Murgulet Madalina Calasa a XII-a E

INSTAURAREA COMUNISMULUI IN ROMANIA

O dictatura absolut inumana
In Romania esecul comunismului a fost cel mai socant, dezastrul economic cel mai adanc si conditiile de trai cele mai inumane. Natura eratica a procesului luarii deciziilor, gustul pentru proiecte economice grandioase si adularea deliranta a conducatorului si a ideilor lui irationale au sfarsit prin a impinge tara la dezastru si au nascut o societate monstruoasa, in care supunerea si frica au luat locul demnitatii, iar minciuna pe al adevarului. Umilinta, lipsurile si opresiunea s-au adunat, fara ca un sfarsit, oricare ar fi fost el, sa fie intrevazut. Cu timpul, in Occident se punea, din ce in ce mai insistent, o intrebare: Care este punctul limita ! "e la oameni de rand la e#perti, toti se intrebau cata suferinta vor mai indura romanii pana sa se revolte si sa se elibereze. Nimeni nu putea da un raspuns. "e multe ori se credea ca oamenii au a$uns la limita suportabilului, dar curand incepea sa para ca o asemenea limita nu e#ista. %oata lumea era surprinsa aparenta inertie si pasivitate a romanilor, un palid raspuns gasinduse in istoria, psi&ologia sociala sau realitatea dura a vietii cotidiene a natiunii. In anii '( si )( s-au facut eforturi intelectuale de a se gasi particularitatea regimului Ceausescu. *entru unii, era +talinism primitiv. ,ltii adaugau o tenta de traditie bizantina la totalitarismul communist classic, iar o a treia categorie vorbea de o societate - erzats, de pseudo-orice, inclusive un pseudo-neo stalinism . .

Inceputul dominatiei comuniste

*reponderenta sovietica s-a manifestat imediat dupa /0 august .122, cand delegatia romana s-a deplasat la 3oscova pentru a semna Conventia de armistitiu cu Natiunile Unite. *.C.R. a actionat penrtu crearea unui sistem de aliante a fortelor de stanga si la ordinul 3oscovei, comunistii au sporit starea de confuzie, pentru a a$unge la putere. 4a Conferinta de la 3oscova din 1 octombrie .122 +talin si C&urc&ill au impartit 5alcanii iar sfera de influenta sovietica in Romania era de 1(6. *.C.R.a iesit din 5locul National "emocrat 75.N.".8 si din guvern si impreuna cu *.+.". si alte grupari fidele comunismului au format 9rontul National "emocratic 79.N.".8 . Iar in nordul %ransilvaniei, U.R.+.+. a instituit un regim de ocupatie militara. *.C.R. a atras in 9.N.". si grupari desprinse din partidele istorice precum cea national-taranista condusa de ,nton ,le#andru si cea liberala condusa de :&. %atarescu. In ianuarie .12; :&eorg&idiu "e$ si ,na *au<er au fost c&emati la 3oscova= ultima etapa a fost organizarea unor demonstratii pentru demiterea guvnului Radescu. 4a /2 februarie .12; au avut loc mari demonstratii in 5ucuresti, soldate cu morti si raniti iar la /) februarie .12; ,.>. ?asins<i, ad$unctul ministrului de e#terne sovietic, a cerut regelui sa numeasca un nou govern condus de *etru :roza. In guven au intrat si :&. %atarescu impreuna cu ,. ,le#andrescu. 4a 1 martie .12; nordul %ransilvaniei a intrat sub controlul administratiei romanesti si pentru a atrage simpatia tarainilor, *. :roza a infaptuit la /0 martie .12; reforma agrara pentru ca in .121 sa declanseze campania de colectivizare. Regele 3i&ai a cerut demisia lui :roza si a declansat greva regala!. ,ceasta s-a sfarsit prin includerea in govern a doi reprezentanti de la *.N.4. si *.N.%. iar :roza a epurat aparatul de stat, a creat lagare de detinuti, a suprimat ziarele de opozitie, a infiintat sovromurile si tribunalele populare si a anuntat alegeri libere.
.

,mple analize ale regimului Ceausescu- %rond :ilberg-Nationalism and communism in Romania:%&e rise and fall of Ceausescu@s personal dictators&ip!, 4Anne Rienner Nicolae Ceausescu: a studA in political leaders&ip,!, "aniel Nelson Romania in t&e )(s!.

*entru intimidarea opozitiei guvernul a trecut la arestari in randul acesteia si i-a fost obstructionata campania electorala. ,rmata sovietica, politia si $andarmeria comunista i-au spri$init pe comunisti. Blectoratul a votat pentru partidele istorice insa comunistii au falsificat rezultatul alegerilor, au iesit invingatori, reprezentantii puterilor occidentale acreditati la 5ucuresti ne spri$inind fortele democratice sip e regale 3i&ai. *e .( februarie .12' Romania a semnat %ratatul de *ace cu Natiunile Unite. "upa aceea comunistii au trecut la un alt val de arestari: actiunea de la %amadau a vizat compromitere *.N.%.= partidele politice au fost interzise si opozitia lic&idata. In noiembrie .12' au fost inlaturati liberalii din govern iar *.C.R. a ramas partid unic. Regele 3i&ai I a fost invitat la ceremonia casatoriei principesei Blisabeta la 4ondra, aici a avut convorbiri cu diferiti oameni politici care l-au sfatuit san u se mai intoarca in tara insa el s-a intors. *e 0( decembrie .12' :&eorg&idiu "e$ si *etru :roza i-au cerut regelui 3i&ai sa abdice. Ultimul obstacol in calea comunizarii a fost inlaturat, in aceeasi zi proclamandu-se Republica.

Perioada stalinista. Regimul lui Gh. Gheorghidiu Dej

*roclamarea Republicii in .12' a desc&is calea crearii statutului totalitar, care s-a bazat pe un partid unic, pe centralizarea economiei, pe suprematia politiei secrete. In februarie .12) s-a infiintat *.3.R., condos de :&. :&eorg&idiu "e$, urmat de ,na *au<er si ?asile 4uca. %ot in .12) a fost adoptata si prima Constitutie comunista care a imitate-o pe cea sovietica din .10C. Organul legislative supreme era 3area ,dunare Nationala. Intreaga putere politica a apartinut partidului unic care a fost spri$init de politia politica. 9ostii demnitari au fost e#terminate si inc&isi in lagare de munca 7+ig&et, Rm. +arat, :&erla, *itesti,,iud8: la *itesti au fost reeducati! intre .12) si .1;/ tineri7elevi, studenti8, la canalul "unare-3area Neagra au fost inc&isi )(((( de oameni, multi murind din cauza conditiilior in&umane. :&eorg&idiu "e$ si-a indepartat toti rivalii, in .1;2 lic&idandu-l pe 4ucretiu *atrascanu. +talinismul economic a cuprins: nationalizarea intreprinderilor, etalizarea bancilor, colectivizarea agriculturii. In industrie s-au aplicat planurile cincinale, ele stabilind ritmuri inalte de dezvoltare, necolerate cu resursele tarii. Colectivizarea s-a terminat in .1C/ cuprinzand 1C6 din terenurile arabile ale tarii. )(((( de tarani care au refuzat sa se inscrie in C.,.*.-uri au fost arestati. *rin atalizarea 5ancii Nationale a intrat in mana comunistilor cea mai importanta banca romaneasca. *e plan cultural au fost rupte relatiile cu Occidentul si s-a adoptat modelul sovietic: proletculturismul. In .12) a fost adoptata 4egea invatamantului iar religia ca obiect de studio a fost inlocuita cu istoria *artidului Comunist al Uniunii +ovietice si cu geografia U.R.+.+.. *rofesorii care nu au acceptat au fost e#clusi din invatatmant. +-a introdus cenzura= 5iserica a fost subordonata autoritatilor comuniste iar biserica grecoDcatolica a fost silita sa se uneasca cu cea ortodo#a. In plan politic Romania a intrat in C.,.B.R. in .121 iar in .1;; a intrat in pactul de la ?arsovia. In anul .1;0 a murit +talin iar in .1;C a avut loc revolutia anticomunista din Ungaria. In .1;) trupele sovietice s-au retras din Romania si aceasta a inceput sa se distanteze de U.R.+.+. dar nu a abandonat modelul soviatic. Comertul romanesc a inceput sa se reorienteze catre Occident. Romania nu a acceptat panul ?alev! care dorea sa faca din Romania o zona agricola in interiorul U.R.+.+. si a reluat relatiile cu Iugoslavia, de care se indepartase dupa ce caonducatorul acesteia, %ito, s-a desprins de 3oscova. In .1C2 a fost lansata o declaratie care proclama egaliatatea tuturor partidelor comuniste insa cu toate incercarile de reforma regimul "e$ nu poate fi absolvit de crimele comise impotriva opozantilor.

Regimul nationalist-comunist Nicolae Ceausescu

3oartea lui :&eorg&iu-"e$ a pus problema succesiunii sale En conducerea *.3.R. ,tunci, Feducat! EncG din .1;/ pentru a Fslu$i! politica comunistG, Nicolae CeauHescu vine la putere. Cu toate cG acesta beneficiase de politica de destindere a lui "e$, CeauHescu a atacat ve&ement pe fostul conducGtor, proclamIndu-se desc&izGtorul marii politici. Prima etapa a regimului ceauHist s-a desfGHurat Entre anii .1C;-.1'.. *rincipalii factori au fost : adoptarea unei noi Constitutii, redenumirea tarii in Republica +ocialista Romania si sc&imbarea denumirii *.3.R. in *artidul Comunist Roman7*.C.3.8.

%oate promisiunile cu caracter populist fGcute de cGtre CeauHescu, i-au EntGrit poziJia. 4a acea vreme, noul lider nu urma numai cIHtigarea simpatiei faJG de popor ci Hi pe cea a Occidentului. *rin aceastG politicG a sa, CeauHescu a reuHit sG cIHtige Hi simpatia poporului. RealizGrilor din aceastG etapG li s-a adGugat momentul din .1C), care s-a dovedit a fi decisiv pentru propulsarea lui CeauHescu in politica internaJionalG. 4a un momentdat FtovarGHul! CeauHescu a atacat verbal U.R.+.+. "in acel moment prestigiul lui CeauHescu a crescut imens. Repetatele vizite En strGinGtate ale FtovarGHului! au amplificat rolul RomIniei pe plan internaJional. A doua etap a regimului CeauHist s-a desfGHurat Entre anii .1'.-.1)(. ,ceastG etapG a avut ca punct de pornire vizitele lui CeauHescu En C&ina Hi En Coreea de Nord. "in .1'/, acesta Encepe sa-si punG rudele En posturi importante En partid Hi En sistemul organelor de stat. Kn .1'0 soJia sa, Blena, este promovatG En Comitetul B#ecutiv al *.C.R. Kn .1'2 CeauHescu devine preHedinte al republicii. %ot En anii @'( dictatorul nostru a luat o serie de decizii economice greHite, FpregGtind! astfel criza economicG din anii @)(. Cea de-a treia etap a regimului CeauHist s-a desfGHurat Entre anii .1)(-.1)'. "upG .1)( starea de crizG a RomIniei a devenit evidentG. Kn aceastG perioadG Jara noastrG avea nevoie de materii prime din strGinGtate. %ot En aceastG perioadG de crizG s-au Enregistrat Emprumuturi imense din strGinGtate. 3a$oritatea statisticilor erau falsificate pentru a acoperi o economie falimentarG. ,tunci poporul romIn era folosit tot mai mult ca o armG de propagandG a regimului CeauHist . Ultima etap Hi anume sfIrHitul regimului CeauHist a avut loc Entre anii .1)'-.1)1. Kn aceHti doi ani dictatorul pierduse total spri$inul populaJiei. "ornic de a modifica fizionomia oraHelor, regimul a Enceput o serie de demolGri ale construcJiilor vec&i. ,Hadar la /. septembrie .1)), CeauHescu a organizat un miting pentru a e#plica populaJiei de ce politica sa este cea mai bunG. KnsG, EntIlnirea nu a mers aHa cum s-a aHteptat. 3ulJimea a Enceput sG-l &uiduie pe dictator, dupG care mulJimea a pGtruns En Comitetul Central, %eleviziunea Hi Radioul, anunJInd poporul cG CeauHescu a fugit. Kn cele din urmG CeauHescu a fost prins la %IrgoviHte pe data de /; decembrie. "upG ce au fost $udecaJi, Blena Hi Nicolae CeauHescu au fost e#ecutaJi.

Optiuni ce au dus la dezastru

Regimul Nicolae Ceausescu a infaptuit o politica economica menita sa industrializeze Romania intr-un timp scurt, fara nici o preocupare pentru nevoile reale ale tarii sau sacrificiile umane. ,sa numita rata a acumularii 7procentul din venitul national reinvetit in economie8 era mentinuta constant la un nivel e#cesi de ridicat, de aproape 0(6, pentru a pastra un ritm inalt de crestere economica. *rioritatile si obiectivele economice erau stabilite arbitrar, avand la baza mai degraba inclinatiile si preferintele personale ae conducatorului si ale sotiei sale. Obsesia stalinista a dictatorului privind industria grea ca obiectiv prioritar l-a facut sa dezvolte cu orice prLt o uriasa industrie siderurgica si metalurgica. ?eleitatile stiintifice de c&emist ale Blenei Ceausescu au dat nastre unei vaste industrii pentroc&imice. ,ceste ramuri au devenit pivotii economiei romanesti.,mbele optiuni s-au devenit irationale, si pe deasupra, foarte costisitoare. /

*ricipala eroare economica a acestor optiuni consta in aceea ca ele ignorau total lipsa de materii prime si resurse energetice a Romaniei. "esi era bogata in resurse naturale, tocmai pentru industriile care erau prioritare lui Ceausescu Romania avea prea putina materie prima. In consecinta, toate materiile prime, sau cea mai mare parte a lor, ca si energia utilizata proveneau din import.. +pre e#emplu , in .1)), importurile de minereu de fier se marisera de /( de ori fata de punctul .1C(. *arado#ul era ca acele industrii care se bazau pe materie prima si energie din import nu prea reuseau sa-si desfaca produsele pe piata mondiala. In .1)) 7an pentru care datele sunt mai mult sau mai putin corecte8, numai .(,/6 din productia de otel o reprezenta otelul inalt aliat, cu o sansa de a se vinde pe piata mondiala saturata. In ansamblu, industria grea nu era capabila sa aduca suficienta valuta straina nici macar pentru a a coperi costurile materiilor prime si ale energiei importate pe care le utiliza. *entru a compensa acest deficit, regimul sporea constant e#porturile de alimente si bunuri de larg consum, adica e#act de ceea ce romanii aveau nevoie. Industriile prioritare erau si energofage, spre e#emplu combinatul de aluminiu de la +latina consuma, in .1)1 electricitate ec&ivalenta cu consumul casnic al intregii populatii din Romania.
/ +tudiu detaliat al politicii ceausiste ?lad :eorgescu Romania-2( ani 7.122-.1)28! 7publicata la NeM Nor<!

Lipsurile
In timp ce se faceau investitii enorme in aceste obiective prioritare si in constructii megalomane, regimul negli$a alte industrii, pentru care e#istau rezerve corespunzatoare de materii prime auto&tone. "in granarul Buropei!, Romania a devenit cutia milei!. Industrializarea obsesiva a avut doua efecte devastatoare asupra agriculturii. Intai, ea a privat productia agricola de investitiile indispensabile in masini, irigatii, ameliorari funciare si ingrasaminte, si apoi, a depopulat satele. Cel de-al doilea efect a luat proportii dramatice, lasand munca campului in principal in seama femeilor si a batranilor. 3ai mult, intr-o vreme cand alte tari comuniste liberalizau legile cu privire la proprietatea funciara si slabeau controlul statului asupra proprietatii agricole, Ceausescu reintroducea in .1)0 cotele obligatorii catre stat, iar in .1)C decreta ca toate terenurile agricole erau proprietate de stat data in folosinta temporara numai gospodariilor agricole de stat si cooperatiste sau taranilor individuali. Imi#tiunea si $aful statului erau de$a strigatoare la cer, suprimand orice motivatie ca taranul sa munceasca mai bine sau sa produca mai mult. Bfectele au fost cumplite. *roductivitatea agricola era una din cele mai scazute din Buropa. +e comiteau e#agerari aberante cand se reportau recolte record de cereale, spre e#emplu, in .1)1, Ceausescu a anuntat ca recolta de grau atingea C( ((( ((( tone cand, de fapt, ea se situa sub .' ((( ((( tone. In .1)1 de fapt, recolta de porumb la &ectar era doar o fractiune din a celorlalte tari, fie ele si comuniste: 006 din recolta Italiei sau a :ermaniei occidentale, 2; 6 din cea a Ungariei. Recolta de grau era mai putin de ;;6 din cea a :ermaniei si a 9rantei. ,ceeasi soarta a avut-o si productia de lapte. In .1)), productia pe locuitor a industriei alimentare era: carne 0',/ <g, branza- 0,/ <g, unt- .,' <g, ulei comestibil-.2,/ <g. C&iar si aceste resurse atat de limitate ar fi putut asigura o &rana saracacioasa, dar acceptabila pentru populatie, daca nu s-ar fi e#portat frenetic alimente in sc&imbul valutei forte sau al energiei. "ecizia lui Ceausescu de a ac&ita datoria e#terna de ./ mld O a Romaniei in numai cativa ani insemna, pactic, ca orice putea fi vandut peste &otare pentru valuta forte. *rodusele alimentare si bunurile de consum erau printre articolele cel mai usor de vandut. "esi nu sunt inca disponibile date demne de incredere, din care sa rezulte cat de mult s-a e#portat in realitate, e#ista numeroase dovezi ale penuriei insuporabile de produse alimentare de baza, ma$oritatea rationalizate, si ale malnutritiei, in special in randul copiilor. In.1)/, regimul, intrecand orice masura, a acuzat largi categorii ale populatiei ca se supraalimenteaza si, in consecinta, a instituit o Comisie pentru ,limentatia Rationala, care sa supraveg&eze punerea in aplicare unui *rogram de ,limentatie +tiintifica. :oana febrila dupa mancare devenise principala a ma$oritatii populatiei tarii, care nu-si avea egal decat poate in suferinta provocata de frig, iarna. In conditiile in care aproape intreaga energie de productie interna sau importata era ing&itita de industria grea, consumul privat fusese redus la o cantitate negli$abila. +-a decretat ca temperatura din locuintele oamenilor de rand nu putea depasi iarna .) grade Celsius. 3a#imum permis pentru iluminatul unei camere era un bec de 2( Mati.

Etiopia Europei
:randomania cuplului prezidential a condus la incercarea de a mari substantial populatia Romaniei prin ceea ce a fost, probabil, cea mai abominabila politica a natalitatii din lume. 4a Congresul partidului din .1)2, Ceausescu a stabilit ca obiectiv cresterea populatiei Romaniei de la apro#imativ /0 mil la 0( mil pana in anul /(((. *e langa interzicerea anticonceptionalelor si a avorturilor, regimul a instaurat pentru toate femeile salariate de varsta productiva controale ginecologice, pentru a se putea constata daca o femeie e gravida si pentru a o forta sa duca sarcina pana la capat. Rezultatul a fost o crestere tragica a mortalitatii in randul femeilor, de la )C decese materne la .(( ((( copii nascuti vii in .1CC la .;( in .1)2, )26 din acestea fiind atribuite unor avorturi practicate ilegal. 0 %oate aceste masuri, ca si durele pedepse pentru incalcarea lor, au fost luate intr-o vreme cand oamenii pur si simplu nu puteau sa-si &raneasca copiii sau sa le asigure o locuinta adecvata. 3ulti copii mureau in spitale la scurt timp dupa nastere din cauza lipsei de igiena, caldura si medicamente. In .1)1 mortalitatea infantile era de 0 ori mai mare decat in +U,. Numerosi copii erau abandonati in orfelinate mizere si supraaglomerate, numite de Pas&ington *ost magazii de copii!. Intr-o relatare din Romania, 3arA 5attiata cita surse romanesti ce estimau numarul copiilor din aceste orfelinate intre .; ((( si 2( (((. Conditiile din asemenea case de copii au fost descrise de un medic francez ca ceva intre ,usc&Mitz si Qampuc&ea!. 4a finele deceniului 1 Romania se afla pe ultimile locuri din Buropa la aproape toti indicatorii: sanatate, conditii de locuit,puritatea aerului, accesul la radio si tv, servicii, educatie, transport etc. Ba a fost supranumita Btiopia Buropei!. Romanii traiau un cosmar pe care erau fortati sa-l numeasca Bpoca de aur!, sub indrumarea! geniului
0 *rofesorul ?ladimir %rebici nota ca in timpul iernii grele a anului .1); rata mortalitatii a crescut cu //6 in comparative cu rata normala, lucru ce s-a soldat cu .) ((( decese in plus.

Carpatilor! si al marii savante de renume mondial!. ,ceste colosale minciuni erau insotite permanent de mii de altele, intr-un cor de nebunie colectiva simulata. %ed Qoppel a folosit o metafora e#trem de sugestiva spunand ca Romania era o casa de nebuni in care dementi conduceau azilul, iar internatii erau pedepsiti pentru a fi intregi la minte! 2. +i efectiv oamenii erau pedepsiti pentru ca refuzau sa $oace scenaiul dementilor!. Oamenii erau amentintati, corupti, striviti psi&ologic de acest regim. ,mploarea coruptiei si a vanzarii sufletelor in sc&imbul unei sanse ceva mai mari la supravietuire in lupta cu frigul si foamea isi gasea e#presia in coopeararea pe care multi romani o ofereau, cel mai adesea ca informatori ai omniprezentei +ecuritati. +e spune ca unul din 2 sau c&iar din trei romani era informatori , estimare ce nu a fost dovedita, dar nici contestata.

Mixtura letala de frica si manipulare

In primul rand, +ecuritatea manipula intreaga populatie prin infiltrari perfide sau prin represiuni dure, violente. "e asemenea, structura tentaculara, mafiota a puterii, in care marea familie a dictatorului si a sotiei sale detinea functiile de comanda, facea imposibila orice rezistenta la nivelul sistemului. O alta impre$urare unica in felul ei e insasi clasa muncitoare, mult mai tanara ca in alte tari. Ba cuprinde un procent de tarani stramutati la oras, care si-au pierdut valorile satului, dar nu au asimilat modul de a gandi al oraseanului. ,cest segment era atat de vulnerabil, incat putea fi foarte usor indus in eroare si manipulat. "e asemenea, el putea fi foarte greu abordat de oamenii desc&isi spre reforme, mai ales de intelectuali. Intelectualii romani sunt adesea acuzati de elitism sau blamati cel putin pentru lipsa de comunicare cu muncitorii ce friza dispretul. Indiferent daca acuzatia este adevarata sau nu, fapt este ca in Romania n-a e#istat un +olidarnosc sau un 9orum Civic. In sc&imb, e#istau frictiuni si animozitati sociale si nationale, intretinute cu perfidie. "iversiunea nationalista avea mare success in orice directie se indrepta. 9lagelul antisemitismului a fost reactivate, incomodat putin de dimensiunile reduse ale tintei 7o pupulatie evreiasca redusa de emigrare la numai /( ((( de la cei 2(( ((( de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial8, dar foarte eficace. Ura impotriva ungurilor s-a dovedit e#treme de utila. In fine, sentimentele antirusesti au fost abil puse in valoare c&iar de la inceput de Ceausescu , care si-a construit reputatia de lider nationalist si independent tocmai prin ostilitatea afisata fata de 3oscova ;, atitudine ce i-a folosit atat pe planintern cat si international. ,cest lucru i-a permis lui Ceausescu sa transforme Romania in mosia lui proprie. Occidentul poarta probabil o anume raspundere, pe care ar trebui sa o recunoasca si s a si-o assume, de a se fi lasat dus de nas de Ceausescu pentru atata vreme si cu un folos atat de mic. ,tutudinea ec&ivoca a ,pusului fata de Ceausescu a constituit, se pare, un factor in&ibant petru o potentiala opozitie. ,cesta este un punct de vedere legitim si poate c&iar $ustificat,desi el pare adesea o tentative de a muta in e#terior vina!. In cele din urma, Occidentul si-a racit atitudinea fata de Ceausescu si l-a plasat intr-un soi de carantina diplomatica in cea de-a doua $umatate a anilor )(. %otusi, +U, au continuat pana in .1)) sa acorde Romaniei clauza natiunii celei mai favorizate. In .1)), Romania era izolata atat in vest, cat si in est, iar inspaimantaoarea ei performanta in domeniul drepturilor omului era denuntata la scara universala. Riposta lui Ceausescu a fost de a deveni sabotorul procesului Relsin<i, proces care cunoscuse o puternica accelerare in )1. Rolul pe care l-a $ucat l-a consacrat definitiv ca un paria al comunitatii statelor europene, un fapt care la randul sau a incura$at considerabil opozitia interna din Romania. Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

2 Raportul autorului pentru ,5 NeMs / aprilie .11( ; ,urel 5raun *olitica romana e#terna incepand cu .1C;:limitele politice si militare ale autonomiei!