Sunteți pe pagina 1din 22
0 ani - Saptdmana 52 induntru si afara Punefi cinci obieste, ca de exemplu, un cub, o ceased, o lingurd, un animal plastic si 0 jucdrie preferaté in fata cepilului, Denummiti obiectele unul bebelugul sé le ia in mand gi si le atingd pe fiecare inainte de ale intr-o cutie de pantofi Luafi cubul din cutie si dagi--1 in mand copilului, Spuneti-i c& agi luat afar cubul din cutie. Accentuafi cuvntal ,afaré“, Explicatii si pun cabul inapot induntru in cutie. Subliniaji cuvantul ,induntru Repetati acclasi procedew pentru ceased, lingurd, animal gi jucdiie Dupa ce toate obiectele au fost puse inapoi in cutie, incurajati copilul si gscased cubul in cutie gi s& vie dea fn mand. Dacd nu infelege, luafi cubul si daj-i-tin mind bebelusului in timp ce spuneti cuvantul cub", Spuneti-i cd afi hat afard cubul din cutie. Nu uitafi s folositi cuvantul .afara. Rugat+-| s& spuna cuvaéntul cub" daca poate. Apoi explicafi-i s& puna la loc cubul in cutie. Apoi, spunetii sa ia ceasca afard din cutie si sa v-0 dea. (Dati o singura comands o dats, pentr a evita confuzia, Pot fi date dowd comenzi numai atunci cind copilul devine sigur pe el in aceasta activitate) Coutinuati sé-l incurajati s& ia umul dintre obiccte afaré din cutie, denumiti- si apoi explicafci sé-l pund inapoi fa cutie, Accontuali cuvintele ia” si ,afaré gi Hudati-l pentra orice réspuns poziti Aceasid activitate dezvolta # limbajul pentru denumirea obiectelor + accentuarea simtului pipsitul + coordenarea achi - mind, «© perceptia concepielor ,indunins" yi afer"; + independenta; + ncrederea in sine, PARTEA a II-a De Ia un an fa doi ani Introducere Copilul de un an incope s& dea semne de independent’, dar are ined mula revoie de supraveghere si de indrumare, Este important s& prindesi momentul potrivit al introducerti activitafilor sugerate pentru a1 stimula, Nu este recomandats planificarea nei ore exacte in flecare zi pentru 0 anume activitate, deoerece copitul ‘mic mu are ined simpul timpului, chiar daca i se menfine o schema general de program vilnic, S-ar putea s& perceap& acest fapt ca pe 0 rigiditate, care si conducé Ia un ccomportament negativ. fncercati si va infelegeti copitul, observand tipicul comportamentului sau cotidian. Refineti cind pare s& caute ceva de facut, S-ar putea si fie dimineata devreme sau dupa un mic somn de dupa-amiaza, Depinde cand are chef si facd cova aparte. Este important de stiut c&un copil la aceasta varsté are o putere foarte scurta de concentrare si s-at putea si nu fic capabil si termine 0 activitate dintre cele ‘sugerate fntr-un anumit interval de timp. Aceste activitati trebuie repetate pentru o stimulare suplimentard in diferte momente de-a Tungul unei perioade de timp mai Jungate, Copilul igi va dezvolta increderea in sine si independenja pe masurd ce Jncepe s& perceap mediv apropiat I. Crfile cu imagini mari, viu colorate si cu pufine detalii atrag copilul de aceasti virsta. Copilul va fi inedntat sa i se citeased povesti mereu, chiar daca mu poate sta prea mult timp concentrat pentru a termina 0 carte. Cintecele, rimele si ritmurile 1 vor captiva, Continuafi si le repetati des, gi copilul te va recita din memorie pe cele preferate. Copilul de accasté virsté esto curios gi va fi imedit gata si exploreze medi! {nconjuritor pipiind, bagindu-si ndsucul, sconmonind, trigind, impingnd, privind iscoditor si bitind ritmul. Va adora si stivuiasca si s& care obiecte, sA umple si sé goleasea cuti,sticle sau flacoane, s4 puna si si scoata capace de la diverse recipients Copilal de un an este foarte ocupat, Este mult mai constient de sine insusi. Va dovedi mult mai multé afecfiune si isi va exprima dorintele prin gesturi, Treptat, va {ncepe s& comunice prin cuvinte cu un vocabular limitat. Cu et comunicati mai mult ou el prin conversafe, citi, folosind dramatizarea si punerea in seen, eu atft mai bine va fi pentru el mai departe, Acestea vi vor fi de folos sii induces increderea in sine si siguranja care il vor ajuta si fic atras spre invittard, Noti: Autorul gi editura care publied mu sunt responsabile pentru ranirea sau moartea provecate de utilizarea gresita a materilelor sau a recomandisilor. In activititile cu copiti, materalele trebuie alese cu grj& pentru a nu periclta sindtatea gi siguranfa copilului; supravegherea din partea adultului este esentialé, 33 Un an - Séptamana 1 ycul fetei si al capului Atingeli capul copilului cu mina si msingéiati-l Sa EB ‘RAL spre stinga capului si peste cap, spre crestet. apoi in jos, spre dreapta capului, $i din wou spre git. fi va da simfiméntul conturului capului siu, », & Spunef-i copiului c& [ati mangéiat in jurul capului ® Desenati un cere mare sau un oval pe 0 foaie alba de hare si spunsfii copilului cd desenafi imaginea capului Siu. Atingeti incet ochiul sau sting si spuneti+i cd i veyidesena ochivl. Desenati ochiul stang Ja Tocut lui pe fafa deja comturatd. Atingeti ocbiul drept copilul 1 repetati accleasi etape. Atingetii nasul, denuritit gi reprezentati pe ra de pe hartie. Atingeti-i gura apoi si numiti-o in timp ee o desenati, Desenayi-i-0 mibitoare, Spunetiri c& afi desenat o fata fericita, Apel atingeti si desenati urecki ing si dreaptd, vorbind despre ele in timp i. Pentra a objine un desen mal realist, adéugai si par. Daca pare in contimare interesat, Iuagi-i degetul aratitor si miscagi fp jurul vaturului capului desenat.Atingeft ochiul sting descnat, apoi pe cel dept, nusmindule misurd ce le atingeti. Atingeti $i numipi nasul, Apoi gura zémbitoare, in timp ce ‘eiafi mina de la stinga la dreapta ‘pe zimbetul descnat, Atingefi apoi urechile angi si dreapta, in timp ce le denumifi, Aritafi spre parul desenat si atingest pairut silulu in timp ce spuneti cuvéntul .pae" : Repetati aceastl activitate in timpul siptiménii. in plus, aritati spre fejcle “ot din familie, ca spre cele gasite in carti si reviste si recunoasteti parle capului = fiecase dati cAnd vorbiti cu copilul despre ele. Liudafi-l pentru orice raspuns orect. Alvi data, utilizati nastari mari, mosorele, bucati de fet, fot rupte de hartic au orice poate Ii folosit penta a marca ceva, Marcajsle webuie si fic pentru copil sor de lnat si de finut, Nu lasagi copilul singur ou obiecte care pot f inghiite! LUtilizati imaginea desenati a fejei sau o altd fati mare si explicati-i copitulul a pund un marcaj pe ut ocki. Nu este recomandabil si uilizati cuvintele .stang” si drept", Dec, Lisafi copilul si pund marcajul pe oricar ochi. Apoi spuneti- s& punt sarcajul pe cellalt och, Repetati procedeul pentru nas, gurd, urechi si par. Ajutati ilul, daca este nevoie, gi mu uitati si-! Ldudati de ori de multe or, ‘Altd actvitate care poate fi realizaté pentru fixarea in memorie a pArtilor fej const fn lipirea unci imagini a unei feje mari pe carton sau pe hértic de constrat. srunei cand lpicid] $2 uscat, tall fata tn dowd bucai (stinga si dreapta). Spunati- cpilului si refacd fata din cole doua pti Tn timpul siptamanii, repotati aceste activitati cu copilul, in special atunci 1g pate st aiba nevoie de damneevoastd, In imp ce facet gospodare, pute omiunica cv copilul cerandu+i s& arate spre oricare dire parfile corpulul. Ajutati $1 Corectatirl politicos, dac& este nevoie, sit ital sal laudayi $4 Aceastd activitate dezvolta simpul pipsttudu; ‘coordonarea ochi - mars susuringa de a face asociatil capacitatea de a asculta; limbgjul; capactiatea de a urmdtri comencile Increderea tn sine; constientizarea nesiunilor ,stang" $f ,drept". Un an - Saptamana 2 Mosoarele BH Alegeti diferite mosoaie si lasafi-! pe copil sé le studieze. Daca nu pare atras, ‘ncurajajil sa se uite Ia ele, s& le pipaie, si fe dea de-a dura, si le impingd, s& le loveased sau s@ Je stivuiascd si si le clocdncascé de podca, Va fi nevoie sii anita ccum, dar lisatil neaparat si se joaco si sé le cercsteze inainte do a incope activitatea, ‘Alti dati, incurajai- sf v aducé doud mosoare deodati gi s& bata ritmul 1-2, 1-2. Céntafi cuvintele ,.unu-doi, unu-doi, in timp ce batefi din palme impreuni cu copilul, Stati in picioace si Batti din picioare pe podea fn ritmul 1-2, 1-2. Incuraayi copilul sa bat& din mosoare, in timp ce durmeavoastra bateti din palme seu din picioare. Copilul poate lasa mosoarele pe jos si poate copia actiumile dumneavoasta. Daca se intémpla astfe, asatiel! La un moment dat, in timpul siptimanii ardtatii cum si stivuiascé mosoarele fn seturi de cite dows. Daca face mai mult de doua stive in set sugerafii cu tact si ie fac’ gi pe ale lui ca ale dumneavoastré. Totusi, daca insist s& stivuiased in stfu Ini, lisatil sé fac cum vrea gi incoreati mai tira &-! convingefi si se rizgandeascd ‘Va putetidistra grozav impreund cu copill dand de-a dura un mosor iainte si poi de la nul la altul, Copilul poate fi, de asemenea, interesat si lege cu sfoara rmosoarele. Pot fi legate cu sfoara sau fir de lan. Un curatator de pipe poate 6 rasucit pentru a face un ac. Introduceti sfoara sau léna prin ochiul acului si asiguragi primut ‘mosor pentru copil cu un nod mare san o bucaté de banda adecivé. Aritati-i copilului cum s& ingire mosoarele si incurajaji-] si inoerce independent, Ajutagi-l ori de cate oni este necesar. Amintii vl 22-1 lsudati pentru orice sctiume positvat 58 Aceasid activitate decvoitd: © explorarea libera; riimal si constentizarea modelubut 1-2; © congttentizarea nosiunl de set de dowd * coordonarea ochi-ménd: independent Un an - Sptdmana 3 Ta de jos! Faceti ost de cdteva obiecte ca, 0 ceased, un cub, un mosor, un cleste de nate, © lingura si 0 punga mare de hartie si puncti-le intrun sir. Numiti fecare obiect si explicat-i i-1 puna in puna. Spunet-i sé goleasc& punga i s& repete procedeul ‘Alté datd, puneti aceste obiecte in diferite locuri din camera in raza vizualé a copilului, Numi unul dintre obiccte si rugat-! si-] pana fntr-o pungd. Ajutati- daca ste nevoie Incurajatl sf gaseasca alt obiect si sal pund in fungi, Continuati cu acest procedeu, pana cénd toate obiectele au fost localizate si puse apoi in punga Facefi aceasta in bucdtarie sau in alti camera unde puteti si faceft treaba sis inderanati copitul sé tuereze singur in acest timp, Alegeti obiecte care fi sunt familiare, cum ar fi un animal de plus, 0 minge nici, o tobé, o carte mica etc. Numiti-i copilului ficcare obiect si apoi explicafi-i sf le pund in pungé, uml o dati, pe misuré ce dumneavoastré le numiti, Incercati si le punefifntr-un sir gi numifi-le de la stange la dreapta, Urmitoarea activitate va fi desfigurata sub supraveghere foarte atentd, Este important pentru perceptia detaliului si pentru coordonarea ochi - mani. Aranjati, {intra rand, un strugure, un nasture, un fir de land, o agrafa de haiie si 0 cheie si explicafi-i copilului sa ia doar céte unul dintre obizcte o data, de la stinga la dreapta, fn ordinca in care le spuneti pe nume. Trebuie puse intr-o cutie mica, pe misurd ce copilul le ia de jos. Nu este necesar si folositi cunintelc stinga si dreapta nici la accasta varstd, important este consticntizarca nofiunilor ,stinga“ si .dreapta" Repetai aceasta activitate numai cu supraveghere alent pentru a preveni pericolul Inghiyiii sau asfixierii cu aceste obiecte mici Aceasté activitate dezvolta + constientizarea nofiunilor de stdnga sé dreapta si antrenarea ochiultd; capacitatea de a asculta; capacitatea de a indeplini comenzile; imbogatirea vocabularulut constientizarea notiunilor in" si ,afard", precum in pungai sau in cutie, 36 Un an - Saptamana 4 Vase si capace Potriviti un borcan de plastic si ua capac, 0 ‘igaie cu un capac pe masura, o cutie de pantofi cu capac si alte obiecte cu capace potrvite, Fit sigur el ‘ch aveste capace vor fi ugor de scos gi de pus pentru copil. Daci cerinta este prea dificil, copilul se va => simi frastrat gi se va plictsi eo ‘Cind materialele au fost potrivite, arita copitului trei dintre ele si lisaji-l si scoata st s& puna la loc capacele. Copitul va avea poate nevoie de ajutor si Je pond corect pe cutille si vasele potrivite, dar lasazii privilegiul si fncerce si s& greseascd. In orice caz, ajutati-l de cite ori este nevoie pentru a mut frustra Schimbati tipul de vase in timpul sAptamanii si incercati si-1 lisa uereze singur oricdt de mult este posibil. Folesiti maximum trei recipiente o dati. Prea multe ‘vase $i cutiiutlizate deodaté vor duce la confuzia copilului. Folositi cuvintele ,pe* $1 “de pe", intimp ce capacele sunt puse ,pe" si scoase .de pe” abiectee folosite. ‘in timpul saptimanii, concentraji atentia copilului pe ale lucruri care au capace, Pot fi in dormitor, in bucdrie, in baie sau in alte Tocuri, Va vor ajuta st extindeti perceptia copilulvi pentru ucrurile din imediata lui apropiere. Aceastd activitate dezvoita «© capacitazea de a rezotva probleme prin cercetare liberd «© percepfia nottunttor pe $1 de pe © conshtentizarea potriviri capacelor © simul papal Un an - Saptamana 5 Sa ne jucdm cu mingea! Facefi rost de o minge dintr-un ciorap, ou toate od si o minge din cauciue ar suficientd pentra aceasté actvitate. Ar trebui s& aiba un diametra de 15 cm. Aceasta rmirime este recomandati pentru ca s& poata fi tinuta usor de copil cu ambele mini Mingea confectionaté in ciorap ests mai usor de tinut si de eontrolat pentra el Stai jos impreuni cu copilul pe o suprafatd netedi, fird covor, si dati dee dura mingea pe o distanti mic&, pan Ja el. Observati daca este atent si urmareste thingea sau fnceared s2 0 opreascd. Vorbifi- si incurajagi-l sa prinda mingea, in timp ce este rostogolit® spre el Continuati pana se plictiseste. Repetaji activitatea des pentru ai dezvolta abilizatea de a urmasi si primi mingea, Laudatil de cite ort reuseste 37 data ce s-a familiarizat cu urmérirea si primirea mingii, incurajatil <4 0 cstogoleasca inapoi spre durmeavoastra, Este nevoie de mult exerctiu pentra a reusi fie timisa drept sau rostogolt. Pentru al ajuta, puneti cai de fiecare parte a frunului mingii sau folosti cubuleje, o maturd sau un somoiog cu coada pentru sters, a delimitare, Mai intdi, tncurajaticl si-si foloscascd ambele maini pentru a da de-a fura mingea. Treptat, copilul isi va deavolta indeminarea si va fi in stare si estegoleascd mingea cu sucees ou o singura man’. Se poate confectiona un tunel dintr-o cutie de carton ondulat decupandui 0 jeschizituri pe fefele opuse ale cutiei. Pot fi utiizate ca tunel pe sub care sa fie + a Arita citeva fori, daca exist flor in preajma. Copilul va fi Hist s8 pipiie « minne flonile, dari se va spune, de asemenca, si na rap& florile fara sk csark » erage atenia 8 atat copaci, ct si iarba, qi florile au frunze ver2t get neon lo nde est vizibil panna Luafi un bat si sipal! putin aypl gi pe ol St sape dacvca, incurajatil si piplie pamntal sspuneti! abi, $tarba, si florile tries Sn pam. Rrataped radaeinle nor plante. Lasafil s8 piptie rldicinile gi si observe Je Jor Spunetvi ed ridcinile absorb apa si minerale pentru copact, iar i fon = 1 jut erased, ir tot ele susfn plantele im pnt. jutail sf infeleag ost sali, edt $1 iarba, si florile sunt fine vii Loli de jos © plat si spunefi ca piatra mu esto vie, De asemenca, spare: smntol (colui) ajutd finfele 4 cteascd, dar piatra mu este 0 fimyd vie’ Na vt eptati ca el sa injeleaga toate acestea. fncorcafi si-| ajutati doar s& perceapa mediul srinrdtor Aceasta il va stimula sh gindeascé, Put simparfi aceasthactivitte§ “Teuton despre c&te ceva nou in fiecare 2i cAnd iesii Ia plimbare sau pute mibina dou Lucruri despre care puteti povest. “ANd data, in impul sAptimini, risfoi si citi dintr-o carte despre copact, a si flor. Igi poate aduce aminte copilul ceva ce ati vazut, pipait sau despre care afi seutat afara? Recunoste gi igi atminteste culoarea verde? Gbeorvas. pisrile de-afard, Fieste, copilul nu va fi in stare sie pipe; totus, sei gsi o pand $1 putes lisa si o pipe, Diseutali despre past si spunetit ct a sr eestlon, Explicai unde triesc si descrie-le cuburile, wile, obicsiuile $i fal cut se mised, Discusia va depinde de interesul copiul ‘Continsatidiseuia despre lucrurile de-afar& numai daca pare receptiv. Arita ce soarsle galben, spre cerul albasira gi spre norit abi, Avefl grit si nu priesce i go aweot, Trebuie a4 ste od gi poate strica och, Noaptea putei discuta despre na a atele. Nu va agteptai sh devind o autoritate in legaturé eu ceea ce se Bises win La aceasta varst,aceste discufii an dreptscop perceptia mediului, iar copit sunt sriogi fn legatara cu ceza ce ii incorjoard, “Aceastd activitate dezvolt: ‘© perceptia lumi de afard. iperceptia cuiorilor verde, gatben, albastru si alb ‘mbogatirea vocabularulut Imbundtatirea simpului ppl; viwrinta de a asocia ceea ce se gases afard cx ceea ce a wazut tn carte Un an - Saptémana 10 Ce se miscd? Facet rost de un animal din plu, 0 cbase8 din plastic i o minge sau tei mucruri asemundtoare. Numifi fiecare obiect in parte, Logi o sfoars sau un fir de Kn ra jana Recdruia cnt cele tei obiecte, lasind aproximati cincizec de centimetr 2 liberi. Acoperiti cele tei obicete ou 0 ofp, o pituri sau un prosop mare, dar Visa sforile 1a vedere : “Trageti de sfoara care este legati de animalul de plus si ragali copiul si nite, Verificagi ca nu vede obiectele care sunt acoperite. Rugati-l ‘si mumeasca obiectul ‘ate se miged, Spunef-i s se ute a forma cbiectului acoperit care se mised. Daci are greutati s& ghiceasca obiectul, descoperit- si identifcati- inci o dati. Acoperit Shimalul de plus din nou si repetap procedeul, Contimuati pnd cAnd copilal devine Sigur pe denumirea animalutui de plus care se mised, Continuafi pind cind poate recmnoaste repede toate cele tei obicets atunci cind se misc “Jucepjocal atta timp oft copial pace sf fie interest. Vara jcul alt dats schimband obiectele si misednd de sfoari ,erpuit” atunci c&nd trageyi de una o data Este important s& lucrafi numai cu patine obiecte o data. Prea multe obiecte pot stimula exeesiv copill i pot provoea canfizit Tncurgjati copiul si munceasca independent acopering obicctele i trgind de o singurd sfoard o data. Copilul va fi incdntat s4 priveased obicctele migedndu-se. Isi va da seama c& se miged din cauza lui si va gisi o& este foarte nostim si acopere biectele complet, Aceasta il va incuraja s& rezolve problema pentru a duce la bun sflrgit tema. Na uitaii s& repetati unele inte activitile din siptaménile anteicare, ix special pe acelea caze par difcile pentra copil prima data. Copiii se distreazA st au nevoie de repetifie Aceasté activate dezvoli + tnteractiunea de lmbay; diseriminarea vicual ‘coordonarea ocht - ri independenta: capacitatea de a rezotva probleme, Un an - Sdptamana 11 Ce miroase? Facefi rost de vane, pujina cafta rece gi nist sue de mere. Tusnafi putin din fiecare pe bucétele separate de Vata, ArStaji-i copilului vasul original pent ecare lichid. Lasage- s8 le adolmece 5i si le miroasé pe ficcare in parte, Denamaitile, dar na ‘vd asteptati ca el si-si aminteasc& numele lor, i Lisafi-l s& miroasd vanilia $i rugati-l si va arate corect vasul original. Daci regeste, sail si miroasl ficare lihid din nou si identifica iar flecare vas Continuati sa repetati aceasti activtate pand cind copilal reuseste sau se plictiseste. [Lauda] pentru orice rispuns pozitiv! ‘ALG dats, utilizaji sue de portocale, suc de rosii si ojet i repstati provedeul ot fi introduse $i alte lichide sau mirodenit atunci cénd il simpiti cf este gata si riroasi lucrari noi - 68 Este momentul potrvit sii spunela cA unele lucruri ne pot rani dae le irosim prea de aproape. Subliniai-i c& oamenii mari fi vor spune intotdeauna c+ ea ers rar peril I se va spune cna trebuie s& miroasd niciodaté dintro stick wu dintr-un vas Prd ai se da voie, pentru c& poate fi primejdios, : i ‘Cand lucrafi in bucdtirie, incurajati-l sa miroasé diferite mancarari pe care ie ci, Ajutatel si distinga mirosurileobigmuite de paine coapt, prjiurt sau farsecunh Tosal peytelui este specific, si coplul mu va avea difteultap. st reeunoascd. Unit spi sunt cuiost in legura cu mirosuile de mirodeni, im special de scorioar8. Cu spraveghee, cpilul poate adulmeca si murosi multe arome sau mirodeni Parfimurile, lofiunile, after shave-ul, deodosantul, pudra si sapunul at srosuri eare Tl pot atrage pe copil, Ajutatl si-si dea seama c& unelé Iucruri miros vamos, altel urat, Discutai despre mas si despre locul unde se afld, Ajutati! sé roeapa faptul cf nasul este folosit la rexpiat si mrosit. Copiful se poste distra candand accast& mic rima: ‘Nas mic, nésuo, poti s& mirasi ‘Nigte trandafiri frumosi?” Aceasti activiiate dezvolta: ‘+ percepfia simulut mirosult; © abilitatea de a potrivi i asocia diferite mirasur ‘© explorarea liberd a mirosurilor nepericuloase © Constientzarea pericolului pe care tl reprezintd amumite mirosur; © ccongtientizare mai bund at existengel nasului sia rolului sau; + imbogatirea vocabularulu Un an - Saptamana 12 La pescuit Facefi rost de o conserva de cafea cu capac de plastic. Legati co sfoara lung de 25 de om de un clezte de rufe. Decupati o gaurd in Capacil de plastic, cova mai mare decét clestele de rufe. Punett ccapacul la conserva. Coborafi clestele de rufe ategat prin gaura din capacul de plastic si inet de sfoarS. Dafi+ in mina copilu sfoara ou cletele Tegat si spune{i s& traga sfoara i sirdice clestele prin gaurd Laat? sa rezolve problema. Daci are greutai,ajutafi-l! Nu uitagi sit Haudagi pentru cf a incercat! Clestcle poate fi inlocuit cu diferite obiecte de mArime aseminatoare, care pot fi ridicate prin gauri in acelasi mod. Dacd anumite obiecte sunt prea mari pentr: gaura existent, poate fi utilizat ‘un capac difert, Copilul poate fi incurajat sf lucreze independent Pentru a face activitatea mai atrigitoare, puteti si-i spuneti copilului si-gi ‘nchipuie c& obiectul esto un peste in mare. In timp oe copilul ,pescuieste", s-ar putea I distreze si scandeze urmétoarea rim: Poste, pestigor, in mare ext. Vino sus s& mu privesti™ Aceastd activitate dezvoltd: + coordonarea ochi-mand; © usurinja de a rezolva o problema; © constienticarea diferitelor materiale wtilizate pentru , pestis © constientisarea cuvintelor care rimeazit effi" st, privesti” Un an - Saptamana 13 Poti sii te imbraci singur? Gésifio cutie la alimemtara sau la supermagazin care si fie mai inalti decdt copitul. Utiizai un cust aseuft sau o lam de ras si deoupati- una dite lature mar fntindeyi copilul pe bucata de carton si trasaf-i conturul cu un creion cerat, cum afi facut In Séptimina 7. Din motive de siguranfi, luaji cartomul de Langa copil atunci ind folosifi cuttera! cau cufitul pentru ai decupa conturul. Tinefi ména copitului si ttilzafi un oreion sau o caricea pentru a desena ochii, nasul si 0 gura zmbitoare, Copitul va simfi cd desemal are miscare. Lauda pentru ci v-a ajutat! Invitat-l si depumeascd pirtile fe! Folosifi o cimasa veche sau o bucaté de material din care tiayi o hain mai mare decat contural cartonului. Nu este nevoie de mineci sau nasturi, Ajutati copilul sé puna haina pe silueta din carton, Apoi ajutati- si scoaté haina de pe figura din carton, Lisaficl si imbrace gi s& dezbrace manechinul singur. Totusi, fifi gata sil ajutati pentru a evita frostrarea. ‘AILS data, dati-i copilului o perecke de sosete mari, manusi cu un deget si 0 cdciulé, Explieatii unde se poarté fiecare obiect de imbriciminte, Spunetii cd Sosetele se poarté pentnt a proteja si a fine cald Ta picioare, Manusile sunt parte Srunci cand este frig, pentru a ne ine cald la mini, Cdciula este, de asemenca, purtati pentru a fine eald la cap. Imibratiati copiul si spuneti-l: ,.Te iubese,.(rumele eopilului)"™. Observati. ‘Va copiaza gestul imbratisénd gi el manechinul de carton? Sérutatl si spunet inca o data, Te iubese, ... (numele copilului)!". Observati rispunsul. Copilul va devent mai constient de dragostea si afectiunea pentni ceilalti. Dragostea si afeciumea sunt ‘nocesare pentru conturarea eului copilului i pentra inerederea fn sine. Copitu poate fi lisat sé lucreze singur cu figura de carton. De fapt, poate 8 it va veni ideea sa-i dea un mume. Pot fi recapitulate si parile corpului “Aceastd activitate dezvolt ‘© congtientizarea formei corpulul; ‘© constienttzarea partilor corpulul; 65 © interactiunea de limba} 2 Capacitatoa de a rezotva probleme legate de imbrdcarea $i deshracarea ‘manechinultis «© constientizarea wilitayti hainelor: = constientizarea déruiril afectiunii sale celorlati. Un an - Saptamana 14 Explorand in pamant, nisip sau orez ‘Aceasth activitate poate fi controtata gi daca este desfaguraté in casi, dar poate fr realiats mai pede aferd, Daca aceastsacivtate este desfaguratsh nun, facet, fot de un castron pentru splat vase si umpleti- pe jumtate cu plmént, nisip St ros desta perdea veche de baie sub castron pentru @ recupera orice se plerde aoe aretg sctivtate poste fi desfuraté intro eatie cu nsip sau into zon irk iarba Utitizati pentru aceasta activitate un bot pentru mixer sau o giletuss c8 Tiss « Tingura mare de lemn, sav o lopicd si vase de dimensiuni ptrvite, de plat, fa esti pentru msurare. Lisafi copilul si pipdie réméntul, nisipul sa orezul $i Sheurvatil sf le ia de jos si sé Te punt pe urmi inapoi. Lisa sk explorers DS jamin nisipol sau orezl, dar asiguraf-vlc& mu Je manc sau aruness FOEAY 158 Ea ’spund cum sunt 1a pipait plmantul, nisipul sax orezul, Dac nu Vs raspunde, YRSRaH cu ef despre ce simte atunci cdnd foloseste unul dine cle. Penira Secaet re acestel activi, pot fi folosite toate cele tei fell de materiale ie ‘ocazii diferite, Ter secu, erdtati-i copitului cum si umple vasele folosindu-si méinile vingura sau Topétia. Aoi arltai-i cum si fe goleast si s@ inceapa din 1° Ajutati-l crea sama cl este nevoie de mai multe mini, linguri sau Topitele pline pent & ‘umple un vas. : eS oar se joack cu norot,nisip sau oréz, lsat in pace. indeménaea de @ umple si goli vasele va fi incurajatl alt dati. 7 orf folosite si Bosbe mari in aceasté activitae. in acest fel, eopiul le poate uma saw sulege in pumni sau pe fiecare in parte pentru a le pune in vas. Este © activitate buna pentru prescolarii mai mari. ‘Aceastd activitate dezvolti: © simul pipaitului: © coordonarea ochi-mdnd: + Conutientizarea diferitelor marimi de vase, bx special mart si ici + explorarea liber ‘bilitatea de asociere care poate fi wiilizatd pentru a umple vase: interactiunea de limba. 66 Un an - Saptamana 15 casa mea cea nou’ Faceti rost de o cutie <> mare de lao mobi sau un aparat, potriviti pentru a face din ca 0 casa de carton, Desenati si decupati o ugi destul de mare, prin care copial poste intra $i Epugor, Dac vets desehiden van pedo inchide, sai partez stinga a usit desenate netiiand Poate. consult un miner pentru deschis use dion mosor fixat cu un belf lung si o pili care sb se er ee ttinncor gi canan, Dac mo, covupah o gaurd rotund pun mal mae Totat dopetul copilulu,astel ineét gaura sd fe un inlocuitor de clang. Felosti band ae erator ip pe deasopra oicator mar aspe cre pot 2gara, sent decupatr dou’ sau mai multe ferestre si Tncurajajtcopiul si va ajutes& decerat casa peafard ou carioc Tnvitati-] sd se migte in casa lui cea nous. O data ce s-a familiarizat cu casuja tai, ce va distra intrand si iopind afar& din ea, Poate fi invjat si spund: .La revedere de ficcare dati cind iese din casi. Poate incepe 'sA care obiecte inapoi si inainte in Casula cee nou, deoarece copilt de aceasta varsta se disteazd grozav cirand cbiecte intr-o parte in alta, Dac& oboseste, poate chiar s& atipeascd in casa. recon octitte desta: + imteraciunea de limba coordonarea motorie find si groslerd: perceptia nottunilor fara st .fuduntrul" casei de carton Figura encima poses percephia nottunilor ,,deschis wTachis" Un an - Saptamana 16 fn ritm de muzica Faceti rost de 0 cutie goala de fina de ovaz sau de 0 conserva de cafea si panei capacal pent 2 v& inchipai 0 asa-zisd tobi. Dai copilululo lingur de eran au un bat gi indemnati-l sf bata toba, Lasaf-l si batd pind se plictiseste "Als dati, cAntafi sau scandaji .Rum, tum, tura, bate toba, buml". Repetatt scandarea, pand ond copilul reuseste s& repete cosa ce spunefi. Accasth scandare ii induce pevcepfia a tei timpi 1-2-3, 1-2-3, dar felosifio vreme scandarea in rtm in focal rumerelor, Apoi folositi asa-zisa toba si batei in rita! ,.Rum, tum, tum!” 61 pune si batd toba in timp ce seandafi. Copiltl poate spune rina in timp 6 vated ca bata ritmul la tobi, LAsati-l si continne cata wren este receptiv ‘Nai tarciu, tn timpul sptdmanil, putefi pune clteva pletrcsle intro cutie de rastic sou de metal inchisa ca, de exempi, de la o conservl micd de cafea sau de la vaiturd, Lisa copilul 54 scare, s& agite cutia sis asculte noul sane, fo ti $e maial sovtura. pitrelele din cute, putefi bate ritmol 1-2-3 din ayarisa bd Serva reactia copitului, Vieatoba sas continad si scutre pietricelele? Dac insists ia joba, schimbai ,jnstrumentele® si bateiritmal 1-2-3 eu pietrcelele Orice reach Copiului va anita ck a perceput diferenja dime cele dou’ sunete ‘otf banute si doua lingori de lemn una de alta pentru a produce wn ,2gemot vese pe asemenea, pot fi batute sau frecat> inainte si inapot unul de altul dowd euburi din gmn pentru a seoate diferite sunete. Un mémunchi de chei pe wn inel scoats Yn SMnchet inferesant atunci cdnd este scutura. Copilul st poats amuza gi pundnd boabe create inir-un vas inchis pentru a produce alte sunete, Toate aceste materiale pot floste pentru a sublinia modelul sitmic in doi timpi 1-2, ca si pe cel inci mpi 23, Aceasté activitate dezvol « discriminarea auditiv: + percepiia modelelor ritmice diferite; + coordonarea ochi - mana: + interactiunea de timbe); + independents; + explorarea liberd. Un an - Saptémana 17 8 cercetém apa! Face rost de un burete, 0 carpi de spalat, un tampon de vats, un prosop de hirte, 0 bucatt de tel sau altcova ce abscazbe apa. Folosifi un castron marc de alat vase, o clita de plastic sau ceva atemtor, umplute pe jumitate cu ap Sa epi st i si_s® pipe buretle, Scufindag marginea buttcul in pd sf JSS septtele sé ebsourba apa pana la saturare, Lasajel inci o dati s& sink buretele, Cop) cagoven! congtient de schimbarca la pipait si greutate si va simi umiditatea provocata de apa. Stoarceti buretele gi lésaticopilul sé se jonce su buretele sist se baldceased cu lin mini in apa. Inourajail s& asculte clipoeitol apei cind se joac cu ea ia ofa bai da o cpa de splat uscata i spunetsB.o pun in pa din ‘ada. fntrebati- cum simte cérpa la pipSit, Dack mu rispunde in nici un fe, discutat fspre fap cl este ud gi explieat cd en abscarbe apa pe cate 0 poate tine, sind © shat grea, Tineji cérpa gi lisati-l si observe cum curge apa din cérpa, ‘Punefi un vas mic, transparent, cu apa in shiuveta din bucétarie, Adiugafi putin colorant alimentar in apa. Copilul se poate disra alegnd ealoarea pe care <8 © PAsif. Tdentiticafi culoarea aleasa dup’ nume. incurajati copilul s4 pipaie tamponul 68 de vata, fn acest moment, putefi spune: ,Aceasta este vali uscath usoara™. Lisall copilul 58 find gi s& pipaie vata, Explicaf- si scufunde lent vata tn apa colorata Copilul va gsi c& © delicios sa vada cum vata alba isi schimbi culoarca. Mainile copilului pots incerce si stoarca vata. Poate observa cd vata isi mires dimensiones (Ge rfl). fi putefiatrage atentia spundnd: ,Privete, vata (numele enlori) este ud $i $a facut mai mare". Copilul se va distra repetind aceasta activate. Repetati acecast Sativitate cu um prosop de hati, dar Tncurajati-l si aleagi un colorant alimentar de culoare diferits ‘All dat, daici o bucata de felind gi Tncurajaiel sé o miroasa, <8 o pipaie si st o guste. Lovifi felina de o parte a chiuvetei pentra a scoate un sunet. Batetirtmul 1-2 Sau 12-3 de mai multe ori pentru a menfine atenfia copifului. Puneji un vas transparent cu api in fafa copilului si lisa s&aleaga culoarea pe cares o adauge in Spi. Incereafi sf evita galbenul, pentru ca este prea pal, nefind vizibil. Punei bucata Ge felind in apa colorata si, din cnd in c&nd, lisati copilul s& observe cum absoarbe apa si isi schimba culoarea. “Aceastd actvieate dezvolt ‘© conytientizarea simpulué pipitulu coordonarea ochi - mand; explorarea liberd: fo percepjie mai bund a diferitelor calor: perceptia nofiunilor de umiditate, greutate, absorbs; ‘spiritul de observatie. Un an - Saptamana 18 {nauntru, prin despicdtura sau prin gaurd Faceti rost de cel pugin cinci chei de aproximativ acceasi marime,Decupafi o fanté ins-o cutie de plastic sau un capac do la 0 conserva de cafte, Despicstura eE tuebuie si fic destal de mare pentru a CO pats ping chee rin etc 8 7 pune rezistenté. Puneti capacul ta catie si incurajati copilul si ia o cheie de jos gi s# o impinga prin despicdrura din Capactl catiei. Cheia va scoate un sunet daci utilizaji o conserva de cafea din metal ‘Aecentuaji sunctul pe care il face cheia atunci cind loveste fundul cutisi. Lasagil st ‘continue pand cand toate cheile au fost impinse prin fantd. Indepartati capacul, scoateti cheile si tepetati procedeul pind cdnd copilul se plictisest. Pot fi selectate si alte materiale pentru a fi introduse prin despicitura precum cercuri tBiate din tavite de polistren, nasturi, monede, sirmulife, table mict de Ia ambalaje, saibe. Aceste materiale vor face activtatee mai atrigdtoare, iar experienfa copilului se va imbowst oo Aceasté actvitate desvoltt controtul motor fis apacitatea de a rezolva probleme: ‘capacitatea de a indeplini comenzile; ccoordonarea ochi = mare ‘ndependenta st norederea in sine simpulpipatub. Un an - Saptamana 19 s nostim este sa pictezi cu degetul! Loti dous Hingur de find si adingai putin api deodat pentru a obHine ¢ we subjire, Adzugall cteva picturi d= colorant alimentar. Folosit ¢ lingur $1 we pun din amestee pe o foal mare de hire oral care 2 fost bine fixat pe eet Pa” sari Protea hainele coplului cu o cimagé veshe sau folosit o babeta are inainte de a fncepe pictura cu degetul. aan ge toons wees mist degetsle si mdinile i of le fack s& aluneoe de-t nul hao’ corte, Folositi cuvdnl.alunecos" gi ured in conversa copilul. eavgjafl sé migte maiile tn sus i i jos inapoi sau imate i de J ‘mprejur. carat crt araeatorpentra a face buline pe bits lsaf-l s8 exploreze hiria x forul amesteculul preparat la inceput. Feitaf 4 desenaji dumneavoastr’. entra copi, deoarece actnitaee. smith Se timufecemigearen bed i spinal de explora = necunosouss se Shor imagiai de fire durmnenvoastré rent copil Ti poate inhba reatvitatea. Fe tnalulacestei activity, dact a fcut un model interesant din imaginayic sav piturk pe care vrei S& 0 pasa, presalica forts o nie de Maris de construit sau ae lena pe pictur, Ridicali cu gr marpinea de sus a foi de hands s Wag poi de pe hartia ceratd. Veli obfine picture imprints pe RAS ‘Laudati copilul si vice pe frigider ou bands adeaivd sau eu um maya mic. Atune! cand pictura sa sr sat 84 o pipe. Spunet-i cd apa s-a evaporat din pictur Frans canutgi mai mati de materia, amestecal 3 lingui de zahar. 12 Wagar se sare, 112 ceaged fain de porumb 512 cet dé aps. Concei la foe me pine Se vinc acted gi sroasA, LAsaf-o si se riceasel, punefio jn borcane ini $8 adaugati colorant alimentaridifrii in fecare borean. Copia se poate distra repetind aceasth actitte galt dat Nu wot a secapitulatiunele activitati predate mai demult ‘Aceastd achivitate dezvolt: ‘piritul de a explora liber nectnoscutal; creatvizatea controll motor fin: 6 constientizare mai bund a notiunilor independenta si increderea in sine sumed", ,uscat i ,alunecos” 70 Un an - S&ptimana 20 Pot s& pictez cu pensula! varie FOS bbucath mare de << hie san un ziar vechi. Lit hartia aS pe masa, pe frontul de fucru din bucitirie san pe ova fix Amestecati putin colorant alimentar cu apa si folosifi o pensula obismuits veche, de aproximativ ime caer ath Pes nop cla acta copilului cum se scurge exces de culoere pe marginea verul, Apoi expicaii cum si dea ox pensula usor pe ir Lisafil si explozeze hata cu pensula si apa coloratd. Ajutafi-| numai daca are nevoi gi léudafiel pentra orice incercare, Copilul poate lasa peasula jos dac& prefer cura Src‘ mina. Lasa cop st nploreae i si cesar Ane clad eopil ‘at gta pics pe ax, pen aia deal nib ie Pictura zilnied cu o culoare nowd poate si atragi si mai mult copilul cu sxsiin contin, 2: va observa progresul, Atunci cand copilul incepe si capete indenre, compra ust de acuarele sau temper. Colorile sunt mai vii si va f ‘Aceastd actvitate decvalt ‘© coordonarea ocht- mana 4 spiritul ce explorareliberd a necunoscutulut st rearivicaee: «© perceptia diferitelor culort Un an - Sdptimana 21 induntru si afara Faceti rost de dowd gherghefuri pentru brodat fom! mare unl mig), sau ia dat cercuri din carton sau din farfurii de carton. Corcurile trebuie si se potriveased unal in celilalt. Daci sunt diferit colorate cu carioca, vor fi mai atrégétoare pentru copil = Panefi cercul mai mic la sta — . i tanga si pe cel feces mai mare Ja dreapta, pe o suprafaté land. Luag-l elma of ata copia s ote ‘nguntrul celui mai mare, fn timp = i aria Spun. 28 os ered mal i Tnduntrul celui mai mare. Subliiag cocina Apo oa ea ma mic pune a stdnge cercului mai mare i spunefi-i copilului cf afi luat ceroul mai mic ar si spunt copia a at er sul mai mic afard din cel mare. Accentuafi cuvdntul n Desfagurati aceasti activitate de mai multe ori si incurajagi copilul si munceasca independent. Dac nu lucreaza de la stinge la dreapta, evitafi sil corectati, Totusi, de ficcare data cind desfigurati activitatea, incercafi sé lucragi de Ja stinga la dreapta. in acest mod, ii antrenati ochi si se miste progresiv dela stanga la dreapta Folositi un joc cu cercuri mati si incurajai-] si sara induntra si afara din cer. ‘Cereul poate fi, de asemenea, utilizat de copil pentru a arunca o pungé ca bilute, un ghem de land, 0 minge dintr-un ciorap sau orice obiect care nu prezinté pericol “inauntral" su, Apoi, spunetici copilului sa ia obiectele ,afard* din cere. Copilul se poate distra repcland aceasti activitatc si alte. activitifi sugerate mai inainte, Conceptele spatiale ,induntru si afar trebuie subliniate astfel inet copilul si le ‘njeleaga sensu ‘Aceasté actvitate delta + o-congtientizare a concepteior spatiaie , ttuntru $4 afar’ © constientizarea conceptelor de ,,mare” st mic © constientizarea deplasdrii progresive de la stanga Ja dreapta: coordonarea motorie grosiert coordonarea ochi - mand; ‘capacitatea de a indeplini comenzile. Un an - S’ptémana 22 Sus si jos pe sca cum este omental pwr petra A copl 8 eversze uratal gi oboratl pe set Se tepo unt sucene pore err Deck mi aes th es pu fos! tel cutii cu greutate induntru pentru stabilitate. Poti se memence, lite bose ao mm SG Tar inci pet a fae sci improviate Daca fli o tm de se puneti-le la perete. Aceasta va da iluzia scirilor reale. Accentuati cuvintele ,sus* gi row! porns i acgara loge sentcafa set concept fn timp ce copilul este incurajat s4 meargi in sus gi in jos pe scari, va fi mai inresnt ack pane omic pes su daca Seandah ini * oumae cpl) merge su, Sus (numele copitului) vine jos, jos, jos". Copilul se va distra urcind si coborand pe scari iarasi si iarasi. Cu mult exercijiu, va castiga curdnd destula incredere in el pentru a dori sé mearga mai sus ps seri, Din motive de siguranfS, sunt suficiente trei seri pentra un copil de accasti varstd, fird supraveghere. Este, de asemenea, timpul potrivit s& discutati despre pericolul reprezentat de scdri, Copilul trebuie ajutat si-si dea scama de consecintele neatentiei la urcatul si Se geavirion Treas sft te spun sm le cai pe Se. deoaree = poste mpiodes Ge ce clsvacrerece ve a0. n Aceasta octivitate dezvolta: + constlentizarea noptunifor , sus © increderea in sine; * independensa; © coordonarea motorie grosierd © capacitatea de a asculta. Un an - Sdptamana 23 Coca pentru cercetare Pentru a face 0 coca rapid’, amestecati dou& cesti de find, o jumétate de ceaged de sare si adiugnttreptat 0 ceased de apa. Adaugati putin colorant alimentar si frimantafi amestecul pand devine omogen. Poats fi adiugati ment sau alti aroma placota pentru a-l face mai imbictor. Totusi, spuneji-i copilului & aluatal nu este de Inancat. Acest amestec va putea fi pistrat mai multe aile la congelator, dack est tinut fnut-o punga de plastic inchisa Pentru al face mai stabil, amestecafi | ceased de faind, 1 linguré de ulei, 1 ‘svagel de apd, 1/2 ceased de sare, 2 linguri de sménténd $i colorant alimentar. Coaceti la foc potrivit, pnd cénd amestecul ia forma unei mingi. Fréméntagi pind cand devine neted, Acest amestec poate fi pastrat un timp nelimitat intr-o punga de plastic sau cutie inchisa, Lipiti hartie ceraté pe o suprafaya de lucra sau pe 0 masi, Poate fi utilizaté gi 0 fata de masd individaala de plastic im locul hitici cerate, pentra protectia zonei de lucru, Astfsl va fi mai ugor de ficut carat la sfargitul activi Dafi-i copilului o bucata de aluat care poate fi jinuta comod in mini, Arétag cum si preseze, & ruleze gi s& loveasca coca. Apoi lisaji- s& cerceteze aluanal pind se plictiseste acd are nevoie de ceva pentra al atrage, nulati o mic parte sub forma de rminge i turtiji-o.incearcd si vd imite?Pentra al atrage mai mult, rulatialuatul intr-un rulou hing si unig capetele forménd un cere sau o alt figuré. Discutafi cu copilal dlespre ficcare forma pe care 0 facet. fncurajati copilul si preseze, si raleze gi sd loveasca aluatul, in timp c& fi vorbiji despre ce simte Ia piptit. Rugafi- si-1 miroasd. Discutati despre mirosul aluatului. Are un miros plicut? Apot incurajafi copitul sil lovese, si-] waga, si] rleze si si-] rupa in bucdfi si lasaf-! sk continue apoi cercetarea aluatului, ‘Aceastd actvitate dezvolia * coordonarea motorie fi dezvoltarea simul pipaitulut: explorarea itberd a necunoscutib imboganirea vocabularulua pirn conversatie; creativitatea: independenta Unan - Séptamana 24 Puzzle-uri Decupati sau desenati tei imagini de 22 x 25 om in colori vi. Imaginile trebuie sa aiba foarte putine detali, Pot fi 0 casi, un copac si un fluture, Ardtati- copilulul Becare imagine si identificati-o prin nume. Lipii desenele pe un carton gros si lasati-le si se uusuce. Apoi decupati fiecare poz pe jumatate e sus in jos, co © singurd neregularitate la docupl ‘Amestecai bucafile gi puneticle pe podea sau pe masi. incurajati copilul si puni bucdjile casei impreund. Apoi, indemnafi-l si uncasca bucitile din copac si apoi din fluture. Ajutafil dacd pare a nu ingelege si discutali despre flecare desen. De exemplu, putefi sd-i spuncti: Casa este rosie, Trai ‘Aceste puzzle-uri pot fi utlizate tot timpul, Copiful va deveni mai sigur pe el pate chiar va povest despre imagine pe cr foloet spun wn code 0 Pot fi apoi decupate tei desene cu mai multe detalii dintr-o revista sau dintr-un ziar gi pot fi utilizate in acelasi fel. Aceste desene pot fi tate in doud sau in rei bucdi fiecare, Copiful va reust mai usor daca imaginile sunt mari, colorate si au puine detalii. Este recomandabit s& folosifi numai trei puzzle-uri o data. Prea multe bucafi au tendinta s ducé la confuzia copilului mic. Aceasta activitare dezvolit © consitentizarea fagtulul ed dowd sau mai mate parti aledtuiesc un tntregs © aconstientizare mat bund a culorii: ‘© imbogatirea vocabularului prin conversatie * coordonarea ocki - mand. Un an - Séptémana 25 Lasa-I s cada in sticlat Folosifio stické mare de plastic incasabils, cou o deschiziturd ingusté. pentru aceasta activitae Adunati o piatrd miei, un bat de la inghejata, un creion neascufit, un clogte de rufe sau orice object care va treoe usor prin deschizitura micd a sticlei de plastic. Putetialege un set de patra obiecte aseminitoare in locul unora diferte, Pentra 2 mari S imeresut copitutui, por fi desenate un chip sau o SSSA. floare pe sila eu 0 cesioca Incurajagi copilul si aleagi un object si si-l lase si cad prin deschizdtura, IngustAa stclei, Ajutati- daca este nevoie. “Ascultati sunetul pe care il face fiecare obiect atunci cnd cade in sticlt Exagerati sumetul, in timp ce incercafi si-l imitati, Cuvinte ca ,ping", ,sad saul .plop" vor Hl de foles pentru al face pe copil <4 asculte mai de-aproape cdnd cade fiecare obieet. ‘Atunci ciind toate obiectele au fost lasate sé cad in sticla, tntoarceti sticla ou fundal ih sus si lisafi copilul sé-si foloseasca ambele mini si s& seuture obiectele fara din sticla, Repetasi activitatea si incurajaii copilul s& manccascd independent. ‘Ajutaji-l mumal daca pare s8 abi nevoie ‘Accasti actvitate decvolt ‘coordonarea ochi - mda; ‘eapacitatea de a rezolva probleme; capacitatea de a asculta cu wt anunit ‘ncrederea in sine; cupacitatea de a indeplini comentile; interaetunea ce limba Un an - Saptamana 26 Pot sd duc o tava! Copii de aceasta varstf adord s& culeagi de pe jos bucati mici de ap, scame si Dirt gi le arate aduljlor, Incurajaficl s4 se uite pe podea dupa bucdjele pentru ale strange gi ale pune la cogul de gunci. Remarcati-i orice reusit. "Alta dati, uilizati o tava din polistren sau carton, peatru came, si puneti mai multe obiecte ugoare, incasabile pe ea, Alegeti un cub mic, un mosor, un cleste de rufe,o lingura sau cova similar, care este usor si va fi lesne de edxat pentru copi incurajati-d sf tind echilibrul tivii si si o duc pe o distanti scurti. Apoi, explicatici & aduca tava inapoi, avind gra sf mu cada de pe ca nici un obiect. Daca unul dintre obiecte cade de pe tava, exclamagi " Spunefici copilului sa ia de pe jos obicctul care cade si si-l puna pe tava. Dacd are dificultafi, fiji gnta si-lajutal, dar lisosicl independent c4t mai mult posibil Pot fi adiugate mai multe obiecte usoare pe tava, pan ce se adund o oarecare incdredturd. Laudaftl pentru cia fost capabil st care attea lueruri pe tava Alté dat, punefi o mingiusi de cauciue sau de plastic pe tava. Explicatii si umble foarte atent si s& priveascé mingea atunci cénd card tava, Observayi-i modul de a fine echilibrul tivii si dafi-i sugestii poztive pentru a mantine raingiufa pe tava. Dac totusi cade, spumefi-i copilului s4 0 pund la loc gi si incerce din nou, Amintifi-t si mearga incet, foarte atent si si priveascd mingea. Cu rabdare si indrumare, va reusi ‘Lauda fl va motiva, Aceasid activitate dezvolta: «simul echilibrubtd + coordonarea utilizart ambelor maint ups 8 + constientizarea nofiuntlor , jor" $i grew"; Indeménarea de a manipula si observa difeite obiecte pe tava: constientizarea obiectelor aflate in repaus $1 a efectulut pe care tl are ymingea mobild asupra echilibrulu Un an - Séptamana 27 >une pestele in barca! Decupati trei sau patra pesti din hartie de consiuit, din eartele sau din carton ubyire. Pestele trebuie sé fie de aproximativ 7-10 cm. Colorasi fccare peste cu 0 rloare diferita si addugafi-i fecdrvia un ochi gi o gurd. Aceasta fi va face mai impatici si va Va ajuta s& atragefi copilul s& participe 1a aceasté activitate ou mai nulta placer. Vlizati un pic mare de afaceri sau o foaie de hartie indoité pentru bared Decupati plical sau hartia ca o bared, Lisajipartea de sus deschis si lipiti sau fixai srice alte part deschise, Va fi o barcd turtit. Decoragi-o eu diferite calor fncurajati copilul s& culeags un peste gi sil pun in bared. Pentra aceasta, coplul va trebut sé departeze cele doua parti de sus gi si lese s& alunece pestele in varca, Distingei pestele prin culoare, atuici cind copilal pescuieste pestle i il pune mn barca, Cand pestele a fost “prins” si se afl in barca tutta, scoategé-l si pomifi din nou la actiane “AK dat, puteti epeta aceacté actvitate folosind numere si numarind. De exemplu, seieti un numar pe fiecare peste, de la unu la patra, si explicati-i copilulul cum sd gaseasea pestele ca numarul specific si si-l pund in plie (barca), Numaraft peybi de mai multe ori pentru a VA asigura ci a infeles si mumere de la una la patra, inainte de a merge mai departe.tn timp cc copilul pescuieste pestii denumifi, intrebafi-! cati pest sunt in pare si ci au disparut ‘Aceast activitate dezvolté: + abilizatea de a culege un obiect pla; coordonarea och - mands capacitatea de a rezolva probleme; increderea tn sine} independenta, inveracpiunea de limba}. 6 Un an - Saptamana 28 Unde este camera? Luafi copilul de mana i plimbati-vi prin camerea lui. Spuneti-i ci aceea este camera Tui, Plimbati-vd acum cu. el in camera damneavoastrd si spunetii cé este Camera durmneavoastra, Apoi plimbaf-v8 in baie sf recunoastefi-o immpreund, Verficai daca tie numele acestor eamere ‘Chematil pe sume si cerefit sk va arate camera lui. Laudayid daca indeplineste comanda corect. Daci pare confuz, Iuaf-l in camera lui inci o data si spunejici cd se afld in camera lui, Repetafi pina cad este in stare si v8 arate camera hit Continuati aceasta actvitate cu camera lui si cu bala. Dacé pare dezorientat, incercati din nou alté data, Totusi, dacd reugeste gi pare si se distreze, alogett alte tei camere si repetali provedeul ‘Sear putea si dureze mai multe zile pind si poatd merge in camera cerutd, dar cheile motivri si reusitei sunt lauda si incurajarea ‘Aceasté aetivitate dezvolte + conytientizarea camerelor $i a po + capacitatea de a indeplini comentile: + interactiunea de limbaj: + increderea in sine itlor lor: Un an- Saptémana 29 Mare si mic Pune lolaltéo lingura mare si una micd, un capac mace si unul mic, un rulou gol de hirtie de toalet si un rulou gol de prosop de hartie, un pantof mare si unul mie saa alegeti diferite obiccte similare, mari si mici. Luaji lingura mare si spunotii copilului c& este mai mare decit cealaltt lingura. Spunet-j c& cealalta lingurd este mic. Spunefi cuvintele ,mmare' gi ymic™ de rai multe ori, in timp ce continuati si-i arétati copilului obiectele mari gi mici de ficcare tip. Puneii obiectele mari si mici din acelasi set impreund, preferabil int-un rind. Spunetici copilului s& ia de jos lingura mare. Daca o face corect, ldudasi+! si rugafil si o pund la loc. Daca ia de jos lingua incorect, indicat care Lngurd a fost ceruti, precizaf-i mérimea si spuneti-i copiului s& 0 puna la los. ‘Continuafi juerul numai cu conceptul de ,mare pnd cfnd copilul este sigu po el la alegerea obiectului corect mai mare, Evitati utilizarea cuvantului Jang" Folosirea cuvintelor diferite cu sens apropiat, la accasta varstf, poate crea confuzi copilult, Tntroduceti conceptul de mic atanci cénd simfiti cd a devenit sigur pe el la alegerea obiectului mai mare, de fiecare dati cdnd sunt comparate un obiect mare $i 1 tunul mic, Schimbarea comenzilor pentru a alege inte ,mase i ,anic™ in timpul unei singure sedinte din accasté activitate poate fi prea dificilé si poate dezorienta copiul TIntroducefi conceptul cu precaujie dacd simi cd este in stare sa rezolve aceasta problema de comparaic, Este mai bine sh fiti sigura de realizarea unci acivitagi decdt ‘i producefi confuzie gi frustrare cu ceva prea dificil, ‘Aceasté actvitate dezvolt » constientizarea conceptelor ,,mare" $i , mic” imbogatirea vooabularului fa denumirea obiectelor capacitatea de a indeplini comenzile abilitatea de a face o alegere constientizarea comparatie. coordonarea ochi - mand. Un an - Saptémana 30 Paseste pe pietre ! Decupati un patrat mare si unul mic dintr-o bucati de cover, Bucifile trebuie Sh fie destul de mici, astfel incdt copilul si le posta ridica si muta intr-o pozitie iferita, dar destul de mari pentru a putea psi usor pe ele. Daca mu puteyi gist doug bbueiti de cover, folositi dona covorase de cauciuc sau altceva care mu alunccd intindeti bucata mare de covor pe podea si puneti bucata mica in fata ci, Lasafi ‘un mic spatin intre dou patrate, astfel incat si se roatd distinge cele dous bucéti de covor. Totuisi, bucajile trebuie sa fie destul de apropiate, astfel neat copilul si-si poata {ntinde picioarele atunci cénd pageste de pe un pitrat de covor spre urmatorul Copituluitrebuie sa i se explico s& piseascdi mai inti pe bucata de covor mare si apoi s8 pigeascd inainte pe bucata mic Copilul trebuie s& se intoarcd si ia bucata mare do covor gi s4 o pund in fata bucdsii mici. Va continua s& paseasca inainte pe pitrate gi sirsi amintease& si puna patratul urmator in faja celuilalt de fiecare data cand va Face un pas inainte. Copilul trebuie incurajat si mearga cu un pas de o anumité dimensiune si sumai pe patratele mare gi mic, pentru a ajunge in acel punct. Pentru a méri interesul sia motiva copilul, obiecte cum ar fi un peste de jacdrie sau un crab pot fi puse in punetul terminus, ca o momeali, pentru a-l face s& s& miste inainte, Vi putefi referi la pitrate ca la pictre de pagit folosite de copil la traversarca rului, Trebuie sé i se fminteascA si fie atent, astfel inet s4 nu igi piarda echilibrul gi sé cada in rau, Dacd 1 pierde, se va uda Ia picioare. Crescadnd distanfa de fiecare data, cAnd copilul face ctvitatea, el se va ambitiona sé incerce s& fic atent, din cen ce mai atent ‘Aceasté activitate dezvalt © ocvordonare mai bund a muschilor mari $i mict o constientizare crescutd a conceptelor , mare”, st mie" independenta: increderea in sine; percepsia distangeis 8 + capacitatea de a indeplini comencile; « dezvoltarea simpului pipditului fa migcarea bucattlor patrate: © comunicarea prin limba}. Un an - Saptamana 31 Desenez in sus $i in jos Faceti rost de 0 bucati de carton de aproximativ 22 x 25 em’. Decupati un