Parcul Național Munții

Rodnei

Elevi: Profesor coordonator:

Sandu Samuel Roșu Alina
Marin Tiberiu
 Parcul Național Rodna este o arie protejată de interes
național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național)
situată pe teritoriul administrativ al județelor Bistrița-
Năsăud, Maramureș și Suceava, în zona centrală a Munților
Rodnei.
 Parcul Național Munții Rodnei este desemnat internațional
ca Rezervație a Biosferei de către Comitetul UNESCO "Omul
și Biosfera".
 Localizare
Munții Rodnei, care etalează cele mai
înalte altitudini din Carpații Orientali (Vf.
Pietrosu - 2303 m, Vf. Inău 2279 m, Vf.
Inăuţ 2222 m), sunt localizați în partea de
nord a României. Fiind cuprinsi în cadrul
grupei nordice, cunoscută și sub denumirea
de Carpații Maramureșului și ai Bucovinei,
acești munți domină peisajul, cele mai
mari diferențe de nivel înregistrându-se
față de Depresiunea Maramureșului,
situată la nord.
Din punct de vedere administrativ, parcul se întinde
în județele Maramureș și Bistrița-Năsăud.
Clima
Prin poziția geografică, acest masiv se află la
contactul a două arii de influență: baltică și oceanică, cu
diferențieri între versanții nordici și cei sudici. Regimul și
repartiția elementelor climatice sunt supuse etajării
determinate de diferența de altitudine între cota
maximă de 2303m (Vf. Pietrosu) și zonele periferice
parcului, situate la circa 700 m altitudine.
Temperatura medie anuală a aerului scade odată cu
altitudinea, fiind de 7-80 C la poalele muntelui, respectiv
negativă (-1,50 C) la înălțimi de peste 2.200 m. În luna
ianuarie temperatura medie a aerului este de -30 C la
altitudini mici și -90 C în zona somitală. În luna iulie
temperatura medie a aerului variază între 70 C (în zona
crestei) și 180 C (la baza munților).
Precipitațiile depășesc valoarea de 1.200-1.300
mm/an.
Hidrologie
Munții Rodnei, prin masivitatea lor constituie un nod
hidrografic, drenajul realizându-se spre patru colectori principali:
Bistrița Aurie, Someșul Mare, Vișeu și Iza.
Lacurile constituie unul dintre elementele peisagistice
caracteristice acestor munți, fiind situate la altitudinea de 1800-
1950 m. Genetic se încadrează în categoria lacurilor glaciare
cantonate în circurile sau văile foștilor ghețari cuaternari.
Sub limita crestei principale există circa 23 lacuri glaciare dintre
care amintim: Iezerul Pietrosului, Tăurile Buhăescului, Lala Mare,
Lala Mica și Lacul Știol.

Cascada Cailor
si
Lacul glaciar Iezer
Geomorfologie
Diferența de altitudine de mai mult de 1600 m
(între 600 m și 2303 m) denotă existența unor condiții și
forme variate.
Munții Rodnei se remarcă prin înălțime și
masivitate, caracteristici determinate în primul rând de
constituția geologică. Trecând de 2200 m (Vf. Inau -
2279 m, Vf. Inaut - 2222 m, Vf. Buhăescu Mare - 2257
m, Pietrosu Mare - 2303 m etc.), aceste vârfuri
formează cea mai proeminentă unitate muntoasă din
Carpații Răsăriteni.
Condiţiile de relief, climă şi vegetaţie imprimă
particularităţile solurilor din această zonă. În cadrul
Munţilor Rodnei se disting şapte clase de soluri:
protisoluri, cernisoluri, umbrisoluri, cambisoluri,
luvisoluri, spodisoluri şi histisoluri şi un procent de
1,17% stâncărie.
 Flora
Specii de castan comestibil (părul porcului) sunt "rezidente" ale
rezervației și ale împrejurimilor. Jneapanul, arinul, gușa porumbelului,
garofița rodniana (un unicat la nivel mondial), rugina (denumire dată de
culoarea florii un ruginiu șters) sunt plante specifice parcului.
Un alt lucru remarcabil este prezența arborilor centenari chiar
seculari, exemplare ocrotite de către lege. Rezervația Munții Rodnei
găzduiește câteva exemplare notabile de Ginko Biloba, specie de origine
„Teiul Unirii”
chineza. Un alt arbore naturalizat este Chiparosul de mlaștină, un
exemplar magnific fiind situat în comuna Coltau. si
Cel mai important însă rămâne "Teiul lui Badea Gheorghe" sau Floarea de Colț
"Teiul Unirii" denumire dată de numele marelui revoluționar Gheorghe Pop
de Băsești o specie seculară de o mare importanță istorică.
De asemenea, în perimetrul parcului se întâlnesc și specii ocrotite prin
lege: floarea de colț (Leontopodium alpinum), ghintura galbenă (Gentiana
lutea), Gentiana punctata, angelica (Angelica archangelica), sângele-
voinicului (Nigritella rubra), tisa (Taxus baccata) etc.     
Fauna
Speciile de păsări și animale endemice zonei de biosferă
Munții Rodnei sunt de o diversitate impresionantă. Printre
animalele protejate de către lege se numără: Capra Neagră
specie reintrodusă în rezervația Munții Rodnei după ce se
presupune ca ar fi dispărut, șoarecele de zăpadă și șoarecele
de Tatra(doua rozătoare mici găsite doar în zona Munții
Rodnei), vulturul pleșuv sur, zăganul (care este încă în curs de Cocoşul de munte
reintroducere în rezervație), cocoșul de mesteacăn, stârcul (Tetrao urogallus)
cenușiu. În bazinul hidrografic Vișeu se găsesc veritabile
exemplare de lostriță, clean dungat și chiar broasca țestoasă
de lac. Un amfibian endemic bazinului hidrografic Vișeu este
salamandra carpatică. Printre speciile care după 1989 și-au
mărit efectivele, se află și ursul, capra neagra, râsul, cerbul,
vidra, acvila de stâncă și căpriorul. O specie nou introdusă,
dar foarte bine primită de către ecosistem este bizamul, un
rozător originar din America de Nord, aclimatizat in Europa.
 Râsul (Lynx lynx)
Bibliografie

http://
doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2012/geografie/Simea_Ioana_
RO.pdf
http://www.parcrodna.ro/pagina/geomorfologie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Rodnei
http://www.turismland.ro