LABORATOR1:METODE DE EVALUARE A INTELIGENTEI EMOTIONALE METODA AUTO-EVALURII Anumite teste folosesc metoda auto-evalurii.

Aceast metod este cea mai folosit n msurarea sentimentelor personale. Acestea includ: cldur, empatie, ngrijorare .a. Un exemplu de test de personalitate bazat pe auto-evaluare: eseori mi fac griji fr nici un motiv - Adorm greu noaptea - ! simt deseori deprimat "estele de auto-evaluare se folosesc de zeci de ani i sunt foarte utile. #ns, ca metod de evaluare a inteligen$ei emo$ionale au c%teva minusuri, cum ar fi: este destul de ciudat s $i pui ntrebri legate de propria inteligen$, precum: sunt foarte detept, tiu s rezolv foarte bine probleme, am un vocabular bogat. Acest tip de test ar putea fi foarte bun dac ai dori s afli ce g%ndeti despre inteligen$a ta i ar putea reflecta foarte bine imaginea pe care o ai despre tine, dar nu poate fi folosit pentru a msura abilit$ile. &.'.' "()"( ( A*+,+"A"( Aceste tipuri de teste sunt probabil cele mai potrivite pentru msurarea inteligen$ei emo$ionale a unei persoane. -um se poate determina dac o persoan are sau nu abilit$ile necesare postului vizat. /rin msurarea direct a acestor abilit$i. ac doreti s afli dac o persoan tie s utilizeze calculatorul, l testezi d%ndu-i s efectueze o aplica$ie pe calculator. Un test de abilitate nu ntreab persoana respectiv sau un evaluator extern c%t de bine tie s lucreze la calculator, ci pune efectiv subiectul la treab. !odelul dezvoltat de !a0er i )alove0 al abilit$ilor inteligen$ei emo$ionale definete +( ca un set de competen$e sau abilit$i. Aceste abilit$i pot fi msurate ca orice alt competen$. Un test de msurare a abilit$ilor legate de inteligen$a emo$ional poate cuprinde ntrebri de genul: -%nd un manager d unui angajat un feedbac1 negativ neateptat n fa$a
'

celorlal$i membri din ec2ip, cum se va sim$i, cel mai probabil angajatul respectiv: - 3urios - )uprat - Acceptabil - 3ericit. -are este rspunsul corect n astfel de cazuri. (xist un rspuns corect. (xist trei metode de evaluare folosite n cazul unui astfel de test de abilitate: consens, expert i grup $int. !etoda expert const n folosirea rspunsurilor unor exper$i n domeniul sentimentelor. (i definesc pur i simplu 4rspunsul corect5, baz%ndu-se pe propria analiz referitoare la ntrebrile cuprinse n c2estionar i la rspunsurile posibile. !etoda grupului int se refer la interogarea unor persoane care se confrunt cu o situa$ie specific n legtur cu ceea ce simt. e exemplu, n cazul unui test de abilitate care const n analizarea expresiilor faciale, cel care conduce testul ia o poz a unei anumite persoane i i c2estioneaz pe subiec$i n legtur cu sentimentele pe care le au fa$ de acea expresie 6folosind o scal detaliat de evaluare a emo$iilor7. -ea mai potrivit metod de evaluare n cazul unui test de msurare a abilit$ilor n ceea ce privete inteligen$a emo$ional este metoda consensului. ac oamenii cad de acord c o anumit expresie facial sugereaz team, atunci aceasta va rm%ne ca exprim%nd fric. -onsensul este posibil pentru c emo$iile cuprind informa$ii foarte importante, informa$ii care au c2iar valoare de supravie$uire. up cum indicau cercetrile lui ar8in, exist c2iar un consens al expresiilor emo$ionale ntre diferite specii, care ne permite s recunoatem corect sentimente de team n cazul unui animal sau a unui om. #n urma cercetrilor efectuate de ctre !a0er, -aruso i )alove0 n '999 a rezultat faptul c aceste trei metode - expert, grup int, consens : cad de acord la modul general una cu cealalt. Asta nseamn c exist rspunsuri care sunt mai corecte dec%t altele n cazul unor astfel de teste de abilitate. "estele de abilit$i legate de inteligen$a emo$ional sunt noi. (le aduc informa$ii importante legate de competen$e personale care nu au mai fost definite sau msurate p%n acum.

&

EXEMPLE DE TESTE DE VERIFICARE al NIVELULUI de INTELIGENTA EMOTIONALA 6EQ7 Intel !enta e"#t #nala 6EQ7 desemneaza masura in care simti, comunici si descrii propriile emotii, capacitatea de a le identifica, asuma, gestiona si, nu in ultimul rand, gradul in care le intelegi si inveti din acestea. Un $#e% $ ent & d $at de ntel !enta e"#t #nala iti asigura o mai buna empatie si capacitatea de a adopta rolul de lider. Afla care este nivelul tau de ntel !enta e"#t #nala si cum poti sa il imbunatatesti cu urmatorul te't. 1(TESTUL1 Acest te't de ntel !enta e"#t #nala este compus din doua seturi de intrebari la care se raspunde prin 4da5 sau 4nu5. +. 1( "e simti vinovat daca plangi in public. )( -onsideri ca plansul este un semn de slabiciune. *( -rezi ca barbatii si baietii trebuie incurajati sa isi ascunda lacrimile. +( "e simti jenat daca iti vine sa plangi atunci cand te uiti la un film sau citesti o carte. ,( Ai incerca sa iti ascunzi lacrimile la o inmormantare. -( "i-ai pierde increderea intr-un politician care varsa lacrimi in public. .( -rezi ca lacrimile sunt o exprimare inutila a emotiei. /( +ncerci mereu sa iti ascunzi dezamagirea. 0( "e simti jenat cand vezi barbati plangand. 11( Ai pretinde ca ti-a intrat ceva in oc2i daca incepi sa plangi pe neasteptate. 11( +ncerci mereu sa iti ascunzi furia. ++. 1)( "e gandesti sa planuiesti razbunari impotriva celor care iti provoaca furie.
;

1*( +ti pierzi vreodata controlul. 1+( Ai avut vreodata necazuri pentru ca iti iesi din fire. 1,( -rezi ca iti face bine daca iti exprimi furia. 1-( /ermiti cuiva sa te consoleze daca plangi. 1.( "e enervezi repede. 1/( Atingi persoana iubita cel putin o data pe zi. 10( +ti fac placere exprimarile fizice ale afectiunii. )1( evii vreodata afectuos cand intalnesti bebelusi. )1( Ai sta bucuros mana in mana cu persoana iubita in public. ))( +ti place sa ti se faca masaj. )*( +ti exprimi adesea sentimentele fata de persoanele la care tii. )+( Ai avut vreodata un animal de companie la care tineai foarte mult. ),( +ti place sa fii sarutat si imbratisat de persoana iubita. )-( <azi cu pofta cand te uiti la comedii. ).( +ti misti picioarele in ritmul muzicii cand asculti diverse melodii. )/( (sti, adesea, ultimul care se opreste din aplaudat la concerte, evenimente sportive sau altele de genul. )0( )trigi vreodata incurajari sportivilor sau personajelor de film preferate. *1( /oti sa iti aduci aminte cand ai ras cu adevarat si te-ai simtit bine ultima oara.

)( TESTUL) Alegeti raspunsul care descrie cel mai bine reactia dvs. la urmatoarele scenarii. <aspundeti pe baza a ceea ce ati fi vrut sa faceti in realitate, nu cum credeti dvs. ca trebuie sa fie raspunsul.

1( )unteti intr-un avion care e lovit brusc de turbulenta si incepe sa se balanseze intr-o parte si in alta. -e faceti.

a. -ontinuati sa cititi sau sa va uitati la film dand putina atentie turbulentei. b. eveniti plin de grija fata de pericol urmarind ste8ardesa si citind fisa cu instructiuni in caz de pericol. c. -ate putin din a. si b. d. >-am observat nimic.

)( Ati luat in parc un grup de copii de = ani. ? fetita incepe sa planga deoarece ceilalti nu vor sa joace cu ea. -e faceti. a. >u va amestecati, lasati copiii sa rezolve singuri problema. b. @orbiti cu ea si o ajutati sa gaseasca o modalitate de a-i face pe ceilalti sa se joace cu ea. c. +i spuneti cu o voce blanda sa nu planga. d. +ncercati sa-i distrageti atentia si sa-i aratati cateva lucruri cu care se poate juca.

*( +nc2ipuiti-va ca sunteti student la un colegiu si sperati sa obtineti o nota mare la un concurs, dar ati descoperit ca ati luat o nota proasta la mijlocul semestrului. -e faceti. a. @a faceti un plan special pentru a imbunatati nota, 2otarandu-va sa urmati planul. b. Aotarati sa fiti mai buni in viitor. c. @a spuneti ca nu conteaza mult ce ati facut la curs si va concentrati asupra altor cursuri la care notele dvs. )unt mai mari.
B

d. !ergeti la profesor si incercati sa discutati cu el in scopul obstinerii unei note mai bune.

+( +maginati-va ca sunteti agent de asigurari si telefonati la clienti pentru prospectare. 'B persoane la rand au inc2is telefonul si sunteti descurajat. -e faceti. a. Ajunge pentru astazi : sperand sa aveti mai mult noroc maine. b. (valuati calitatile dvs. care poate submineaza abilitatea de a face vanzari. c. +ncercati ceva nou la urmatorul telefon si incercati sa nu va blocati. d. Casiti altceva de lucru.

,( )unteti managerul unei organizatii care incearca sa incurajeze respectul pentru diversitatea etnica si rasiala. )urprindeti pe cineva spunand un banc rasist. -e faceti. a. >u-l luati in seama : e numai o gluma. b. -2emati persoana in biroul dvs. pentru a o admonesta. c. @orbiti direct si pe loc, spunand ca asemenea glume sunt nepotrivite si nu vor fi tolerate in organizatia dvs. d. +i sugerati persoanei care a spus gluma sa urmeze programul de scolarizare privind diversitatea. -( +ncercati sa calmati un prieten infuriat pe un sofer care i-a taiat calea in mod periculos prin fata. -e faceti.

a. +i spuneti sa uite pentru ca totul e ?E acum si ce s-a intamplat nu e mare lucru. b. /uneti una din casetele lui favorite si incercati sa-l distrati. c. +i dati dreptate considerand la fel ca si el si celalalt sofer s-au dat in spectacol. d. +i relatati ca mai demult vi s-a intamplat si dvs. ceva asemanator si ca v-ati simtit la fel de furios ca si el, dar dupa aceea v-ati dat seama ca dupa stilul in care gonea celalalt sofer va ajunge curand la spitalul de urgenta.

.( vs. si partenerul de viata ati intrat intr-o discutie aprinsa care a escaladat intr-un meci de tipete. )unteti amandoi furiosi si recurgeti la atacuri personale pe care nu le intelegeti si in care nu credeti, dar le continuati. -e faceti. a. ,uati o pauza de &F minute si apoi reluati discutia. b. ?priti cearta in acel moment, taceti, nu conteaza ce spune partenerul dvs. c. )puneti ca va pare rau si ii cereti partenerului sa-si ceara si el iertare. d. @a opriti la un moment, va dunati gandurile,apoi va precizati punctul de vedere asupra problemei.

/( +nc2ipuiti-va ca ati fost numit seful unei ec2ipe noi de lucru care incearca sa gaseasca o solutie creativa la o problema de servici. -are este primul lucru pe care il faceti. a. 3aceti o agenda si alocati timp pentru discutii supra fiecarui aspect al problemei, asa veti realiza cea mai buna folosire a timpului.
G

b.-ereti oamenilor sa-si faca timp pentru a se cunoaste mai bine intre ei. c. +ncepeti prin a solicita fiecarei persoane idei privind rezolvarea problemei, cat timp ideile sunt proaspete. d. +ncepeti printr-o sedinta de Hbrainstorming5 6dezlantuirea ideilor7, incurajand pe fiecare sa spuna ce idee ii vine in minte, indiferent cat de Hfantastica5 este.

3iul dvs. de ; ani este extrem de timid si a fost 2ipersensibil si putin infricosat de locurile si oamenii straini, de cand s-a nascut. -e faceti.
0(

a. Accepati ca are un temperament sfios, timid si cautati modalitati de a-l proteja de situatii care l-ar putea tulbura. b. +l duceti la un psi2iatru pentru copii pentru a-l incuraja. c. +l expuneti cu premeditare la mai multi oameni si locuri straine astfel incat sa-si poata infrange frica. d. Aranjati o serie neintrerupta de experiente competitive dar usor de realizat care-l vor invata ca poate relationa cu oamenii si poate umbla din nou prin locuri noi.

11( -onsiderati ca de mai multi ani ati dorit sa reincepeti sa invatati sa cantati la un intsrument la care ati incercat si in copilarie, iar acum, pentru distractie, v-ati 2otarat in sfarsit sa incepeti din nou. oriti sa va folositi cat mai eficient timpul dvs. -e faceti. a. @a limitati la timpul strict de exercitiu in fiecare zi. b. Alegeti piese muzicale care va solicita mai mult abilitatea 6care vi se par mai grele7.
I

c. (xersati numai cand in mod real aveti dispozitie. d. +ncercati piese care sunt mult peste abilitatile dvs., dar pe care le puteti stapani cu un efort sarguincios.

*( TESTUL* Vede2 3nt&-4n $atal#! de $#"and5 6& n 6#7t5 'a4 de 6e Inte&net 4n #8 e$t 6e $a&e 3l d#& 2 nea65&at9 da&9 de %a6t9 n4 : -l 6e&" te2 ( Ce %a$e2 ; A. #l cumpra$i fr s v pese. *. <enun$a$i la el deocamdat. -. (zita$i dac s-l cumpra$i, dar v spune$i, 4/ot s-l returnez oric%nd.5 )( <n "#d t&a! $ 4n $#6 l 'e 3nea$5 d n $a4=a 4ne >4$5& 7 "#a&e( Ca&e e'te 6& "a d4"nea:#a't&5 &ea$2 e 3n %a2a a$e'te 7t & ; A. 4-alitatea jucriilor este aa sczut n zilele noastre. /ariez c era fcut n -2ina.5 *. 4-e-o fi fost n capul prin$ilor.5 -. 5-e tragedie teribil pentru acei prin$iJ5 *( V5 !5nd 2 $5 a:e2 ne:# e de $e:a9 da& 6e'te $5te:a = le( Ce %a$e2 ; A. !erge$i ct mai repede s lua$i. *. a$i telefon la magazin i ruga$i s v pstreze obiectul respectiv. -. !erge$i la magazin peste c%teva zile c%nd v este convenabil.
9

+ Vede2 # 7t &e $a&e 64ne 6e $ ne:a 3nt&-# l4" n5 6&#a't5(P#ate % :#&8a de'6&e 4n 'ta& &#$? 85n4 t a % 8eat 3nt&-# $4&'5 ae& an5 t&an'atlant $5( C4" &ea$2 #na2 ; A. @ spune$i: 4>u iese fum fr foc5. *. Atepta$i p%n ce se afl mai multe lucruri. -. -rede$i cel mai ru lucru despre persoan. ,( <n t "64l 4ne 7ed n2e a:e2 #$ea&t5 $4 $ ne:a( D465 a$eea9 '4nte2 '465&at( Ce %a$e2 ; A. "elefona$i imediat persoanei i lmuri$i problema d%nd lucrurile pe fat. *. @a exprima$i n scris motivul suprrii. -. Atepta$i p%n la prima nt%nlire cu persoana i lmuri$i problema discut%nd pe fa$. -( O 6e&'#an5 648l $5 6e $a&e n4 # ' "6at =a2 %a$e $e:a $e # 64ne 3nt&-# l4" n5 84n5( C4" &ea$2 #na2 ; A. @ spune$i: 5) vedem ce se nt%mpl5. *. @a spune$i c este o strlucire efemer. -. Admite$i fa$ de dumneavoastr niv c sunte$i plcut impresionat.

'F