BIOFIZICA LUCRARI PRACTICE

STUDIUL LENTILELOR DEFECTE DE VEDERE SI CORECTAREA LOR 1. Scopul lucrarii La aceasta sedinta de laborator se va urmari recunoasterea tipului de lentile calcularea distantelor !ocale respectiv ale conver"entelor lentilelor si con!i"urarea cu a#utorul bancului optic a de!ectelor de vedere si corectarea acestora$ 2. Principiul lucrarii Lentilele sunt medii optice transparente cuprinse %ntre doua supra!ete curbe &supra!etele plane sunt supra!ete curbe de ra'a in!inita($ Prin re!ractii pe cele doua supra!ete lumina %si sc)imba directia de propa"are devenind ast!el posibil sa obtinem ima"ini ale obiectelor luminoase cu caracteristici di!erite de ale obiectelor$ Ima"inea unui punct al obiectului se obtine la intersectia a cel putin doua ra'e luminoase trecute prin lentila si provenite de la acesta$ Ima"inile pot !i drepte sau rasturnate reale sau virtuale mai mari sau mai mici dec*t obiectul de aceeasi !orma cu acesta sau de!ormate$ Caracteristicile ima"inilor depind de tipul lentilei dar si de po'itia obiectului !ata de aceasta$

Clasificarea len ilelor Atunci c*nd se !ace o clasi!icare %n primul r*nd trebuie ales criteriul &criteriile( de interes %n acea clasi!icare$ Pentru lentile am putea de e+emplu utili'a criteriile, -$ !ormei din care provin acestea$ .in acest punct de vedere lentilele de interes pot !i /FERICE CILI0.RICE sau PRI/1ATICE$ 2$ !ormei particulare a !iecarei supra!ete &numai pentru lentilele s!erice si cilindrice($ Ast!el putem avea lentile biconve+e biconcave plan conve+e plan concave sau concav conve+e &meniscuri($ 3$ comportarii lentilei !ata de un !ascicul paralel de lumina incident pe lentila &din nou doar pentru lentile s!erice sau cilindrice deoarece %n lentilele prismatice un !ascicul incident paralel iese tot paralel($ .upa trecerea prin lentila !asciculul poate !i 4str*ns5 sau 4%mprastiat5$ Avem de a !ace cu lentile conver"ente respectiv diver"ente$

.esi"ur o caracteri'are completa a unei lentile se !ace tin*nd seama simultan cel putin de aceste trei criterii$ .e e+emplu putem vorbi de o lentila s!erica biconve+a conver"enta$

/TU.IUL LE0TILELOR 6 .EFECTE .E 7E.ERE /I CORECTAREA LOR

Cri erii si!ple pen ru aflarea ipului "e len ile Pentru a ne da seama cu ce !el de lentila avem de a !ace !ara a utili'a nici un !el de aparat este su!icient sa ne "*ndim la simetria acestora precum si la tipul de ima"ini !ormate$ Lentilele s!erice au o !orma simetrica !ata de centrul lor$ Prin urmare daca privim printr6o lentila s!erica un obiect oarecare &de e+emplu un colt %n un")i drept( si rotim lentila !ata de centrul ei de simetrie ima"inea nu se modi!ica &un")iul %n orice po'itie ram*ne drept($ Lentilele cilindrice sunt simetrice !ata de a+a de cilindricitate$ Ima"inea de6a lun"ul a+ei de cilindricitate va !i nede!ormata8 %n sc)imb perpendicular pe acest a+ ima"inea se de!ormea'a cu at*t mai mult cu c*t ne %ndepartam de a+ &ve'i ima"inea %ntr6o sticla cu apa($ Ast!el daca ne uitam printr6o lentila cilindrica la un obiect oarecare acesta va aparea de!ormat$ Rotind aceasta lentila !ata de centrul ei ima"inea se modi!ica$ .e e+emplu un un")i drept devine pe r*nd ascutit sau obtu'$ 9n lentila prismatica un !ascicul de lumina intrat paralel iese tot paralel$ Ima"inea pe care o vom vedea printr6o lentila prismatica va !i nede!ormata dar va !i deplasata !ata de po'itia ei reala$ .aca ne uitam printr6o lentila prismatica la un obiect oarecare si rotim lentila !ata de centrul ei ima"inea nu se va de!orma dar se va roti odata cu lentila$ Pentru a ne da seama daca o lentila s!erica sau cilindrica este conver"enta sau diver"enta trebuie sa ne "*ndim la tipul ima"inilor !ormate$ Lentilele diver"ente dau ima"ini drepte si micsorate indi!erent de po'itia obiectului real a!lat %n !ata lor$ .eci printr6o ast!el de lentila vom vedea o ima"ine dreapta si micsorata indi!erent de c*t de departe este obiectul$ Ima"inea va !i cu at*t mai mica cu c*t obiectul este mai %ndepartat$ Lentilele conver"ente dau pentru obiecte a!late %ntre !ocar si v*r! ima"ini drepte si marite iar pentru obiecte a!late dincolo de !ocar ima"ini rasturnate$ .eci uit*ndu6ne printr6o lentila conver"enta la un obiect %l vom vedea !ie marit si drept !ie rasturnat$

For!ule fun"a!en ale ale len ilelor sferice su# iri Pentru lentilele s!erice %n apro+imatie :auss &!ascicule %n"uste putin %nclinate !ata de a+ul optic principal al lentilei si %nvecinate acestuia( sunt valabile urmatoarele !ormule,
6 ; ; C ; &n 6 -(& 6 ( +2 +! RR2

&<$-(

unde +- +2 ; distantele obiect6lentila respectiv lentila6ima"ine R- R2 ; ra'ele de curbura ale supra!etelor lentilei %n ordinea %n care le %nt*lneste lumina

BIOFIZICA LUCRARI PRACTICE

=;

y = +2 >2+

&<$2(

unde >- >2 ; dimensiunea obiectului respectiv a ima"inii$

Aceste !ormule sunt valabile cu conventiile de semne, se"mentele ori'ontale se masoara !ata de centrul lentilei cele masurate %n sensul propa"arii luminii sunt po'itive iar cele masurate %n sens contrar sunt ne"ative8 se"mentele verticale de deasupra a+ei sunt po'itive cele de sub a+a sunt ne"ative$ I!a$inile o#iec elor reale %n len ilele sferice Len ile con&er$en e

Fig. 9.1 Formarea imaginii prin lentila convergenta cnd obiectul este situat la - 8

Fig. 9.2 Formarea imaginii prin lentila convergenta cnd obiectul este situat la 2f

Fig. 9. Formarea imaginii prin lentila convergenta cnd obiectul este situat !ntre 2f si -f

Fig. 9." Formarea imaginii prin lentila convergenta cnd obiectul este situat la - f

/TU.IUL LE0TILELOR 6 .EFECTE .E 7E.ERE /I CORECTAREA LOR

Fig. 9.# Formarea imaginii prin lentila convergenta cnd obiectul este situat !ntre f si vrf

Len ile "i&er$en e in"iferen "e po'i ia o#iec ului real

Fig. 9.$ Formarea imaginii prin lentila divergenta

Pentru determinarea conver"entei unei lentile s!erice cu conver"enta necunoscuta se poate apela la metoda compensarii si utili'area trusei de lentile$ Pentru aceasta dupa ce am stabilit daca lentila este conver"enta sau diver"enta apelam la lentile s!erice de semn contrar si prin %ncercari stabilim ce lentila anulea'a e!ectul primei lentile$ Cu alte cuvinte cele doua lentile alipite trebuie sa se comporte ca o lama cu !ete plan6paralele$ Uit*ndu6ne prin ele trebuie sa vedem aceeasi ima"ine ca si cu oc)iul liber$ 9n acest ca' conver"enta necunoscuta este e"ala cu cea a lentilei de compensatie dar de semn contrar ei$ 9n acelasi mod se poate proceda si pentru lentilele cilindrice dar pentru ele trebuie %nt*i sa stabilim directiile a+elor de cilindricitate si sa avem "ri#a ca %n momentul compensarii cele doua a+e sa !ie paralele$ Conver"enta lentilelor s!erice si cilindrice precum si orientarea a+elor celor cilindrice pot !i determinate cu preci'ie cu a#utorul plan6!ocometrului$ Pentru aceasta !ara lentila se re"lea'a 'eroul aparatului duc*nd indicatorul de citire la 'ero si re"l*nd ocularul p*na ce ima"inea luminoasa devine clara$ Punem apoi lentila sub obiectiv$ Ima"inea dispare sau devine neclara$ .in macrovi'a cautam din nou ima"inea clara$ C*nd o "asim pe ocularul de citire citim direct conver"enta$ Pentru lentilele cilindrice putem citi si orientarea a+ului de cilindricitate deoarece ima"inea va !i alun"ita perpendicular pe a+ul de cilindricitate$

BIOFIZICA LUCRARI PRACTICE

Defec e "e &e"ere .in momentul %n care lumina intra %n oc)i acesta su!era o serie de trans!ormari &adaptari( av*nd ca scop !ormarea unei ima"ini clare pe retina$ Prima adaptare se re!era la acomodarea la !lu+uri luminoase di!erite$ Aceasta adaptare are loc prin e+istenta a doua tipuri de celule !otoreceptoare celulele cu conuri si bastonase pentru vederea diurna &!otopica( respectiv nocturna &scotopica($ 9n primul ca' celulele au nevoie de un !lu+ luminos mare dar capatam si in!ormatia de culoare$ 9n al doilea ca' este su!icient un !lu+ luminos mult mai mic dar se pierde in!ormatia de culoare$ Putem spune ca %n acest ultim ca' s6a renuntat la o parte din in!ormatie %n !avoarea sensibilitatii$ 9n ca'ul vederii !otopice apare si un mecanism de adaptare !ina la !lu+uri luminoase di!erite prin marirea sau micsorarea diametrului pupilar irisul action*nd %n acest ca' ca o dia!ra"ma$

Al doilea mecanism de adaptare se re!era la adaptarea pentru a vedea obiecte a!late la distante di!erite !ata de oc)i$ .aca ne uitam la prima !ormula a lentilelor observam ca pentru a putea vedea obiecte a!late la distante di!erite &+- variabil( %n conditiile %n care +2 &practic distanta cristalin6retina( este !i+a trebuie sa poata varia conver"enta cristalinului$ Acest lucru se poate obtine prin varierea ra'elor de curbura ale acestuia$ .aca se bombea'a cristalinul scad ra'ele de curbura creste conver"enta si putem vedea obiectele apropiate respectiv prin tractarea cristalinului cresc ra'ele de curbura scade conver"enta si apare posibilitatea vederii obiectelor %ndepartate$ Pentru oc)iul normal &emetrop( adaptarea se !ace %n limita 2? cm @ m$ Obiectele a!late la distante mai mari de @ m le putem vedea !ara un e!ort suplimentar de

adaptare deoarece di!erenta de adaptare %ntre vederea la distanta de @m si A este de d

limita de B 2?d pentru care are rost e!ortul de adaptare$

@ - sub

9n di!erite situatii determinate de cau'e di!erite cum ar !i lun"imea nepotrivita a a+ului oc)iului conver"enta neadecvata a cristalinului sau a altor medii optice din oc)i ce pot aparea inclusiv %n des)idratari severe sau imposibilitatea tractarii sau bombarii adecvate a cristalinului apar de!ecte "eometrice de vedere ce duc la !ormarea ima"inii neclare a obiectului pe retina$ 9n ca'ul !ormarii ima"inii %n !ata retinei cau'a poate !i lun"imea prea mare a a+ului oc)iului conver"enta prea mare a cristalinului sau imposibilitatea scaderii adecvate a conver"entei cristalinului prin tractarea lui$ Re'ultatul este imposibilitatea vederii obiectelor %ndepartate iar de!ectul se numeste miopie$ Corectarea miopiei se !ace cu a#utorul lentilelor s!erice diver"ente$ Prin adau"area acestor lentile conver"enta sistemului !ormat

/TU.IUL LE0TILELOR 6 .EFECTE .E 7E.ERE /I CORECTAREA LOR

&cristalin6lentila( va !i mai mica iar ima"inea se va %ndeparta put*ndu6se !orma din nou pe retina$ .aca ima"inea se !ormea'a %n spatele retinei cau'a poate !i lun"imea prea mica a a+ului oc)iului conver"enta prea mica a cristalinului sau imposibilitatea bombarii su!iciente a lui$ 9n acest ca' nu putem vedea clar obiectele apropiate iar de!ectul se numeste )ipermetropie$ Acest de!ect se poate corecta prin adau"area %n !ata oc)iului a unei lentile s!erice conver"ente$ Re'ultatul va !i un sistem optic mai conver"ent apropierea ima"inii si deci posibilitatea !ormarii ei pe retina$

E+ista si un de!ect care %n"lobea'a practic miopia si )ipermetropia ast!el %nc*t nu pot !i va'ute nici obiecte %ndepartate nici apropiate$ Acest de!ect apare de re"ula datorita scaderii elasticitatii tesuturilor odata cu %naintarea %n v*rsta deci a limitarii posibilitatilor de tractare sau bombare a cristalinului$ .e!ectul se numeste pre'bitie si poate !i corectat cu doua perec)i de lentile, s!erice conver"ente de conver"ente di!erite pentru vederea la apropiere respectiv la distante medii sau diver"ente pentru vederea la distanta respectiv s!erice conver"ente pentru vederea la apropiere %n ca'ul asocierii pre'bitiei cu miopia$ O alta modalitate de corectare a pre'bitiei este utili'area oc)elarilor bi!ocali$ Acestia sunt !ormati din doua lentile dispuse ast!el, %n partea superioara o lentila diver"enta pentru vederea la distanta iar la partea in!erioara o lentila conver"enta pentru vederea la apropiere &citit($

Un alt tip de de!ect apare atunci c*nd cristalinul nu se comporta ca o lentila per!ect s!erica ci ca o asociere dintre o lentila s!erica si una cilindrica$ Acest de!ect se numeste asti"matism$ Ima"inea va !i de!ormata perpendicular pe a+a de cilindricitate si anume cu at*t mai mult cu c*t ne %ndepartam de aceasta$ Corectarea asti"matismului se !ace prin purtarea unei lentile cilindrice de semn contrar si cu a+a de cilindricitate e+act pe a+a de cilindricitate a oc)iului$

Un alt tip de de!ect "eometric priveste vederea binoculara$ Este de remarcat ca e+istenta a doi oc)i permite aparitia in!ormatiei de distanta deci a vederii spatiale$ Aceasta este posibila prin anali'a micilor di!erente ce apar %n ima"inile obtinute pe cei doi oc)i$ Lucrul acesta este utili'at %n practica pentru simularea vederii tridimensionale prin "enerarea de ima"ini plane usor di!erite pe cei doi oc)i de e+emplu %n asa numita realitate virtuala utili'ata %n calculatoare$ Pentru ca vederea tridimensionala sa apara este necesar %nsa ca ima"inile pe cei doi oc)i sa !ie ma#oritar suprapuse iar di!erentele sa nu !ie prea mari$ .e aceea a+ele celor doi oc)i trebuie sa !ie practic paralele &%n realitate usor conver"ente la circa

BIOFIZICA LUCRARI PRACTICE

@ m %n !ata oc)ilor($ .aca acest lucru nu se %nt*mpla apare strabismul conver"ent sau diver"ent$ .aca de!ectul persista %n timp se poate a#un"e la blocarea pe cale neuronala a in!ormatiei de pe unul din oc)i deoarece in!ormatiile pe cei doi oc)i sunt di!erite iar cantitatea prea mare de in!ormatie nu poate !i anali'ata$ 9n timp blocarea poate deveni ireversibila$ Corectarea strabismului se poate !ace prin plasarea %n !ata unui oc)i &sau a ambilor( a unei lentile prismatice$ Prin re!ractii pe cele doua supra!ete ale prismei se a#un"e ca in!ormatia care intra pe a+a oc)iului sa provina din aceeasi re"iune din care vine si pe celalalt oc)i$

(. )o" "e lucru Pentru e!ectuarea lucrarii e+perimentale aveti nevoie de, 6 banc optic 6 trusa de lentile Filamentul becului de pe bancul optic va !i obiectul luminos$ Pe suportul de lentila vom pune o lentila adecvata tin*nd seama de !aptul ca ima"inea trebuie prinsa pe ecran &este reala( iar distanta ma+ima dintre obiect si ecran este de AB cm$ Prin deplasarea suportului cu lentila %ntre obiect si ecran vom "asi doua po'itii ale lentilei pentru care se !ormea'a ima"ini clare ale !ilamentului pe ecran$ /e poate veri!ica prin masurarea distantelor pe bancul optic ca cele doua po'itii sunt simetrice &+- %n modul devine +2C iar +2 este numeric e"al cu +-C($ Pentru po'itia lentilei mai apropiata de obiect &pentru care ima"inea pe ecran este marita( masuram +- +2 si >2 si utili'*nd !ormulele lentilelor calculam conver"enta lentilei C si distanta !ocala !$

Fig. 9.1 %ancul optic

BIOFIZICA LUCRARI /TU.IUL PRACTICE LE0TILELOR 6 .EFECTE .E 7E.ERE /I CORECTAREA LOR

lucruri Pentru sesimularea poate lua deci'ia miopiei unei %ndepartam corectari doar putin partiale lentila a de de!ectului bec$ Ima"inea daca prin se e!ortul va !orma propriu de adaptare oc)iul %l va micsora &miopie strabism($ .aca e!ortul de adaptare duce la %naintea ecranului$ 9n acest ca' lentila va !i pe post de cristalin iar ecranul de retina$ a"ravarea %n timp a de!ectului de vedere se poate lua deci'ia supracorectarii de!ectului pentru 1asur*nd +- +2 &dimensiunea 4oc)iului5( si cunosc*nd conver"enta lentilei se va calcula a %nt*r'ia a"ravarea &)ipermetropie pre'bitie($ conver"enta lentilei ce trebuie adau"ata 4cristalinului5 pentru ca ima"inea sa se !orme'e din nou pe 4retina5$ 7eri!icam corectitudinea calculului prin adau"area lentilei av*nd conver"enta calculata$ Ar trebui ca acum ima"inea sa se !orme'e din nou pe ecran$ Pentru a simula *iper!e ropia si corec area ei proce"a! ca !ai sus+ "oar ca %n"epar a! len ila "e #ec fa a "e po'i ia %n care i!a$inea se for!a pe ecran. Pentru simularea asti"matismului dupa ce prindem ima"inea !ilamentului becului pe ecran alipim de 4cristalin5 o lentila cilindrica$ 7om observa ca ima"inea se de!ormea'a perpendicular pe a+a de cilindricitate a lentilei$ Pentru corectarea asti"matismului vom adau"a o a doua lentila cilindrica cu aceeasi conver"enta ca si prima orient*nd a+ul ei de cilindricitate paralel cu al primei lentile cilindrice$ .aca am procedat corect ima"inea va aparea din nou nede!ormata pe ecran$ 7om putea vedea ca orice alta orientare dec*t paralela cu a+ul de cilindricitate a 4oc)iului5 a a+ului lentilei de corectie nu numai ca nu corectea'a asti"matismul dar !ace ca ima"inea sa !ie de!ormata pe toate directiile$ Prin urmare pentru corectarea asti"matismului trebuie cunoscuta nu numai valoarea conver"entei lentilei cilindrice de corectie ci si orientarea a+ului ei de cilindricitate$

Pentru simularea strabismului si a corectarii sale se pot !olosi doua bancuri optice pe postul a doi oc)i identici dar cu a+ele nealiniate$ 7om !olosi doar sursa de lumina a unuia din bancurile optice$ Evident pentru acesta vom putea obtine ima"inea clara pe 4retina5$ Pentru a obtine ima"inea si pe al doilea ecran va trebui ca %n !ata 4cristalinului5 celui de6al doilea 4oc)i5 sa punem o lentila cilindrica adecvata si %n po'itia adecvata$
Fig. 9.8 &orectarea starbismului

.eci'ia corectarii oricarui de!ect de vedere trebuie luata numai de medicul o!talmolo" deoarece %n cele mai multe ca'uri nu este su!icient sa !ie identi!icat si masurat de!ectul ci trebuie cunoscute at*t cau'ele c*t si evolutiile ulterioare ale de!ectului$ 9n !unctie de aceste