Scurt istoric despre Roma

Istoria romana incepe odata cu fondarea orasului, in secolul al VIII-lea i.Hr., conform legendei si se extinde pe durata a 2200 de ani pana la infrangerea ultimului imparat roman la Constantinopol in 1453. Insa, in general perioada de dupa anul 500 d.Hr., cand puterea imperiala s-a mutat din Italia spre noua capitala Constantinopol !ec"iul oras #i$antium% este cunoscuta ca apartinand Imperiului #i$antin. &entru cei mai multi istorici era cunoscuta ca '(omana' se desfasoara aproximati! intre secolul al V-lea inainte de nasterea lui Hristos pana in secolul al VI-lea d.Hr. )raditia spune ca (oma a luat nastere in anul *53 i.Hr. +ceasta tine de legenda, insa pentru istorici este o data la fel de potri!ita ca oricare alta pentru a marca !remurile cand pastorii si agricultorii din dealurile ,oase si insorite ce incon,urau o lunca mlastinoasa au de$!oltat o comunitate cunoscuta de atunci su- numele de (oma. .egenda spunea ca numele orasului lor !enea de la (omulus si (emus, doi gemeni orfani alaptati de o lupoaica pe malurile )i-rului. Marcus Ulpius Nerva Traianus n. 1/ septem-rie 53, Italica 0antiponce, d. 1 august 11* 0elinus Cilicia%, 2mp3rat (oman 4ntre 1/ -11*% a fost al doilea dintre cei asa $isii cinci mprati buni ai Imperiului (oman dinastia +ntoninilor% i unul dintre cei mai importani ai acestuia. 2n timpul domniei sale, imperiul a a,uns la 4ntinderea teritorial3 maxim3.

Zeii romanilor
(omanii a!eau mai multi $ei la care se inc"inau..a 4nceput acestia i-au imaginat $eii ca puteri i mai apoi ca i persoane, astfel explic5ndu-se faptul c3 puin din mitologia roman3 este autentic3.0e aprecia$3 c3 di!init36ile respecti!e erau in!ocate 4n cataloagele-numite indigitamenta ,care cuprindeau numele nomina%$eilor 7i func6iile officiis%lor. &rintre di Indigetes se num3r3$eii celui mai !ec"i calendar roman 8 Ceres, 9aunus, Ianus, Iupiter, .i-er ,:eptun, ;uirinus, 0aturnus, )ellus, )erminus, Vesta, Vulcan Iunona, :eptun 7i <iner!a, <arte 7i Venus, +pollo , =iana, Vulcan 7i Vesta, <ercur 7i Ceres.

Latinitatea romnilor
Formarea poporului si a limbii romane repre$inta o pro-lema esentiala a istoriei patriei noastre. 9ormarea poporului si a lim-ii romane repre$inta totodata un proces complex care incepe odata cu ra$-oaiele daco-romane.Informatii despre aceste ra$-oaie a!em mai ales de la Columna lui )raian. >tnogene$a rom5nilor repre$int3 un e!eniment istoric fundamental 4n istoria noastr3 na6ional3, 4ntruc5t arat3 cum s-a format ci!ili$a6ia noastr3. >a a fost un proces complex, 4ndelungat la care au contri-uit statalitatea dacic3 7i cre7terea puterii acesteia, cucerirea =aciei de c3tre romani, coloni$area, romani$area dacilor, continuitatea popula6iei daco-romane 4n condi6iile con!ie6uirii cu popula6iile migratoare, r3sp5ndirea cre7tinismului, duc5nd 4n final la crearea unei etnii distincte 4n spa6iul central-sud-est european . .uptele dintre romani si daci, incepute din timpul imparatului =omitian )apae, //, e. n.% sunt continuate de imparatul )raian 101-102 si 105-10?% si duc la transformarea =aciei intr-o pro!incie romana, timp de 1?5 de ani.adica pana in anul 2*1 e.n., cand imparatul +urelian retrage garni$oanele romane in sudul =unarii. 2n acest inter!al i 4n secolele urm3toare, pe teritoriul =aciei 9elix s-a format un nou popor rezultat din cs-toriile mixte intre brbaii romani i femeile dace% i o nou3 lim-3 ce are la baz substratul lingvistic geto-dac i limba latin popular%. &e l5ng3 formele specifice de ci!ili$aie, cultur3, administraie pe care romanii le impuneau popoarelor cucerite, romani$area =aciei a a!ut drept consecine formarea poporului rom5n i a lim-ii rom5ne (omani$area ling!istic3, fundamental3 7i decisi!3 pentru apari6ia lim-ii rom5ne, a constat 4n 4n!36area lim-ii latine de c3tre popula6ia auto"ton3@ generali$area latinei a determinat

fenomenul contrar, de regres 7i de eliminare treptat3 a lim-ii materne, traco-daca. +ceast3 su-stitu6ie de lim-i s-a produs 4n cadrul unui proces 4ncet, 4ndelungat, pa7nic 7i mai ales necesar@ numai latina putea garanta popula6iilor cucerite posi-ilitatea de comunicare cu repre$entan6ii imperiului 8 solda6i, func6ionari pu-lici, coloni7ti 7i comercian6i. 2n astfel de condi6ii, lim-a latin3 era elementul de unitate 7i de coe$iune, situat deasupra di!ersit36ii sociale, politice, etnice 7i ling!istice.

Teoria imigraionist
)eoria imigra6ionist3 sus6ine c3 poporul rom5n nu s-a format 4n 6ara sa de a$i, ci a !enit aici din alt3 parte. >a a fost formulat3 pentru a ser!i interesele politice reac6ionare ale st3p5nitorulor str3ini, care c3utau astfel s3-7i ,ustifice preten6iile de domina6ie asupra )ransil!aniei. 0emnificati!, teoriile imigra6ioniste apar 4n secolul al AVIII-lea 4n leg3tur3 cu 4nceputurile mi7c3rii de emancipare na6ional3 a rom5nilor. despre autorii acestei teorii, cel ami cunoscut a fost austriacul (o-ert (oesler a doua ,um3tate a secolului AIA%B de aici 7i numele de teorie roeslerian3. Partizanii teoriei roesleriene se nverunau s "demonstreze" originea sud-dunrean a poporului romn. Ei susineau fie c populaia dacic a fost complet exterminat fie c romanizarea dacilor nu s-a putut petrece n !"# de ani de stpnire a $omei pe aceste meleaguri timpul fiind dup prearea lor pre scurt iar dacii rmai n vi trind izolai de colonitii romani. %firmnd totodat c &acia a rmas pustie la retragerea aurelian i invocnd asemnarea unor cuvinte din limba romn i albanez adepii teoriei lui $oesler trgeau concluzia greit c poporul romn s-ar fi format la sud de &unre undeva n centrul sau vestul Peninsulei 'alcanice de unde apoi ar fi trecut n stnga fluviului iar de aici ar fi ptruns n %rdeal prin secolele ()-)(((. *etemeinicia teoriei roesleriene este demonstrat de numeroasele dovezi ale continuitii dacice sub stpnirea roman ct i cele ale dinuirii unei populaii daco-romane n fosta provincie. &e asemenea analiza diverselor elemente ale limbii romne arat c aceasta nu s-a putut forma n nici un caz n Peninsula 'alcanic.