunt determinate prin indentificarea orasului, judetului, a
strazii si nr la care se afla, iar, daca sunt inscrise in cartea funciara, prin indicarea nr de
carte funciara sau a nr cadastral sau topografic, dupa caz. 4a cerere se va alatura inscrisul
emis de administratia financiara privind valoarea de impozitare a imobilului. 0biectul
este pretentia concreta a reclamantului si el trebuie sa fie determinat sau determinabil,
trebuie sa fie licit si sa fie posibil.
)l patrulea element+ motivele de fapt si de drept ale cererii. Botivele de fapt
reprezinta reprezinta imprejurarile de fapt care l-au determinat pe reclamanant sa solicite
acel obiect $ justifica obiectul si motivul pentru care reclamantul l-a c,emat in judecata
pe acel parat.
Botivele de drept constituie temeiul juridic al cererii, fundamentul raportului
juridic litigios, care nu se confunda cu cauza actiunii.
(ltimul element al cererii de c,emare in judecata este semnatura care trebuie sa
fie facuta olograf, nefiind suficienta numai te,noredactarea numelui reclamantului.
&aca reclamantul contesta semnatura si sustine ca nici nu a dat mandat de
reprezentare vreunei persone, judecatorul poate proceda la o verificare de scripte care
consta in faptul ca reclamantul va fi pus sa semneze in fata judecatorului.
.efuzul de a semna este considerat ca o prezumtie de recunoastere a semnaturii.
&aca in urma semnarii-semnaturii facute de reclamant inaintea sa, judecatorul nu se
considera lamurit, poate dispune efectuarea unei expertize grafoscopice, scop in care, la
dosar, vor fi depuse scripte de comparatie, reprezentate de alte inscrisuri autentice sau
sub semnatura privata necontestate de parti, precum si scrierea, semnatura facuta inaintea
sa.
&intre elementele mentionate unele sunt considerate esentiale, altele neesentiale.
Art 1>2 spune ca cererea de c,emare in judecata care nu cuprinde numele partilor,
obiectul (nu si valoarea obiectului), motivele de fapt si semnatura va fi anulata- se va
declara nula. &ispozitiile art 133 sunt aplicabile.
/oate aceste elemente cu privire la care a fost prevazuta nulitatea expresa sunt
considerate elemente esentiale ale c,emarii in judecata, in lipsa oricareia dintre ele
procesul neputand avea loc. %rin trimiterea la art 133 inseamna ca modificarea sau
completarea cu privire la aceste elemente poate fi facuta in procedura de verificare si
regularizare a cererii, la primirea cererii de c,emare in judecata.
4a primirea cererii de c,emare in judecata judecatorul verifica daca sunt
indeplinite cerintele art 1>9-1>7, adica daca cererea cuprinde elementele enuntate, este
depusa in nr suficient de exemplare pentru comunicare si, daca este cazul, este timbrata.
4ipsurile cererii sunt comunicate reclamantului caruia i se pune in vedere sa
modifice sau sa completeze cererea in termen de cel mult 13 zile de la comunicarea
acestei instiintari, sub pedeapsa de nulitate.
5anctiunea nulitatii nu intervine insa in cazul unei pluralitati de reclamanti sau
parati cand, fata de numarul mare al acestora, pentru a se putea asigura desfasurarea in
conditii normale a procesului, judecatorul le va cere sa isi desemneze unul sau mai multi
mandatari (pf sau pj) la sediul carora urmeaza sa se faca toate comuncarile de procedura.
.eclamantii trebuie sa faca dovada alegerii unui mandatar in termen de 13 zile.
&aca nu se face aceasta dovada, se numeste un curator special. 5anctiunea nu este
anularea, ci se procedeaza in acest mod.
&aca reclamantul nu indeplineste obligatia de completare-modificare in 13 zile,
cererea este anulata prin inc,eiere data in Camera de Consiliu, fara citarea partilor.
!mpotriva inc,eierii se poate face numai cerere de reexaminare in termenul celor 1 zile
de la data comunicarii.
Cererea de reexaminare este solutionata de un alt complet al instantei, desemnat
aleatoriu, fiind citat numai reclamantul.
Cererea de reeexaminare poate fi admisa numai daca anularea a fost dispusa in
mod eronat, ceea ce inseamna ca nu se impunea modificarea cererii ori a fost dispusa desi
reclamantul modificase cererea in termenul impus de judecator.
&aca cererea de reexaminare este admisa, dosarul este trimis primului complet
investit. "xista o particularitate si in privinta sanctiunii referitoare la semnatura $ art. 1>2
lipsa semnaturii poate fi invocata oricand pe parcursul procesului in prima instanta. !n
acest caz, reclamantul trebuie sa semneze cererea la termenul la care se invoca lipsa
semnaturii, daca este prezent, iar daca lipseste, cel mai tarziu la primul termen de
judecata, ulterior aceluia la care s-a invocase lipsa semnaturii.
5anctiunea care intervine pentru lipsa elementelor neesentiale este tot nulitatea,
numai ca, intrucat in privinta lor nu este prevazuta in mod expres sanctiunea nulitatii,
nulitatea este una virtuala. !n ambele situatii, vorbim despre o nulitate conditionata de
vatamare pt ca nu ne aflam in cazurile prevazute la art 172.
5ixarea primului termen de 'udecata
&aca cererea respecta cerintele art 1>9-1>7, cererea ii este comunicata paratului
caruia i se pune in vedere ca, sub pedeapsa decaderii, sa depuna intampinare in cel mult
1 zile de la comunicarea cererii.
!ntampinarea este comunicata reclamantului care va trebuie sa depuna raspuns la
intampinare in cel mult 13 zile de la comunicarea intampinarii.
%aratul ia cunostinta de raspunsul la intampinare din dosar $ raspunsul nu se mai
comunica. !n cel mult 3 zile de la depunerea raspunsului la intampinare, judecatorul
formuleaza prin rezolutie primul termen de judecata care nu poate sa fie mai lung de 23
zile de la data rezolutiei si dispune citarea partilor.
&aca paratul nu depune intampinare, respectiv reclamantul nu depune raspuns la
intampinare, judecatorul va fixa primul termen de judecata la expirarea termenelor pana
la care trebuiau savarsite aceste acte de procedura.
!n procesele urgente, primul termen poate fi stabilit la un moment mai apropiat,
iar, daca paratul domiciliaza in strainatate, judecatorul poate sa fixeze un termen mai lung
de 23 zile, in functie de imprejurarile cauzei.
%rin rezolutia in care fixeaza primul termen de judecata, judecatorul poate sa ia si
masuri pentru administrarea probelor sau, daca s-a cerut citarea paratului la interogatoriu.
4a termenul fixarii primului termen de judecata judecatorul, prin inc,eiere
executorie poate dispune masuri asiguratorii sau masuri penru asigurarea probelor.
Efectele cererii de chemare in judecata
"ste investita instanta cu judecarea procesului, in foarte putine situatii judecatorul
investindu-se din oficiu.
5e fixeaza limitele cadrului procesual in care se va desfasura judecata cu privire la
obiect si la parti.
&aca in pricina respectiva competenta este alternativa, sesizarea uneia dintre
instante semnifica optiunea reclamantului si care, odata facuta, nu mai poate fi
contestata de parat sau de instanta.
&reptul dedus judecatii devine litigios si poate forma obiectul unei cesiuni, in
conditiile legii. &aca dreptul este unul strict personal, odata ce cererea a fost
formulata de titularul sau , actiunea poate fi continuata de mostenitorii acestuia.
!ntroducerea cererii marc,eaza punerea in intarziere a paratului. %aratul este
considerat posesor de rea credinta si datoreaza fructe de la introducerea cererii.
&aca cererea are ca obiect un bun individual determinat, paratul va suporta riscul
pieirii fortuite a bunului, iar daca cererea are ca obiect plata unei sume de bani,
care nu era purtatoare de dobanda, de la introducerea cererii se datoreaza
dobanda.
!ntroducerea cererii intrerupe cursul prescriptiei extinctive, cu conditia ca cererea
sa nu fie respinsa, anulata, perimata sau sa se renunte la judecata ei.
-ntampinarea
"ste actul de procedura savarsit de catre parat atunci cand paratul vrea doar sa se
apere. !ntampinarea trebuie sa cuprinda elementele de indentificare ale paratului(sunt
aceleasi cu cele cerute reclamantului), apoi exceptiile procesuale pe care le paratul le are
fata de cererea de c,emare in judecata, apararile in fond pe care le face la cererea de
c,emare in judecata si prin care tinde la respingerea ca nefondata a cererii, dovezile pe
care intelege sa le administreze pentru combaterea cererii reclamantului si care trebuie sa
fie indicate in aceleasi conditii care trebuie sa fie respectate de catre reclamant si
semnatura.
!ntampinarea trebuie sa fie depusa in cel mult 1 zile de la cererea de c,emare in
judecata sub pedeapsa decaderii din dreptul de administra dovezi si de a invoca exceptii
de procedura relative. "xceptiile de procedura absolute si exceptiile de fond pot fi
invocate c,iar daca nu au fost mentionate in intampinare.
!ntampinarea se depune in nr suficient de exemplare, necesare pentru comunicare,
insa daca reclamantul sta in proces in mai multe calitati juridice sau mai multi reclamanti
au un reprezentant comun, este suficient un singur exemplar de pe intampinare. .egula
este ca intampinarea este obligatorie atat pentru judecata in prima instanta, cat si pentru
judecata in caile de atac. #umai daca legea prevede in mod expres, intampinarea nu
trebuie sa fie depusa.
1".04.2014
Cererea reconventionala
.eprezinta actul de procedura savarsit de parat atunci cand are o pretentie
impotriva reclamantului. %otrivit Codului, paratul care are pretentii in legatura cu
obiectul cererii reclamantului, derivand din acelasi raport juridic sau din raporturi juridice
distincte, insa legate de raportul juridic dedus judecatii de catre reclamant, poate sa
formuleze cerere reconventionala.
%rin cererea reconventionala, paratul poate tinde la obtinerea unei compensatii
judiciare, atunci cand creanta sa impotriva reclamantului nu este certa, lic,ida si
exigibila, in asa fel incat sa invoce compensatia legala prin intampinare.
prin cererea reconventionala, paratul poate sa puna in discutie valabilitatea timpului
reclamantului. &e pilda, daca reclamantul formuleaza o cerere in revendicare, prin
cererea reconventionala, paratul poate sa solicite constatarea nulitatii titlului
reclamantului ori sa obtina rezolutiunea ori rezilierea acestui titlu.
&e asemenea, prin cererea reconventionala, paratul poate sa urmareasca obligarea
reclamantului fata de el. !ntr-o actiune in evacuare formulata de catre reclamant, paratul
poate sa formuleze o cerere reconventionala prin care sa solicite obligarea reclamantului
la contravaloarea imbunatatilor aduse imobilului din a carui evacuare se solicita.
%rin cererea reconventionala, paratul poate sa c,eme in judecata si terte persoane,
straine de proces, daca acestea sunt vizate prin raportul juridic dedus judecatii prin
cererea reconventionala, iar aceste persoane sunt introduse in proces in calitate de parati,
pentru ca asa le califica Codul.
.eclamantul nu poate sa faca cerere reconventionala la cererea reconventionala a
paratului. Cel mult, in conditiile art 139 din Cod, vazand cererea reconventionala a
paratului, reclamantul ar putea sa-si modifice cererea de c,emare in judecata pana , cel
mai tarziu, la primul termen la care este legal citat.
Formularea cererii reconventionale nu este obligatorie, asa cum este cazul
intampinarii dupa cum rezulta din exprimarea folosita de legiuitor, aceasta poate sa faca
si nu Enu trebuie sa facaF cerere reconventionala.
Cererea reconventionala este o adevarata cerere de c,emare in judecata. &e altfel
se si spune ca paratul este reclamant in cererea reconventionala, Codul prevazand ca
reconventionala trebuie sa se faca cu respectarea cerintelor prevazute pentru cererea de
c,emare in judecata, prin urmare trebuie sa cuprinda toate elementele prevazute la art 1>9
privitoare cererea de c,emare in judecata. &e asemenea, daca este cazul, se timbreaza si
trebuie sa se depuna in numar suficient de exemplare pentru comunicare.
Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea, iar daca intampinarea
nu este obligatorie, cel mai tarziu pana la primul termen de judecata la care paratul este
legal citat.
Faptul ca cererea se depune odata cu intampinarea trebuie inteles in sensul ca
termenul pentru depunerea cererii reconventionale este acelasi cu termenul pentru
depunerea intampinarii, adica cel mult 1 zile de la comunicarea cererii de c,emare in
judecata. Asadar, depunerea intampinarii nu este o conditie pentru insasi admisibilitatea
cererii reconventionale ramane la aprecierea paratului ce atitudine va adopta fata de
proces.
Cererea reconventionala urmeaza procedura verificarii si regularizarii prevazute
de art 131 pentru cererea de c,emare in judecata, pentru art 13> care reglementeaza
cererea reconventionala - spune ca dispozitiile art 131 se aplica in mod corespunzator.
!n cazul in care cererea reconventionala este facuta cu respectarea cerintelor art
1>9-1>7, se comunica reclamantului si, daca este cazul, paratilor introdusi in proces prin
cererea reconventionala si li se pune in vedere sa depuna intampinare.
&upa depunerea intampinarii se poate fixa primul termen de judecata. Cat priveste
procedura de judecata a cererii reconventionale, din punct de vedere al caii procedurale,
este o cerere incidentala.
%rin urmare, si procedura de judecata este cea privitoare cererea principala.
.egula este ca cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala. /otusi, in
masura in care numai cererea principala este in stare de judecata, ceea ce inseamna ca in
privinta cererii principale nu mai sunt de administrat dovezi, in sc,imb mai sunt de
administrat dovezi in privinta cererii reconventionale, cele doua cereri pot fi disjunse si
judecat separate.
5e va constitui un dosar distinct pentru cererea reconventionala si, in mod
obisnuit, pentru a evita pronuntarea unor ,otarari contradictorii, judecata cererii
reconventionale se va suspenda pana la solutionarea definitiva a cererii principale.
Aceasta disjungere este posibila numai cand cererea principala este in stare de
judecata si mai sunt de administrat probe in cererea reconventionala si nu invers. /otusi,
daca solutia ce urmeaza sa se dea cererii reconventionale este strans legata de solutia ce
urmeaza sa se dea cererii principale, disjungerea nu este posibila.
Astfel, nu poate fi disjunsa cererea reconventionala prin care, intr-un proces de
imparteala judiciara, se solicita completarea masei bunurilor de impartit. &e asemenea,
nu este posibila disjungerea reconventionalei prin care se solicita stabilirea locuintei
copilului la parat, daca prin cererea de c,emare in judecata s-a solicitat obligarea
paratului la plata pensiei de intretinere.
Cat priveste solutia ce poate fi data cererii reconventionale - este in functie de
situatia concreta din dosar si de raportul juridic dedus judecatii prin reconventionala. %rin
urmare, pot fi admise in intregime ambele cereri ori pot fi respinse in intregime ambele,
ambele pot fi admise numai in parte ori numai una sa fie admisa in tot sau in parte, iar
cealalta sa fie respinsa.
#rocedura de citare si comunicare a actelor de procedura
Codul stabileste ca procedura prin art 13 faptul ca judecatorul nu poate solutiona
nicio cerere, nu poate ,otari asupra unei cereri decat dupa citarea legala sau infatisarea
partii, personal sau prin reprezentant, afara de cazul in care, prin lege se prevede altfel.
%rin expresia folosita, Ejudecatorul nu poate ,otariF, rezulta caracterul imperativ
al normelor care reglementeaza procedura de citare si comunicare a actelor de procedura,
lucru intarit prin alin 1 al art 13 care impune judecatorului care constat ca partea care
lipseste nu a fost legal citata, sa amane judecata si sa dispuna citarea partii sub pedeapsa
nulitatii ,otararii. &esi norma care reglementeaza citarea are un caracter imperativ, Codul
conditioneaza cazurile in care poate fi invocata nulitatea, pentru aceasta nu poate fi
invocata oricand.
Astfel, daca partea nu a primit citatia cu respectarea termenului prevazut la art
1>, adica cu cel putin zile inaintea termenului fixat pentru judecata sau exista un alt
motiv de nulitate a procedurii de citare si se infatiseaza in instanta, va putea sa ceara
acordarea unui termen pentru a-si pregati apararea.
4ipsa procedurii de citare se acopera prin ec,ipolenta. %rin urmare, daca nulitatea
se acopera prin prezenta partii, ea va putea sa ceara acordarea unui termen pentru a-si
putea pregati apararea. &aca nu o face, nu va mai putea sa invoce ulterior si, cu atat mai
putin in calea de atac, lipsa procedurii de citare. !n cazul in care, partea nelegal citata nu
se infatiseaza la termenul pentru care nu a fost legal citata, va putea sa invoce lipsa
procedurii de citare sub pedeapsa decaderii, cel mai tarziu la primul termen de judecata la
care este legal citata sau la care se infatiseaza.
!n cazul in care partea nelegal citata lipseste, orice alta parte sau instanta din
oficiu pot invoca lipsa procedurii de citare, numai la termenul respectiv pentru care
procedura de citare nu a fost legal indeplinita. @lterior, din perspectiva instantei sau a
adversarului, sanctiunea se acopera.
Ceea ce este obligatoriu este ca partile sa fie legal citate, iar nu neaparat sa se si
infatiseze inaintea judecatorului, cu o exceptie - in procedura divortului, daca reclamantul
lipseste nejustificat si se prezinta numai paratul, cererea de c,emare in judecata se
respinge ca nesustinuta.
Cat priveste locul citarii, citatia, care trebuie sa aiba continutul prevazut la art 17,
se comunica la locul indicat in citatie, respectiv domiciliul, resedinta ori sediul persoanei
juridice, dupa caz. 4ocul indicat in citatie poate sa fie domiciliul real sau domiciliul ales,
cu conditia ca, odata cu alegerea de domiciliu, sa fi fost indicat si numele persoanei
insarcinate cu primirea corespondentei. !n lipsa indicarii unei asemenea persoane, citatia
se comunica la domiciliul sau sediul real.
&e asemenea, partea poate alege ca citatia si orice alt act de procedura sa ii fie
comunicat la casuta postala. 5unt situatii in care alegerea de domiciliu este obliatorie,
respectiv pentru partile care domiciliaza in strainatate si care trebuie sa isi aleaga un
domiciliu in .omania, cu indicarea persoanei insarcinate cu primirea corespondentei.
!n caz contrar, citarea acestor persoane se va face prin posta, prin scrisoare
recomandata, cu continut declarat si confirmare de primire, iar data depunerii la posta a
scrisorii recomandate va fi considerata drept data a indeplinirii procedurii de citare.
&aca pe parcursul procesului, una dintre parti isi sc,imba domiciliul-resedinta,
sub sanctiunea neluarii in considerare, va trebui sa instiinteze instanta si pe adversar prin
scrisoare recomandata cu dovada de primire cu privire la noua adresa. &aca nu o face,
citarea si comunicarea actelor de procedura la vec,ea adresa vor fi considerate valabil
indeplinite, astfel incat ulterior partea nu mai poate invoca lipsa procedurii de citare ori
faptul ca nu si-a putut pregati apararea intrucat nu a primit actul de procedura.
!n cazul in care reclamantul invedereaza ca, desi a depus toata diligenta necesara,
nu a putut identifica domiciliul sau sediul paratului, judecatorul va putea incuviinta ca
citarea sa se faca prin publicitate, prin afisarea citatiei la usa instantei ori prin afisarea pe
portalul instantei. &aca se considera necesar, pe langa afisarea citatiei in acestei condditii,
se poate dispune si publicarea citatie in Bonitorul 0ficial sau intr-un ziar de larga
circulatie.
!n cazul in care s-a dispus citarea prin publicitate, procedura se socoteste
indeplinita in a 1a zi de la data publicarii. %rin urmare, in acest caz, termenul nu este
unul de zile libere, ci se va implini exact in a 1a zi. &aca, ulterior, paratul se infatiseaza
si probeaza ca a fost citat cu rea credinta prin publicitate, ceea ce inseamna ca
reclamantul stia unde locuieste, vor fi anulate toate actele de procedura saarsite dupa
incuviintarea citarii prin publicitate si se reia judecata procesului de la actul de procedura
anulat, reclamantul putand fi obligat si la despagubiri.
%artea prezenta in instanta, personal sau prin reprezentant, este obligata sa
primeasca inscrisurile si actele de procedura care ii sunt communicate.
!n caz de refuz, comunicarea se considera a fi indeplinita prin depunerea
inscrisurilor sau a actelor de procedura la dosar, de unde, sub semnatura, partea le poate
ridica.
%artea poate sa ridice aceste inscrisuri de la dosar si intre termene de la ar,iva
instantei. Cat priveste termenul de comunicare al citatiei, sub pedeapsa de nulitate, citatia
trebuie sa fie comunicata cu cel putin zile inaintea termenului fixat pentru judecata,
termen care, dupa aprecierea judecatorului, poate fi redus in pricinile urgenteGG
!nmanarea se face partii personal in locul indicat in citatie. &aca partea primeste
citatia (procedura valabila pentru comunicarea oricarui alt act de procedura) - poate fi
inmanata in locul unde este gasita partea.
&aca cel citat traieste intr-un ,otel sau intr-o caldire cu mai multe apartamente,
citatia poate fi lasata in lipsa destinatarului ei administratorului cladirii, portarului sau, in
lipsa, persoanei care il inlocuieste in mod obisnuit.
%entru cei care se gasesc sub arme (militarii incazarmati), citatia se inmaneaza
prin unitatea militara din care fac parte.
%entru cei care alcatuiesc ec,ipajul unui vas maritim sau fluvial, in lipsa unui
domiciliu cunoscut, citatia se inmaneaza prin capitania portului de inregistrare a navei.
%entru detinuti, citatia se inmaneaza prin administratia locului de detinere, iar
pentru bolnavii internati in spitale, sanatorii sau in alte asemenea asezaminte, citatia se
inmaneaza in directia asezamantului respectiv.
&aca citatia trebuie sa fie inamanata unei persoane juridice, unui avocat, notar
public sau executor judecatoresc, citatia se inmaneaza la sediul acestora si va fi primita
de persoana insarcinata cu primirea corespondentei care va arata calitatea in care
semneaza actul. !n lipsa unei assemenea persoane, citatia se inmaneaza administratorului
cladirii, in lipsa, portarului sau persoanei care il inlocuieste in mod obisnuit.
Citatia (sau orice alt de procedura) se comunica prin agentii procedurali sau prin
alti salariati ai instantei care transmite actul ori prin agenti procedurali sau salariati ai
instantei in circumscriptia careia se afla destinatarul, daca acesta locuieste in
circumscriptia altei instante decat aceea care transmite citatia.
Citatia de transmite in plic inc,is, care poarta mentiunea E%entru <ustitie a se
inmana cu prioritateF si la care plic este atasat formularul privind dovada de inmanare,
procesul verbal sau instiintarea pe care, in functie de situatia concreta cu care se va
confrunta, le completeaza agentul instrumentator.
&aca citatia nu poate fi transmisa prin agenti procecdurali ai instantei emitente sau
a unei instante in raza in care domiciliaza reclamantul, se transmite in scris, prin posta, cu
confirmare de primire si continut declarat.
&e asemenea, daca partea a indicat acele mijloace de comunicare moderne (e-
mail, fax, telefon), actele pot fi transmise in aceasta modalitate de catre grefier si vor fi
insotite de o confirmare pe care va trebui sa o completeze reclamantul si sa o restituie
instantei. !n cazul in care cel citat primeste citatia si semneaza dovada de inmanare,
agentul procedural ii certifica semnatura si este singurul caz in care nu se intocmeste
proces verbal.
&aca cel citat primeste citatia, dar refuza sa semneze, agentul procedural inc,eie
proces verbal.
!n cazul in care cel citat refuza sa primeasca citatia, citatia este lasat la cutia
postala a destinatarului, iar in lipsa unei cutii postale, pe usa locuintei destinatarului este
afisata instiintarea prin care este invitat ca, in termen de cel mult 7 zile, sa se prezinte la
sediul instantei pentru a ridica citatia, respectiv la sediul primariei din localitatea
respectiva, daca cel citat nu locuieste in raza sediului instantei emitente.
%rin instiintare i se atrage atentia ca, la expirarea termenului de 7 zile, procedura
de instiintare se considera indeplinita. !n cel mult 19 , de la afisarea instiintarii, agentul
instrumentator trebuie sa restituie instantei sau sa lase la sediul primariei citatia sau actele
de procedura pe care trebuia sa le transmita.
%rocedura de citare se socoteste a fi indeplinita in oricare dintre cele 3 situatii
mentionate la art 12.
2&.04.2014
0ermenul in cunostinta
%artea care a depus cererea personal sau prin reprezentant, precum si partea care a
fost prezenta la un termen, personal sau prin reprezentant, c,iar imputernicit cu dreptul
de a cunoaste termenul, nu va mai fi citata in tot cusul judecatii la acea instanta, fiind
considerat ca are cunostinta de termenele urmatoare.
Asadar, termenul in cunostinta se bazeaza pe o prezumtie relativa, care are ca
obiect faptul ca partea aflata intr-una dintre cele doua ipoteze cunoaste toate termenele de
judecata care se vor acorda in cursul judecatii, la acea instanta.
%rezumtia termenului in cunostinta functioneaza numai pana la momentul
pronuntarii ,otararii finale, din - in etapa procesuala in care se afla judecata la un moment
dat. &upa pronuntarea ,otararii finale, daca se exercita cai de atac, in caile de atac partile
trebuie sa fie citate, desigur pana in momentul in care se poate face din nou aplicarea
termenului in cunostinta.
"ste considerata a avea termen in cunostinta si partea care, personal, prin
reprezentant sau prin functionarul insarcinat cu primirea corespondentei, a primit citatia
pentru un termen de judecata.
/ermenul in cunostinta nu functioneaza, ceea ce inseamna ca partile trebuie sa fie
citate in urmatoarele situatii+
%rocesul se redesc,ide dupa ce a fost suspendat. !n mod direct, este obligatorie
citarea pentru ca ultimul lucru pe care l-au stiut partile in legatura cu procesul este
faptul ca judecata a fost suspendata. "le nu pot fi prezumate a cunoaste faptul ca
dosarul se repune pe rol si la ce moment.
%ricina se repune pe rol. "ste avuta in vedere ipoteza in care, dupa ce a ramas in
pronuntare, in etapa deliberarii, judecatorul apreciaza ca mai este necesar sa se
administreze dovezi ori trebuie lamurita suplimentar situatia de fapt. %entru
aceasta repune dosarul pe rol si dispune citarea partilor.
%artea este c,emata la interogatoriu, citarea nefiind obligatorie daca a fost
prezenta la termenul la care s-a incuviintat administrarea probei cu interogatoriu
si, cumulativ, s-a si fixat termen pentru interogatoriu.
/rebuie sa facem distinctie intre faptul ca partea poate avea termen in cunostinta
pentru judecata procesului , in general, si faptul ca o astfel de parte care poate avea
termen in cunostinta trebuie sa fie citata la interogatoriu. %artea care lipseste in mod
nejustificat la administrarea probei cu interogatoriu este sanctionata in puterea Codului
pentru ca judecatorul poate considera aceasta atitudine procesuala a partii drept o
recunoastere a aspectelor, in legatura cu care se urmarea interogarea ei. &esigur, este o
prezumtie relativa pentru ca partea s-ar putea prezenta si sa adminstreze dovada contrara.
!nstanta de apel admite apelul si anuleaza sentinta. !nstant de recurs admite
recursul si caseaza decizia in ambele cazuri fiind necesara rejudecarea procesului.
!ndiferent dupa cum rejudecarea este cu retinere, adica rejudecarea o face c,iar
instanta de control judiciar (instanta care a casat..) sau rejudecarea este cu
retrimitere, dosarul fiind restituit instantei care a pronuntat ,otararea anulata sau
casata dupa caz ori instantei competente sau unei alte instante egale in grad, cand
se considera ca aceasta este necesara pentru buna administrare a justitiei, in
vederea rejudecarii, partile trebuie sa fie citate. %artile nu mai pot fi considerate a
cunoaste ce se intampla dupa ce s-a admis apelul- recursul.
%entru motive temeinice, judecatorul a dispus citarea partilor pentru fiecare
termen. &e pilda, daca judecatorul apreciaza ca este posibil ca solutionarea
litigiului sa se faca pe cale amiabila, el va obliga partile sa se infatiseze inaintea
lui, c,iar daca sunt reprezentate si o poate face citand partile.
5unt 1 categorii de participanti care nu au niciodata termen in cunostinta+ militarii
incazarmati si detinutii $ regula se aplica si in cazul lor. Ceea ce este obligatoriu este doar
ca ele sa fie citate, nu sa se infatiseze.
Exceptie666 .eclamantul, in procecsul de divort, lipseste nejustificat si se pronunta
numai paratul - actiunea se respinge ca nesustinuta.
5unt si alte situatii in care Codul prevede citarea partilor+
0 parte se inscrie in fals impotriva inscrisului adminstrat de cealalta parte. &aca
partea care a administrat inscrisul lipseste la termenul la care inscrisul este
defaimat, judecatorul o citeaza pentru a se prezenta inaintea sa si pentru a declara
daca mai intelege sau nu sa se foloseasca de inscris, pentru ca daca partea citata in
aceste conditii nu se prezinta inaintea judecatorului, inscrisul este considerat a fi
inlaturat din proces.
<udecatorul nu poate sa ceara trimiterea la dosar a originalelor cartilor funciare, a
inscrisurilor originale aflate in ar,ivele avocatilor, notarilor publici sau in ar,ivele
altor institutii publice. Cercetarea acestor categorii de inscrisuri va fi facuta de
catre un judecator din cadrul completului delegat si, pentru cercetare, trebuie sa
fie citate partile.
&aca, din motive temeinice (varsta, stare de boala), martorul nu se poate prezenta
inaintea instantei pentru a fi audiat, el va fi audiat in locul unde se afla,
deplasandu-se in acel locul completul, inclusiv procurorul daca participa la
judecata, iar pentru audiere partile sunt citate.
&aca s-a incuviintat efectuarea unei cercetari locale, pentru verificarea in afara
sediului instantei a starii unui bun care nu poate fi adus inaintea instantei, partile
trebuie sa fie citate pentru data la care se efectueaza verificarea, afara de cazul in
care au fost prezente la termenul la care s-a incuviintat efectuarea cercetarii locale
si s-a fixat si data deplasarii judecatorilor.
Cat priveste preschimbarea termenului de judecata, indiferent dupa cum este vorba
despre un termen in cunostinta sau un termen pentru care nici macar nu au fost emise
citatiile, suficient doar ca a fost fixat, presc,imbarea lui poate fi facuta numai pentru
motive temeinice, din oficiu sau la cererea partii interesate. !nstanta ar putea sa
presc,imbe din oficiu termenul . &e pilda, daca in ziua in care s-a suspendat
termenul, serviciul este suspendat sau daca, din eroare, s-a fixat termen intr-o zi
nelucratoare.
&aca cererea de presc,imbare este facuta de catre una dintre parti, aceasta trebuie sa
justifice interesul in obtinerea presc,imbarii, respectiv sa justifice faptul ca ar suferi o
vatamare procesuala daca termenul nu ar fi presc,imbat, iar aceste interese se apreciaza
intotdeauna prin raportare la partea care cere presc,imbarea, si nu la adversarul sau pt ca
interesul trebuie sa fie personal.
%resc,imbarea se dispune in camera de consiliu, fara citarea partilor, si numai daca se
admite-se dispune presc,imbarea, partile vor fi citate pentru noul termen.
)ctivitatea de 'udecata
&esfasurarea procesului civil, indiferent dupa cum judecata este in prima instant sau
intr-o cale de atac, poate presupune parcurgerea a doua etape, respectiv cercetarea
procesului si dezbaterile in fond.
Etapa cercetarii procesului este aceea in care sunt savarsite acte de procedura
necesare pentru a pregati solutionarea procesului, cum ar fi+ formularea si solutionarea de
cereri, administrarea de probe, invocarea si solutionarea exceptiilor, audierea partilor.
5pecific etapei cercetarii procesului in prima instanta este faptul ca cercetarea se face
in camera de consiliu, aceasta potrivit Codului, pentru ca prin 4. nr 1-1313 s-a amanat
intrat in vigoare a dispozitiilor care reglementeazaGG., amanata pana la data de
1.31.1313.
!n caile de atac, daca este necesara efectuarea cercetarii, in toate cazurile, ea se face in
sedinta publica. !n etapa dezbaterilor in fond, care indiferent dupa cum dezbaterile sunt in
prima instanta sau in caile de atac, sedinta este publica, se pun concluzii asupra fondului
raportului juridic litigios.
!n cazul in care solutia in dosar este urmare a admiterii unor exceptii procesuale, ceea
ce inseamna ca prin admiterea exceptiei procesuale instanta se dezinvesteste de dosar, nu
se ajunge in etapa dezbaterilor in fond, ci procesul se finalizeaza in etapa cercetarii. 5e
poate vorbi despre trei momente indesfasurarea procesului, respectiv despre+ activitatea
premergatoare sedintei de judecata, activitatea concomitenta sedintei de judecata,
activitatea ulterioara sedintei de judecata.
)ctivitatea premergatoare sedintei de 'udecata
Hrefierul $ un rol important il are grefierul de sedinta pt ca el scoate din ar,iva
dosarele repartizate completului pentru termenul respectiv si face asta verificand condica
de termene din ar,iva, in care sunt mentionate pentru fiecare complet de judecata, pentru
fiecare termen, anumite dosare.
&upa aceasta, intocmeste lista de sedinta in care va mentiona cu prioritate dosarele
care se judeca de urgent si dosarele mai vec,i.
"l va copia apoi aceasta lista de sedinta in condica de sedinta pe care judecatorul o
completeaza la sfarsitul sedintei de judecata din ziua respectiva, scriind in dreptul fiecarui
dosar masura dispusa, respectiv termenul de judecata acordat, cu indicarea motivului sau,
sau solutia pe scurt, ori daca este cazul, mentiunea ca s-a amanat pronuntarea, aratandu-se
data pentru care s-a amanat pronuntarea.
Aceasta lista de sedinta, in care vor fi trecute si intervalele orare orientative pentru
prezentarea partilor, se va afisa la usa salii de sedinta cu cel putin o ora inainte de
inceperea sedintei si pe portalul instantei.
!n cadrul acestei activitati premergatoare, grefierul face si o verificare a dosarelor, in
sensul ca verifica daca procedura de citare este sau nu legal indeplinita si daca este cazul,
si daca mai este timp, semnaleaza presedintelui completului neregularitatile procedurii de
citare pentru ca, eventual, procedura sa fie refacuta.
Hrefierul verifica, de asemenea, daca la dosar s-a raspuns unor adrese efectuate de
instanta pana la acel moment. Hrefierul preda dosarele judecatorului spre studiu.
4ista de sedinta este necesara si judecatorului pentru a consemna pe ea toate aspectele
pe care le identifica in dosare si pe care le poate pune in discutia partilor. &aca participa
la judecata, dosarele sunt puse la dispozitia procurorului nu de catre grefier , ci de catre
presedintele completului.
-n timpul sedintei de 'udecata,
grefierul intra in sala de sedinta cu dosarele pentru a le pune la dispozitia partilor, a
reprezentantilor lor, cu cel putin o jumatate de ora inainte de inceperea sedintei.
<udecata, practic, in fiecare dosar, incepe cu apelul partilor, apelul (daca este necesar)
al martorilor, dupa care grefierul face un referat, prin care comunica judecatorului
existenta eventualelor cereri care s-au depus, daca este cazul, a raportului de expertiza si
preda dosarul presedintelui completului, care are obligatia sa verifice personal validitatea
procedurii de citare.
%resedintele completului este acela care conduce sedinta de judecata pentru ca el este
cel care adreseaza intrebari partilor, ceilalti judecatori putand adresa intrebari partilor sau
martotilor numai cu incuviintarea presedintelui completului.
0rdinea in care presedintele completului da cuvantul partilor este predeterminata.
%resedintele completului face politia sedintei.
Cat priveste situatia concreta din dosar, instanta poate sa amane judecata, sa suspende
judecata sau sa ramana in pronuntarea unei exceptii procesuale sau in final asupra
fondului.
!nstanta poate sa mai amane judecata si pentru lipsa de aparare, daca se invoca motive
temeinice, iar temeinicia motivelor este lasata la aprecierea judecatorului si, o conditie
suplimentara, lipsa de aparare nu este cauzata de culpa partii sau a reprezentantului ei.
!nstanta poate sa si suspende judecata daca niciuna dintre partile legal citate nu se
infatiseaza si, in plus, niciuna dintre parti, macar una, nu a cerut ca judecata sa se faca in
lipsa pentru ca daca cel putin una dintre parti a cerut aceasta, nu este necesara infatisarea
lor.
<udecata mai poate fi suspendata si daca ambele parti o cer sau daca solutia ce
urmeaza a se pronunta in cauza depinde de solutia ce urmeaza sa se dea in alt dosar ori a
inceput urmarirea penala, cu privire la savarsirea unei infractiuni a carei constatare ar
avea o inraurire ,otaratoare asupra ,otararii ce urmeaza sa se dea.
5unt si cazuri in care judecatorul este c,iar obligat sa suspende judecata $ daca
una dintre parti decedeaza, pe parcursul procesului, sau a incetat functia tutorelului sau
curatorului; pana la introducerea in cauza a mostenitorilor, pana la numirea altui curator-
tutore.
!n momentul in care judecatorul se socoteste lamurit, declara inc,isa cercetarea
procesului si desc,ide etapa dezbaterilor in fond, in care se pun concluziile finale, se
analizeaza fondul raportului litigios.
Aalalabil numai pentru prima instant $ partile pot conveni ca dezbaterea fondului,
care, ca regula, trebuie sa aiba loc in sedinta publica, sa aiba loc in continuarea cercetarii
procesului in camera de consiliu.
%e de alta parte, atunci cand judecatorul apreciaza ca dezbaterea in sedinta publica
ar fi de natura sa afecteze ordinea sau moralitatea publica, viata personala a patilor,
interesele minorilor sau prestigiul justitiei, din oficiu sau la cererea uneia dintre parti,
poate sa dispuna ca dezbaterea intregului proces sau numai a unei parti a acestuia, de
pilda administrarea unei probe, sa nu se desfasoare in sedinta publica. !n aceasta situatie,
partile vor fi legal insotite, pe langa aparator, de reprezentantul lor, daca este cazul de
reprezentantul minorului, de traducatorul partii care nu cunoaste limba romana, de
interpret - pentru cei care nu se pot exprima - si de martori - de expert, daca este cazul.
Cat priveste activitatea ulterioara sedintei de 'udecata $ atunci cand s-a acordat
termen, grefierul are din nou un rol de importanta, intrucat trebuie sa intocmeasca
inc,eierea de sedinta. !nc,eierea de sedinta este tot o ,otarare, dar se numeste inc,eiere
pentru ca este data pe parcursul procesului si, asemenea oricarei alte ,otarari trebuie sa
continta partea introductiva, considerentele si dispozitivul.
!n partea introductiva se mentioneaza instanta, nr. dosarului, data pentru care este
intocmita inc,eierea, numele membrilor completului de judecata si, daca este cazul, al
procurorului, precum si tot ce s-a intamplat in sedinta de judecata, la termenul pentru care
este intocmita acea inc,eiere.
%artea a doua (considerentele) contine motivarea instantei pentru solutia inscrisa
in cea de-a treia parte in dispozitiv. 5ub pedeapsa de nulitate, inc,eierea trebuie semnata
de judecator si grefier. /oate inc,eierile date pe parcursul procesului sunt inc,eieri
premergatoare pentru ca preced darea ,otararii finale.
!nc,eierea este interlocutorie atunci cand contine o ,otarare data de judecator si
nu se poate reveni asupra ei.
!nc,eierea preparatorie-inc,eierea prin care instanta se pronunta asupra probelor
administrate putand revenii asupra inc,eierii.
!nc,eierea prin care se dispune respingerea cererii de interventie poate fi atacata
separat.
02.04.2014
Exceptiile procesuale
.eprezinta mijlocul procedural prin care, in conditiile legii, pe parcursul procesului
civil, partea interesata, procurorul sau instanta din oficiu, fara sa puna in discutie fondul
raportului juridic litigios, invoca neregularitati procedurale, privitoare la compunerea sau
constituirea completului, competenta instantei sau procedura de judecata, ori lipsuri
privitoare la exercitiul dreptului la actiune, urmarind, dupa caz, amanarea judecatii,
declinarea comptentei, refacerea unor acte de procedura, anularea, respingerea sau
perimarea cererii.
#articularitatile exceptiei procesuale+
1.5pecific exceptiei procesuale este faptul ca presupune existenta unui proces in curs,
tocmai de aceea exceptia procesuala nu poate fi invocata niciodata printr-o cerere
introductiva de instanta. Ca atare, prin cererea de apel sau de recurs, nu se invoca exceptii
procesuale, ci se formuleaza critici, care constituie motive de apel sau motive de recurs.
1."xceptia reprezinta un mijloc de aparare. !n mod obisnuit, apeleaza la acest mijloc
paratul, insa exceptiile absolute pot fi invocate si de catre reclamant, de instanta sau de
procurorul din oficiu.
3."xceptia procesuala nu pune niciodata in discutie fondul raportului juridic litigios.
#ici macar exceptia de fond nu produce un astfel de efect si, pe cale de consecinta,
exceptia procesuala, indiferent de obiectul ei, nu se confunda cu apararile pe fond.
9. &e regula, solutia pronuntata in temeiul unei exceptii procesuale, nu are autoritate
de lucru judecat asupra fondului.
!n masura in care neregularitatea procedurala, care a dus la admiterea unei exceptii,
este inlaturata, poate fi declansat un nou proces, fara sa se opuna autoritatea de lucru
judecat. &aca, dimpotriva, neregularitatea procedurala persista si la momentul
declansarii celui de-al doilea proces, se poate spune ca solutia pronunta c,iar in temeiul
unei exceptii procesuale are autoritate de lucru judecat, intr-un proes ulterior.
Astfel, daca o prima cerere este respinsa pentru lipsa calitatii procesuale active si,
ulterior, dreptul dedus judecatii, prin prima cerere de c,emare in judecata, intra in
patrimoniul reclamantului, le va putea introduce o noua cerere de c,emare in judecata cu
privire la dreptul respectiv, fara sa i se poata opune autoritatea de lucru judecat. &aca,
dimpotriva, nici pana la declansarea celui de-al doilea proces, dreptul in raport cu care s-a
retinut lipsa de calitate procesuala activa, in primul proces, nu a intrat in patrimoniul
reclamantului, noua cerere poate fi respinsa pe temeiul autoritatii de lucru judecat.
Clasificarea exceptiilor procesuale
In functie de obiectul lor distingem intre :
exceptii de procedura
exceptii de fond
Exceptiile de procedura sunt acelea prin care se invoca neregularitati procedurale,
privitoare la compunerea sau constituirea instantei, necompetenta acesteia ori procedura
de judecata. Cu titlu de exemplu, exceptia privitoare la incompatibilitate, excptia lipsei
procdurii de citatare, exceptia de necompetenta, exceptia vizand litispendenta,
conexitatea, exceptia de perimare.
Exceptiile de fond sunt acelea prin care sunt puse in discutie lipsuri privitoare la
exercitiul dreptului la actiune. Au un astfel de caracter + exceptia lipsei de interes,
exceptia de prematuritate, exceptia privind lipsa calitatii procesuale, exceptia lipsei
capacitatii procesuale de folosinta sau de exercitiu, exceptia autoritatii de lucru judecat,
exceptia lipsei procedurii prealabile, exceptia privind caracterul subsidiar al actiunii in
constatare fata de actiunea in realizare.
"xceptia de inadminisibilitate, utilizata in practica, dar inexistenta ca atare in teoria
juridiciara $ inadmisibilitatea este, in realitate, solutia pe care instanta o pronunta ca
urmare a admiterii unei exceptii de procedura sau a unei exceptii de fond. -C Atunci cand
se invoca necompetenta generala, cu motivarea ca cererea este de competenta unui organ
fara activitate jurisdictionala sau nu este de competenta instantelor romane.
&aca se invoca o exceptie de fond $ faptul ca s-a exercitat apel sau recurs, desi in
cauza respectiva nu putea fi exercitata aceasta cale de atac.
In functie de efectul urmarit prin admiterea exceptiei, exceptiile sunt :
dilatorii
peremptorii dirimante
Exceptiile dilatorii sunt acelea prin care se tinde la amanarea judecatii, declinarea
competentei sau refacerea unor acte de procedura. Ar intra in aceasta categorie, cu
exceptia lipsei procedurii de citare, litispendenta, conexitatea, exceptia de necompetenta,
daca nu se invoca necompetenta generala care sa atraga respingerea ca inadmisibila.
Exceptiile peremptorii sau dirimante sunt acelea prin care se tinde la anularea,
respingerea sau perimarea cererii.
/oate exceptiile de fond sunt exceptii peremptorii. "ste posibil ca o anumita exceptie
sa inceapa prin a avea un efect dilatoriu, iar, in final, sa aiba un efect peremptoriu sau
dirimant. Astfel, daca se invoca exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant,
instanta amana judecata pentru acoperirea acesteia, ceea ce inseamna ca exceptia incepe
prin a avea un efect dilatoriu. &aca in termenul acordat de instanta nu se acopera
lipsurile, se produce efectul peremptoriu pentru ca cererea este anulata. 5ituatia este
similara in privinta exceptiei lipsei semnaturii de pe cererea de c,emare in judecata, cu
conditia ca reclamantul sa nu fie prezent la termenul la care se invoca exceptia, pentru ca
numai in acest caz instanta acorda un termen pentru complinirea semnaturii.
In functie de caracterul normei incalcate, vorbim despre :
exceptii absolute norma incalcata este una de ordine publica
exceptii relative
5pecific exceptiei absolute este ca ea ar putea fi invocata oricand pe parcursul
procesului, daca prin lege nu se prevede altfel. %oate fi invocata in cazul necompetentei
generale.
Exceptiile relative pot fi invocate numai de partea ocrotita de norma a carei incalcare
se invoca la termenul la car s-a produs neregularitatea judiciara, iar daca partea nu este
prezenta, cel mai tarziu la primul termen de judecata la care este legal citata sau se
infatiseaza, in etapa cercetarii procesului. &in clipa in care s-a intrat in etapa dezbaterilor
in fond, nu mai poate fi invocata nicio exceptie.
Cat priveste modul de solutionare al exceptiilor de procedura, codul stabileste ca
instanta se pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de
fond, care fac de prisos- inutila judecata in continuare a cauzei.
&aca instanta trebuie sa se pronunte asupra mai multor exceptii, va
determina ordinea in care se pronunta asupra acestora, in functie de caracterul si de
efectele pe care tind sa le realizeze exceptiile procesuale.
%ractic, instanta va analiza cu prioritate acea exceptie
procesuala a carei solutionare este necesara pentru a putea fi analizate si alte exceptii,
precum si acea exceptie a carei admitere ar face inutila analizarea celorlalte exceptii.
!nstanta ar putea sa uneasca exceptia cu administrarea probelor sau cu judecata
fondului in cazul in care pentru finalizarea cerceterii procesului, respectiv pentru
solutionarea atat a exceptiei cat si si a fondului, este necesar sa se administreze aceleasi
dovezi. !n momentul deliberarii insa, instanta se va pronunta cu prioritate asupra
exceptiei procesuale, iar simplul fapt al respingerii exceptiei nu va duce automat la
admiterea cererii de c,emare in judecata.
)specte legate de sarcina probei
.egula este ca acela care formuleaza o cerere sau invoca o exceptie trebuie sa
administreze dovezi pentru a proba cererea sau exceptia, prin urmare sarcina probei
revine aceluia care formuleaza o cerere sau invoca o exceptie. Faptul ca adversarul sau nu
trebuie sa administreze dovezi pana in momentul in care partea care are sarcina probei -
trebuie sa isi probeze sustinerea facuta inaintea instantei, trebuie inteleasa in sensul ca,
adversarul celui care formuleaza cererea sau invoca exceptia nu trebuie sa administreze el
mai intai dovezi in combaterea cererii sau a exceptiei.
&e la regula privitoare la sarcina probei exista urmatoarele exceptii +
1. !n cazul prezumtiilor legale relative $ partea care doreste sa beneficieze de prezumtie
este suficient sa administreze dovezi care sa declanseze prezumtia pentru ca, din acel
moment, adversarul sau, daca vrea sa rastoarne prezumtia sa administreze dovezi in acest
scop. "x + in cazul partajului de bunuri comune intre soti $ reclamantul trebuie sa
dovedeasca ca bunurile au fost dobandite in timpul casatoriei.
1.Atunci cand recunoasterea filiatiei, maternitatea sau paternintatea deopotriva, este
contestata de catre parintele copilului recunoscut, de cel recunoscut sau de descendentii
acestuia, dovada filiatiei trebuie sa fie facuta de autorul recunoasterii sau de descendentii
sai.
3.!n litigiile de munca, daca salariatul contesta masura dispusa de angajator, angajatorul
care, prin ipoteza, nu este decat parat, trebuie sa dovedeasca primul legalitatea sau
temeinicia masurii pe care a luat-o
&aca se introduce o actiune prin care se cere decaderea pentru dreptul la marca pentru
ca nu a fost folosita timp de ani consecutiv.
%entru a incuviinta probele, instanta trebuie sa constate faptul ca sunt indeplinite
cumulativ mai multe conditii de admisibilitate a probei, respectiv + proba este legala (este
permisa de lege), este verosimila, este pertinenta (are legatura cu procesul respectiv) si
este concludenta (inseamna ca adminsitrarea acelei probe ar putea sa duca la solutionarea
procesului).
3arturisirea
Barturisirea reprezinta recunoasterea de catre o parte a unui fapt, in legatura cu
care cealalta parte isi intemeiaza o pretentie sau o aparare. Aceasta marturisire poate
fi facuta +
5pontan
%oate fi obtinuta in procedura interogatoriului
Barturisirea poate fi+
a.7udiciara $ atunci cand este facuta c,iar in cadrul procesului in care urmeaza sa fie
apreciata
b.Extra'udiciara - daca este facuta in afara proceslui
Barturisirea judiciara face credinta deplina cu privire la faptul recunoscut si poate fi
revocata numai pentru eroare de fapt scuzabila.
!n sc,imb, marturisirea extrajudiciara daca este verbala, este admisa in cadrul
procesului numai in acele ipoteze in care proba cu martori este admisibila in cadrul
procesului.
Barturisirea este un act juridic personal, ea putand fi facuta numai de catre parte cu
privire la propriile sale acte sau fapte juridice. .eprezentantul legal al minorului poate
raspunde la interogatoriu numai in legatura cu actele juridice si faptele savarsite de el ; in
aceasta calitate de reprezentant, nu raspunde pentru actele sau faptele minorului.
&aca se doreste luarea interogatoriului unei persoane fizice, intrebarile care urmeaza
a fi adresate partii sunt scrise pe partea stanga a foii de ,artie, partea dreapta fiind lasa
pentru ca judecatorul sa consemnze in dreptul fiecarei intrebari raspunsul dat de parte.
%ersoanele juridice, cu exceptia societatilor de persoane, ai caror
reprezentanti sunt citati inaintea instantei la interogatoriu, raspund in scris la
interogatoriul care li se comunica in acest scop.
&aca din motive intemeiate, partea
nu se poate deplasa inaintea instantei, interogatoriul este luat partii la locul unde se afla
si, pentru aceasta, se va deplasa la locul respectiv intregul complet, inclusiv procurorul,
daca participa la judecata.
%artea care locuieste in strainatate, va fi interogata prin intermediul mandatarului sau
care va depune raspunsul partii in cadrul procurii speciale date de parte pentru a se
raspunde la interogatoriu.
!n functie de raspunsurile date la interogatoriu, marturisirea poate sa fie simpla,
calificata si complexa.
3arturisirea simpla $ contine o recunoastere a faptului cu privire la care partea este
interogata, fara niciun fel de adaugiri.
3arturisirea este calificata atunci cand partea recunoaste faptul in legatura cu care
este interogata, insa adauga elemente anterioare sau concomitente cu acest fapt, de natura
sa sc,imbe in realitate consecintele recunoasterii.
3arturisirea este complexa atunci cand partea recunoaste faptul pretins, dar de
aceasta data adauga un element ulterior faptului recunoscut, in asa fel incat in realitate
raspunsul este unul negativ.
&aca partea citata la interogatoriu sau care a primit termen in cunostinta pentru
administrarea interogatoriului lipseste in mod nejustificat, judecatorul poate sa considere
aceasta atitudine procesuala a partii drept o recunoastere deplina a pretentiilor
adversarului care a administrat proba cu interogatoriu sau numai ca un inceput de dovada,
care urmeaza sa fie completat cu administrarea altor probe, respectiv inscrisuri, martori
sau prezumtii. .etinem asadar faptul ca, in cadrul procesului civil, se administreaza
proba cu inscrisuri, iar nu cu acte juridice (manifestare de vointa).
!n cazul in care toate raspunsurile date la interogatoriu sunt negative, trebuie sa fie
administrate alte dovezi pentru dovedirea, respectiv pentru combaterea cererii.