DOILEA RZBOI MONDIAL (1936-1939). Situatia politica int !nationala "n p !ioa#a int !$ lica.

La sfrsitul primului razboi mondial, conferinta de pace desfasurata la Paris si-a asumat raspunderea de a organiza, pe baze noi, pacea att de greu obtinuta. Principalele puteri nvingatoare (Anglia, Franta, S A, !aponia" s-au aratat de acord cu propunerile presedintelui W. Wilson. S-a nascut astfel Societatea #atiunilor, iar pe ruinele imperiului Austro- ngar s-au ntemeiat state nationale. $in pacate, modul n care au fost tratate %micile puteri%, ntre care si &omnia, a creat, de la nceput, o serie de probleme. $elegatia noastra a protestat desc'is mpotriva modului n care a fost elaborat tratatul cu (ermania (e)clusiv de catre cei %patru mari%" si a amenintat ca daca situatia se va repeta se va retrage de la masa tratativelor, ceea ce, n cele din urma, a si facut. *ai grav era ca, si n timpul conferintei si mai cu seama ulterior, ntre principalii beneficiari ai victoriei aveau sa se manifeste multe nentelegeri, cu grave consecinte pentru pacea mondiala. $aca putea fi considerata nc'eiata constituirea sistemului politic de la Paris+ersailles o data cu semnarea celui de-al doilea tratat cu ,urcia (-./0", nainte nca de aceasta data se produsesera semnificative polarizari n viata politica internationala care prime1duiau grav opera politica savrsita n capitala Frantei. La -. noiembrie -.-., Congresul american a respins ratificarea tratatului cu privire la constituirea Societatii Natiunilor s\, implicit, a tratatului cu (ermania. S A refuzau, astfel, sa sustina procesul de reasezare politica n 2uropa3 n plus, absenta lor din marea organizatie pacifista internationala va avea grave consecinte. Statutul oarecum asemanator atribuit (ermaniei - tara nvinsa -si &usiei Sovietice devenita ntre timp &SS, din -.// - le va apropia.4 #u mai poate surprinde astfel ca cele doua state au cooperat inca din primii ani aideceniului trei, n multiple domenii, mereu nsa n d 565o-6-7i irectia eludarii sistemului versaillez. Astfel, la -7 aprilie -.//, la Rapallo, era semnat un Tratat de colaborare, care a fost imediat e)tins si la craina, (eorgia, Azerbaid1an si Armenia si care cuprindea si o serie de ane)e secrete. 2ra un prim si un semnificativ succes al fortelor revizioniste. n ceea ce priveste tabara puterilor nvingatoare, relatiile franco-engleze au fost, de la nceputul perioadei interbelice, dominate de nencredere reciproca si n niciuna din c'estiunile vitale ale asigurarii pacii si securitatii europene nu s-a putut a1unge la o cooperare loiala ntre ceie doua *ari Puteri, fapt ce a avut grave urmari asupra tarilor din rasaritul 2uropei si, nu n ultimul rnd, asupra &omniei. Anii -.//--./7 au produs noi si semnificative mutatii n planul relatiilor internationale, n special n directia revizuirii tratatelor de pace. *arile Puteri au dus fata de (ermania politica de "appeasement" (linistire sau conciliatorism al caror pret a !ost izolarea politica a statelor interesate n conservarea statu"#uo" ului lor teritorial, inclusiv, !ireste, al Rom$niei., %cuparea Ru&rului (-- ian. -./0-0- iulie -./8" parea a da cstig de cauza Frantei, n dificila c'estiune a reparatiilor germane, iar "'(anul )a*es", adoptat la -7 august -./6, sublinia puternicul cerc de interese anglo-american n refacerea economica a principalei puteri nvinse n primul razboi mondial. "'actul de garantii renan" semnat la +ocarno, la - decembrie -./8, si ansamb9 acordurilor economice si politice sovieto"germane din primavara anului ,-./ puneau n

evidenta prapastia dintre blocul *arilor Puteri europene, nvingatoare sau nvinse, dispuse sa-si faca reciproc concesii, dar si completa indiferenta fata de soarta natiunilor din estul 2uropei, curnd devenite obiect de negociere n mpartirea sferelor de influenta si putere. &eplica diplomatilor acestor state, din ce n ce mai constiente de minima implicare a Frantei n apararea independentei si suveranitatii lor sau de slabiciunea Societatii #atiunilor, a fost participarea acestora la un sistem de tratate si acorduri regionale de securitate. :ei sase ani care separa lumea de instalarea puterii fasciste n (ermania au fost caracterizati, deci, de adncirea prapastiei dintre vorbele si faptele *arilor Puteri. Astfel, s-au consumat splendide, dar formale actiuni pacifiste de interes general, precum "'actul 0riand"1ellogg" (/; august -./5", prin care razboiul era interzis ca instrument de reglementare a intereselor nationale (70 de state participante", si "'rotocolul de la 2oscova", semnat de vecinii europeni ai &SS, la . februarie -./., care se obligau sa-l puna n aplicare imediat, nainte c'iar ca ratificarea acestui tratat sa fi fost facuta de toti semnatarii sai. Pacea parea nstapnita pe o lunga a)a teritoriala, de la *area <altica la *area #egra, dar ce valoare aveau aceste anga1amente atta vreme ct printr-un alt protocol (/6 iunie -.0-", &SS prelungea Tratatul sovieto"german (-.//, rennoit n -./7" si ngaduia acestei tari sa-si refaca potentialul militar si sa continue, astfel, politica revansarda si revizionista. ntre timp, adoptarea "'lanului 3oung" (\\ august -./." reducea reparatiile germane cu /=>, iar "Con!erinta internationala te la (eneva pentru dezarmare4 4(/ februarie -.0/ --- iunie -.08" nu se abatea de la regula mai sus numita. $upa ce la . iunie -.0/ au fost anulate, practic, toate datoriile de razboi germane, Franta, sustinuta /;/ si de &omnia, se pronunta pentru o dezarmare progresiva, subordonata securitatii, n vreme ce Anglia, S A si (ermania afirmau nevoia unei depline egalitati, a tuturor *arilor Puteri, n materie de armament. Prin ")eclaratia celor cinci puteri" (Anglia, S A, ?talia, (ermania si Franta", la -- decembrie -.0/, acest principiu si gasea recunoasterea internationala asteptata. n cele din urma, n locul dezarmarii s-a a1uns la narmare, pacea si securitatea, (avnd la baza respectarea tratatelor", fiind tacit nlocuite cu revizuirea, de fapt, a acestora. Se poate lesne ntelege ca ansamblul actelor politice savrsite de 5itler, dupa ianuarie -.00, nu facea altceva dect sa valorifice mpre1urarile favorizante care se nascusera nainte de preluarea puterii de catre nazisti@ dezbinarea dintre *arile Puteri europene ct si, indiferenta lor suverana fata de soarta statelor nationale din partea rasariteana si sudica a 2uropei. Facndu-se parca a nu ntelege adevarata natura a nazismului, (desi, 5itler si e)pusese doctrina n "2ein 1amp! nca n -./7", trei dintre garantii pacii mondiale - Franta, Anglia si ?talia - semnau, la -8 iulie -.00, mpreuna cu (ermania, "'actul de ntelegere si colaborare a celor patru puteri4 4care instituia un directoriu %al celor patru% (cu (ermania" asupra problemelor europene, desigur, fara participarea celorlalte state. n conte)tul esecului Con!erintei de dezarmare (-.08" se poate aprecia, totusi, ca un succes semnarea la Londra, la 0-8 iulie -.00, a "Conventiilor de de!inire a agresiunii", ntre .&.S.S., 2stonia, Letonia, Polonia, &omnia, ,urcia, Persia, Afganistan, :e'oslovacia, ?ugoslavia, Lituania si, mai trziu, Finlanda. n acelasi timp, Franta, constienta de fragilitatea pacii europene, a initiat seria Tratatelor de asistenta mutuala cu 6RSS la care au fost invitate :e'oslovacia si &omnia. (,ratatul franco-sovietic - / mai -.08, ce'oslovaco-sovietic - -7 mai -.08". Acestea se adaugau ,ratatului de neagresiune sovieto-polon, semnate la *oscova, pe /8 iulie -.0/. Ansamblul acestor tratate, care reluau, n !apt, preve" derile "'actului 0riand"1ellogg", s"au dovedit, n !ond, greu de transpus n viata.

Anul -.07 avea sa marc'eze turnanta decisiva spre razboi. ncura1ata de ezitarile Frantei, 7ermania a denuntat tratatul de la +ocarno (; martie -.07" si a v ocupat zona demilitarizata renana. n rasaritul 2uropei, 6RSS s-a folosit imediat de succesul primei mari actiunui agresive ntreprinse de 5itler si a renuntat, treptat, la condamnarea agresiunii germane n centrul continentului. La rndul lor, 8nglia si 9ranta au continuat politica conciliatorismului, aratndu-se dispuse sa faca 1ocul (ermaniei n rasaritul 2uropei cu pretul sacrificarii independentei acelor state pe care se obligasera sa le sustina n cadrul sistemului politic versaillez. %cuparea 8ustriei (----/ martie -.05-%Ansc'lussul%" si "8cordul de la 2unc&en" (/.-0= septembrie -.05" vor consolida pozitiile revizionismului. "'actul 8nticomintern"(semnat la <erlin, ntre (ermania si !aponia, la /8 noiembrie, la care, n 7 noiembrie -.0;, adera si ?talia, constituindu-se %A)a <eriin-&oma-,oc'io%" si, ulterior, "Tratatul Ribbentrop" 2olotov" (/0 august -.0." vor arunca omenirea n cel de-al doilea razboi mondial. Se impune deci, concluzia ca, departe de a fi rezultatul e)clusiv al celor sapte ani care l-au precedat, conflictul mondial, declansat la - septembrie -.0., /;0