Infiintarea unei plantatii pomicole Se practica diferite sisteme de cultura: 1.

Sistemul clasic ( cel mai raspandit in gospodariile populatiei sau in cazul plantatiilor amplasate pe terenuri accidentate, in acest caz se utilizeaza specii pomicole cu crestere viguroasa, cu distante mari intre randuri si intre pomi pe rand cu densitatea 100 150 pomi / ha , care ajung la talia de pana la 10 m, cu productii 10-20 t / ha, cu fructe fara valoare comerciala care se utilizeaza pt consum propriu sau pt procesare traditionala ) 2. Sistem intensiv ( se caracterizeaza prin distante intre randuri de 3-4 sau 5 m, in functie de specie, si intre pomi pe rand de 1,5 4 m, talia pomilor max. 2,5 m, densitatea pana la 450 pomi / ha, lucrarile de taiere reglarea fructelor recoltare si calibrare se face de la sol. Se obtin productii de 25 40 t / ha In functie de specie, intra in productie incepand cu anul 4-5 si se recupereaza investitia in 7 ani de la intrarea pe rod ) 3. Sistem superintensiv ( se caracterizeaza prin densitati mari 1250 2550 pomi / ha, distanta intre randuri 2,5 4 m , intre pomi 0,8-1,5 2 m , se practica in cazul speciilor mar, par, cires, piersic, nectarin, gutui, cu ramuri fixate pe sarme , plantatia intra pe rod din anul 3 sa obt 4050 t/ha, recuperarea investitiei 7 ani. Durata de exploatare 12-20 ani Etapele infiintatii plantatiilor pomicole: 1. Alegerea terenului are in vedere pretabilitatea speicei pomicole si realizarea unui conveier ( sortiment ) de specie si soiuri care asigura aprovizionarea cu fructe in tot timpul anului a. Se ia in considerare cerintele fata de conditiile climaticele pt a evita riscul accidentelor aferente : brume, grindina b. Cerintele fata de sol 2. Amenajarea terenului defrisarea vegetatiei lemnoase, desfundarea terenului, nivelarea terenului, uniformizarea terenului , parcelarea terenului , terasarea terenului si trasarea retelei de drumuri. a. Defrisarea vegetatiei lemnoase are ca scop exploatarea intensiva a terenului deoarece plantatiile pomicole se amplaseaza pe terenuri accidentate, in panta, improprii altor culturii. b. Desfundarea terenului consta in afanarea profunda la adancimi de 60-70 cm pt uniformizarea orizonturilor si asigurarea conditiilor de instalare a sistemului radicular. c. Nivelarea terenului are ca scop realizarea unei pante omogene, care sa permita parcelarea, pichetarea si reteaua de drumuri d. Terasarea terenului se practica pe terenuri cu panta mai mare de 12 % pt a permite efectuarea lucrarilor mecanice in plantatie. Terasarea se poate realiza cu terase plane, orizontale prevazute cu taluzuri inerbate sau taluzuri betonate,. e. Parcelarea consta in delimitarea unor parcele cu forma patrat sau dreptunghi pe care se amplaseaza randurile de pomi. Lungimea optima a randului 200-600 m in functie de modul de recoltare si preluare a recoltei. f. Trasarea retelei de drumuri asigura accesul mijloacelor mecanice pt lucrarile solului, efectuarea tratamentelor si transportul recoltei. g. Pichetarea consta in marcarea distantei intre randuri si intre pomi pe rand si fixarea locului de plantare a pomilor fructiferi.