Imperiul Bizantin sub urmasii lui Mihail al VIII-lea.

Primele conflicte cu turcii otomani Odata cu moartea lui Mihail al VIII-lea in 1282, a inceput practic declinul Imperiului bizantin. Procesul a avut la baza cauze multiple: incapacitatea urmasilor lui Mihail al VIII-lea de a estiona corespunzator situatiile de criza, structura socialasi economica !ra ila a societatii bizantine, patrunderea pro esiva a enovezilor si venetienilor pe pietele interne bizantine. "ub urmasul sau, #ndronic al II-lea $1282-1%28& asistam la inmultirea problemelor interne. 'riza !inanciara l-a obli at sa renunte la intretinerea !lotei si sa lase apararea maritima pe seama enovezilor, lucru care se va dovedi a !i o mare reseala: Imperiul bizantin depindea din punct de vedere economic si militar de enovezi. #ndronic al II-lea a limitat si e!ectivele armatei terestre, neputand rezista turcilor. Pe plan reli ios, el a avut o atitudine di!erita !ata de cea a tatalui sau, !iind un adversar al unirii de la ()ondin 12*+. In acest sens l-a inlocuit pe patriarhul Ioan Ve,,os cu Iosi!, iar inaltii !unctionari care acceptau unirea erau scosi din !unctie. O masura importanta luata de #ndronic a vizat statutul Muntelui #thos, prin hrisovul din 12-1 el trecand manastirile sub autoritatea directa a patriarhului. Protosul "!antului Munte, care din vremea lui #le.ios I 'omnenul era con!irmat de imparat, acum era recunoscut de patriarh. /e asemenea, sub #ndronic al II-lea a !ost alcatuita o noua 0otitia episcopatum, care trebuia sa corespunda noilor cerinte ale timpului, !iind mentionate in aceasta lista Mitropolia Vicinei si episcopia Vlahilor. In mod !iresc, slabiciunile de pe plan intern au condus la o politica e.terna modesta, in care sa cautat asi urarea linistii prin tratative de pace cu popoarele din 0ord, "ud, 1st si Vest. 'u toate acestea, imparatul #ndronic al II-lea a comis o rava reseala prin amestecul sau in con!lictul dintre venetieni si enovezi din anul 12-+. Initial, bizantini au !ost alaturi de enovezi, !apt care a condus la un co!lict deschis cu venetienii, din care au casti at cei din urma, iar pacea din 1%22 era de!avorabila bizantinilor. (a randul lor turcii reusisera ca pana la 1%22 sa cucereasca intrea a #sie Micasi sa controleze mai multe orase. Instalarea lor in 3itinia, lan a 'onstantinopol le-a permis sa patrunda mai usor in Peninsula 3alcanica. Pentru a !ace !ata acestui rav pericol, #ndronic al II-lea a recurs la mercenari, permitand trecerea in Imperiu a cca. 14.222 de alani, care urmau sa lupte cu turcii. 'u toate acestea, bizantinii au !ost in!ranti, iar #ndronic al II-lea a cerut de data aceasta a5utor catalanilor, condusi de 6o er 7lor. #cesta poseda o armata de 4.822 de soldati catalani si %4 de corabii, care se an a5asera impotriva turcilor cu conditia ca 6o er 7lor sa primeasca titlul de mare duce $comandant al armatei bizantine&. In 1%2+ catalanii au pornit o ampla campanie impotriva turcilor, incheiata cu eliberarea unor re iuni din 7ri ia. /upa aceasta data apar neintele eri intre bizantini si catalani, iar dupa uciderea lui 6o er 7lor din 1%28, intr-un complot or anizat de !iul lui #ndronic al II-lea, Mihail al I9-lea, se a5un e la 5a!uri in :hesalia, Macedonia, :racia si Muntele #thos. 'atalanii nu au reusit sa cucereasca :esalonicul indreptandu-se catre ducatul #tenei unde i-au alun at pe !rancezi. :imp de *2 de ani #tena si :eba au trecut de sub dominatia !ranceza sub cea a catalanilor. #ceste cateva date ne arata cat de !ra il devenise Imperiul bizantin in Peninsula 3alcanica, situatie a ravata ulterior de razboaiele civile dintre #ndronic al II-lea si nepotul sau #ndronic al III-lea. 6azboaiele interne dintre cei doi au tulburat viata bizantina in al treilea deceniu al secolului al 9IV-lea. 1ra practic inceputul unei perioade de lupte civile care vor continua si in deceniul al cincilea al secolului al 9IV-lea, contribuind la deza re area Imperiului bizantin, la slabirea !ortelor sale. Motivele acestui con!lict de !amilie erau de natura personala, dominate mai ales de comportamentul imprudent al nepotului. Printre partizanii lui #ndronic al II-lea s-a a!lat si viitorul imparat Ioan al VI-lea 'antacuzino+41. 'on!lictul s-a incheiat in 1%28 cu in!ran erea si inlaturarea de pe tron a lui #ndronic al II-lea. In #sia Mica, turcii au !acut pro rese notabile, cucerind rand pe rand 3rusa in 1%24, 0iceea in 1%2- si 0icomidia in 1%%*. (a moartea lui #ndronic al III-lea in 1%+1, ei devenisera practic stapanii #siei Mici si !aceau dese incursiuni in :racia. #semenea sarbilor ei au pro!itat sub domnia lui Ioan al V-lea $1%+1-1%-1&

de luptele interne ale 3izantului: Ioan 'antacuzino care-si casatorise !ata cu sultanul Or,han conta pe a5utorul turcilor in vederea obtinerii tronului, permitand instalarea acestora in :racia si o!erindu-le un loc pe malul european al /ardanelelor. /in acest moment turcii nu au incetat sa intervina in problemele interne ale Imperiului. 1i si-au consolidat pozitia in re iunea ;allipoli, punct de plecare spre 3alcani. Murad I a cucerit :racia, 7ilipopoli, #drianopole, unde practic isi instaleazasi capitala ca semn distinct al ambitiilor lor europene. In !ata acestui pericol, Ioan al V-lea a incercat o oarecare apropiere de Occident: el se deplaseaza la 6oma in 1%4-, acceptand o marturisire de credinta con!orma cu do ma catolica, in care il recunostea pe papa drept conducatorul crestinatatii. #cest acord a ramas la !el de lipsit de perspective precum cel de la ()on, dar la intoarcere el a trecut pe la Venetia, unde a !ost retinut ca debitor insolvabil. Ioan al V-lea este in cele din urma eliberat contra sumei datorate de catre !iul sau, Manuel. :urcii si-au continuat o!ensiva, zdrobind Imperiul sirb in batalia de la <ossovo din 1%8- si trecandu-i pe bul ari sub dominatie.