Lsatul secului Smbta prinilor cade ntotdeauna n smbta cea de pe urm a clegilor de iarn, sau altminteri spus, smbta

naintea Lsatului sec. n aceast smbt se pomenesc toi cei care au strlucit ntru sihstria cuvioilor i de Dumnezeu purttorilor prini ai notri. Oamenii, cu deosebire cei din Moldova, pomenesc n aceast zi toi morii care nu se mai pomenesc dect acum i n o alt smbt din Postul Mare. Adic morii care au murit de vreo moarte nprasnic (). Moii de iarn. Pe lng pomenirile i jertfele ce se aduc acum pentru cei de curnd repausai, mai exist la romni i alt fel de pomenire i jertf, care se face i se aduce n anumite zile din an, nu doar pentru cei de curnd adormii ci fr osebire pentru toi morii familiei. Aceast pomenire i jertf, care const mai cu seam ntru trimiterea de bucate i buturi, precum i a unor obiecte menite pentru mncare i de but ap, pe la vecini, pe la neamuri i mai ales copiilor srmani de sufletul morilor, se numesc pretutindeni, n toate rile locuite de romni, moi. Moii de iarn, numii i moii de cnelegi, cad n unele pri smbta nainte de sptmna alb iar n altele smbta nainte de lsatul secului. La moii de iarn se sacrific moilor, adic se d de poman de sufletul morilor, diferite bucate i buturi. Astfel n Banat exist obiceiul ca s se dea de poman gru fiert pregtit cu unt sau grsie i cu brnz, alturnd i carne de porc.

Romncele din Muntenia dau de poman de asemenea piftii sau cotoroage la fel ca n Banat iar gospodinele din Transilvania gtesc un fel de copturi care se numesc pupi. Romncele din Bucovina ns, unde este datina de a serba moii de iarn smbta naintea lsatului secului, i anue cele mai avute, ndtineaz a trimite n aceast zi pe la cele mai srmane i mai ales acolo unde tiu c sunt copii mici, fel de fel de mncruri, cu deosebire ns de frupt alb: brnz, lapte dulce cu togmagi, plcinte umplute cu brnz, ca s aib i cei srmai pe a doua zi, adic n ziua lsatului secului, de ajuns ce mnca i cu ce se stura, s se bucure i s-i aduc i ei aminte c au avut mcar o zi bun. Romncele din aceste locuri fac de asemena n aceast zi plcinte pe care le mpart mai apoi la vecini de poman, ca cei care au dat sau pentru care s-au dat s aib ce mnca n cealalt lume, prea bine tiind c: Cine face/ lui-i face, Cine d/ lui-i d( proverb din Bucovina). Sim. Fl. Marian, Srbtorile la romni, studiu etnografic, vol.I, Ed. Academiei Romne, 1898, pp.261-262.