BETONUL DE CIMENT

Argument Betonul simplu, armat i precomprimat, reprezint nc de la nceputul deceniului al cincilea al secolului XX principalul material de construcie i, pe baz a numeroase prognoze, i va menine i consolida acest loc n urmtorii 20-40 de ani. ceasta deoarece practica a demonstrat c betonul este un material care poate s ia orice !orm dorit, este economic, rezistent, durabil i sigur n e"ploatare, n condiiile unei e"ecuii corecte. #n compoziia betonului, n mod uzual, sunt incluse n a!ar de ciment, agregate naturale sau arti!iciale, n proporie de 4$% - 4$& din masa betonului, ap de preparare, aditivi, adaosuri de cenu de termocentral 'eventual alte adaosuri minerale sau supraproduse industriale(. )alitatea lucrrilor este sensibil in!luenat i de !aptul c betonul a !ost corect preparat, transportat, pus n oper i bine prote*at dup aceasta.

10

BETONUL DE CIMENT

1. LIANTI UTILIZATI LA PREPARAREA BETOANELOR +iantii minerali sunt cunoscuti inca din antic,itate- ast!el, egiptenii !oloseau g,ipsul impur calcinat, grecii si romanii au utilizat in constructii varul. .ot romanii au preparat mortare ,idraulice, utilizand amestecuri de nisip, var si cenusa vulcanica din localitatea /uzzoli provenita din eruptiile vulcanului 0ezuviu. +a s!arsitul secolului al X0111-lea si inceputul secolului al X1X-lea, apar in nglia, 2ranta si 3usia o serie de lucrari legate de productia unor lianti cu proprietati ,idraulice. 4intre realizarile importante din epoca respectiva se mentioneaza5 obtinerea in anul 6724 de catre zidarul 8ose! psdin din nglia a brevetului pentru productia unui liant pe baza amestecului de calcar si argila, numit ciment portland, si aparitia primelor !abrici de var ,idraulic in anii 6790 : 6740 si a primelor !abrici de ciment in anii 67&0 : 67%0. 1n paralel cu dezvoltarea productiei de ciment s-au dezvoltat si cercetarile in domeniul c,imiei si te,nologiei liantilor si studiul directiilor de utilizare in numeroase domenii de activitate. /roductia mondiala de lianti ,idraulici, in principal ciment, este de circa 6 400 milioane t$an. Clasificarea liantilor utilizati la prepararea betoanelor ;"ista in prezent numeroase criterii de clasi!icare a liantilor utilizati la prepararea betoanelor actuale, ast!el5 < prima clasi!icare imparte liantii in anorganici si organici- o clasi!icare mai apropiata de cerintele practice, subimparte liantii utilizati la prepararea betoanelor in urmatoarele grupe pricipale5 grupa liantilor minerali 'cimenturi portland si cimenturi portland cu adaosuri, cimenturi aluminoase, lianti pe baza de zguri si cenusi activate etc.( si grupa liantilor organici 'produse naturale, ca late" de cauciuc, di!erite rasini naturale si produse arti!iciale obtinute prin polimerizare sau prin policindensare. < clasi!icare mult mai utilizata pentru liantii ,idraulici, in special pentru cimenturi, este clasi!icarea dupa clasa acestora. =arca sau clasa unui liant reprezentand rezistenta minima la compresiune 'sau medie in anumite norme(, in >$mm?, @!g$cm sau da>$cm?, determinata printr-o anumita metoda de icnercare in conditii standardizate, in general la 27 de zile. 4upa aceasta clasi!icare e"ista in general urmatoarele clase de cimenturi5 2& '2&0(, 90 '900(, 9& '9&0(, 40 '400(, 4& '4&0(, &0 '&00(, && '&&0(.

10

BETONUL DE CIMENT
)eea ce trebuie retinut cu privire la aceasta clasi!icare mult utilizata in practica este !aptul ca rezistenta cimentului la compresiune la di!erite termene de incercare '6, 2, 9, A si 27 zile( si deci clasa sau marca di!era si in !unctie de metoda standardizata si utilizata in !iecare tara pentru veri!icarea caracteristicilor mecanice ale cimenturilor.

. CO!POZITIA C"I!ICA A CI!ENTURILOR PORTLAN# )imentul portland, denumit si ciment silicios, reprezinta un amestec de silicati si aluminati de calciu si se obtine prin macinarea !ina a clinc,erului de ciment portland cu un adaos de 2 : &B g,ips pentru reglarea timpului de priza. )linc,erul de ciment portland se obtine prin arderea in cuptoare rotative pana la clinc,erizare, a unui amestec de materii prime '!ormat din A& : 70B calcar si 20 : 2&B argila sau alte materii prime ce asigura o compozitie similara( pregatit si dozat in prealabil. /rincipalele materii prime utilizate la !abricarea clinc,erului de ciment portland sunt5 calcarele, marna, argila, unele subproduse industriale 'zguri de !urnal inalt, cenusi de termocentrale electrice, sisturi de la minele de carbuni( si adaosuri de corectie, adaosuri siliciose, aluminoase 'bau"ita(, !eruginoase 'cenusa de pirita sau minereu de !ier( care se !olosesc in scopul corectarii compozitiei c,imice a amestecului de materii prime. Co$pozitia c%i$ico&$ineralo'ica a ci$entului portlan(
Tabelul 1. Co$ponentii $ineralo'ici ai clinc%erului (e ci$ent portlan( )(enu$iri si for$ule*

)omponentul si denumirea Dilicatul tricalcic ' lit( Dilicatul bicalcic 'Belit( luminatul tricalcic ')elit 11( 2eritaluminatul tetracalcic ')elit 1 sau BroEnilerit(

)ompozitia o"idica 9)a<Di<2 2)a<Di<2 9)a< l2<9 4)a< l2<92e2<9

2ormula prescurtata C( )9D )2D )9 )4 2

C( /recurtarile utilizate sunt5 )a<F)- Di<2FD- l2<9F - 2e2<9F2.

1n procesul de ardere a clinc,erului, sub actiunea temperaturii ridicate, o"izii de calciu, siliciu, aliminiu si !ier e"istenti in materiile prime reactioneaza intre ei !ormand compusi mineralogici complecsi. 1n clinc,erul de ciment portland se mai gasesc in !aza sticloasa si in cantitati mici o"izi de calciu, magneziu si alti o"izi. /entru calcule practice, se considera de regula clinc,erul de ciment portland !ormat din patru componenti mineralogici principali ' tabelul 1.2(, iar compozitia potentiala a clinc,erului de ciment portland se calculeaza cu di!erite !ormule- dintre acestea, !ormula lui Bogue !iind mult utilizata este redata in continuare, cu precizarea ca simbolurile din !ata parantezelor reprezinta procentual continutul o"idului respectiv de clinc,er5 )9D F 4,0A')a<( : A,%0'Di<2( : %,A2' l2<9( : 6,49'2e2<9( : 2,7&'Di<9( '6.6(

10

BETONUL DE CIMENT
)2D F 2,7A'Di<2( : 0,A&'9)a<Di<2( '6.2( )9 F 2,&%' l2<9( : 6,%G'2e2<9( '6.9( )4 2 F 9,04'2e2<9( '6.4( )ompozitia c,imica si mineralogica a clinc,erelor de ciment portland poate sa varieze in limite !oarte largi, in !unctie de compozitia c,imica a materiilor prime utilizate, procedeele de !abricare si viteza de racire dupa cum se arata in tabelul 6.9, iar compozitia mineralogica in limitele indicate in tabelul 6.4. 1n clinc,erul de ciment portland predomina silicatii de calciu, dupa cum rezulta din tabelul 6.4 si !ormulele '6.&( si '6.%(. )9D H )2D A&B '6.&( )9 H ) 4 2 2& B

'6.%( 0ariatia compozitiei c,imico-mineralogice a clinc,erelor de ciment portland permite obtinerea unei game largi de cimenturi cu proprietati di!erite, atat sub aspectul caracteristicilor !izico-mecanice, cat si sub aspectul comportarii in beton in di!erite conditii de e"ploatare. st!el, unele clinc,ere nu contin sau contin in proportie !oarte redusa )9 , ca de e"emplu clinc,erele pentru comentul portland rezistent la sul!ati, iar alte clinc,ere nu contin )4 2, ca de e"emplu clinc,erele pentru cimentul portland alb.
Tabelul 1.+ Co$pozitia c%i$ica a clinc%erelor fabricate in unele tari

<"izii B

)a< %0-%A

Di<2 6A-2&

l2<9 2-G

2e2<9 0,&-%,0

=g< 0-4

>a2< I2< 0-6,&

D<2 0,2-6,&
Tabelul 1.,

Co$pozitia $ineralo'ica a clinc%erelor fabricate in unele tari

)onstituentii mineralogici B

)9D 40-A9

)2D 2-9&

)9 6-67

)4 2 2-20

.1 "I#RATAREA CI!ENTULUI 4upa cum s-a aratat anterior, cimentul portland reprezinta un amestec de clinc,er si g,ips !in macinat, in care clinc,erul este alcatuit din patru componenti mineralogici principali !ormati la temperaturi inalte. 1n prezenta apei, componentii mineralogici ai cimentului sunt supusi proceselor comple"e de ,idratare 'combinare cu apa( si ,idroliza 'de descompunere( in urma carora iau nastere compusi noi ,idratati ',idrosilicati, ,idroaluminati, ,idro!eriti de calciu si calciu de ,idro"id de

10

BETONUL DE CIMENT
natura gelica si cristalina(. =ecanismele elementare de actiune a apei in procesul de ,idratare sunt multiple si cuprind absorbtia !izica si c,imica, ,idroliza, dizolvarea, solvatarea si cristalizarea. 1n practica se utilizeaza termenul de ,idratare pentru toate reactiile ce au loc intre ciment si apa. 3eactiile de ,idratare ale componentilor mineralogici din cimentul portland se produc dupa urmatoarele ecuatii5
9)a<Di<2 H mJ2< 2)a< K Di<2 H NJ20 x)a<Di<2 K yJ2< H '9 - x()a'<J(2 'gel( 'cristale( x)a<Di<2 K YJ2< H '2 - x()a'<J(2 'gel( 'cristale(

'6.A( '6.7(

in care5 x L 2 si 2,4 L y L 4
9)a< K l2<9 H %J2< 4)a< K l2<9 H nJ2< 9)a< K l2<9 K %J2< 'cristale( '6.G( 9)a< K l2<9%J2< H )a'<J(2 H2e2<9'n - A( J2< 'cristale( 'cristale( 'gel( '6.60(

Jidratarea granulelor de ciment nu se !ace complet niciodata constatandu-se ca dupa 27 de zile in contact cu apa, granulele de ciment s-au ,idratat pe o adancime de numai 4 Mm si de 7 Mm dupa un an- ast!el, cimentul intarit contine atat produse de ,idratare 'geluri si cristale( cat si o parte din nucleele granulelor de ciment ne,idratate. )9 si )4 2 au viteza mare de ,idratare, )9D are viteza de ,idratare moderata, iar )2D se ,idrateaza lent. 3ezistentele la compresiune pe paste pure pentru cei 4 componenti mineralogici principali ai cimentului arata ca silicatul tricalcic ) 9D are rezistenta initiala mare, care continua sa creasca in timp pana la G0 : 670 zile, silicatul bicalcic )2D are rezistenta initiala mica, iar cresterea acesteia in timp este redusa. 2eritaluminatul tetracalcic )4 2 prezinta rezistenta initiala acceptabila si inregistreaza o crestere de rezistenta mai mare decat silicatul bicalcic, care in timp, insa, nu mai creste si in anumite conditii de mediu poate c,iar sa regreseze. 3ezistentele la actiunea !enomenului de ing,et-dezg,et repetat se mani!esta in acelasi mod cu rezistentele mecanice, in sensul ca )2D asigura cea mai buna rezistenta, iar )9D cea mai slaba. +a intarirea cu tratament termic se comporta bine componentii )9D, )2D, si )2 2 so slab )9 . 1n a!ara de reactiile de ,idratare ale celor patru componenti mineralogici principali prezentate anterior, in pasta de ciment se mai produc o serie de reactii secundare, care pot in!luenta sensibil durabilitatea si proprietatile cimentului si betonului intarit. st!el, reactia dintre aluminatul de calciu !ormat prin ,idratarea )9 si sul!atul de calciu di,idratat 'din g,ipsul adaugat la macinarea cimentului( se produce dupa ecuatia5 9)a< K l2<9 K %J2< H 9)a K D<4 K 2J2< H 6G J2< 9)a< K l2<9 K 9)a K D<4 K 96J2< '6.66( 3eactia '6.66( se produce cu o marire a volumului aparent de 2 : 9 ori, insa nu este daunatoare cand se produce in !aza incipienta de ,idratare si cimentul nu a

10

BETONUL DE CIMENT
!acut priza. 3eactia de ,idratare a o"idului de calciu ramas necombinat in procesul de ardere a clinc,erului 'care se ,idrateaza cu o marire de volum( poate provoca e"pansiunea comentului. 1n cazul cand o"idul de calciu liber se gaseste in ciment sub 2B din masa clinc,erului, e"pansiunea nu are e!ecte importante. 3ezistentele mecanice ale cimenturilor intarite 'rezistentele la compresiune pe mortare standard( reprezinta proprietatile cele mai importante sub aspectul utilizarii acestora in constructii, !iind cerute de toate standardele de ciment din lume. . LIANTI OR-ANICI PE BAZA #E RA.INI .INTETICE 4upa cum s-a aratat mai sus, unele produse naturale si produse ale industriei c,imice de sinteza pot !i utilizate ca lianti care inlocuiesc complet in masa betonului alaturi de ciment, sau ca lianti care inlocuiesc complet cimentul , dintre acestea !iind mai mult utilizate unele produse din grupa poliacetatului de vinil, a rasinilor !uranice, poliesterice si epo"idice etc. ;"ista mai multe tipuri de lianti organici5 +ianti pe baza de poliacetat de vinil +ianti pe baza de monomeri!ur!urol-acetona 2 +ianti pe baza de rasini poliesterice +ianti pe baza de rasini epo"idice +.A-RE-ATE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR Consideratii de baza si clasificare /rin agregate pentru betoane sunt de!inite in mod obisnuit totalitatea materialelor obtinute din roci naturale, direct sau prin concasare, sub !orma de nisip, pietris, piatra concasata, sau prin procedee industriale, sub !orma de granule, care intra in compozitia betoanelor in proportie de A0 : 70B din masa acestora. Agregatele naturale gregatele naturale provin din roci naturale care pot !i utilizate ca atare, dupa sortare si spalare, sau dupa concasare, sortare, spalare etc. ;"ista o mare varietate si diversitate de agregate naturale in !unctie de natura petrogra!ica a rocilor din care provin. )ele mai raspandite sunt5 gregatele naturale provenite din roci magmatice 'eruptive(5 granit, granodiorit, sienit, bazalt, por!ir, diorit, andezit, gabrou etc. gregatele naturale provenite din roci metamor!ice5 gnaisuri, cuartite, am!ibiolite, marmura, micasisturi, ardezie etc. gregatele naturale provenite din roci sedimentare5 depozite naturale de balast,

10

BETONUL DE CIMENT
pietrisuri, nisipuri, calcare, gresii, tu!uri, travertin, diatomite etc.

Tabelul .1 Clasificarea a're'atelor naturale 'rele (upa 'ranulozitate

2elul agregatelor Provenite din sfaramarea naturala a rocilor >isip natural 'uzual denumit nisip( /ietris /iatra mare Balast 'amestec natural de nisip si pietris, si eventual prelucrat( Provenite din sfaramarea artificiala a rocilor >isip de concasare /iatra sparta /iatra sparta mare

1nterval de granulozitate 4min - 4ma" 0-A A-A6 A6-62&

0-96 sau 0-A6

0-& &-%9 %9-62& 0-40 sau 0-%& 0-& &-%9 %9-62&

0-A A-A6 A6-6%0

,.A#AO.URI UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR Consideratii de baza si clasificare De numesc in general adaosuri substantele, care adaugate la prepararea betonului, permit modi!icarea uneia sau mai multor proprietati ale betonului proaspat si intarit, ca de e"emplu timpul de priza, lucrabilitatea, caldura de ,idratare, e"pansiunea datorita reactivitatii agregatelor, rezistentele mecanice, contractia, impermeabilitatea, rezistenta la cicluri de ing,et-dezg,et repetat, rezistenta la actiunea apelor c,imic agresive, culoarea, reducerea doza*ului de ciment etc. ditivii sunt substante c,imice sau combinatii de substante c,imice minerale si organice, care utilizate in proportii mici 'sub &B din masa cimentului( in compozitia pastelor, mortarelor si betoanelor de ciment, produc modi!icarile dorite in proprietatile acestora, ca urmare a unor actiuni !izico-c,imice. Aditivi clasici pentru betoane Aditivii plastifianti reducatori de apa Dunt substante tensioactive care, introduse in cantitati reduse in mortare si betoane, imbunatatesc lucrabilitatea acestora si permit !ie reducerea continului de apa de preparare a betonului cu % : 60B pentru aceeasi lucrabilitate, !ie cresterea lucrabilitatii betonului la aceeasi cantitate de apa de preparare.

10

BETONUL DE CIMENT
Aditivii intarzietori de priza si intarire /rodusele de baza ce intra in compozitia aditivilor intarzietori sunt5 +ignosul!anatii 'de calciu, de sodiu, de amoniu( care au in compozitie di!erite procente de za,aruri in!erioare cizii si sarurile acizilor ,idrocarbo"ilici cidul !os!oric, !luorurile, o"izii de zinc si plumb, bora"ul etc. cesti aditivi isi bazeaza actiunea !ie pe !ormarea unor produse coloidale sub !orma de pelicule '!ilme( subtiri ce impiedica ,idratarea la supra!ata particulelor de ciment pentru un anumit timp, !ie reactioneaza c,imic cu produsele an,idre intarziind ,idratarea. Aditivii acceleratori Dunt aditivii ce pot sa accelereze priza sau priza si intarirea cimentului, cu toate consecintele ce decurg din aceasta in special la e"ecutia lucrarilor de beton pe timp !riguros. /rodusele de baza ce intra in compozitia aditivilor acceleratori au !ost in ultimii ani clorurile de calciu, de sodiu si aluminiu. /. APA UTILIZATA LA PREPARAREA BETOANELOR Consideratii de baza pa este unul din constituentii importanti ai betonului asa cum sunt cimentul si agregatele, intervenind prin proprietatile sale !izico-c,imice in toate etapele vietii betonului si in!luentand sensibil proprietatile acestuia in stare proaspata si intarita. 1n amestecul de beton proaspat, apa se gaseste in una din urmatoarele !orme5 libera, adsorbita la supra!ata constituentilor solizi, combinata in procesele de ,idratare a cimentului, absorbita de granulele de beton in timpul punerii in opera, insa este prima care migreaza prin separare la compactare, prin evaporare etc., lasand in urma sa o structura poroasa. 4upa punerea in opera a betonului, apa in e"ces se evapora in timp, lasand in locul sau pori si goluri si in!luentand direct rezistentele mecanice, contractiilem permeabilitatea, rezistenta la ing,et-dezg,et repetat si rezistenta la actiuni c,imic-agresive a betonului intarit. )antitatea de apa de preparare e"ercita, de asemenea, o in!luenta importanta asupra consumului de ciment si energie inglobata necesare la prepararea betonului, in sensul ca energia inglobata si consumul de ciment cresc cu cresterea cantitatii de apa de preparare, pentru obtinere rezistentelor necesare unei anumite marci de beton. 1n di!erite norme se indica sa se !oloseasca apa in urmatoarea oridine5 apa potabila provenita din retelele publice de alimentatie cu apa, din puturi sau izvoareapa nepotabila provenita din rauri, lacuri, puturi, izvoare etc.- apa de mare, apa minerala, cu precizarea ca apa de mare si apa minerala nu se vor !olosi la lucrari de beton precomprimat, !inisa*e 'tencuieli(, stropirea directa a betonului sau la prepararea betoanelor cu ciment aluminos. 4e asemenea, trebuie avut in vedere !aptul ca apa de mare sporeste riscul corodarii armaturilor.

10

BETONUL DE CIMENT
)onditii de admisibilitate 4-60 4 000 2 000 &00 &00 &00 &00 700

)aracteristici )oncentratia ionilor de ,idrogen 'pJ( )ontinut total de saruri 'reziduu uscat la 60& N &O)(, mg$dmP Dul!ati D<4, mg$dmP, ma" )loruri )l-, mg$dmP, ma" zotati ><9m mg$dmP, ma" Dubstante organice, mg$dmP, ma" =agneziu =g2H, mg$dmP, ma" /ierderea la calcinare '/)( a substantelor insolubile, mg$dmP, ma"

0. INCERCARI A.UPRA BETOANELOR /roprietatile betoanelor moderne sunt in!luentate de un numar important de !actori de compozitie, !actori te,nologici si !actori de mediu. 1ncercarea cea mai uzuala ce se e!ectueaza pe betonul intarit este incercarea pentru determinarea rezistentei la compresiune, deoarece pe de o parte este usor de e!ectuat, iar pe de alta parte, pentru ca o buna parte din proprietatile betonului 'desi nu toate( sunt dependente de rezistenta acestuia. 4e asemenea, trebuie avut in vedere ca rezistenta betonului la compresiune reprezinta una din cele mai importante proprietati ale acestui material si are o importanta deosebita pentru siguranta contructiilor. 1ncercarile betoanelor intarite pentru determinarea rezistentelor pot !i grupate in mare in incercari distructive 'sau incercari mecanice( si incercari nedistructive , caz in care este posibila repetarea incercarilor pe aceeasi serie de epruvete la di!erite varste de incercare, si studierea variatiei proprietatilor in timp cu e!orturi si c,eltuieli minime. 1. ANALIZA CO!PARATI2A A #ATELOR #E BETON Ipoteza 3ezistenta betonului este de!inita prin rezistenta la compresiune. 1n cadrul +aboratorului D.). 1/3<=;. D.3.+. 2ocsani am e!ectuat incercari la compresiune pentru trei din clasele de beton. /arametrii compozitiei betonului pentru cele trei clase sunt5 >r. )rt. 6. 2. )omponenta )iment pa Dort 0...4 mm 4...7 mm 7...6% mm 6%...92 mm )lasa de rezistenta ) 6%$20 99& Ig 670 + 40B 2%B 94B 0B

) 62$6& 2A0 Ig 6%& Ig 97B 67B 20B 24B

) 67$22.& 9%0 Ig 679 + 40B 2%B 94B 0B

9.

10

BETONUL DE CIMENT
4. &. ditivi plasti!ianti 3aport $) 0,G% + 0,%6 6,67 + 0,&4 6,2A + 0,&6

1ncercarile initiale pentru laborator s-au !acut intr-un laborator specializat cu presa automata de 2000 @> '9000 @>( cu a!isa* +)4 digital, pentru betoane cu varsta pana la 27 de zile. 1ntregul proces cuprinde trei etape5 1. !asurarea 2. Cantarirea ". Incercarea

3ezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul urmator5

>r. )rt. 6. 2. 9. 4imensiuni 'mm( D. comp 'mmp( 22&00 22&00 22&00 Q '@g( A,& A,% A,A 4ensit. '@g$mc( 2222 22&2 2276 2orta 'I>( 474 47& %46

)lasa

0olum

3ezistenta

a
) 62$6& ) 6%$20 ) 67$22.& 6&0 6&0 6&0

b
6&0 6&0 6&0

c
6&0 6&0 6&0

0.0099A& 0.0099A& 0.0099A&

26,&9 2% 27,&

#bservatie$ /entru incercarile e!ectuate in laborator rezistenta betoanelor trebuie sa !ie R % peste clasa betonului.

Concluzii 3ezistenta la compresiune este considerata cea mai importanta proprietate a betonului ntarit, cu a*utorul careia se de!ineste clasa betonului si, implicit, principala clasi!icare a acestuia. #n general, rezistenta o!era o imagine de ansamblu asupra calitatii betonului. 3ezistenta betonului constituie un element vital la proiectarea elementelor de structura, ea !iind clar speci!icata de catre proiectanti prin clasa betonului.

10

BETONUL DE CIMENT
>oile reglementari europene de producere a betonului prezinta metode de asigurare a rezistentei betonului la agresivitatea mediului ncon*urator n termeni de proprietati stabilite pentru beton si de valori limita pentru compozitie.#ncercarile directe de per!ormanta a betonului 'de e". gradul de permeabilitate, rezistenta la ng,et - dezg,et( pot !i e!ectuate ca veri!icari complementare pe baza standardelor n vigoare sau n con!ormitate cu proceduri proprii acceptate de bene!iciar.

10