Tema 9. Gestiunea activitii creditare (curs 4 ore) 1. 2. 3. 4. .

Politica de creditare ca element de gestiune a activitii de credit Gestiunea calitii portofoliului de credit Formarea dobnzilor la credit Gestiunea riscului de creditare !naliza credibilitii clientului 1. Politica de creditare ca element de gestiune a activitii de credit Politica de creditare poate fi privat sub 2 aspecte" 1. #a nivel macroeconomic ea reprezint politica promovat de $% &ntr'o ar care urmre(te asigurarea unui ec)ilibru economic prin intermediul creditului (i a instrumentelor specifice lui. #a modelul general stabilirea direciilor prioritare de creditare* formele creditelor specifice pentru o ar dat.&n acest conte+t promovarea politicii de creditare banca la modul paticular form&ndu'(i politica de credit individual. 2. ,ub aspect microeconomic politica de credit reprezint strategia (i tactica bncii n domeniul Politica creditar reprezint un element din strategia general de dezvoltare a bncii. -a cuprinde elemente eseniale cu privire la tipurile de credit acordate de banca dat* modul de selectare a acestor credite (i gestiunea lor &n scopul asigurrii profitabilitii (i stabilitii bncii. -lementele politicii rezonabile de creditare" 1. 2. 3. 4. . 5. 6. 7. 8. ,copul* ree(ind din care se formeaz portofoliu de credite/ !tribuiile anga0ailor bncii &n vederea elibirrii creditelor/ 1bligaiunile de transmitere a drepturilor (i de acordare a imformaiilor &n vederea gestiunii 2odaliti de colectare a datelor de la potenialii debitori precum (i mecanismul de evaluare a 3ocumentaia intern care necesit s fie elaborat pentu acordarea fiecrui credit &n parte 4lista 3reptirile colaboratorii bancari pentru pstrarea (i verificarea informaiei aflate &n dosarul de 2odaliti de asigurare a credibilitii* drepturile colaboratorilor &n vederea evalurii ga0ului (i 3escrierea politicii de stabilire a dob&nzelor la credite &n dependen de fiecare credit acordat/ 2odul de contestare (i revocare a creditelor problematice* modul de v&nzare a ga0ului &n scopul Funciile politicii de creditare" !. Funciile de ordin general care presupun"
1

formrii (i gestionrii portofoliilor sale de credit.

creditelor eliberate/ credibilitii clienilor &n vederea lurii deciziei cu privire la acordarea creditelor. documentelor aflate &n pac)etul de credite a unui client./ creditare. ,e mai prevd (i obligaiunile anga0ailor bncii cu privire la monitorizarea creditelor/ primirii deciziei despre oportunitile lui/

acoperirii pierderilor din creditele nerambursate.

funcia de control 9 de verificare apriore (i posteriore a proceselor de creditare/ funcia comercial 9 de formare a unui cadru de incasri a veniturilor &n urma activitii de funcia de stimulare 9 prevede stabilirea unor domenii prioritare de stimulare sau de dezvoltare a $. Funciile specifice"

creditare/ mecanismelor specifice de creditare. optimizarea activitii de creditare prin stabilirea unor scopuri specifice &n domeniul creditrii/ reformularea activelor de credit &n urma e+perienii bncii &n domeniul dat. Formarea politicii de credit are 2 tipuri de principi" .a .b .c .d .a .b .c principii de ordin general" baza (tiinific a politicii de creditare/ optimalitate 9 structura politicii de credit trebuie s fie optim pentru banca dat/ eficacitate 9 trebuie s fie efectiv* utilizabil. unitate 9 toate elementele politicii de credit s se afle &ntr'o intercorelaie str&ns. principii specifice" rentabilitate 9 fiecare credit trebuie s fie rentabil/ profitabilitate 9 tot pportofoliu creditar trebuie s genereze profituri/ sigurana 9 e+istena unui risc minim. 2. Gestiunea calitii portofoliului de credit Portofoliu creditar reprezint totalitatea creditelor acordate de banc la un moment dat de timp. %alitatea portofoliului creditar se stabile(te dup urmtorii criterii" 1 structur/ 2 lic)iditate 4termen de scaden./ 3 gradul de utilizare/ 4 profitabilitate/ stabilitate. 3up structur portofoliu creditar se discompune &n" 1. ' ' 2. dup tipul de debitori" credite acordate persoanelor fizice/ credite acordate persoanelor 0uridice/ dup tipul de credit 9 4ipotecare* de consum.* dup scopuri* determinarea gradului de

bonitate al fiecrui tip de credit pentru banc. 3in e+periena anilor precedeni banca stabile(te ce tipuri de credite sunt cele mai profitabile (i puin riscante pentru ea* pentru a stimula cre(terea volumului acestor credite &n portofoliu.
2

3.

dup tipuri de ramuri creditate 9 credite acordatepersoanelor 0uridice* care se &mpart &n

subgrupe dup ramuri 4industriale* comer* agricultur.. ,e va determina tipul de credit care este optim pentru banc (i el va fi stimulat. 3up lic)iditate 9 lic)iditatea creditului presupune termenul de scaden a lui (i clauza de revocare. Portofoliu creditar se grupeaz &n trei subgrupe" ' ' ' termen scurt. 3ac banca are alte posibiliti de ma0orare a lic)iditii ea va menine &n portofoliu &ntr'un volum mai mare creditele pe termen mediu (i lung. %reditele pe termen lung sunt cele mai riscante pentru banc* din aceste considerente banca opteaz pentru ponderea ma0or pentru creditele pe termen scur (i mediu. 3up gradul de utilizare se presupune resurselor din care aceste credite sunt finanate. 2a0orarea ponderii creditelor &n total active este benefic pentru banc cci duce la ma0orarea profitului ei. 3up profitabilitate 9 rezolvarea problemei profitabilitii portofoliului creditar duce la &ndeplinirea scopului managementului bancar. Portofoliu creditar se studiaz dup gradul de profitabilitate dup urmtorii indicatori" Incasri din dobnd pli din dob cheltuilile creditelor neperformate Pn = ----------------------------------------------------------------------------- *100 Profitul creditar ' determin rentabilitatea net a unui leu credit alocat/ toate tipirile d crdite sunt ec)ivalate 9 se recomand s se stabileasc profitabilitatea net pentru diverse tipuri de credite. -+ist o problem la stabilirea profitabilitii fiecrui tip de credit (i anume stabilirea resurselor care finanseaz aceste credite. ' banca poate determina rentabilitatea a fiecrui credit &n parte" incas din dob. pli din dob. ch. operaionale Pf.cr. = -----------------------------------------------------------Suma creditelor 3up stabilitate ' portofoliu creditar se analizeaz (i dup gradul de e+punere la risc 4banca va diviza &n subgrupe mari ." ' standard ' supravegeat ' substandard ' dubios ' compromis 2: : 3;: 6 : 1;;: <ezervele
3

termen scurt 4p&n la 1 an./ termen mediu 41 9 ./ termen lung 4 (i mai mult..

3ac o banc decide s menin portofoliu creditar lic)id ea va ma0ora ponderea creditelor pe

=n vederea determinrii gradului de e+pubere la risc se determin ponderea fiecrui tip de credit &n total portofoliu. Suma re er!elor "r.#lobal de e$pun.la risc = ---------------------- mai mic sau e#al cu %0& Portofoliu 3. ormarea do!"n#ilor la credite. Politica de do!"n#i. %alculul costului la credite -valuarea costului creditului ' funcia de baza a gestiunii portofoliului creditar* e+ecutarea corecta a creia asigura ma+imizarea veniturilor bncii. >n multe cazuri evaluarea costului creditului nu reflecta valoarea reala a resurselor creditare. 3e obieci* gre(elile apar* atunci cind nu se ia in consideraie" 1. pierderile indirecte/ 2. pierderile* cauzate de diferite nivele de risc/ 3. c)eltuielile suplimetare* de e+emplul c)eltuielile de mar?enting si meninerea aparatului de conducere. >ntr'o serie de cazuri* banca determina ratele procentuale la credite in baza costului mediu al resurselor &mprumutate* (i nu in baza procentului de piaa e+istent pe piaa >a momentul &nc)eierii contractului de credit. 1 astfel de abordare poate rapid mic(ora profitabilitatea* atunci cind posibilitatea atragerii depozitelor ieftine ale populaiei si utilizarea unor astfel de resurse creditare vor fi integral epuizate. -lementele de baz ale procesului de stabilire a costului creditului sunt"
Rata dobnzii de baz Marja dobnzii Prima pt riscul de ramur (+) Prima pt riscul insolvabilitii clientului (+ ) sau ( ) !orectarea "n dependen de asi#urare (+ ) sau ( ) Rata dobnzii ajustat la risc

%ea mai moderna si mai complicata metoda este metoda evalurii costului la credite reiesind din necesitatea profitabilitii capitalului bancar si mrimea riscului creditar. #a determinarea ratei dobnzii este necesar sa luam in consideraie faptul ca* volumul cererii solvabile reale la credite 4atunci cind debitorul este solvabil. &ntotdeauna este limitat. ,i cu cit banca este nevoita sa concureze pentru client* cu atit mai mult la analiza costului creditului ea trebuie sa analizeze infomormatia de mar?eting pe alte banci ' concurente. 4. Gestiunea riscului de creditare <iscul creditar reprzint probabilitatea reducerii activelor bncii * in 1'ul rnd a creditelor* din cauza incapacitii clienilor de a rambursa datoria sau o parte din ea* inclusiv dobnda. #a general riscul creditar poate fi definit ca riscul pierderii activelor din cauza ne&ndeplinirii obligaiilor contractuale asumate de debitor.
$

-tapele procesului de gestiune a riscului creditar" >. gestiunea riscului la etapa de colaborare cu &mprumuttorul ' !ceast etap se refer la gestiunea relaiilor @banc ' clientA. ,e evalueaz riscurile individuale. !naliza creditar const &n analiza solvabilitii &mprumuttorilor individuali (i structurizarea creditelor individuale cu scopul minimizrii a riscurilor descoperite (i pierderilor la fiecare din ele. 2onitoringul creditar const &n controlul solvabilitii continue a clientului. ,upraveg)erea creditului presupune restabilirea redibilitii &n cazul &nrutirii ei serioase sau &n cazul pierderii integrale. >>. %ontrolul (i gestiunea procesului creditar. !ceast etap se refer la controlul liniar al relaiilor @banc ' clientA .-le sunt legate de primirea deciziilor* care atrag riscuri* (i deaceea necesit control. Parte component a acestui control sunt analiza creditar* monitoringul creditar (i lucrul cu creditele problematice. >>>. Gestiunea controlului. =n orice banc trebuie s e+iste un mecanism independent de gestiune a controlului* obiectul cruia &l constituie deciziile creditare pe contracte* componena portofoliului creditar (i procesul controlului adoptrii deciziilor. -lementele controlului administrativ s&nt urmtoarele" ' ' ' !uditul creditar trebuie s reprezinte un control calificat* independent al deciziilor ,istemul informaional de gestiune creditar trebuie s propun informaii corecte (i %ontrolul flu+ului de mi0loace trebuie s previn &ncasarea numerarului de ctre individuale creditare ( al caliti portofoliului &n general. operative pt monitoringul situaiei unui credit &n special (i portofoliului creditar &n general. debitori pn la &ndeplinirea tuturor formalitilor (i &nc)eierea procedurii de autorizare $. %nali#a credi!ilitii clientului B !ontrolul %lu&ului mijloacelor trebuie sa previn &ncasarea numerarului de ctre imprumutatori pina la &ndeplinirea tuturor formalitilor si &nc)eierea procedurii de autorizare. Gestiunea riscului in procesul de creditare cuprinde urmtoarele etape" >nitierea procesului de creditare si analiza credibilitii >niierea creditului si analiza credibilitii trebuie sa fie &ndreptate spre faptul* c deciziile creditare sa fie luate in corespundere ci politica ereditara* si de aceea* in corespundere cu standardele speciale de creditare. >niierea creditului si procesul analizei trebuie sa fie incluse in procesul general de control a cererii de credit* care se incepe cu colectarea informaiilor referitor la imprumutator -valuarea potenialului imprumutatorului nu se rezuma numai la analiza financiara. 3oar* dup ce a fost colectata informaia cu privire la istoria relaiilor imprumutatorului cu alte organisme creditare* informaia cu privire la conductorii &ntreprinderii* iar daca posibil si informaia iniiala cu privire >a calitatea managementului* au fost evaluate perspectivele si particularitile ramurale ale debitorului* efectuarea analizei financiare devine un lucru actual. Procedurile sus menionate nu pot iniocui funcia
'

analizei financiare la evaluarea credibilitii &ntreprinderii* dar nici analiza financiara nu poate in nici un fel sa compenseze lipsa acestora. Iniierea procesului creditar i analiza credibilitii: Selectarea cererilor poteniale la credit cu e!idenierea celor mai a!anta'oase ( )olectarea informaiei pt analita riscului le#at de potenialii debitori ( *nali a riscurilor care sunt le#ate de potenialii debitori ( Structuri area cererilor la credite cu scopul minim rii riscului +i ma$imi rii profitului ( ,fectuarea anali ei finaniare ( Pre#tirea pachetului de documente Crmtorii coeficieni" !. %oeficienii lic)iditii ' caracterizeaz capacitatea &ntreprinderii de a face fata obligaiunilor curente/ $. %oeficienii de eficienta a activitii ' arata* cum sunt corelate rezultatele financiare ale activitii &ntreprinderii cu c)eltuielile ei/ %. %oeficienii structurii financiare ' reflecta corelaia dintre diferite surse ale mi0loacelor &ntreprinderii si direciile de utilizare a acestora* si in primul rind* arata cum finanarea creditorilor se raporteaz la capitalul proprietarilor. >n cadrul analizei rentabilitatii ' profitabilitii se ia in consideraie atit venitul global* cit si venitul net. Dot aici* o atenie deosebita trebuie de acordat relaiei dintre venitul de la activitatea de baza cu celelalte articole de venit* pentru a determina daca venitul este generat de activitatea de baza* sau daca obiectul ei economic real este destul de &ncurcat si comple+. !. (naliza lic)iditii reprezint cea mai importanta parte a analizei debitorului* deoarece ea corespunde intr'o msura mai mare scopurilor analizei credibilitii imprumutatorului ' in ce msura debitorul este capabil sa'si &ndeplineasc obligaiunile sale fata de banca in corespundere cu condiiile contractului de credit. !tunci cind are loc anaEiza lic)iditii bilanului se calcula doi coeficienti de baza si anume" 4a. 4b. %oeficientul lic)iditii curente 42i0loace %irculante F 1bligaii pe termen scurt. ' indicatorul care %oeficientul lic)iditii imediate 42i0loace %irculante ' ,tocuri F 1bligaii pe termen scurt. ' caracterizeaz capacitatea &ntreprinderii de a face fata datoriei pe termen scurt/ indicatorul care capata o importanta deosebita in condiiile de piaa. #a o situaie nefavorabila a acestui indicator &ntreprinderea se afla sub pericolul insolvabilitii te)nice. %u cit coeficientul lic)iditii curente este mai mare decit raportul de 1"1* cu atit este mai bine. Pe cind pentru coeficientul lic)iditii imediate valorile favorabile sunt cele apropiate de raportul 1"1 si de regula el este mai mic decit acest raport. >ndicatorii lic)iditii sunt influenai mult de apartenta ramurala a &ntreprinderii. %ea mai mare lic)iditate se considerea cea a debitorului din ramura &ntreprinderilor comerciale* iar cea mai mica ' debitorilor din ramurile cu ciclul de producie pe termen lung* de e+emplu construcii navale. Dotodat* analistul bancar trebuie sa ia in consideraie acel fapt ca* banca este interesata anume in capacitatea debitorului dat de a rambursa datoria pe termen scurt. 3e
*

aceea* analistul nu are dreptul sa efectuieze rectificarea ramurala fata de lic)iditate. Pentru finanarea ramurilor mai puin avanta0oase trebuie introduse produse creditare speciale si costul resurselor &mprumutate* de regula va fi mai &nalt. =n rind cu coeficienii menionai mai sus* &ntreprinderea mai poate fi caracterizata si de un asa indicator cum este %apitalul Propriu 4%urat. %irculant ' diferena dintre activele curente si pasivele curente. Galoarea negativa a acestui indicator &nseamn ca mi0loacele circulante ale &ntreprinderii sunt finanate din contul mi0loacelor contraagentilor sai. Dotodat* pe de o parte* se mre(te rentabilitatea capitalului propriu* insa pe de alta parte ' acest factor &ngreuneaz problema gestiunii lic)iditii. >nsa* cu toata importanta evalurii lic)iditii bilanului* un mi0loc mai corect si mai precis de determinare a capacitii &ntreprinderii de a face fata datoriilor pe termen scurt ii constituie analiza flu+ului mi0loacelor bne(ti* considerat mai 0os. $. +ndicatorii de e%icienta a activitii de baza a &ntreprinderii prezint in primul rind un interes pentru conducere si pentru proprietarii &ntreprinderii. >nsa ei sunt nu mai puin importani si pentru banca* deoarece permit intr'o msura oarecare evaluarea calitii managementului si capacitatea debitorului de a ac)ita procentele pe credit. >ndicatorul eficientei activelor H reprezint un indicator e+tensiv care caracterizeaz mrimea utilizrii activelor &ntreprinderii ' citi lei producie debitorul scoate din 1 leu mi0loace proprii si circulante. >ndicatorul eficientei activelor I 4Genitul global ' &ncasri. F !ctive >ndicatorul rentabilitii vinzarilor arata eficienta lucrrilor pe piaa ' care este pondera venitului &nti 'un leu producie al debitorului. >ndicatorul rentabilitii vinzarilor I Genit F 4Genit global ' &ncasri. >ndicatorul rentabilitii activelor este derivata primelor doi indicatori si arata cit venit prime(te debitorul din activele e+istente. >ndicatorul rentabilitii activelor I Genit F !ctive Cn astfel de indicator cum este >ndicatorul rentabilitii capitalului propriu 4Genit F %apital propriu. este de baza pentru proprietarii intrepriderii* mai puin important pentru creditor* insa o impostanta deosebita capata coeficientul de acoperire ' raprtul dintre venitul global si plile procentuale. %. %oeficientul'c)eie al evalurii structurii %inanciare ' pirg)ia financiara ' raportul dintre mi0loacele &mprumutate si cele proprii 1. %u cit e mai mica msura acestui coeficient* cu atit este mai bine* deoarece* cu cit firma deine mai multe mi0loace proprii* cu atit va fi mai u(or ei sa fac fata problemelor di greutilor financiare. 3aca coeficientul este mai mare decat 2"1 atunci el este inacceptabil de banca* pe cind insa* de regula* se utilizeaz criterii mult mai severe. >n primul rind* pirg)ia financiara &nalta arata ca* fondatorii intr'o msura mai sczuta asigura si susin investiiile creditorilor* in comparaie cu investiiile proprii. >n al doilea rind* cu cit pirg)ia financiara este mai mare* cu atit

debitorul este mai fle+ibil fata de modificrile eficientei afacerii sale si fata de modificrile neprevzute de condiiile pieei. ,tructurizarea creditului. Parametrii de baza a structurizarii creditelor sunt" volumul* graficul rambursrii* condiiile monitoringului* asigurarea* documentarea* costul. #ucratorul sectieii de credite determina structura creditului reiesind din razultatele analizei financiare* inclusiv analiza mi0loacelor bne(ti si a coeficienilor financiari. Pentru orice tip de credit* parametrii de mai sus trebuie sa fie e+act determinai si reflectai in structura lui. Dotodat* este necesar sa asiguram &ndeplinirea urmtoarelor condiii" 1. creditul trebuie sa fie argumentat din punct de vedere economic* trebuie sa fie confirmate necesitile la credit* scopul utilizrii lui si posibilitatea rambursrii de ctre debitor/ 2. cu scopul monitoringului adecvat* trebuie sa fie determinata informaia necesara de efectuare a monitoringului si posibilile de control/ 3. este necesara analiza costului ga0ului* nivelul sau de lic)iditate si e%icacitatea costului4. contractul de credit trebuie sa includ referine care compenseaz punctele slabe cu cele tari ale imprumutatorului/ . costul creditului trebuie sa asigure nivelul necesar de rentabilitate bancara. =n cazul in care una din condiiile de mai sus lipse(te* atunci creste probabilitatea ca creditul va deveni problematic si economic nerentabil pentru banca. !utorizarea creditului !utorizarea creditului reprezint una din direciile de baza a politicii creditare. Pentru bncile mici aceasta sistema esle destul de simpla si efectiva ' toate deciziile sunt primite la nivelul superior de conducere. >nsa pentru bncile mari o astfel de abordare este neconvenabila si realizarea politicii creditare se efectuiaza pe baza sistemului de transmitere a &mputernicirilor de acordare a creditelor.