CURS 9

INDUSTRIA HOTELIERA
-partea Itipologie & standarde & lanturi
internationale

Industria Ospitalitatii

Oferta unitatilor de cazare

turistica
Oferta cazarii turistice cuprinde toate
cladirile care ofera servicii de cazare, pe o
baza comerciala sau cvasi-comerciala.
Cvasi-comercial
nr. de produse de cazare care nu se includ in
sectorul comercial,
pt. consumul acestora se percepe un tarif
numai in ideea de a acoperi o parte din
cheltuieli.

Scurt istoric

inceputul anilor 1900, pana la Marea Recesiune din anii 30 a fost era marilor hoteluri
de lux (Plaza, Waldorf-Astoria NY, Ritz- Paris);

SUA, dupa cel de-al doilea razboi mondial, Conrad Hilton a realizat fuziunea Hilton-Statler
si Ernest Henderson acelasi lucru cu Sheraton.

1967 prototipul atrium a revigorat arhitectura marilor hotele de lux, Hyatt deschide Hayatt
Regency in Atlanta;

constructia motelurilor, unitai standardizate, amplasate de-a lungul soselelor, de catre

Kemmons Wilson, fondatorul lantului Holiday Inn (primele unitati de cazare de categorie
economica, care se adresau calatorului obisnuit care cauta camere confortabile si curate;

Europa, dupa al doilea razboi mondia hoteluri mari se aflau in proprietatea statului sau
erau construite cu sprijin public;

n anii 1960 turismul, inclusiv cel in scop de afaceri, a avut o evolutie accelerata. La Londra,
Paris, Roma, Atena, Hong-Kong, Tokyo s-au construit hoteluri mari, moderne;

Valul construirii de noi hoteluri i moteluri din anii 1970 i 1980 a creat un surplus de
capacitate, reducnd gradul de ocupare n marea majoritate a unitilor de cazare.

Tipuri de structuri de cazare

Cazarea cu servicii vs cazarea fara servicii

Cazarea cu servicii

cazarea fara servicii

(self catering)

Cuprinde unitatile care dispun de presupune numai oferirea serviciilor

personal care asigura servicii de cazare de baza.
suplimentare pe langa cele de cazare
de baza
Existenta acestor servicii, se reflecta Serviciile nu sunt incluse n preul
in nivelul tarifelor practicate
practicat pt. cazare

Tipuri de servicii suplimentare: Serviciile legate de servirea mesei pot

servicii de etaj, restaurant, bar, fi externalizate catre o unitate separata
room-service etc.

Tipuri de unitati de cazare: Hoteluri, Tipuri de unitati de cazare: vile,

moteluri, pensiuni
apartamente,
cabane,
hanuri,
inchiriate fara a avea personal de
servire.

1. HOTELURI - definire
Hotelurile = unitati care ofera servicii de cazare si masa oricarei persoane care
accepta sa plateasca tariful pt. serviciile oferite, fara a fi neceara existenta
prestabilita a unui contract.
Termeni utilizati in practica internationala (viziune consumator):

hotel: imaginea de eficienta, servicii, facilitati, o amplasare favorabila in

oras, etc

inn: sentiment de prietenie si caldura;

motel:

America Latina: loc vizitat de cupluri pt cateva ore;

Asia si Orientul Indepartat: notiune necunoscuta;

Romania: unitate hoteliera situata, de regula, in afara

localitatilor, in imediata apropiere a arterelor intens circulate,
doatata si amenajata atat pentru satisfacerea nevoilor de cazare si
masa ale turistilor, precum si pt. parcarea in siguranta a
mijloacelor de transport

1. HOTELURI - clasificare
1. Criteriului tehnico-administrativ (SUA):
Hoteluri de aeroport (terminale):
localizat pe o raza de 15-20 km in jurul aeroporturilor, destinat
pasagerilor companiilor aeriene;
Hoteluri de congrese:
localizare in orasele importante, adesea in apropierea unor centre de
conferinta;
Hotelurile de afaceri:
plasate in centrul oraselor, in preajma bancilor sau a institutiilor publice;
Hoteluri de aparatment (suite):
ofera spatii mari, formate din mai multe camere, destinate inchirierii
pentru birouri sau pentrulocuit;
Hoteluri de autostrada
Complexe hoteliere de statiune
Hoteluri de cazinouri
Hoteluri de patrimoniu cultural
Hoteluri de statiune

1. HOTELURI - clasificare
2.Dup serviciile oferite:
- hoteluri cu servicii complete (full-service): asigura o mare varietate
de servicii: cazare, masa, room-service, spalatorie, inchirieri, birouri etc.
- hoteluri self-catering : ofera numai servicii de cazare de baza. Sunt
amplasate in apropierea autostrazilor si sunt raspandite in special in SUA
si Canada).
3. Dupa modalitatea de administrare :
- hoteluri independente: hoteluri de dimensiuni mici, de categorie
inferioara, cel mult 2 stele, aflate in gestiune familiala;
- hoteluri afiliate la lanturi voluntare sau lanturi hoteliere integrate.
4. In functie de pret:
hoteluri budget (hoteluri din categoria economic),
hoteluri standard sau de nivel mediu

hoteluri de lux.

2.1 RESEDINTE SECUNDARE

a. Condominium :

resedinta aflata in proprietate individuala in cadrul unui proiect

care include mai multe asemenea proprietati;
folosirea in comun a diverselor spatii de facilitati.

existenta unei societate de gestiune care intretine spatiile comune;

in perioadele de nefolosire, proprietarii pot inchiria aceste resedinte

Conditii de succes in planificare:

condominium parte integrant a comunitii;

existenta unor facilitati hoteliere (hol si receptie, birouri pentru

manageri si activitati de suport (contabilitate etc.). Dotarile pt.
pregatirea si servirea mesei sunt, de obicei, opionale;

conceperea spatiului pt. a fi ocupat atat de o singura persoana

proprietarul, ct i pt. a putea fi divizat in mai multe unitati de
inchiriat separat.

2.1 RESEDINTE SECUNDARE

b. Time-sharing (proprietate multipla)

diviziunea proprietatii si folosirea aceleiasi unitati de cazare de catre mai

multi investitori;

fiecare investitor achita o cota parte din investitie si obtine dreptul de a folosi
proprietatea intr-o anumita perioada a anului.

specific apartamentelor. Poate fi parte ntr-un hotel, statiune sau condominium;

avantaje:
un loc de cazare garantat pe o perioada indelungata;
achitarea unei cote pari din cheltuieli;
o investitie iniial sczuta n comparaie cu avansul i plile lunare necesare
cumprrii i nteinerii unei case de vacan sau a unui condominium;
o sansa de a schimba unitatile time-sharing cu persoane care detin uniti
similare n alte zone sau staiuni turistice, schimburi efectuate , de regul,
prin intermediul companiei time-sharing.

Ex : Marriott, Hilton Hotels Corporation sau Disney.

2.1 RESEDINTE SECUNDARE

Subiectii pe piata de timeshare:

Societatea imobiliara- detine in proprietate complexul hotelier

Comerciantul: responsabil cu promovarae si vanzarae intervalelor de

timp

Societatea de management: intretine proprietatea

Agentul de schimb: ofera proprietarilor de timeshare posibilitatea de

a schimba intre ei perioadele de utilizare

Mandatarul: apara drepturile proprietarilor

Asociatia de proprietari:

Revanzatorii: speculatorii de pe piata

C. In proprietate deplina- case de vacanta

2.2 Apartamente mobilate

B&B de la ofert de lux la ofert ieftina
- cele mai importante piete bazinul M.
Mediterane
- gites, estalagem, pensione
- controlul calitatii dificil de realizat

2.3 Unitati sociale de cazare

sate de vacanta, centre de tineret, hanuri
pentru tineret, case familiale de vacanta

GUVERNUL ROMANIEI : Ordinul nr. 636/2008

- n Romnia sunt autorizate s funcioneze urmtoarele

unitile turistice cu funciuni de cazare, clasificate pe stele
sau flori:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;.
4. hosteluri de 3 , 2 si 1 stele
5. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
7. bungalowuri de 3, 2, 1 stele;
8. cabane turistice de 3, 2, 1 stele;
9. campinguri, sate de vacan, popasuri turistice, csute tip
camping, de 4,3, 2, 1 stele
10. pensiuni turistice si pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1
stele/flori;
11. apartamente sau camere de nchiriat de 3, 2, 1 stele;
12. structuri de primire cu funciuni de cazare pe nave fluviale i
maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

Clasificarea structurilor de restaurarante

(F&B)

Restaurante:
mai sensibile la fluctuatiile activitatii economice decat alte
tipuri de activitati de retail
rata de insucces ridicata
costurile cu materia prima si forta de munc - 60 - 65% din
venituri
rata profit/vanzari foarte scazuta
Restaurante de hotel
hotelurile internationale full-service
30% din venituri vanzari ale restaurantelor USA
50% din venituri - Singapore i Hong Kong
Restaurante independente
detinute i operate individual, parte a unor lanturi sau a
unei francize
segment de piata important in conexiune cu serviciile de
transport

Clasificare & standarde hotelurilor

internationale
Scop:
a.

Standardizarea asigurarea unui sistem uniform de

servicii si calitate a produselor;

b.

Marketing imagine a consumatorului asupra tipului

de oferta hoteliera valabila pe piata & modalitatiilor de
promovare a destinatiilor & incurajarea competitiei;

c.

Protectia consumatorului asigurarea unui minim de

standarde de acomodare, facilitati si servicii;

d.

Generarea de venituri veiturile provin din vanzarea

de licente, a ghidurilor turistice, harti etc.

e.

Control sistemul general de control al calitatii.

Sisteme de clasificare - fundamente

Omologare (Registration) = forma de autorizare care
poate sa necesite, sau nu, indeplinirea unui minim
de standarde
Ex: norme de sanatate, protectia munii, stigerea incendiilor etc.

Clasificare (Clasification) = incadrarea hotelurilor

intr-o categorie in functie de tipul de proprietate,
facilitati si confort oferit.
EX; super-lux, lux, cici stele, clasa I superior, clasa I, clasa a II a,
clasa a III a , Turist, buget, economic

Acordarea de gradatii (Grading) = evaluarea calitatii

acordarea unor simboluri speciale pentru a indica
indeplinirea unor standarde ridicate.

Sisteme de clasificare - fundamente

Criterii
Stabilirea categoriilor;
Stabilirea criteriilor pentru fiecare clasificare;
Asigurarea anumitor tipuri de acomodare;
Stabilirea unor metode de inspectie a clasificarii;
Evaluarea separata a standardelor bucatariei;
Stabilirea penalitatiilor;
Asigurarea independentei sistemului de clasificare fata
de sistemul de taxe si impozite;

Sisteme de clasificare in practica

Sisteme:
Oficiale (implementate la nivel national de stat)
proiectat de NTA in colaborare cu reprezentantii
hotelului;
private (voluntare): comerciale realizate de
companii sau asociatii implicate in promovarea
serviciilor turistice;
Guide Michelin Compania Michelin
Franta: sistem guvernamental &
comercial;
5 nivele: case & pictorial de simboluri

sistem

Sisteme de clasificare in practica

Mobil Travel Guide - Mobil Oil Corporation

Una dintre cele mai critice, evaluarea se face annual;
Program voluntar
60-70% : 1 (bun) si 2 (foarte bun) stele , 30%: - 3
(excelent) stele, 5%: - 4 (remarcabil) si 5 (printre cele mai
bune din tara) stele
Zone de evaluare: structura fizica, intretinerea mobilierului,
curatenie, servicii de restauratie si alete.

American Automobile Association Tour Books

In primul rand clasificarea in urmatoarele categorii: hotel,
resort, motel, hotel, proprietate istorica, loja, cabana, ferma,
complex
Diamante de la 1 la 5: renumit, exceptional, foarte
confortabil si atractiv, depaseste asteptarile in anumite
cerinte, indelineste cerintele minime;
7% - 4 diamante & 1% 5diamante

Sisteme de clasificare in practica

Israel dpv oficial sistem bazat pe puncte:

Proprietate & facilitati
Servicii & produse
1 la 5 stele + a cinci stele delux
up to 4 years
Mare Britanie
Sistem voluntar separea clasificarilor de calitate
Clasificare - 6 nivele 0 la 5 coroane
Categorie highly commended, commended, approved
Autoevaluare
AA Britania stele si rozete (bucatarie)
Irlanda
Sistem obligatoriu, revizuit periodic;
2 criterii: structural si operational
Criteriul structural: 5 categorii- cifre romane
Criteriul operational: 4 stele
Spania sistem obligatoriu de clasificare
Responsabilitatea autoritatiilor regionale
Nu exista criterii nationale de standardizare
Suedia & Elvetia clasificarea bazata pe pret
Alte tari numarul minim de dormitoare, caliatea managementului hotelului
(Cipru), Ghiduri indicative oficiale (Germania, Danemarca)

Lanturi hoteliere americane - HILTON

The Plaza, Waldorf-Astoria, lantul hotelier Statler

Expansiunea internationala:
Dolarul american puternic
Cererea de cltorii n cretere
mbuntirea traficului aerian
Planul Marshall
Prima companie hoteliera listata la NYSE
1949 Hilton International (filiala a Hilton Hotels)
contract de management 1964 separare - listare
Joint Hilton Reservation Service
1979 Vista International expansiunea HI in SUA
1983 HH Conrad International in afara SUA
Marci: Hilton, Conrad, Scandic, Coral
De asemenea: Hilton Worldwide Resorts, Hilton
International Grand Vacations companie implicata in
activitai de time-share si lantul LivingWell cluburi de
sanatate si de fitness ce opereaza in interiroul hotelurilor
sau independent
Februarie 2006: vanzarea Hilton International catre HHC
2009 nou concept de lux - Denizen Hotels

Lanturi hoteliere americane

Inter-Continental

Cel mai mare operator hotelier dup numrul de camere

IHC 1946 filial a Pan Am

Cretere rapid achiziia de noi proprieti:
In Asia prima companie ce a deschis un hotel Bali
In Orientul Mijlociu Liban
anii 80s Europa de Est cel mai important lan hotelier reprezentat
aici
Operare pe 2 niveluri
Proprieti mai puin reprezentative Forum Hotels
Proprieti clasice i noi Inter-Continental
Arhitectur deosebit a hotelurilor, restaurarea acestora palate,
cldiri guvernamentale mediul local
1981 Grand Metrolpolitan (UK); 1988 60% Saison Group (Japan), 40%
SAS International Hotels; 1991 Saison Group; 1998 Bass Plc - > Six
Continents Hotels
2003 - separare:
Hoteluri Inter-Continental Hotels Group: IC, Crowne Plaza, Holiday
Inn, Holiday Inn Express, Indigo, Staybridge Suites, Candlewood Suites
Restaurantele i pub-urile ce erau parte a Six Continents au devenit
Mitchells& Butlers Plc
2003 modificare de strategie de la investiii majore n proprieti la o
companie de management hotelier i un francizor important pe piaa
hotelier, cu doar cteva active deinute
Program intensiv de vnzare a activelor multe dintre hoteluri au rmas sub
mrci IHG, beneficiind de contracte de management sau franciz, genernd
n continuare venituri pentru IHG

Lanturi hoteliere americane- HOLIDAY INN

Iniial

moteluri
standardizate n SUA
Faciliti
reduse,
camere
curate, preuri mici, , atenie
pentru detalii
1960 prima proprietate n
afara SUA Montreal
Reea de franciz extins i
sistem de rezervare naional
Diversificare - noi concepte
1989 Bass Plc

Lanturi hoteliere americane - SHERATON

Achiziionarea de proprieti n stare avansat de
deteriorare
1949 achiziionarea a 2 lanuri hoteliere canadiene
expansiune inter-continental Tel Aviv Sheraton
Inovare i expansiune:
Reservatron primul sistem electronic de
rezervare
Primul lan hotelier cu numr gratuit
1968 filial a ITT
1985 prima companie ce deschide un hotel n China
Prima companie ce a semnat un parteneriat cu
Uniunea Sovietic

Starwood Hotels and Resorts Worldwide: Four Points, St.

Regis, The Luxury Collection, W Hotels, Westin, Le
Meridien, Starwood Vacation Ownership, The Luxury
Collection, aloft

Lanturi hoteliere americane

HYATTCHOICE HOTELS INTERNATIONAL

Hyatt Hotels Corporation hoteluri urbane de nivel superior - upscale

Hyatt Regency premium upscale total experience restaurante cu oferte deosebite
Hyatt International compania de management
Camp Hyatt programe pentru copii prima ofert de acest tip
Choice Hotels International
Cel de al doiela sistem de franciz din lume
Mrci: Comfort, Quality, Clarion, Sleep, Rodeway, Econo Lodge, Friendship
Primul lan hotelier care:
a introdus conceptul de camere pentru nefumtori
a introdus ideea de apartamente de nivel mediu - midpriced all-suites
pltete comisioanele agenilor de turism n orice valut
A introdus conceptul de segmentare a mrcii ofert hotelier pe trei niveluri:
Limited-service budget hotels: Comfort Inns
Full-service midpriced hotels: Quality Inns
Full-service luxury hotels: Clarion Hotels and Resorts
All-suites: Comfort Suites, Quality Suites, Clarion Suites
Economy-priced: Sleep Inns, Clarion Carriage House Inns

Lanturi hoteliere americane

RADISSON HOTELS & RESORTS

Radisson Hotels & Resorts una dintre mrcile Carlson

Hotels Worldwide.
Carlson Hotels Worldwide parte a Carlson Companies,
Inc. una dintre cele mai mari companii private
americane
Prezena global i expansiunea pe noi piee parte
important a strategiei Radisson.
Radisson a deschis primul hotel sub management
american n Moscova - are n prezent hoteluri n diverse
amplasamente din Europa i Orientul Mijlociu
Strategia de cretere - Growth strategy contracte de
management, parteneriate cu compaii hoteliere existente
pe pieele locale.
Parteneriate de succes ale companiei :
Rezidor SAS rezultatul fiind Radisson SAS hotels
Radisson Edwardian Hotels n United Kingdom.

Mrcile Carlson: Regent Hotels & Resorts; Radisson Hotels & Resorts ; Park Plaza Hotels & Resorts ;
Country Inns & Suites By Carlson; Park Inn hotels; Regent Seven Seas Cruises ; T.G.I. Friday's and Pick
Up Stix restaurants; Carlson Wagonlit Travel; Cruise Holidays; All Aboard Travel ; Cruise Specialists;
Fly4Less.com ; CruiseDeals.com ; Results Travel; Carlson Destination Marketing Services; Carlson Leisure
Travel Services; SeaMaster Cruises ; SinglesCruise.com; CW Government Travel; Carlson Marketing;
Peppers & Rogers Group ; and Gold Points Reward Network , an online/offline consumer loyalty program.

Lanturi hoteliere americane

FOUR SEASONS HOTELS AND RESORTS
Companie canadian de opereaz un
portofoliu internaional de hoteluri de
lux de 5 stele
Gradul mediu de ocupare global : 69.2%

Tariful mediu pe zi: US$349

ncasarea medie pe camer : US$228

Are 3 mari divizii importante :

Four Seasons Hotels and Resorts:
hoteluri de 5 stele n orae i staiuni
importante
Four Seasons Residential Properties
reedine secundare de lux
Four Seasons Residence Clubs:
propriei de lux n sistem timeshare

Lanturi hoteliere americane

CENDANT CORPORATION

Servicii imobiliare Realogy

Servicii hoteliere (inclusiv de tip timeshare) Wyndham Worldwide
Servicii de distribuie - Travelport
Servicii de nchiriere autovehicule Avis Budget Group
Wyndham Hotel Group - aproximativ 6,500 hoteluri n sistem de franciz i
peste 543,000 camere sub mrcile Super 8, Days Inn, Ramada,
Wyndham Hotels and Resorts, Baymont Inn & Suites, Wingate Inn,
Travelodge, Howard Johnson, AmeriHost Inn and Knights Inn
Hotelurile sunt administrate independent sau de ctre o filial a Wyndham
Hotel Group
Pe lng achiziia mrcii Wyndham Hotels and Resorts n 2005, compania a
nfiinat Wyndham Hotel Management Company, o companie specializat n
servicii de management hotelier.
Wyndham Hotel Group International, o alt filial, francizeaz aprox. 380
hoteluri cuprinznd aproape 52,000 camere n 48 de ri din afara Americii
de N, sub mrcile Days Inn, Howard Johnson, Ramada i Super 8.

Lanturi hoteliere europene

FORTE PLC, CLUB MED

Forte Holdings catering, magazine duty-free shops, hoteluri,

servicii pe autostrzi
Fuziune cu Trust House restaurarea de hanuri
Cretere alternative parteneriate, achiziii (lanul Travelodge
SUA)
3 mrci Forte Crest Hotels, Forte Posthouse Hotels, Forte
Travelodge
3 collections Forte Exclusive Hotels, Forte Grand Hotels,
Forte Heritage Hotels;
Rocco Forte luxury brand
Deine cea mai mare parte a proprietilor
Granada Group cumpr Forte i fuzioneaz cu Compass (n
2000), pentru ca apoi s se separe n 2001, lsnd ns firmei
Compass hotelurile, restaurantele i activitile de catering
A cumprat Le Meridien, pe care l-a vndut ulterior lui Nomura
Club Med fondat ca o asociaie sportiv vacation village
Mallorca
Anii 80 modificarea imaginii orientarea ctre familie
Conceptul rent-a-village
Pachete n uniti de 1 sptmn
Club Jr, Club Renaissance, Les Villas mici hoteluri de nivel
superior

Lanturi hoteliere europene

ACCOR, LE MERIDIEN

Accor cel mai extins lan hotelier

Strategia de expansiune promovarea unor servicii F&B de
calitate
Opereaz mrci variate: Sofitel, Novotel, Mercure, Ibis, Urbis,
Formule 1, Motel 6, Etap, Dorint Resorts and Spa
Expansiune n special prin achiziii
Scop s domine piaa de nivel mediu n Europa i cea de tip
budget n lume
Meridien creat de Air France
Expansiunea a urmat extinderea reelei de rute a Air France
1994: cumprat de lanul eglez Forte
Alian strategic Nikko Hotels International, companie
deinut de Japan Airlines
2001: Nomura International cumpr Le Mridien de la
Compass
2005: Starwood Hotels and Resorts finalizeaz achiziia mrcii
Le Mridien brand, a operaiunilor de management i franciz
Hoteluri elegante buctrie francez
Alian cu Kempinski Hotels (Lufthansa Airlines)

Lanturi hoteliere europene

RIU HOTELS AND RESORTS
1953

primul hotel n Mallorca

1993 n contextul
internaionalizrii, familia RIU,
deintorii hotelurilor, au nfiinat o
companie cu partenerul lor
tardiional TUI, cel mai mare
touroperator european.
Hoteluri clasice: 3-4 stele,
aparthoteluri
Cluburi: 4-5 stele, all inclusive
Palace hotels: 4-5 stele, RIU Palace
hoteluri deosebite, amplasate n zone
unice, cu servicii de lux
Grand Palace hotels: 5 stele luxury
Gran Canaria

Lanturi hoteliere europene

GRUPO SOL

1976 hoteluri marca Sol expansiune pe Costa del Sol

Prima proprietate n afara Spaniei Bali, Indonezia
1987 a achiziionat lanul Melia
Hotelurile Sol proprieti de categoria 3-4 stele, situate pe malul
mrii
Melia categoria 5 stele complex hotelier sau hoteluri de afaceri
Propriile coli pentru pregtirea personalului ambian i servicii n
stil european
Alte mrci: Tryp Hotels, Paradisus Resorts, Hard Rock Hotel, Sol
Melia Vacation Club

Lanturi hoteliere europene

GOLDEN TULIP

Golden Tulip Hospitality Group sedii centrale n Amersfoort,

Olanda i Lausanne, Elveia;
Servicii hoteliere n sistem franciz, management sau leasing de
proprieti, precum i prin aliane, parteneriate, fuziuni i
achiziii de hoteluri existente din categoriile 2, 3 sau 4 stele;
2 stele alian cu lanul hotelier francez B&B
3 stele - Tulip Inn - limited-service first-class category
4 stele Golden Tulip - Superior First-Class business and resort
hotels
5 stele de lux - Royal Tulip
n plus, Golden Tulip ofer servicii n aian cu
TOP International,
un concoriu hotelier german

Lanturi hoteliere indiene

TAJ GROUP, OBEROI

The Taj Group filial a Indian Hotels Company, parte a Tata Group
Marca cea mai renumit Taj Mahal Hotel Bombay 1903
Taj International Hotels New York
Prezent n toate oraele majore i centrele turistice din India mix de
proprieti hoteluri urbane, palate convertite, hoteluri de vacan
Cel mai mare lan hotelier cu proprieti n afara Orientului
Cumpr hoteluri vechi i le renoveaz; multe nu poart marca Taj
Oberoi filial a East India Hotels
Se concentreaz pe segmentul de lux
Hoteluri de 5 stele servicii personalizate 3 angajai/camer
60% dintre camere n afara Indiei
se concentreaz pe profitabilitate i asigurarea calitii
Expansiunea limitat la Orientul Mijlociu, Africa de N i Asia de S-E
Joint venture cu Accor pentru deschiderea Novotel n India

Lanturi hoteliere din Asia-Pacific

NEW OTANI, NIKKO, REGENT INTERNATIONAL, MANDARIN
ORIENTAL

New Otani

Nikko

Filial a Japan Airlines

Expansiunea iniial deservirea pasagerilor japonezi n strintate
scop operarea unui hotel n fiecare dintre cele 50 de orae ctre care zboar to have a hotel in each of JAL
A construit aproape toate hotelurile
Arhitectura i design-ul vestice, cu accente japoneze
n Japan include i cteva ryokan-uri

Regent International

Cea mai bun companie hotelier n stil japonez din NY

19 hoteluri, 4 ri

Hoteluri de nivel ridicat n orae cheie din Asia i Pacific, cu extindere gradual n America de N i Europa
Amplasamente foarte bune, faciliti de prim nivel, restaurante reumite
Beverly Wilshire Hotel
Parte a deinerii japoneze n Regent vndut ctre Four Seasons

Mandarin Oriental

Proveniena - Hong-Kong
Listat la HKSE
Fr legtur cu Singapore Mandarin Group
Reputaie foarte bun printre cei mai buni operatori hotelieri din lume
Numr mic de hoteluri
Expansiunea n afara Asiei achiziii de aciuni

Industria hotelieracontinuare
Strategii

hoteliere;
Modalitati de finantare a
industriei hoteliere

Forme de expluatare a unitatiilor hoteliere

-modalitati de detinere si operare1.

unitati independente gestionate de proprietar (Hoteluri

independente)

2.

unitati independente, gestionate independent si afiliate

voluntar la lanturi (Consortiu, lant voluntar) - strategii
de marketing;

3.

unitati independente gestionate de lanturi hoteliere

(franciza, contractul de management)

4.

unitati aflate in proprietatea lanturilor hoteliere si

gestionate de acestea (lanturi hoteliere);

1. Unitati independente gestionate de proprietar

(hoteluri tip exploataie individuala)

proprietatea este detinuta de o persoana individuala sau de o firma privata sau

societate pe actiuni.

Avantaje sistem:

proprietarul are independenta in actiune;

flexibilitatea luarii deciziilor aplicare mai rapida;

proprietarul are control majorasupra politicilor manageriale, de marketing sau

asupra procedurilor de operare;

Insusirea in totalitate a profitului .

Proprietarul = manager

Dezavantajele sistemului sunt urmatoarele:

proprietarul isi asuma, n totalitate, riscul activitatii

in cazul in care proprietarul detine o singura unitate sau un nr. redus de unitati, nu
poate profita de avantajele oferite de sistemele de rezervari si activitatile de
marketing profesioniste si complete ( sisteme de distributie);

dificultati in obtinerea capitalului necesar extinderii- blocare capital.

2.1 Franciza- definire

Franciza

hoteliera = metoda de conlucrare reglementata

juridic, in care o intreprindere numita francizor, extinde
asupra altor intreprinderi (francizate) dreptul de a
efectua, conform propriilor tehnici, operatii de productie
si comercializare in domeniul hotelier.

Scopul

Oferirea unui proprietar avantajele comerciale ale unui

lant important, in timp ce continua sa detina proprietatea
si controlul managementului.
Proprietarul detine in continuare, intr-o anumita masura
controlul operarii hoteliere.

2.1 Franciza avantaje, dezavantaje

Beneficii francizat:
drept folosinta nume de marca, cunoscut;
utilizarea unui sistem intern si international de rezervari si marketing;
asistenta manageriala profesionista;
asistenta in stabilirea standardelor operationale si in pregatirea personalului;
dreptul de achizitie a produselor necesare de la un distribuitor central;
controale si revizii periodice, pt meninerea standardelor.

Dezavantajele sistemului de franciza:

francizatul achita o taxa initiala pentru achizitionarea drepturilor de franciza (taxa
de afiliere), iar lunar o redeventa, calculata in baza unei formule de calcul
stabilite anterior;
daca francizorul se confrunta cu probleme financiare, francizatul va resimti in
intregime efectele negative;
francizatul nu detine controlul deplin asupra managementului;
Risc - control calitate (existenta unui sistem personalizat de fiecare francizor).

2.1 Franciza servicii asigurate francizatului

1. sevicii de baza

pune la dispozitie savoir faire;

asistenta tehnica, consultanta, controale periodice, exclusivitate
temporara, activitati promotionale
Remunerarea serviciilor de baza se face annual.
Se calculeaza ca procent din cifra de afaceri a activitatii de cazare
(2 6 %) sau ca procent din cifra totala de afaceri, fie ca suma
forfetara/camera/an .
2. servicii ocazionale - asistenta pe care un hotel francizat o poate
solicita in mod expres;

Serviciile sunt facturate pe baza salariului orar al consultantului,

majorat cu un procent de acoperire a cheltuielilor generale

2.1 Franciza servicii asigurate francizatului

3.

servicii optionale

servicii a caror organizare la nivelul lantului este facultativa:

publicitatea, rezervarile.
Remunerarea este diferita in functie de tipul ales.
Rezervarile procent din cifra de afaceri a activitatii de
cazare, la care, uneori, se adauga o suma forfetara/ camera
sau pe orice rezervare in parte.
Pubicitatea la nivelul lantului 1% din cifra de afaceri totala
sau o suma forfetara pt. orice camera
Formarea personalului nu si a hotelierului
Servicii asigurate de o societate de aprovizionare 5% din
pretul marfurilor sau serviciilor livrate

2.2 Contractul de management hotelier

Contractul de management hotelier = un act prin care o persoan ii acorda
alteia puterea de a produce in contul sau unul sau mai multe efecte. In
practica, mandatarul actioneaza in nume propriu, pe contul (riscul)
mandantului si fara a-l reprezenta pe acesta din urma.

Proprietarul hotelului ncheie un contract de management cu un lant/

companie de management independenta, care va gestiona unitatea (prietarul
= investitor)

Remuneratie : conditionata de rezultatele brute in exploatare (3-6%din cifra

de afaceri + pana la 20% din rezultatul brut din exploatare).

Durata:
3-5 ani- ofera posibilitatea suplimentara de renegociere la termen a unor clauze;
5-20 ani - corespunde si perioadei medii de amortizare a investitiei si de achitare a
creditelor pe termen lung.
Categorii de companii de management:
Companii de lant hotelier de marca ( Accor, Sheraton, Holiday Inn)
Companii de management independente (SUA)

2.2 Contractul de management hotelier

Servicii furnizate de societate de management:
impreuna cu investitorul stabileste bugetul si calendarul de inaugurare
aprovizionarea si formarea stocurilor initiale
recrutarea i pregtirea personalului
utilizarea mrcii
publicitate la nivelul lanului, prin integrarea hotelului ntre celelalte
hoteluri, fr distincii particulare n raport cu hotelurile filial
utilizarea sistemului de rezervri
aplicarea politicilor comerciale ale lanului
stabilirea tarifelor i preurilor, precum i a politicii de credite
controlul permenent i analiza rezultatelor obinute din exploatarea
hotelului.

2.2 Contractul de management hotelier

Avantaje contract de management:

investitorul nu trebuie sa se implice personal n managementul unitilor

de cazare;

unitatea imprumuta marca lantului si beneficiaza de sistemul de rezervare

si actiunile de marketing ale acestuia;

unitatea este condusa de echipa manageriala profesionista;

finanarea curenta este, in general, mai facila.

Dezavantaje:

proprietarul (investitorul) garanteaza achitarea unei remuneratii, ceea ce

face ca riscurile operaionale s fie asumate de proprietar, nu de ctre
operator;

pot aparea neinelegeri intre proprietar si lant referitoare la practicile

curente de management

lanurile isi desfasoara activitatea in baza unor proceduri standard care nu

sunt suficient de flexibile si nu se adapteaz ntotdeauna condiiilor
internaionale;

comunicarea intre proprietar i operator se poate bloca uneori

2.2 Contractul de management hotelier

La nivelul gestiunii cotidiene a activitii, serviciile societatii de
management constau n:
organizarea general a hotelului
gestiunea personalului
ncasarea prestaiilor hoteliere
politica de aprovizionare
ntreinerea echipamentelor
gestiunea financiar-contabil.
Rezilier contract de management:
Mandatarul poate rezilia contractul daca mandantul nu
finaneaza n suficient msur fondul de rulment necesar, nu
rennoiete echipamentele uzate, vinde fondul de comer sau
patrimoniul imobiliar.
Investitorul poate rezilia contractul daca societatea de gestiune
mandatar nu si atinge obiectivele privind gradul de ocupare
hoteliera, calitatea serviciilor, randamentul, cash-flow-ul, etc.

3.1 Consortiile hoteliere

Consortiul = grupare de hoteluri independente sau de mici

proprieti ce au n comun politica de marketing i sistemul de

rezervare

Avantajele participarii la un consortiu hotelier:

producia n comun de ghiduri i brouri ce promoveaz toate hotelurile
din lant
campanii de promovare comune
acces la un sistem de rezervare computerizat
centralizarea achiziiilor hoteliere
oferirea de asisten tehnic i consultan de management
libertate n ceea ce privete deciziile operaionale
contract negociabil, pe termen scurt - flexibilitate
nu exista obligaii de conformare la standarde operaionale
compania obine expunere la pia
Dezavantaje:
anumite consorii impun membrilor respectarea unor reguli cu privire la
calitatea i imaginea produsului
risc de diluare a propriei imagini prin participarea la consortiu

Categorii de lanturi hoteliere

Consortii hoteliere sau asociatii / lanturi voluntare
(hotel consortia or voluntary associations), ce
grupeaza hoteluri detinute si operate independent,
reunite din motive legate de serviciile de marketing
global si de rezervare
Lanturi hoteliere integrate (integrated chains or
corporate hotel chains), constituite din structuri
hoteliere omogene pot fi operate de catre o companie
detinatoare a unui lant sau de catre un conglomerat
Conglomerat companie ce opereaza atat marci
hoteliere parte a unor lanturi integrate, cat si hoteluri
independente

Lanturi hoteliere integrate

Lanuri

integrate => dezvolt i

comercializeaz
produse
hoteliere
omogene

Sisteme de management:
control direct, prin proprietatea deplin
asupra hotelului
control indirect, prin contract de franciz
sau de management

Operarea hoteliera

Tariful oficial pentru fiecare tip de camera dintr-un hotel - rack rate:
are la baza cheltuielile cu investitiile si veniturile necesare pentru acoperirea
costurilor operationale fixe si variabile
cel mai mare tarif perceput pentru o camera
tarif afisat la receptia hotelurilor

Average daily rate (ADR) tariful mediu zilnic = veniturile zilnice totale /
numrul de camere ocupate

Revenue per available room (RevPar) venitul mediu pe camera

disponibila= veniturile totale / numarul total de camere = ADR*OR (gradul de
ocupare)

Yield management - scopul obinerea celui mai bun tarif pentru fiecare camer,
dat fiind cererea ntr-un anumit moment maximizarea ncasrilor (sistem de
management care se refera la maximizarea tarifelor (transport aerian + hotelarie))
Cheltuielile operaionale = costuri fixe + costuri variabile * nr de camere
ocupate
Venitul operaional = pre/camer* nr de camere
Venit operaional Cheltuieli operaionale 0

Operarea hoteliera
Occupancy ratio (OR) gradul de ocupare = numar de
camere ocupate / numr de camere disponibile
Tarifele percepute pentru o camera difera, pornind de la rack
rate, n functie de politica de marketing
tariful mediu de camera ocupata (ADR) este un indicator al
reducerilor practicate
ncasrile

din serviciile de cazare 60% din veniturile

hoteliere
ncasrile din serviciile de mas 30% din veniturile
hoteliere
formule de masa (meal plans) variate:

American plan FB
European plan no meals
Bermuda plan BB
Modified American plan - HB

Aliane, fuziuni i achiziii n industria

hotelier
Industria

hoteliera
Consolidare puternica
Cretere a numrului de camere, a vnzrilor si a
gradului de internaionalizare
Apariia de noi companii

Reper

pentru definirea unei companii hoteliere ca fiind

globala: prezenta in 125 de tari, operarea a 250,000 de
camere si a cel puin 1,000 de hoteluri

Integrare verticala (ex TUI)

Gruparile hoteliere n cretere
Consolidare ca efect al globalizarii

Modalitati de stabilire pe piete externe

A.

Investitia straina directa (ISD)

B.

Societatea mixta (joint-venture)

C.

Franciza

D.

Contractul de management

E.

Aliante strategice

F.

Consortii

G.

Mixul strategic

Investitia straina directa

Ofera companiei straine:

Proprietate exclusiva + control deplin asupra
activitatii;
Insusirea in totalitate a profitului;

Dezavantaze:
Efort investitional ridicat;
Expunere la riscuri politice + economice

a)
b)

Green field
Preluare companie hoteliera: - posibilitatea de
achizitionare si a segmentului de piata

Joint-venture (societate mixta)

Relatii parteneriale stabilite intre o companie hoteliera

nationala si o firma straina in scopul extinerii
activitatii hoteliere pe piata;
Cea mai raspandita modalitate de implantare in tari in curs de
dezvoltare (instabilitate politica);
Profit impartit in functie de aportul de capital;
Strategii de tip win-win

Avantaje companie tara gazda:

Aport de capital + transfer tehnologii (dotari tehnice, sisteme
de rezervari, siste control costuri, management resurse
umane, etc);
Renume de marca + know-how
Ex: Sheraton, Hilton, Club Med, Mariott

Aliante strategice (Cooperative

agreements
)
Cooperative agreements = acorduri de conlucrare intre
doua sau mai multe companii hoteliere din doua tari
diferite pentru sustinerea reciproca pe piata mondiala.
Obiective strategice:
Patrunderea rapida pe piata externa (alianta cu o
companie existenta);
Partajarea costurilor operationale si promotionale intre
companii;
Cumulare cunostiinte.

Modalitati de patrundere pe piata a

unei companii hoteliere internationale
FACTORI
Control
operaional

Proprietate individual
Societate mixt
Franciz
Contract de management
Aliane strategice
Consoriu

nalt
Mediu
nalt
nalt
Sczut
Sczut

Implicare
financiar

nalt
Mediu
Sczut
Sczut
Sczut
Sczut

Risc potenial

nalt
Mediu
Sczut
Sczut
Sczut
Sczut

Situaia hotelurilor din Romnia aflate sub controlul grupurilor hoteliere de

cco
DENUMIRE
HOTEL
GRUP
LANT
FORMA DE
referin
(dec.2006)
HOTELIER
HOTELIER
EXPLUATAR
E
1

InterContinental Bucureti

InterContinenta
l
Hotels Group

InterContinenta
l

Contract de
management

Crowne Plaza

InterContinenta
l
Hotels Group

Crowne Plaza

Contract de
management

Howard Johnson Grand

Plaza Bucureti

Howard
Johnson Grand
Plaza Bucureti

Howard
Johnson

franciza

Ramada Bucharest North

Whyndham
Worldwide

Ramada

franciza

Ramada Majestic Bucharest

Hotel

Whyndham
Worldwide

Ramada

franciza

JW Marriott Bucharest
Grand Hotel

Marriott

Mariott

Contract de
management

Hotel Ibis Bucureti Nord

Accor

Ibis

Contract de

Finanarea investiiilor n turismul

internaional (industria hotelier)

Particulariti ale investiiilor n turism

Investiiile

n active fixe sunt foarte ridicate n

comparaie cu ncasrile (industria turismului este
intensiva in capital)

Estimarea

profitabilitii rol determinant n

fundamentarea deciziei investiionale n acest sector
intensiv n capital

aspecte eseniale:
selectarea metodei de fundamentare a deciziei de
investire si a criteriilor dup care va fi evaluat
profitabilitatea investiiei
identificarea surselor de finanare i determinarea
condiiilor de finanare

Fundamentarea investiiilor n
industria hotelier
Proiectul

hotelier caracteristici:
investiie de capital semnificativ
rat de rotaie a capitalurilor sczut
operare ntr-un mediu rigid (constructie hotel)
rat a profitabilitii sczut (trebuie operat cu un grad
de ocupare mare)

Impune

estimarea bugetului de capital:

1.estimarea cheltuielilor operaionale
2.elaborarea unui cont de exploatare previzional
3.estimarea profitabilitii

Indicatori de fundamentare a investiiilor n industria

hotelier
Cont de exploatare previzional
Suma
1. Cifra de afaceri / Vnzri / Venit operaional
- Costul vnzrilor
= 2. Marja comercial
- Alte cheltuieli operaionale (de vnzare, generale,
administrative, amortizare)
= 3. Rezultatul din exploatare / Profit operaional
4. Venit non-operaional
Dobnzi i taxe
5. Rezultatul brut / Profit brut
Taxe
6. Rezultatul net / Profit net

EBIT

Contul de exploatare previzional

Marja comercial = cifra de afaceri costul bunurilor i serviciilor
vndute (costul vnzrilor)

Venit operaional (cifra de afaceri) > estimarea ncasrilor

hoteliere, a celor din servicii de tip F&B, a celor din servicii
auxiliare
estimarea gradului de ocupare prin cercetarea pieei
interviuri cu poteniali clieni i anchete la locul
amplasamentului potenial al hotelului.
preul pieei (ruling price) preul ce este perceput pentru
servicii similare n industria hotelier

Costul vnzrilor -> costul bunurilor i al echipamentelor

necesare pentru operarea hotelului, a restaurantului, precum i a
serviciilor auxiliare negociat cu furnizorii. Include, de
asemenea:
costuri determinate de ocupare costuri asociate utilizrii
facilitilor hoteliere de ctre clieni (ap, energie, accesorii
bi, servicii de spltorie etc.)
comisioane bonusuri pltite firmelor sau persoanelor ce
genereaz activitate comercial pentru hotel

Contul de exploatare previzional

Profit operaional = marja comercial alte cheltuieli

Alte cheltuieli cheltuieli ce nu sunt direct determinate de

operarea zilnic a hotelului (costul personalului administrativ,
alte costuri administrative, costuri de publicitate, contribuii i
taxe de participare n consorii, lanturi hoteliere, costul serviciilor
de transport (shuttle bus), asigurri, ntreinere, reparaii,
amortizare
EBIT = profit operaional (venituri operaionale cheltuieli
operaionale) + venit non-operaional
EBT = EBIT costul creditrii = rezultatul brut al exerciiului /
profitul brut
- n fundamentarea deciziei de a investi trebuie s se ia n calcul i
costul creditrii
Profit net = EBT taxe

Evaluarea proiectelor de investiii

Studiul rentabilitii previzionale

Metode de fundamentare a deciziei de

investire ntr-un proiect hotelier:
Perioada de recuperare a investiiei (PRI)
Valoarea actualizat net (VAN)
Valoarea actualizat a fluxurilor de numerar
(Discounted cash flow - DCF)
Rata intern de rentabilitate (RIR)

Studiul rentabilitii previzionale

Perioada

de recuperare a investiiei (PRI)

termenul necesar pentru recuperarea investiiei iniiale n proiectul

hotelier numrul de ani necesar pentru ca fluxul de numerar generat de
proiect s egaleze investiia iniial
are la baz fluxul de numerar generat prin exploatarea obiectivului
rezultat (venitul net obinut n urma realizrii investiiei)
se urmrete obinerea de venituri constante i suficiente pentru
operarea afacerii i plata investitorilor
cea mai indicat metod de determinare a rentabilitii previzionale n
situaia unei deprecieri rapide a activelor
nu ia n considerare ritmul intrrilor sau ieirilor de numerar sau
fluxurile de numerar dup recuperarea investiiei.
PRI = costul total al proiectului (investiia iniial)/intrrile nete de
numerar anuale (venituri nete anuale)

investment in a project = 1,000,000 US$

period of time = 5 years
annual cost of capital = 10%
annual profits = 200,000 US$
Discount factor

Cash flow

Result

1,000,000 x 1

- 1,000,000

200,000 x 0.909

181,800

- 818,200

200,000 x 0.826

165,200

- 653,000

200,000 x 0.751

150,200

- 502,800

200,000 x 0.683

136,600

- 366,200

200,000 x 0.564

112,800

- 253,400

200,000 x 0.513

102,600

- 150,800

200,000 x 0.467

93,400

- 57,400

200,000 x 0.424

84,800

27,400

Valoarea actualizat net (VAN)

VAN = DCF - CF0

diferena ntre fluxul de numerar total, actualizat, generat pe perioada funcionrii

proiectului i investiia iniial pentru realizarea proiectului
indicator de eficien a investiiei surplusul de numerar n raport cu costul investiiei
etape n calcularea VAN:

calculul fluxurilor de numerar nete anuale (CFn)

determinarea costului capitalului pentru proiect rata de actualizare (r)
scderea investiiei iniiale (CF0)

Actualizarea fluxurilor de numerar (Discounted cash flow DCF)

suma pe care investitorul accept s o plteasc azi pentru a obine fluxurile de numerar
anticipate n anii urmtori
ia n considerare existena unei rate de actualizare unice pe toat durata proiectului
VAN>0 => proiectul poate reprezenta o bun oportunitate de investire

Studiul rentabilitii previzionale

Rata

intern de rentabilitate (RIR)

rata de actualizare pentru care VAN=0

indic nivelul pragului de rentabilitate a
proiectului
dac RIR> r, VAN este pozitiv, deci proiectul
reprezint o bun oportunitate de investire
un proiect este acceptat n situaia n care
costul de finanare este mai mic dect RIR

1. Finanarea din surse private a

investiiilor hoteliere

Acionariatul i coproprietatea

Creditul

Cea mai frecvent practicat metod de finanare

Leasing-ul

Metod de finanare important pentru companiile cu cretere rapid

i aflate n dificultatea de a obine credite pe msura nevoilor de
finanare i n ritmul necesar

mobiliar echipamente permite funcionarea eficient a unei

companii cu resurse limitate.
imobiliar specific firmelor de mici dimensiuni ce nu dispun de
resurse suficiente pentru achiziionarea proprietilor

Lease-back

Eliberarea de fonduri la dispoziia hotelierului, ce pot fi utilizate n

alte scopuri

2. Asistena internaional pentru finanarea

proiectelor de investiii hoteliere
mprumuturi

acordate
de
organizaii
internaionale pentru finanarea infrastructurii
necesare dezvoltrii turismului internaional
Acordate de grupul BM (World Bank,
International
Development
Agency,
International Finance Corporation) rilor n
curs de dezvoltare.
Transferuri
sau credite private pentru
dezvoltarea turismului

2. Asistena internaional pentru finanarea

proiectelor de investiii hoteliere

3 categorii de stimulente investiionale acordare de stat investitorilor

in turism:
reducerea cheltuielilor de investiii subvenii directe de capital,
mprumuturi la dobnzi prefereniale, scutiri de impozite, scutiri de taxe
pentru materiale de construcii, vnzarea sau nchirierea de teren sub preul
pieei
reducerea cheltuielilor de exploatare hotelier exonerare fiscal, scutiri de
taxe vamale pentru importul de echipamente, subvenii pentru pregtirea
personalului
garanii pentru investiii garanii guvernamentale pentru repatrierea
capitalurilor i a profiturilor, garantarea mprumuturilor acordate
investitorilor

Msuri de intervenie pentru stimularea investiiilor hoteliere:

subvenii
mprumuturi prefereniale
garanii pentru mprumuturi
subvenii de bonificaie a dobnzilor
stimulente de natur fiscal

2. Asistena internaional pentru finanarea

proiectelor de investiii hoteliere

Subvenii:
nu trebuie s fie returnate
scopul este reducerea costului investiiei sau a sumei mprumutate
sistem utilizat n special n Grecia, Austria, Frana, Italia, Marea Britanie pentru
finanarea suprastructurii sau a atraciilor turistice
Intra sub regimul ajutorului de stat
Imprumuturi prefereniale:
dobnzi sub nivelul pieei
Austria - industria hotelier i a transporturilor - 5% rata de dobnd, pentru o perioad
de maxim 20 de ani, pentru pn la 50% din valoarea investiiei
Garanii pentru mprumuturi i subvenii de bonificaie a dobnzilor
Garantarea de ctre stat a mprumuturilor acordate de bncile comerciale pentru
dezvoltarea turismului
Acoperirea diferenei ntre rata de dobnd fixat de guvern i rata de dobnd perceput
de bncile comerciale
Grecia i Portugalia
Stimulente fiscale
de obicei, disponibile din momentul n care firma genereaz profit
Italia, Spania
Scutire de taxe (vamale, TVA)

Finanarea internaional
SURSE

PRIVATE: international debenture markets and

clearing
SURSE PUBLICE: international organizations World
Bank Group:
long-term loans WB
low-interest loans IDA
equity participations IFC
IBRD - co-finances projects with classic export credits (buyers and
suppliers)
Objective - to improve the standards of living of developing
countries by making available financial resources provided
by developed countries.

Finanare internaional din

surse private

Piaa financiar internaional piaa instrumentelor de credit cu

risc ridicat
pentru proiecte de mari dimensiuni
instrumente de credit cu risc ridicat oferite pe piaa internaional
bncile sunt responsabile pentru plata datoriei, independent de situaia
financiar a debitoruui final
Obligaiunile pot fi emise n moned naional sau n alte valute

Acorduri de clearing
Acorduri bilaterale ntre state aflate la niveluri diferite de dezvoltare
au la baz mprumuturi pentru care se utilizeaz ncasrile poteniale din
activitatea turistic drept colateral
Barter metod de asigurare mpotriva risului de neplat
Operaiuni legate
Buy-back

Finanarea prin proiecte europene

Finanarea prin Fondul European pentru Dezvoltare Regional

conceput ca o instituie ce acord asisten financiar pentru sprijinirea dezvoltrii i
implementrii politicilor turistice naionale n cele mai slab dezvoltate regiuni europene
(Grecia, Portugalia, Sicilia, Sardinia, Madeira, Azore).
3 categorii de scheme de ajutor:
co-finanarea ajutorului de stat pentru dezvoltarea de proiecte industriale sau din domeniul
serviciilor
co-finanarea infrastructurii transport aerian
co-finanarea dezvoltrii interne asisten acordat companiilor sub form de studii de pia i
campanii promoionale

Finanarea de la Banca European de Investiii

Acord bonificaii de dobnd
Channel Tunnel, Disneyland Paris, aeroporturile din Frankfurt, Munchen, Hamburg n
Germania i Stansted n Marea Britanie

Finanarea prin Fondul European pentru Dezvoltare

Pregtirea personalului din turism, campanii de promovare i dezvoltarea de noi produse
turistice.
3 categorii de grant-uri:
subvenii
mprumuturi n condiii prefereniale
participarea cu capital n companii locale