Ce este o reea locala?

In termeni simpli o reea locala poate fi asimilata unui numr de calculatoare, aflate in vecintate si interconectate intre ele. O reea locala poate avea o multitudine de intrebuintari si poate oferi o serie ntreaga de avantaje. Folosirea unei reele detemina urmtoarele avantaje: -mprirea resurselor- toate programele, datele i ec ipamentele sunt disponibile pentru orice utili!ator al reelei" -e#tensibilitate- reeaua se poate e#tinde uor prin conectarea altor ec ipamente" -economie financiar- o reea de calculatoare este mult mai fiabil i mai ieftin dect un supercalculator" $otui principalul avantaj l repre!int posibilitatea de a partaja resursele disponibile pe fiecare calculator cu toi utili!atorii reelei locale. In ca!ul unui disc partajat, utili!atorii reelei pot face sc imb de fiiere, in ca!ul unei imprimante se poate tipri de la orice calculator la sistemul care are disponibila imprimanta si c iar se poate scrie%rescrie un &' direct la unitatea inscriptoare e#istenta in reea, se poate partaja cone#iunea la Internet in ca!ul in care e#ista un singur calculator conectat pentru acces Internet i nu n ultimul r(nd intr-o reea locala se pot juca o grmada de jocuri - toate jocurile noi av(nd suport pentru )*+ . Ethernet ,t ernet este cea mai simpl i ar trebui sa fie cea mai ieftina soluie. -ite!a la care funcionea! este de ./ 0egabiti pe secunda 10bps2 adic puin peste .0egab3te%secunda vite!a real, ceea ce poate fi absolut suficient pentru o reea locala. ,#ista dou standarde de implementare ,t ernet disponibile: 10Base2 sau Coaxial BNC *ceasta este cea mai simpla topologie, calculatoarele fiind nirate unul dup altul, ntocmai ca mrgelele pe un fir de aa. $ot ce avei nevoie pentru implementarea unei asemenea reele sunt conectorii speciali folosii la acest gen de topologie, cablul de reea ndeajuns de lung ca sa trecei de la un calculator la altul si bineneles plcile de reea cu suport pentru ./4ase5 - sau 4+&.

Fiecare calculator este conectat la reea printr-un conector in forma de $ un capt intr(nd in placa de reea a calculatorului, celelalte doua capete fiind conectate la cablul de reea. 6rimul si ultimul calculator din lan vor avea la capete un aa numit terminator, de fapt o re!istenta de 7/ de o mi folosit la refle#ia semnalului pe cablu. &ablul folosit este unul asemntor cu cel de televi!or, numai ca are o re!istenta de numai 7/ de o mi, fata de 87 de o mi cat are cel folosit la televi!or.

In afara de conectorii speciali care se ataea! la capetele cablului, pentru mufare sau serti!are - avei nevoie de un clete special, pe care va recomandam sa l folosii c iar se poate folosii i patentul. 6rincipalele avantaje: o mai puin cablu, deoarece legarea calculatoarelor se reali!ea! pe cea mai scurt cale. o 9cade sensibilitatea la influene electromagnetice, deoarece cablurile coa#iale dispun de o ecranare foarte bun. o &osturi sc!ute, deoarece se folosesc numai plci de reea i cabluri coa#iale, mufa n form de $ fiind livrat de regul, mpreun cu plcile. 6rincipalele de!avantaje: o in ca!ul in care se ntrerupe cablul la unul din calculatoare, se ntrerupe complet funcionarea reelei la toi participanii ei. o &ablul coa#ial este gros i nefle#ibil, tec erele 4+& sunt destul de mai. o :ata ma#im de transfr ste limitat la ./0b pe secund. o partea de ntreinere este dificil trebuind sa se plimbe cineva de la o staie la alta cu un terminator ca sa investig e!e de unde este problema. o $rebuie s inem cont de asemenea ca distanta ma#im ntre cele dou capete ale reelei nu trebuie sa depeasc .;7 de m, i de asemenea este nevoie un numr de cabluri cu unul mai mic dec(t numrul calculatoarelor ce trebuie conectate.. 'up cum se observ aceasta repre!int o soluie ieftina si simplu de implementat, neav(nd nevoie de ec ipamente speciale pentru serti!are sau interconectare. 10BaseT sau RJ45 Twisted Pair :eelele de acest gen au performane similare celor ./4ase5 n ca!ul n care se folosete un ub i nu un s<itc , ns pot fi mai eficiente, mai uor de ntreinut, si uor upgradabile 1se poate trece uor la Fast,t ernet2. 6entru a interconecta sistemele pe acest mediu este nevoie de un ec ipament de concentrare 1 ub sau s<itc 2, o rola de cablu torsadat si conectori speciali :=>7.

?n acest ca! este nevoie de un clete special de serti!are iar pentru reali!area mufrilor la capete, tradiionalul patent nu ne mai este de nici un folos. ?ntruc(t majoritatea ec ipamentelor disponibile in acest moment ofer suport at(t pentru ./0bps 1,t ernet2 cat si pentru .//0bps 1Fast,t ernet2, vom discuta mai in detaliu avantajele si modalitile de conectare ale acestora n urmtorul paragraf. astEthernet sau 100BaseT :epre!int standardul cel mai popular n acest moment, majoritatea reelelor cablate acum fiind de acest tip. 6rincipalul avantaj fata de ,t ernet este vite!a oferita, in acest ca! de .// 0bps, de !ece ori mai rapid dec(t reelele ,t ernet. Fa de ./4ase5, n ca!ul acestei topologii avei nevoie de un concentrator, indiferent ca este ub sau s<itc . 'e asemenea, singura modalitate de cablare pentru Fast,t ernet este prin cablu torsadat, in plus av(nd nevoie de mufe :=>7 si de un clete pentru serti!at. @n ub este un ec ipament far inteligen care trimite frame-urile et ernet de la maina de origine la absolut toate ec ipamentele conectate la acesta. *stfel informaia trimis de o main legat la reea ajunge la toi participanii la aceasta, selecia destinatarului fc(ndu-se la calculatorul destinaie. Aub-urile difer doar n funcie de numrul de calculatoare ce pot fi conectate i n funcie de vite!a suportat. 0ajoritatea ub-urilor pot fi conectate n cascad , permi(nd astfel eventuale e#tinderi ale reelei. &ele mai mici aparate dispun de > sau 7 conectori, iar n ceea ce privete vite!a suportat, e#ist ub-uri cu ./ sau .//0b%s precum i aparate combinate pentru ./ i .//0b%s. 9pre deosebire de ub, un s<itc menine o tabel cu corespondena calculator%port si trimite informaia util doar la maina care trebuie sa o primeasc, ?n acest ca! selecia destinatarului se face n mod inteligent pe s<itc . 'ac estimai ca traficul din reea nu este foarte mare i numrul de calculatoare conectate la reea nu depete ;-./ , atunci putei ac i!iiona, cel puin n prima fa!, un ub - care de obicei este mai ieftin. 6rincipalele avantaje : o dac se folosesc plci de reea de calitate i un ub performant este posibil atingerea unei rate de transfer de p(n la .//0b%s. o :eeaua nu are de suferit la eventuale desprinderi i!olate ale unor cone#iuni. o &ablul folosit este mai subire i mai fle#ibil put(nd fi astfel, mai uor montat. o ,ste mai puin sensibil la factorii mecanici i mai uor de instalat. 6rincipalele de!avantaje sunt: o ,ste o soluie mai costisitoare dei un cablu @$6 este mai ieftin dec(t unul coa#ial, fiind necesar i un ub. o ?n ca!ul n care calculatoarele ce trebuie conectate nu sunt n form de stea, este nevoi de mult cablu. o &ablurile folosite sunt sensibile la bruiaje i cmpuri magnetice. Ti!uri de ca"luri ?n ca!ul reelelor ,t ernet%Fast,t ernet avem nevoie de cablu torsadat de categoria 7.
B

&ablurile @$6, adic @ns ielded $<isted 6air 1cablul torsadat neecranat2, conin > perec i de cupru torsadate acoperite de un invelis de 6-&, fr nici o protectie suplimentar. &ablurile 9$6 19 ielded $<isted 6air2 conin > perec i torsadate plus un fir de cablu pentru mpm(ntare, acoperite de o plas de li peste care urmea! un nveli de 6-&. ?nveliul protector suplimentar e#istent n ca!ul cablurilor 9$6 are scopul de a reduce efectele !gomotelor i interferentelor e#terioare. ?n general, n ca!ul n care nu avem !gomote n incint de natur electromagnetic putem folosii cablul @$6. ?n ca!ul n care cablul iese prin e#teriorul cldirii se recomand folosirea cablului 9$6 datorit mpm(ntrii, n ca!ul unor descrcri electrice e#ist(nd riscul sa se ard at(t ub-ul sau s<itc -ul c(t i plcile de reea. ,ste recomandat ca distanta dintre ub1s<itc 2 i participantul la reea s nu depeasc .//m, n ca! contrar put(nd aprea pierderi i alte erori aleatoare. Placa de retea ?n ca!ul in care v-ai otr(t pentru ,t ernet, ste indicat s optm pentru o plac combo cu suport dual pentru 4+& i pentru :=>7. ,ste o opiune neleapt prin prisma faptului c putem s ncepem cu cablu 4+& - din considerente practice sau de pre - ca apoi sa facem trecerea la @$6 astfel ne mai fiind obligai s sc imbai n momentul tran!iiei absolut toate plcile de reea. :ecomandabil este de a ncepe 1dac este posibil2 direct cu Fast,t ernet.

&ei mai populari productori de c ipset-uri sunt :ealteC pentru plcile de reea ieftine, respectiv coloii Intel i B&om pentru plcile de categorie superioar. *sigurai-v nc o data ca placa de reea pe care o cumprai este compatibil cu reeaua pe care o construii i nici nu se pune problema sa cumprm altceva n afar de o plac reea cu suport pentru 6&I i nu pentru I9*. 'e obicei o plac reea cu suport pentru 6&I nu creea! probleme la instalare i lucrea! mai bine la solicitarea &6@-ului. #ontarea !l$cilor %i instalarea dri&erelor Instalarea i configurarea plcilor este relativ simpl , dac dispunem de drivere adecvate pentru <indo<s. 6rocedura de configurare este aceeai pentru toate staiile din reea i se reali!ea! prin soft<are dup montare. 9e introduc placa n slot i se pornete calculatorul. 4ios-ul recunoate plcile plugDpla3 i le atribuie resurse. Eindo<s va recunoate noul dispo!itiv i instalea! un driver de pe cd-ul <indo<s-ului sau solicit disc eta cu drivere. 'up repornirea solicitat trebuie verificat dac driverul funcionea!.

>

'ac n &ontrol 6anel-93stem-'evice 0anager, n dreptul numelui plcii apare semnul e#clamrii cu galben nseamn c ori a fost instalat un driver greit ori au fost atribuite ntreruperi sau adrese I%O deja ocupate.