1.Rolul evaluarii in invatamant. In activitatea de invatamant , evaluarea a cunoscut evolutii majore din punct de vedere teoretic si practic-aplicativ.

Se poate afirma cu certitudine c evaluarea este o component important a procesului de nvmnt, ce permite luarea, n cunotin de cauz, a unor decizii de re lare, ameliorare i perfecionare a activitii precolarului!scolarului. "valuarea tre#uie conceput nu numai ca un control al cunotinelor sau ca mijloc de msuare o#iectiv, ci ca o cale de perfecionare, ce presupune o strate ie lo#al a formrii. $peraia de evaluare nu este o etap suprapus procesului de nvare, ci constituie un act inte rat activitii peda o ice. "valuarea constituie o validare a justeei secvenelor educative, a componentelor procesului didactic i un mijloc de delimitare , fi%are i intervenie asupra coninuturilor i o#iectivelor educaionale. &.'ipolo ia rezultatelor scolare( Rezultatele scolare reprezinta iesiri, produse efecte ale activitatii didactice la diferite niveluri ale sistemului peda o ic. )rin natura lor ele sunt o realitate comple%a un produs cu multiple aspecte, facand necesara diferentierea lor si utilizarea lor si utilizarea unor proceduri si metode specifice de evaluare. In diferentierea diferitelor cate orii de rezultate scolare o#iectivele peda o ice ofera & perspective de analiza - cate oriile de o#. corelate cu structura psi*olo ica a personalitati permit diferentierea rezultatelor prin natura lor aceastea apartinand proponderent domeniului co nitiv, afectiv sau psi*omotor - ta%onomia o#. peda o ice permite clasificarea diferitelor cate orii de rezultate scolare dupa comple%itatea comportamnetului +nivel de performanta,. -orelatia dintre o#. )eda o ice si rezultatele scolare este sustinuta de functiile acestora +a%iolo ice, pra%iolo ice, evaluative,. In calitatea lor de anticipari ale rezultatelor, o#. isi pun amprenta asupra tuturor componentelor implicate in procesul de o#tinere a acestora e%ercitandu-si rolul de factor coordonator si re lator al activitatii educationale.In acest cadru de analiza, se poate prefi ura un model al performantelor scolare ale carui componente principale sunt 1.Rezultate cognitive cunostinte faptice notiuni concepte principii metode structuri operatorii formate. 2)Rezultate psihomotorii structuri actionale 3) Conduita si trasaturi de personalitate ale elevilor 1) rezultate cognitive A )cunostintele faptice concrete . o mare parte din continutul invatari este construit din informatia factolo ica. )arametri cei mai semnificativi care influenteaza strate ia si eficienta predarii-invatarii cunostintelor faptice sunt- tipul specific de informatie +de continut metodolo ica, actionala,,densitatea informationala, +unitati informationale noi intr-o secventa didactica,,continuitatea +ca raport inre informatia transmisa si cea e%istenta in structura personalitatii elevilor, completitudinea +ca raport intre cantitatea de cunostinte real transmisa si cea o#iectiv necesara formarii unei competente, utilitatea relativa +masura in care cunostintele transmise sau invatate sunt utile in actv ulterioare,, redundenta informationala + radul de repetare si complementaritate a cunostintelor intr-o secventa didactica sau o alta disciplina avand fie o valoare pozitiva fie ne ativa,, eneralitatea +ponderea informatiei intr-un continut de instruire! eneral nespecifica specifica unei competente strict specifica si necesara,, noutatea informatiei +in raport cu timpul descoperirii foarte recenta recenta traditionala vec*e,, radul de ordonare +corespondenta dintre lo ica succesiuni reale date prin predare si invatare si cea din lo ica stiintei respective,tipul de structurare +in lant, ramnificata concentrica spiralata mi%ta, radul de ponderare + corespondenta intre importanta acordata informatiei in cele / tipuri de activitate invatare! predare!evaluare si centralitatea ei in domeniul respectiv. radul de transfer si e%plorare +tipul de a#ordare a informatiei ca structura si functie independenta intra, inter, multi, transdisciplinara,

0o#andirea cunoastintelor faptice se realizeaza prin participarea memoriei dar si prin invatare inteli enta. "valuarea !autoevaluarea se face in functie de adecvarea si e%actitatea informatilor faptice. "talonul evaluarii il reprezinta te%tul suport din manual sau notite. "valuarea sumativa vizeaza cantitatea de cunostinte, radul de or anizare, e%actitatea si capacitatea de a le mo#iliza selectiv in e%plicarea unor fenomene, procese realitati. "valuarea formativa este interesata de traseul pe care il parcur e procesul insusirii cunostiintelor faptice. b) Notiunile si conceptele 1ormarea conceptelor ocupa un loc prioritar, ele fiind 2unitati de #aza2 ale instruirii scolare. -onceptele se formeaza pornind de la date concrete si ver#ale. 3cestea se divizeaza in & cate orii( concepte concrete- care se refera la o#iecte concrete ce pot fi atinse, manipulate, aratate. -oncepte a#stracte- o re ula care permite clasificarea o#iectelor si evenimentelor. 1ormarea si insusirea notiunilor, conceptelor, a principiilor, a cunostintelor presupune operativitatea andirii dar si strate ii inductive, deductive, al oritmice, euristice. -onceptele in calitate de rezultate scolare, sunt supuse evaluarii initiale, sumative si formative( "valuarea initiala este interesata de actualizarea conceptelor c*eie pentru o noua secventa de invatare "valuarea sumativa vizeaza volumul, precizia, radul de eneralitate, capacitatea e%plicativa, formarea de piramide conceptuale, construirea de *arti conceptuele. "valuarea formativa vizeaza cunosaterea o#stacolelor fiecarei faze a procesului de invatare si a operatiilor prin care notiunea este construita. c) Principiile si metodele )rincipiile reprezinta o#iective importante cuprinse de pro ramele de instruire. 4n principiu este o relatie intre doua sau mai multe concepte sau deseori ale relatiilor dintre mai multe actiuni, elemente, stari sau fenomene. 4n principiu inseamna punerea in relatie a unor concepte. )rincipiile in sine reprezinta de cele mai multe ori metode de cunoastere, de e%plicare si intele ere a diferitelor aspecte ale realitatii. Insusindu si principii elevul le poate folosi ca metoda de rezolvare a unei situatii, similare sau analo ice celei in care principiul a fost demonstrat sau aspectului de realitate la care se raporteaza. -onceptele, principiile, metodele do#andesc valoare in masura in care se transforma in diferite tipuri de rationament, in metode de andire si de actiune. "valuarea nu se poate limita la informatiile asimilate, ci tre#uie sa se e%tinda asupra capacitatii elevilor de a folosi cele invatate in asimilarea unor continuturi si mai ales in situatii scolare cu caracter aplicativ, in situatii reale de viata. d) Operatiile mentale si structurile operatorii )ia et defineste operatiile ca 5actiuni interiorizate6 care se coordoneaza in structuri operatorii, care prezinta le i de compunere caracterizand structura in totalitatea sa ca si sistemul. )rocesul de invatare duce la dezvoltarea continua a unor instrumente mentale( operatii, sc*eme de andire, structuri operatorii, deprinderi de invatare , implicate in insusirea altor cunostinte, proces care se inscrie pe o spirala ascendenta. Structurile operatorii sunt produse ale invatarii semidirijate, ale practicii sistematice de fi%are, consolidare si transfer, astfel ca se mentin in timp, fiind relativ reu de modificat. "valuarea nivelului de dezvoltare a capacitatilor intelectuale coreleaza actiunile evaluative cu o#iectivele formative ale procesului didactic. Structurile operatorii pot fi identificate si eventual masurate luand drept criteriu structura si functiile lor. )ot fi astfel determinate atri#utele care le dau statut de structuri operatorii si anume( radul de eneralitate al operatiilor, reversi#ilitatea, fle%i#ilitatea, fluiditatea, completitudinea, capacitatea de transfer, sta#ilitatea. )entru evaluarea cap intelectuale sunt necesare & cate de determinari( sta#ilirea conditiilor si trasaturilor activitatilor de andire pentru a o delimita de procese si situatii asemanatoare dar nu identice7 descompunerea in 5procese partiale6, 5 elemente6 componente pentru a a face posi#ila masurarea lor. )roceduri de evaluare a capacitatilor intelectuale( evaluare lo#ala si evaluarea analitica.

2)rezultate psihomotorii sau structuri actionale Structurile actionale au ca nucleu deprinderile care sunt componente automatizate, constient ela#orate, consolidate prin e%ercitiu, dar desfasurate fara control constient. In functie de domeniul de activitate in care se inte reaza se distin ( deprinderi de joc, de invatare, de munca de conduita civilizata, sportive, artistice etc. 0o#andirea de catre elevi a acestor structuri actionale presupune parcur erea unor etape, ca momente distincte importante dpdv al indrumarii din e%terior de catre profesor precum si al controlului constient, al sistematizarii si perfectionarii de catre elev( etapa familiarizarii cu actiunea, etapa invatarii analitice, etapa or anizarii si sistematizarii, etapa sistematizarii si automatizarii, etapa perfectionarii. 1ormarea , perfectionarea si transferul structurilor actionale presupun mecanisme de corectare compensare, adaptare si inte rare in noi structuri ceea ce implica feed#ac8ul e%tern si intern continuu. 0atorita specificului lor, evaluarea capacitatilor practice se realizeaza prin metode si te*nici specifice, care pot fi ordonate in jurul a trei procedee( "valuarea rezultatului sau a produdului prerupune respectarea unor conditii care contri#uie la marirea o#iectivitatii evaluarii. "valuarea proiectului se realizeaza in cadrul produselor sau activitatiilor comple%e "valuarea procesului necesita de asemenea sta#ilirea criteriilor de evaluare si detalierea lor in indicatori, determinarea #aremului si a pra ului minim accepta#il. 3) conduita si trasaturi de personalitate ale elevilor trasaturile de personalitate si conduita elevilor sunt cate orii de rezultate scolare de importanta majora, reprezentand efecte sintetice inte ratoare ele activitatii instructiv-educative in eneral si ale activitatiilor de educatie moral-civica in special. )rivita din perspectiva formativa fiecare dintre aceste cate orii de rezultate are o procesualitate specifica. 0in perspectiva evaluativa, ele se diferentiaza ca produse cu un specific propriu, a caror masurare si apreciere fac necesare metode si te*nici specifice. "valuarea trasaturilor de personalitate releva aspecte calitative ale activitatii si ale rezultatelor scolare si de aceea, in practica scolara curenta se e%prima in aprecieri enerale, lo#ale si nu au precizia aprecierilor operate asupra rezultatelor co nitive. 0atorita comple%itatii si dificultatilor pe care le comporat, evaluarea personalitatii si conduitei este mai putin dezvoltata teoretic si practic decta evaluarea celorlalte cate orii de rezultate ale activitatii scolare. )entru evaluarea conduitei sunt utilizate metode si te*nici variate( o#servarea, convor#irea, anc*eta pe #aza de c*estionar , activitate in rup, testele de personalitate si sociometrice , testul de apreciere o#iectiva, , studiul produselor activitatii, fisa psi*opeda o ica. Competentele Sunt calitati umane pe care invatamantul formativ le promoveaza astfel ca atat procesele de predare-invatare cat si cele de evaluare isi propun ca o#iective prioritare ca tinte noi, competente. 9odelul de proiectare curiculara concentrat pe competente este menit sa eficientizeze atat structura interna a curricumuluiu cat si procesele de predare invatare evaluare. 'oate nivelurile se opereaza cu aceeasi unitate( competenta in masura sa orienteze demersurile tuturor actorilor implicati in procesul de educatie. In sistemul romanesc de invatamant conceptul de competenta este relativ nou, preluarea si utilizarea lui fiind le ata de perspectiva curiculara de or anizare a invatamantului. -ompetenta ca rezultat sintetic educational este reu de o#tinut dar si de evaluat, se o#tine prin predare invatare intens formativa si se evalueaza de asemenea formativ. -ompetenta nu este numai reu de definit ci ca urmare si de format si evaluat. In evaluare se face distinctie intre & tipuri de competente( -ompetente teoretice( co nitive si stiintifice -ompetente de e%pertiza practica In sistemul nostru de invatamant evaluare prin competente este inca la inceput. /. ncidente ale evaluarii rezultatelor scolare asupra proceselor de predare!invatare"

"senta evaluarii moderne consta in cunoasterea efectelor activitatii desfasurate in vederea perfectionarii procesului in etapa urmatoare7 sintetic, esenta actului evaluativ este e%primata in relatia functionala dintre constataredia nosticare si pro nozare. Strate iile, metodele si continutul evaluarii se modifica in functie de deciziile care urmeaza a fi luate. 1iecare dintre tintele evaluarii enereaza efecte specifice privitoare la cresterea performantelor scolare. )rin operatiile sale evaluare induce efecte favora#ile asupra performantelor scolare( Instrumentele de eveluare au evoluat din necesitatea de a conferi masurarii o mai mare o#iectivitate, relevanta, fia#ilitate si incredere. -onfi urarea unui sistem de criterii pe #aza carora sa se realizeze aprecierea rezultatelor scolare a constituit una din preocuparile importante ale dociomolo iei. "valuare normativa permite aprecierea a ceea ce a invata fiecare elev prin confruntarea informatiilor o#tinute cu o norma care e%prima performanta posi#ila asteptata. Se face distinctie intre norma de continut si norma statistica. 3precierea elevilor pe #aza descriptorilor de performanta in calitate de criterii unitare de acordare a calificativelor asi ura coerenta si comparativitatea rezultatelor. Introducerea si utilizarea descriptorilor de performanta pentru realizarea aprecierii si notarii curente are efecte favora#ile asupra invatarii, deoarece( - 3u un potential formativ mai ridicat - Stimuleaza capacitatile metaco nitive si de autoevaluarea demersului individualizat, a performantei a procesului de invatare - -onfera transparenta si consistenta procesului de apreciere, notare - Intemeiaza in timp consensul de tip profesionist - Stimuleaza deplasarea accentului de pe continututi curriculare pe competente si capacitati - Reprezinta un referential accesi#il elevilor - -onstituie un referential de comunicare intre cadre didactice-elevi-parinti, stimuland parteneriatul activ scoala-familie cu efecte favora#ile asupra randamentrului scolar. "valuarea criteriala permite raportarea rezultatelor elevilor si alte cate orii de criterii care sunt enerate de 5comple%itatea activitatii didactice, particularitatea pe care o prezinta faptul ca este o activitate care se deruleaza cu fiinte umane.6 Rezultatele scolare ale fiecarui elev sunt apreciate prin raportarea posi#ilitatilor sale la evolutia inre istrata. #. $etode de evaluare 9etodele de evaluare se inscriu in pro#lematica comple%a a o#tinerii informatiilor relevante despre realizarea o#iectivelor activitatilor didactice, a modului in care aceste informatii sunt utilizate de cei interesati +elevi, profesori, parinti, pentru a contri#ui la amplificarea eficientei sale. 9etodele se concep si se aplica in stransa le atura cu componenteleprocesului de invatamant +o#iective, continuturi, particularitati de varsta si individuale ale elevilor!claselor de elevi, si cu tipurile de decizii pentru care sunt utilizate informatiile o#tinute +evaluari curente, finale, e%amene etc., 9etodele se com#ina, se completeaza, se influenteaza reciproc, fara a-si pierde identitatea, alcatuind un comple% dinamic in raport cu evolutia invatarii7 ele se perfectioneaza in concordanta cu pro resele pe care teoria si metodolo ia evaluarii le inre istreaza. - verificarile orale7 "%aminarea orala realizeaza o comunicare intre educator si educa#ili, mai mult decat orice metoda de evaluare. -ele mai importante efecte favora#ile asupra invatarii si randamentului scolar sunt le ate de urmatoarele aspecte ale e%aminarii orale( -se realizeaza preponderent prin comunicare ver#ala orala, dar , in functie de continutul de evaluat apeleaza si la alte mijloace de comunicare +e%ercitii, pro#leme, sc*eme, rafice, demonstratii, e%periente, aplicatii, ceea ce confera acestei metode numeroase valente nu numai de verificare, ci si de fi%are!consolidare, sc*im#uri de opinii, moduri de a#ordare a unor fenomene7

-permite, mai mult decat alte metode, eveluarea si a altor aspecte ale performantelor scolare ale elevilor, cum sunt( modul de e%primare, lo ica prezentarii, spontaneitatea raspunsurilor, dictia, fluiditatea e%primarii etc. -realizeaza participarea intelectuala a intre ii clase la analiza pro#lemei pusa in discutie7 -ofera si alte informatii despre elev, in afara celor care privesc nivelul intelectual al acestuia, precum( puterea de stapanire, radul de emotivitate, promptitudinea reactiilor, caracteristicile temperamentale, aptitudini de comunicare7 permite tratarea diferentiata a elevilor prin adecvarea radului de dificultate al solicitarilor, al ritmului c*estionarii, ca si prin dirijarea demersurilor de valorificare a e%perientei co nitive!practice si pentru construirea raspunsurilor, in functie de posi#ilitatile si particularitatile elevilor. :erificarea orala se distin e si prin efectele sale formative certe, e%ercitand un impact direct asupra personalitatii elevului( -educa#ilii invata sa analizeze rapid mesajul primit, sa decodifice corect sarcina, sa construiasca si sa e%prime prompt raspunsul7 -antreneaza mo#ilitatea andirii, valorificarea rapida a cunostintelor, prelucrarea lor din perspectiva sarcinii solicitate7 -antreneaza spiritul de o#servatie, atentia, trecerea rapida de la intre#area educatorului sau a cole ilor, la ela#orarea si e%primarea raspunsului, prin restructurarea permanenta a cunostintelor7 permite realizarea de sc*im#uri intelectuale si afective intre profesor si elev +stilul co nitiv si evaluativ este preluat de elevi,7 stimuleaza spiritul critic, atitudinea polemica, spontaneitatea replicilor7 -elevul invata sa selecteze idei, sa le or anizeze rapid, sa sa le prezinte in functie de anumite criterii. "lementul central ai evaluarilor orale il reprezinta intre#area!intre#arile care, in opinia prof. Ioan -er *it tre#uie formulate a.i.( -sa incite la cautari( -sa suscite curiozitatea, tre#uinta de curiozitate7 -sa conduca andirea la surprinderea relatiilor cauzale7 -sa sa conduca la surprinderea esentialului, la eneralizari si concretizari7 -sa conduca la asociatii noi de cunostinte, la restructurarea si reor anizarea lor7 -sa caute si sa propuna solutii variate, ori inale pentru diferitele pro#leme teoretice si practice. )rofesorul poate folosi fisa de evaluare orala prin care acesta urmareste raspunsul oralal elevului si consemneasa atin erea criteriilor de continut, or anizare, prezentare, in functie de continuturile predate si de o#. )eda o ice urmarite. "%aminarile prale produc si efecte nedorite, de aceea nu se recomanda utilizarea e%clusiva, ci in complementaritate cu celelalte metode. "valuarile orale reprezintasi tre#uie folosite ca forme de antrenament a elevului pentru roluri si situatii sociale si profesionale in care comunicarea orala si toate aspectele cu care ea se coreleaza+ estica, elemente paraver#ale, maniera,reprezinta modalitatea curenta de e%istenta a fiecarui individ. - pro#ele scrise7 "valuarile prin pro#e scrise se realizeaza prin te*nici!procedee variate( pro#e curente scurte, +e%temporale,, pro#e de evaluare periodica, teze semestriale+de #ilant,, teste docimolo ice, referate7 valentele formative ale acestora sunt diferentiate dupa procedeele, instrumentele si tipurile de itemi din care sunt alcatuite."le produc efecte pozitive asupra elevilor si a invatarii, care se refera la( -posi#ilitatea concentrarii calme si consistente a elevilor pe sarcina de rezolvat7elevul are posi#ilitatea proiectarii, realizarii, verificarii raspunsului7 el poate analiza, verifica si opta pentru alternative, poate reveni, corecte, completa solutiile propuse, permitand ela#orarea raspunsului in mod independent si in ritm propriu7 -protejarea elevilor fata mediul stresant, diminueaza starea tensionata cu impact ne ativ asupra performantelor, mai ales in cazul elevilor timizi, acestia putand sa e%puna nestanjeniti cunostintele7 - permite elevilor sa o#tina o ima ine mai realista asupra propriei invatari si performante in raport cu sarcina de rezolvat7 creeaza sentimentul ca ceea ce s-a realizat s-a produs prin propriile forte7 -permite compararea raspunsului, rezolvarii proprii cu modelul corect de rezolvare prin utilizarea #aremelor de corectare , a criteriilor de apreciere, dezvoltand capacitatea de autoevaluare7 confruntarea

cu raspunsurile corecte are efecte motivationale, prin satisfactia imediatape care o ofera si !sau de corectare, re lare, constientizare a e%i entelor impuse de acestea7 -ofera elevului o ima ine mult mai o#iectiva asupra propriilor prestatii si realizari7 elevul poate realiza ce nu stie , care sunt reselile si isi poate remedia situatia sin ur sau cu ajutorul cole ilor sau profesorului7 -ofera posi#ilitatea de a verifica un numar mare de elevi, evaluand o cantitate mare de cunostinte, capacitati, facand astfel economie de timp,, ener ie, fiind potrivite pentru evaluarile finale, de #ilant, de av#solvire!amitere. -verifica radul de realizare al o#iectivelorsi permite evidenta punctuala a rezultatelor7 -asi ura o mai mare o#iectivitate in aprecierea rezultatelor. Testele cu raspunsuri inchise sunt utilizate pt a conferi o mai mare obiectivitate notarii, au influente benefice asupra invatarii deoarece: necesita cunostinte exacte, clare, intelegerea precisa a sarcinii, solicitarea stricta a informatiei corecte; solicita sesizarea unor subtilitati logice, sesizarea si interpretarea negatiilor, compararea variantelor de raspuns. Testele cu raspunsuri deschise , de tip eseu solicita construirea raspunsurilor de catre elev, verificand capacitati precum:formularea independenta si integrala a raspunsului, nu doar prin memorare si reactualizare, ci si prin selectare, prelucrare, organizare in functie de solicitari/tema; posibilitatea de a exprima parerile, experientele, sentimentele proprii; gandirea critica, originalitatea, stapanirea de sine, creativitatea. Testele eseu permit tratarea coerenta a unei teme, organizarea unui discurs, originalitatea constructiei argumentative, mai mult decat orice alta metoda. Referatele (ca forma a probelor scrise) exercita efecte pozitive asupra invatarii precum: formeaza deprinderi de a consulta surse multiple de informaresi de a prelucra, sistematiza, utiliza creativ informatiile, de a le integra in mod personal si in raport cu tema;exerseaza studiul individual, cercetarea bibliografica, dezvolta capacitatea de a invata independent, a invata sa inveti , ca forma de autoeducatie si educatie permanenta; formeaza capacitatea de analiza critica, selectiva, de organizare si exprimare a ideilor in maniera personala, de a sesiza si formula probleme, de a formula opinii, raspunsuri; formeaza spiritul de exigentafata de propriile produse; permite abordarea unor continuturi noi.
Testul docimologic a intat in practica evaluativa prin intermediul psihologiei( testimonio marturie, dovada in sustinerea adevarului si a ceea ce este prezentat)

!le se diferentiaza de testele de cunostinte precum si de testele pedagogice, avand drept caracteristica esentiala faptul ca se corecteaza intr"o nota scolara care permite clasificarea, ierarhizarea elevilor. #estul docimologic, indeplineste pe langa functii de cunoastere, ierarhizare,, selectie, certificare si functii privitoare la evaluarea eficientei predarii, si la diagnosticarea dificultatilor si insucceselor in invatare, ceea ce le ofera o valoare formativa incontestabila. $vanta%e: "conditiile identice de evaluare, care permit evidentierea diferentelor individuale; "posibilitatea combinarii diferitelor tipuri de itemi; "posibilitatea de a acoperi o arie larga de continut; "posibilitatea de a evidentia gradul de realizarea obiectivelorproiectate pe elev si a greselilor tipice, ca temei pentru diferentiere si individualizarea activitatilor;

probele practice; $ceasta metoda vizeaza ceea ce stiu elevii sa faca, extinzandu"se de la disciplinele care au un caracter aplicativ specific( tehnologie, artistice, sportive) , la disciplinele predominant teoretice, in care traditional, evaluarea vizeaza indeosebi cunostintele. &biectivele si continuturile, metodele de pred"inv., se deschid principiilor unui invatamant formativ , completand dezideratul a sti cu a face , astfel ca, a sti sa faci devine in invatamantul de azi un obiectiv fundamental. 'unostintele devin cu adevarat importante, in masura in care sunt utile, in masura in care se reflecta abilitati, capacitati, competente.

"%aminarea prin pro#e practice realizeaza verificarea modului in care elevii efectueaza lucrari specifice unor discipline de invatamant, vizand identificarea mijloacelor de aplicare in practica a cunostintelor do#andite, capacitatea de incorporare a unor priceperi si deprinderi. "val. prin pro#e practice valorifica si capacitatea de a realiza activitati e%perimentale, produsele activitatii elevilor, si portofolii de practica. "a isi dovedeste valoarea e%plicativa pt profesor si formativa pt elev daca nu se limiteaza la evaluarea produsului final ci urmareste si procesul de ela#orare a produsului. "fectele pozitive constau si in valorizarea elevilor cu sla#e capacitati lin vistice, dar performanti in plan practic-actional, demonstrand deprinderi motrice, te*nici de lucru, ei do#andesc o ima ine de sine pozitiva si incredere in posi#ilitatile proprii. - metodele alternative de evaluare7 9etodele moderne, alternative si complementare de evaluare, constituie o replica si o dezvoltare a metodelor traditionale, fiind recomandate pentru valentele lor formative. "le privesc rezultatele o#tinute pe o perioada mai indelun ata( formarea unor capacitati, do#andirea de competente, sc*im#ari in planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de invatare. 9etodele incluse in aceasta cate orie sunt( observarea sistematica, a comportamentului elevului fata de activitatea scolara, porto%oliul& %isele de activitate personala a elevilor, studiul de caz etc. 4nele dintre aceste metode sunt utilizate si ca metode de invatare cu mare valoare formativa, datorita capacitatii de a actualiza si valorifica in situatii inedite cunostintele si capacitatile anterioare, de a stimula curiozitatea, interesul, spiritul de investi atie, interactiunea, comunicarea si rezolvarea in rup a sarcinilor etc. Observarea sistematica a comportamentului su#iectilor , ofera cadrelor did posi#ilitatea de a cunoaste evolutia elevilor +pro resele!re resele,interesele, aptitudinile, efectele situatiilorde evaluareasupra comportamentelor +co nitive, motivationale, atitudinale,. Realizata in mod sistematic, cu precizarea o#iectivelor si utilizarea unor instrumente de inre istrare si sistematizare a informatiilor, completata cu elemente care evidentiaza intuitie, sensi#ilitate, su#tilitate, empatie, e%perienta, o#servatia conduce la surprinderea profilului psi*olo ic individual si de rup, la modelarea atitudinii si comportamentului didactic, la valorificarea ma%imala a potentialului elevilor si la prevenirea insuccesului scolar. Porto%oliul sau 6raportul de evaluare 5 +I'Radu, , dosarul de pro resiv, dosarul de invatare, +;elair,, portret peda o ic+9anolescu9, se prezinta ca o colectie de lucrari, insotita de o e%punere de motive care justifica selectia acestora7 este o metoda comple%a de evaluare, proiectata pe o perioada lun a de timp, #azata pe un ansam#lu de rezultate neimplicate in actul evaluativ.-ucos, :aloarea peda o ica a portofoliului este data de urmatoarele caracteristici( -ac*izitiile sale prin selectia pe care o face asupra continutului portofoliului7 -consolideaza elevului constiinta de sine, prin realizarea si selectia materialelor reprezentative, contri#uind la formarea unei ima ini de sine pozitive -intareste increderea insine, da forta personalitatii, stimuleaza preocuparea pentru autoreprezentare7 -valorifica aptitudinile si interesele pe care le poseda elevul7 -mo#ilizeaza resursele intelectuale, afectiv-emotionale si practic .actoinale mai mult decat metodele o#isnuite7 -pt elevii cu rezultate mai sla#e, portofoliul reprezinta posi#ilitatea unei revanse, care le sustine moralul, acordandu-le sanse de afirmare si de reusita7

-evidentiaza pro resul in invatare 7se constituie ca suport pentru dezvoltarea parteneriatului activ cu familia si cu alti factori7 Proiectul consta in realizarea de catre elevi a unei activitati practice sau in rezolvarea unei pro#leme pentru care elevii se documenteaza , o#serva, investi *eaza, e%perimenteaza ativitati prin care colecteaza informatii, date, materiale pe care le prelucreaza si or anizeaza intr-o forma de prezentare!produs. Sunt supuse evaluarii atat aspectele care tin de proces cat si de produs final. "fectele formative asupra elevilor si rezultatelor scolare sunt determinate de urmatoarele aspecte( -elevii invata sa o#serve, sa compare, sa formuleze si sa verifice ipoteze7 documentarea teoretica este completata cu aplicatii practice, cu demonstratii7 elevii invata sa se documenteze din surse variate, sa valorifice informatiile, sa ar umenteze pro!contra, sa construiasca sisteme noi7 -elevii traiesc e%periente co nitive si afective noi, isi dezvolta curiozitatea si interesul fata de domeniul e%plorat7 realizeaza o invatare activa-participaativa+cautarea de raspunsuri, reflectia, spiritul critics.a., -realizat ca activitate de rup, are are efecte asupra capacitatii de or anizare, , distri#uire a sarcinilor intre parteneri, dezvolta responsa#ilitatea personala fata de ceilalti, stimuleaza comunicarea , cola#orarea, analiza in rup a ideilor, a alternativelor, a concluziilor, formeaza spiritul de ec*ipa si de fair pla< individual si inter rupal7 -reeaza conditii pentru realizarea unor activitati e%tracurriculare, pentru valorificarea si completarea curriculumului formal, pentru contactul cu situatii si e%periente sociale si profesionale, im#o atind e%perientele de cunoastere si sociale ale elevilor7 -sustinerea proiectului +individual sau in rup, dezvolta capacitatea de esentializare, ar umentare, demonstrare, e%emplificare cu efecte in planul valorificarii potentialului individual!de rup7 -elevii se inte reaza in rup in functie de preferinte si participa la activitati in functie de posi#ilitatile lor , stimulati de increderea acordata, de relatiile pozitive si entuiziasmul enerat de activitatea de realizare a proiectului. nvestigatia consta in e%plorarea unor situatii noi, foarte putin asemanatoare cu cele anterioare, prin utilizarea in mod creativ a e%perientei anterioare, desfasurandu-se pe durata unui an sau a uneuperioade main scurte. -a metoda de ev, ofera elevului posi#ilitatea de a cauta solutii in situatii inedite si in conditii noi de e%i enta, e%ercitand efecte favora#ile asupra invatarii prin stimularea interesului , curiozitatii, spiritului intero ativ si investi ativ. 'isele de activitate personala au rolul de a determina invatarea prin activitate proprie, dirijata si!sau independenta, punand in evidenta capacitatea de a invata si a utiliza in invatare strate ii si instrumente mentale, operatii ale andirii si deprinderi de invatare, precum( e%tra erea esentialului, utilizarea e%emplelor etc. (tudiul de caz este utilizat pentru evaluarea modului in care sunt o#servate si e%plicate situatii!fenomene.. "l poate evidentia modul de analiza , intele ere, interpretare si ar umentare a unor fapte, capacitatea de a emite judecati de valoare, relevand convin eri, atitudini si trasaturi de personalitate . valoarea lui formativa este data si de posi#ilitatea ca elevii sa se transpuna in situatiile respective, enerand trairi afective si restructurarea unor atitudini si convin eri. $etodele alternative de evaluare 9etodele moderne, alternative si complementare de evaluare, constituie o replica si o dezvoltare a metodelor traditionale fiind recomendate pentru valentele lor formative. 9etodele incluse in aceasta cate orie sunt( o#servarea sistematic a activitii i a comportamentului elevilor-ofera cadrelor didactice posi#ilitatea de a cunosate evolutia elevilor. )ortofoliul se prezinta ca o colectie de lucrari, insotita de o e%punere de motive care justifica selectia acestora )roiectul consta in realizarea de catre elevi a unor activitati practice sau in rezolvarea unor pro#leme pentru care elevi de documeteaza e%perimenteaza activitati prin care colecteaza informatii, date pe care le prelucreaza si or anizeaza intr o forma de prezentare produs. fisele de activitate personala a elevilor au rolul de a determina invatarea prin fise de activitate proptie punanad in evidenta capacitatea de a invata si de a utiliza in invatare strate ii si instrumente mentale, oeratii ale andirii si deprinderi de invatare.

studiul de caz s.a.- are ca nota specifica analiza si dez#aterea cazului fiind utilizat si pentru evaluarea modului in care sunt o#servate si e%plicate situatii, fenomene. ). (trategii de evaluare" Reflect modalitatea specific de inte rare a operaiilor de msurare-apreciere-decizie n activitatea didactic( 1.*valuarea ini+ial, an ajeaz operaiile de msurare-apreciere-decizie, la nceputul activitii de instruire +lecie, capitol, trimestru, an ! ciclul de nvmnt,, n vederea cunoaterii nivelului psi*opeda o ic real al colectivului de elevi ! elevului, e%primat n termeni de performane i competene actuale i poteniale. "valuarea initiala presupune parcur erea urmatorilor pasi( determinarea competentelor cursului anterior precizarea #aremului de corectare si a pra ului de accepta#ilitate aplicarea testelor interpretarea rezultatelor comunicarea acestora elevului si familiei sale activitatea de remediere prin care evaluarea initiala isi indeplineste functii peda o ice referitoare la pre atirea elevilor pentru urmatoarea perioada de invatare. "valuarea iniial realizeaz, dou funcii( Funcia diagnostic. :izeaz cunoaterea msurii n care su#iecii stpnesc cunotinele i posed capacitile necesare an ajrii lor cu anse de reuit ntr-un nou pro ram. =n consecin, ndeplinete att o funcie dia nostic, precum i pro nostic. $#iectul evalurii iniiale l constituie acele cunotine i capaciti care reprezint premise pentru asimilarea noilor coninuturi i formarea altor competene. -eea ce intereseaz nu este aprecierea performanelor lo#ale ale elevilor i nici ierar*izarea lor, ci cunoaterea potenialului de nvare, a pemiselor >co nitive5 i >atitudinale5 +capaciti, interese, motivaii, necesare inte rrii n activitatea care urmeaz. =n consecin, su# raportul o#iectului evalurii, are caracter selectiv, indicnd condiiile n care elevii ar putea asimila noile coninuturi. 4neori evaluarea iniial poate demonstra necesitatea conceperii unei su#secvene de recuperare a ceea ce elevii nu stpnesc satisfctor, pentru reamintirea unor coninuturi sau c*iar renvarea acestora. Funcia prognostic se e%prim n faptul c su ereaz profesorului condiiile pro#a#ile ale desfurrii noului pro ram i i permite anticiparea rezultatelor. )ornind de la datele evalurii, se pot sta#ili( o#iectivele pro ramului urmtor +cel puin su# raportul oportunitii i al nivelului lor,, demersurile didactice considerate adecvate posi#ilitilor de nvare ale elevilor, ritmul convena#il de desfurare a procesului de instruire. 3 ndi o aciune nseamn, de fapt, a sta#ili o manier de a aciona. "fectele evaluarii pozitive constau in cresterea radului de participare a elevului la lectii si in randamentul scolar mai inalt. "fectele pozitive ale evaluarii initiale se pun in evidenta si in ceea ce l priveste pe profesor. 2. *valuarea sumativ, "valuarea sumativa sau cumulativa este realizata la finalul activitatii, de aceea do#andeste caracter de #ilant, concretizandu se in note, calificative, fise de e%amen. *valuarea sumativa an ajeaz operaiile de msurare-apreciere-decizie n timpul sau la sfritul unei activiti didactice!educative n vederea cunoaterii nivelului real de stpnire a materiei dup parcur erea anumitor perioade i secvene de instruire, conform o#iectivelor pro ramelor colare, adaptate de profesor la condiiile concrete ale clasei de elevi. 3cest tip de evaluare ndeplinete o funcie pedagogic prioritar cumulativ, cu resurse formative limitate la momentul desfurrii activitii didactice. "l consemneaz o realitate peda o ic, e%primat mai ales la nivel de produs, care presupune raportarea rezultatelor la o#iectivele peda o ice concrete, sta#ilite de profesor i la o#iectivele peda o ice specifice care ofer instruirii un cadru de referin stimulativ.

"valuarea sumativ ntreine, n cele mai multe situaii, o motivare e%tern a nvrii pentru ?note? o#inute prin sondaje orale sau prin lucrri scrise, realizate la intervale relativ mari de timp +apro%imativ de dou ori pe parcursul unui trimestru colar,, fr posi#iliti de intervenie peda o ic imediat. =n acest cadru tradiional, ?nota colar? nu are susinere mana erial la niveluri de dia noz i de pro noz, proprii unui nvmnt prioritar formativ, capa#il de +auto,perfecionarea resurselor sale interne i e%terne. 3 *valuarea %ormativa "valuarea formativa isi demonstreaza virtutile tocmai prin efectele pozitive pe care le produce in comportamentul elevilor. "a prezinta mai multe caracteristici( "valuarea formativa este focalizata pe procesul de invatare. "a isi propune 5sa dea sens6 invatarii atra and atentia elevului asupra lacunelor, insuficientelor, ajutandu-l in acelasi timp sa aseasca mijloace pentru a depasii dificultatile. 9iza esentiala a evaluarii formative este de a-l transforma pe elev in actor al invatarii sale. In aceasta perspectiva evaluarea formativa este interna procesului invatarii, ea este continua, analitica, centrata mai mult pe cel care invata decat pe produsul finit. In relatia cu invatarea , evaluarea formativa se intereseaza de activitatea mentala a elevului ca 5 estiune mentala6 canstand in capacitatea elevului de a-si estiona propriile resurse intelectuale in activitatea de invatare. Ideea fundamentala a estiunii mentale in calitate de componenta de #aza a invatarii!evaluarii o constituie conturarea 5profilului de predare6 al profesorului astfel incat sa se acorde!articularizeze cu 5profilul de invatare6 al fiecarui elev, care este unic, personalizat. )erspectiva co nitiva asupra asupra evaluarii formative isi propune sa intelea a modul de functionare co nitiva a elevului in raport cu sarcina, procesele mentale pe care le implica o#tinerea unui produs, aspecte care nu sunt direct o#serva#ile. 3naliza interactiunii dintre elev si sarcina releva dcaa elevul are nivelul co nitiv necesar rezolvarii sarcinii si daca sarcina este formulata la nivelul capacitatilor potentiale ale elevului. "veluarea formativa se realizeaza pe parcursul procesului didactic, de re ula, pe secvente mici, urmarind sistematic activitatea de invatare a elevilor si produsele ei, ca informatii care se intorc in proces pentru ameliorarea randamentului sau. "a isi propune sa evalueze performantele 5tuturor6 elevilor privind6 intre ul6 continut esential al materiei. "valuarea formativa aduce ca inovatie decisiva@ 5efectele de re lare6. )rin intermediul el elevul este informat cu promptitudine 5unde se afla@6 si6 ce are de facut6, ceea ce faciliteaza constientizarea de catre elev a propriei sale formari, do#andind astfel o mai mare autonomie in invatare. "fectele de re lare nu vizeaza numai invatarea ci procesul didactic in intre ul sau il ajuta pe elv sa invete dar si sa su ereze profesorului ce sa predea. $ pro#lema cu semnificatie majora este cea le ata de modul in care evaluarea formativa se inte reaza in procesul didactic. 3vand rolul de a prevenii insuccesul si a asi ura succesul parcursului scolar al elevului, evaluarea formativa insoteste activitatea didactica pe toata durata ei vizand o#tinerea de informatii referitoare la radul de realizare a o#iectivelor. "a contri#uie la im#unatatirea performantelor elevilor in masura in care permite reconstituirea continua a actiunii de instruire-invatare. "valuarea formativa este promovata si de peda o ia corectiva, care pleaca de la constatarea diferentelor semnificative intre o#iectivele propuse si potentialul de invatare al elevilor, diferente care se evidentiaza in planul rezultatelor scolare. 'otodata ea contri#uie la surprinderea diferentelor e%istente intre elevi in raport cu activitatea de invatare. "valuarea formativa este, deci, 5piatra un *iulara6 a unei peda o ii diferentiate. $#iectivul ei este de a asi ura do#andirea de catre toti elevii a ac*izitiilor fundamentale in timpul scolaritatii. "a sta la #aza deciziilor care vizeaza prevenirea insuccesului scolar, com#aterea esecului si cresterea randamentului scolar. A. *valuarea %ormatoare. "valuarea formatoare reprezinta punctul de plecare in care modalitatile de construire a invatarii sunt( 3proprierea de catre elevi a criteriilor de evaluare utilizate de catre profesori 3uto estionarea erorilor

Invatarea proceselor de anticipare si de planificare a activitatii. "valuarea formatoare este conceputa ca un verita#il 5sistem de predareBinvatare ale carui finalitati sunt aceleasi ca si in modelele clasice dandu-se totodata si mijloacele de a ajun e la aceste finalitati si anume o instrumentatie peda o ica foarte ri uroasa. $ri inalitatea evaluarii formatoare se manifesta in construirea unui sistem de re lare a invatarii plecand de la modelul eneral al acestuia si parcur and mai multe etape( analiza actiunii, planificarea, anticiparea rezultatului, reprezentarea scopului de atins, determinarea su#scopurilor, e%ecutie, controlm feed-#ac*, corectie, remediere, re lare. "valuarea formatoare este o noua etapa in evolutia conceptiilor asupra evaluarii, producand o sc*im#are majora in conceptia asupra invatarii, care isi propune 5invatarea de catre elevii insisi6 a evaluarii astfel incat acestia sa devina capa#ili sa-si construiasca invatarea si sa si-o re leze in raport cu scopurile pe care si le propune, in a caror realizare se implica in cunostiinta de cauza. "valuarea formatoare dezvolta o noua conceptie asupra invatarii si evaluarii in care conceptele traditionale de 5control6, 5re lare6 in e%terior sunt inlocuite cu 5anticiparea si planificarea invatarii6, 5auto estionarea erorilor6 "valuarea formatoare determina cresterea responsa#ilitatilor elevilor fata de activitatea scolara insemnad un demers de 5intoarcere in sine6 elevii devin capa#ili sa-si re leze activ procesele de invatare in vederea atin erii unui scop. 0upa cum se constata , evaluarea formatoare permite elevului sa-si faca o reprezentare corecta a ceea ce se asteapta de la el, oferindu-i posi#ilitatea sa utilizeze dar si sa construiasca criteriile de realizare si criteriile de reusita. ). *%ectele %ormative ale aprecierii rezultatelor scolare "valuarea nu este un act neutru, care se concretizeaza doar in aprecieri asupra unor rezultate, si unul care an ajeaza personalitatea celor care si asupra carora se realizeaza( profesorii si elevii. 3precierea scolara reprezinta nu numai o cerinta curenta a muncii in invatamant , asa cum apare la prima vedere cu sonstituie si un moment important care influenteaza dezvoltarea personalitatii elevilor. aprecierea - 5intarire6 . motivatie 3precierea si notarea constituie o forma clasica de intarire a ac*izitiilor formate in procesul invatarii.0in punct de vedere peda o ic intarire se manifesta ca activitate comple%a incluzand actiunii si operatii nuantate de repetitie si sistematizare. 3precierea poate deveni motiv intern al invataturii, deoarece cerintele e%terne se interiorizeaza, devin forte care dinamizeaza conduita din interior. 9otivatia fata de activitatea scolara nu este iinascuta , ea se formeaza pe #aza intaririlor oferite de educator si se sc*im#a odata cu sc*im#area acestora. )rintre intaririle de forma pozitiva amintim satisfactiile intrinseci oferite de procesul de invatarii ca proces de cunoastere , #unavointa si afectiunea educatorului, apro#area, recompensa, lauda. Si intaririle ne ative sunt frecvente la scoala( dojana, ironia, interdictia, sanctiunea, notele mici sau mijloacele aversive de indrumare si control. "le pot avea uneori efecte pozitive asupra rezultatelor la invatatura in sc*im# consecintele psi*olo ice sunt uneori ne ative. aprecierea ca evidentiere a succesului elevii care sunt apreciati pozitiv de educatori o#tin cel mai adesea si performante scolare superioare. Succesul da nastere la trairi afective pozitive ce dinamizeaza spre o#tinerea unor performante scolare si mai #une. "levul sla# sau mediocru de cele mai multe ori decade treptat pe scara nereusitei, fiind marcat de neliniste, crispare, neincredere in fortele proprii si c*iar renunta la orice incercare de a face fata cerintelor scolare. Rezulta ca atat succesul cat si insuccesul se rasfran in atitudinea pozitiva sau ne ativa a elevului fata de scoala. 3precierea scolara tre#uie sa il ajute pe elv sa constientizeze nivelul pe care l-a atins in invatare. aprecierea ca mijloc de modelare a personalitatii. 3precierea este si un mijloc de modelare a personalitatii scolarului."a are menirea de a calauzii pasii elevilor, de a-i ajuta sa se inte reze cat mai #ine in activitate, de a le intari increderea in ei si in cei din jur de a-i rasplati oferindu le satisfactii pentru munca si eforturile depuse.

Relatiile apreciative dintre profesor si elev sunt fundamentale in formarea personalitatii elevului, ele pot reprezenta atat factori de dezvoltare a personalitatii cat si factori de risc putand avea si efecte nefavora#ile. )rin apreciere, elevul isi insuseste criterii, constientizeaza sistemul e%i entelor la care este supus de mediul inconjurator. 3precierea o#tinuta in scoala este asimilata, interiorizata de elev, devenind o componenta importanata a constiintei de sine. 3precierea facuta de educator devine autoapreciere. 3precierea rezultatelor efectuata de catre profesor do#andeste valoare stimulativa pentru elevi mai ales atunci cand ea nu ramane e%terioara acestora ci este acceptata de el 4n fenomen corelat cu cel de apreciere este cel de 5neputinta invatata6- constituie un fenomen e%trem de rav care demonstreaza o forma particulara de conditionare pe care numerosi elevi mai ales 5codasi o da#andesc in scoala.6 Ceputinta invatata este un ar ument foarte clar pentru a justifica promovarea unei peda o ii a reusitei si a refuza peda o ia coercitiva, care promoveaza preponderent pedeapsa, sanctiunea. - P.R /* -*$ . *lementele din care se compune un instrument de evaluare , enunturi, intre#ari simple sau structurate, pro#leme, e%ercitii de orice tip poarta numele de itemi. In functie de tipul raspunsurilor testele docimolo ice pot fi( 1.cu raspunsuri desc*ise7 &. cu raspunsuri inc*ise( a.itemi de tip ale ere multipla+unul din mai multe raspunsuri, #.itemi de tip adevarat-fals7 c.itemi -perec*e cand se asteapta notiuni perec*e cu cele prezentate in intre#ari. Itemii pot fi de asemenea ( 1.o#iectivi7 &.semio#iectivi7 /.su#iectivi. 1.Itemii o#iectivi masoara rezultate ale invatarii situate la niveluri co nitive inferioare( -cunostinte -priceperi -capacitati de #aza. Itemii o#iectivi sunt raspunsurile cei care se asteapta la intre#arile inc*ise( -itemi cu ale ere multipla -cu ale ere dual+adevarat-fals, -itemi perec*e. Specificitatea itemilor o#iectivi consta in faptul ca( D raspunsul corect este unul sin ur D acordarea punctajului sta#ilit se face cu o#iectivitate D se #azeaza pe un model al raspunsului corect. 3cest tip de itemi au atat avantaje cat si dezavantaje.0intre cele mai importante avantaje ale itemilor o#iectivi prezentam( D itemii sunt usor de construit si usor de cuantificat D timpul redus de ela#orare si interpretare D asi ura informatii vizand insusirea notiunilor de #aza. 0intre dezavantajele itemilor o#iectivi prezentam( D solicita rezultate ale invatarii de comple%itate scazuta D e%ista EBFsanse de a raspunde la intamplare D nu se pot utiliza in situatii comple%e. &.Itemii semi-o#iectivi cuprind intre#ari si cerinte care presupun ela#orarea raspunsurilor de catre elevi. 0in cate oria itemilor semi-o#iectivi fac parte( -itemi cu raspuns scurt -itemi de completare -itemi de tip intre#ari structurate constituite din mai multe intre#ari le ate printr-un element comun.

Itemii semi-o#iectivi prezinta de asemenea avantaje si dezavantaje.0intre avantajele itemilor semio#iectivi enumeram( D elevul construieste raspunsul D testul masoara o ama mai lar a de capacitati intelectuale D se pot utiliza diferita modalitati de comunicare a mesajului+te%t, rafice, dia rame, mesaje, D timpul de aplicare este scurt. 0intre dezavantajele itemilor semi-o#iectivi enumeram( D capacitatea redusa de a#ordare a unor niveluri superioare ale domeniului co nitiv D raspunsul corect poate fi alterat de diferite elemente neimplicate in o#iectivele propuse+de e%p. orto rafia, D in cazul itemilor cu raspuns scurt este posi#il sa fie furnizate mai multe raspunsuri cu diferite rade de corectitudine. Itemii su#iectivi sau cu raspuns desc*is testeaza capacitatea elevilor de a trata in mod personal ,ori inal un su#iect,testeaza capacitatea creativa a elevilor.0in cate oria itemilor su#iectivi fac patre( 1.itemii de tip rezolvare de pro#leme &.itemii de tip eseu+structurat sau li#er,. Itemii su#iectivi prezinta de asemenea avantaje si dezavantaje. 0intre cele mai importante avantaje ale itemilor su#iectivi enumeram( D permit formarea unei andiri productive D activeaza atitudinea critica si autocritica a elevilor D ofera posi#ilitatea lucrului in ec*ipa D i invata pe elevi sa aprecieze metoda cea mai #una. 0intre cele mai importante dezavantaje ale itemilor su#iectivi enumeram( D necesita untimp indelun at de proiectare D implica resurse materiale si umane costisitoare D necesita un timp mare de administrare D implica un rad mare de su#iectivitate in evaluare. Intre#arile care se pot folosi pentru punerea in evidenta a itemilor su#iectivi sunt( -cand, unde, ce,-aceste intre#ari fiind predominant de reproducere -in ce fel, cum,de ce-acestea fiind mai ales de intele ere -e%emplifica, rezolva, efectueaza-acestea fiind de aplicare a cunostintelor-demonstreaza, clasifica, compar-intre#ari de andire -interpreteaza-intre#ari de creativitate. Itemii de tip eseu presupun ela#orarea unor raspunsuri mai comple%e de catre elevi, identificarea materialului de invatat in mod li#er, completarea raspunsurilor cu sc*eme, dia rame, sc*ite, rafice. "valuarea comple%a si corecta se poate realiza prin im#inarea unor itemi diferiti ,in etape diferite ale invatarii in functie de particularitatile de varsta si individuale ale su#iectilor educationali.