Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Cuprins
1. Apa ca element al vietii...3 2. Caracteristicile fizice si chimice ale apei....................4 3. Importanta apei pentru viata........................................ 4. !i"lio#rafie................................................................14
32;. <lterior s6a mai #%sit un izotop al hidro#enului denumit tritiu )?+ care, com"inat cu o/i#enul, d% apa hiper#rea )?23+. $ac% la cele ar%tate mai ad%u#%m faptul c% -i o/i#enul are trei izotopi 31., 31* -i 318, ne d%m seama c% materia pe care noi o denumim ap% este foarte comple/%, nu numai prin propriet%(ile sale fizice, dar -i prin compozi(ia chimic%.
plantele, dar mai ales animalele au posi"ilitatea de autore#lare a temperaturii corpului. 1n lipsa procesului de evaporare a transpira(iei -i deci de sc%dere a temperaturii, c%ldura solar% a"sor"it% ar fi at9t de puternic% 0nc9t ar distru#e (esuturile.2iind direct le#at% de temperatur%, evaporarea de pe suprafa(a p%m9ntului scade de la ecuator spre poli unde are cele mai mici valori. :a trecerea din starea lichid% 0n cea solid%, prin procesul de solidificare, apa cedeaz% mediului 84 calB#, deoarece 0n aceast% stare de a#re#are, moleculele sale nu efectueaz% dec9t mi-c%ri oscilatorii care nu necesit% mult% ener#ie. 1n schim", 0n procesul de topire, moleculele de ap% au nevoie de ener#ie pentru mi-care -i vor a"sor"i din mediu, pentru a trece 0n aceast% stare, o cantitate de ener#ie caloric%, e#al% cu cea cedat% prin procesul de solidificare. ?opirea -i solidificarea, ca -i celelalte procese sunt fenomene inverse -i se produc la aceea-i temperatur%, dac% presiunea este aceea-i. 1n natur% este prezent -i procesul de sublimare, adic% de trecere direct% din stare solid% 0n stare de vapori. Aceast% transformare de faz%, presupune un consum mare de ener#ie -i ca urmare, prime-te din mediu .24 calB#. Procesul se produce 0ns% -i, invers, de trecere din stare de vapori 0n stare solid% prin desublimare, 0n care caz cedeaz% o cantitate de c%ldur% e#al% cu cea pe care a primit6o prin procesul de su"limare. n stare gazoas apa, constituit% din molecule simple, provine din evaporarea de la suprafa(a 3ceanului Planetar, din apele uscatului, de la suprafa(a solului, din transpira(ia plantelor -i a animalelor. 7u" form% de vapori, ea se #%se-te 0n atmosfer% 0n orice loc -i 0n orice moment, dar concentra(ia variaz% 0n func(ie de condi(iile climatice. 1n aceast% stare de a#re#are, apa este invizi"il%, dar modific% transparen(a aerului, a"sor"ind din spectrul solar radia(iile infraro-ii. Viteza de evaporare a apei depinde de temperatura suprafe(ei, de viteza v9ntului, de #radul de saturare a atmosferei, toate acestea favoriz9ndu6o -i de presiunea atmosferic% care o 0mpiedic%. 7u" form% de vapori nu6-i p%streaz% forma -i volumul, vaporii rezulta(i dintr6un cm3 de ap% put9nd ocupa, la aceea-i presiune de *.4 mm '#, un volum de 1.A3 cm3. Presiunea vaporilor de ap% dintr6un spa(iu dat cre-te o dat% cu temperatura )fi#. 3+. Fora elastic a vaporilor de ap% este foarte mare, dar 0n istoria civiliza(iei aceast% proprietate a fost folosit% foarte de ap% 0n func(ie de temperatur%. t9rziu. Prima 0ncercare de folosire a for(ei a"urilor este men(ionat% ca apar(in9nd lui 'eron din Ale/andria 0n secolul I d. 'r. 1n veacurile urm%toare nu s6a mai f%cut nici o men(iune p9n% 0n 1.2 , c9nd &iovani !ranca 0ncearc% din nou s% foloseasc% aceast% for(%. Primul pas ferm a fost 0ns% f%cut de inventatorul francez $enis Papin care, 0n 1*4*, e/perimenta 0n
&ermania un vapor cu a"uri. 7uccesul deplin l6a o"(inut 0ns% Dames Eatt, in#iner -i inventator en#lez, care, 0n 1*84, a "revetat o ma-in% cu a"uri universal%, realizare de v9rf 0n istoria civiliza(iei. Higroscopicitatea sau proprietatea diferitelor su"stan(e de a a"sor"i vaporii de ap% este specific% -i aerului, unde se afl% cea mai mare cantitate de vapori. $in #raficul de sintez% al trecerii apei prin cele trei st%ri de a#re#are vom constata c% cele trei domenii au un punct de interferen(% numit punct ternar sau triplu, unde se 0ntretaie cur"ele )fi#.4+. Acest punct, dovede-te c% la presiunea de 4,A8 mm '# -i la temperatura de 4,44*AoC apa poate e/ista concomitent 0n toate cele trei st%ri de a#re#are. Pornind de la acest punct, #raficul este disecat de trei cur"e care delimiteaz% st%rile lichid%, solid% -i #azoas%, 0n func(ie de temperatur% -i de presiune. Astfel, cur"a 3A, numit% -i cur"% de su"limare, separ% starea de vapori de cea solid%, 3C, sau cur"a de evaporare, pe cea lichid% de starea de vapori -i 3!, sau cur"a de topire, pe cea solid% de cea lichid%. 2i#. 4. &raficul trecerii apei prin cele trei st%ri de a#re#are
la 0nt9lnirea din nou a 3ceanului Planetar. 1n stare lichid%, apa 0-i p%streaz% numai volumul, forma fiind dat% de concavitatea suportului solid pe care6l #%se-te. 1n compara(ie cu alte lichide, apa prezint% o serie de anomalii -i propriet%(i fizice -i chimice specifice. Culoarea variaz% 0n raport cu #rosimea stratului, fiind incolor% 0n straturi su"(iri -i de culoare al"%struie 0n straturi mai #roase. Culoarea se datore-te -i unor su"stan(e dizolvate sau 0n suspensie. Prezen(a s%rurilor de fier d% apelor o culoare verde6#%l"uie, a clorurilor una al"%struie etc. Transparena sau calitatea de a l%sa s% treac% ener#ia luminoas%, se e/prim% prin distan(a 0n cm p9n% la care se pot distin#e contururile unui o"iect. Cel mai ad9nc p%trunde lumina al"astr% )224 m+, fapt care -i e/plic% culoarea al"astr% a m%rilor. Turbiditatea este dat% de cantitatea de particule solide e/istente 0ntr6un volum de ap%, la un moment dat -i se e/prim%, de re#ul%, 0n #Bl sau F#Bm3. Densitatea ma/im% a apei nu este la punctul de 0n#he(, ci la G4o,C, c9nd are cea mai ridicat% valoare 1,44 #Bcm3 dup% care o dat% cu sc%derea temperaturii scade -i densitatea, a@un#9nd ca la 4oC s% ai"% o densitate de 4, 1* #Bcm3. Acest fapt este esen(ial pentru via(a acvatic%, deoarece #hea(a, fiind mai u-oar% ca apa, se ridic% la suprafa(% -i formeaz% un strat protector care face ca fauna -i flora s% nu 0n#he(e su" podul de #hea(%, unde temperaturile sunt 0ntre 4 -i G4o C. At9t deasupra, c9t -i su" aceast% temperatur%, densitatea apei este mai mic%. 1n condi(ii normale, apa se solidific% la 4o C, dar 0n condi(ii speciale poate r%m9ne 0n stare lichid% p9n% la H34oC. Pentru apa de mare, de e/emplu, cu o salinitate de 3AI, punctul de 0n#he(are este la H2oC. Apa este un foarte "un solvent pentru acizi, "aze, s%ruri anor#anice -i chiar pentru multe su"stan(e or#anice. $izolvarea multor corpuri solide -i #aze, cu care vine 0n contact se face dup% le#i "ine precizate, descoperite de 'enr= -i $alton. $izolvarea #azelor din atmosfer% -i, 0n special, a o/i#enului are o importan(% esen(ial% pentru via(a or#anismelor -i a microor#anismelor din ap% -i pentru procesele de autoepurare. 7pre deose"ire de celelalte lichide, la cre-terea presiunii v9scozitatea apei se mic-oreaz%. Temperatura apelor este un element important -i depinde de cea a mediului 0ncon@ur%tor. Aceasta presupune c% ea variaz% cu latitudinea, sc%z9nd de la >cuator spre cei doi poli, cu altitudinea -i cu e/pozi(ia "azinelor hidro#rafice 0n calea maselor de aer. Cldura specific a apei, adic% cantitatea de c%ldur% necesar% ridic%rii cu 1oC a temperaturii unei unit%(i de mas% )1 cm3+ este foarte mare, 0n raport cu a altor su"stan(e, din care cauz% a -i fost luat% ca etalon. Apa
*
0nma#azineaz% c%ldura cu #reu -i tot a-a o -i cedeaz%, fapt care e/plic% rolul "azinelor acvatice pentru ponderarea climei re#iunilor limitrofe. Cldura latent sau cantitatea de c%ldur% a"sor"it% sau cedat% 0n cursul procesului de schim"are a st%rii de a#re#are la presiune -i temperatur% constant%, este, de asemenea, mare 0n raport cu a altor lichide. 7e nume-te latent% deoarece aceast% c%ldur% se a"soar"e sau se de#a@eaz%, la trecerea de la o stare la alta, f%r% a se 0nre#istra o modificare a temperaturii sistemului. C9nd apa a a@uns la 144oC, ea consum% ener#ia termic% pentru a6-i modifica starea de a#re#are, temperatura r%m9n9nd aceea-i )fi#. A+.
2i#. A. 6Jaria(ia temperaturii apei la trecerea de la o stare de a#re#are la alta )dup% Pieptea, 1 2+. Prin procesul de solidificare, se cedeaz% mediului 0ncon@ur%tor 84 calB#, 0n timp ce pentru evaporare se a"soar"e din mediu A44 calB#. Aceast% 0nma#azinare de ener#ie la evaporare, care se cedeaz% la condensare, @oac% un rol foarte important 0n moderarea temperaturii atmosferei. $up% mercur )'#+, apa are cea mai mare putere de adeziune la pere(ii vaselor, dar are -i cea mai mare tensiune superficial%. 1n virtutea acestor particularit%(i, e/ist% fenomenul de capilaritate, cu un rol e/trem de important 0n natur% nu numai pentru circula(ia ascendent% a apei 0n sol, dar -i pentru circula(ia sevei 0n plante. Conductibilitatea caloric a apei, ca proprietate de a mi@loci transportul de c%ldur%, este mai mare ca la alte lichide, dar c9nd este 0n stare solid% aceast% particularitate este de -ase ori mai mic%. Apa se 0nc%lze-te -i se
r%ce-te de cinci ori mai 0ncet ca uscatul de unde -i rolul foarte important al maselor de ap% asupra ponder%rii re#imului termic al atmosferei. Conductibilitatea electric sau 0nsu-irea apelor de a fi "une conduc%toare de electricitate se datore-te, 0n cea mai mare parte, impurit%(ilor -i s%rurilor dizolvate, fiind 0n raport direct cu concentra(ia acestora. Kezistivitatea apei pure este foarte mare, dar scade pe m%sur% ce cre-te concentra(ia de s%ruri, proprietate care se folose-te la aparatele de m%sur% pentru determinarea cantit%(ilor de s%ruri dizolvate. Duritatea apei este determinat% de con(inutul de s%ruri de calciu -i de ma#neziu -i se e/prim% 0n #rade de duritate )#ermane, franceze, en#leze+. <n #rad #erman echivaleaz% cu 1*, #rade franceze -i cu 1,2A #rade en#leze. n stare solid apa trece prin 0n#he(are fie din stare lichid%, c9nd cedeaz% mediului 84 calB#, fie din stare de vapori prin procesul de desu"limare, c9nd cedeaz% .24 calB# )fi#. 2+. 7u" form% de #hea(% este cantonat% cea mai mare parte a apei dulci de pe suprafa(a p%m9ntului 0n cele dou% calote polare -i 0n #he(arii din re#iunile 0nalte. :a trecerea 0n aceast% stare, apa cristalizeaz% 0n sistemul he/a#onal -i 0-i m%re-te volumul cu 1B11. Fora expansiv a apei 0n#he(ate este considera"il%. A-a se e/plic% spar#erea conductelor fie ele chiar metalice, dac% apa din ele 0n#hea(%. $in aceast% cauz%, plantele odat% 0n#he(ate nu6-i mai revin, deoarece prin dilatarea apei 0n#he(ate, se spar# vasele -i mem"ranele celulare ale (esuturilor. 1n natur% for(a e/pansiv% a apei 0n#he(ate st% la "aza proceselor de deza#re#are a rocilor, prin care st9ncile crap% -i se f%r9mi(eaz% p9n% c9nd apa 0n stare lichid% are puterea de a le disloca -i transporta 0n re(eaua de al"ii. 7tratul de z%pad% sau #hea(% are o conducti"ilitate termic% redus% -i reflect% puternic razele solare. Prin faptul c% z%pada este r%u conduc%toare de c%ldur% ea prote@eaz% solul, 0n timpul iernii, de 0n#he(ul profund. 1n stare solid% apa are punctul de topire la 4oC la presiune de *.4 mm '#, o mas% specific% de 4, 1* #Bcm3, o rezisten(% la rupere prin compresiune de 3A F#. cm2, prin 0ncovoiere de 24 F#Bcm2 -i la forfecare de 14 F#B cm2.
Pe ?erra, nici un or#anism animal sau ve#etal nu poate tr%i f%r% ap%. Aceast% su"stan(%, pe c9t pare de simpl%, pe at9t este de important% pentru compozi(ia chimic% a (esuturilor -i pentru toate procesele vitale, care nu se pot produce dec9t 0ntr6un mediu umed. 2%r% ap%, omul nu poate cre-te, deoarece mu-chii lui con(in 3B4 ap%. 79n#ele con(ine 4BA ap% -i circul% 0n or#anism, deoarece el p%streaz% 0ntotdeauna aceea-i cantitate de ap%.
Celulele tuturor or#anismelor nu pot tr%i dac% nu con(in ap%, sau dac% nu sunt 0ntr6un mediu lichid. 1n or#anismul uman nici un proces or#anic nu este posi"il f%r% ap%. Alimenta(ia, respira(ia, di#estia, asimilarea su"stan(elor hr%nitoare, activit%(ile #landulare, circula(ia normal% a s9n#elui -.a. nu pot fi concepute f%r% ap%. 1n or#anismele vii apa ac(ioneaz% ca lu"rifiant, confer% fle/i"ilitate mu-chilor, tendoanelor, cartila#iilor -i chiar oaselor, av9nd un rol esen(ial 0n meta"olism, 0n re#larea temperaturii corpului -i 0n hr%nirea (esuturilor. 1n structura or#anismelor apa are o pondere foarte mare. $in #reutatea unui adult de *4 F#, A4 sunt ap%. $intr6o meduz% de A44 #r, dup% uscare nu r%m9ne dec9t 3,2; din #reutatea ei ini(ial%, respectiv 1. #r. 1n lumea ve#etal%, salatele, castrave(ii, spanacul, andivele con(in A; ap%. Ciupercile, ro-iile, morcovii 4;, merele -i perele 8A;, cartofii 84;, p9inea 33;, iar fasolea -i maz%rea uscat% 14;. Kezult% deci c% apa este un lichid "iolo#ic prin e/celen(%. Levoile "iolo#ice ale omului sunt de circa 2,A lBzi om. 1n societatea primitiv% omul avea nevoie de A p9n% la 2A de litri de ap% pe zi, 0n timp ce azi pentru a6-i satisface principalele scopuri de hi#ien% 0i sunt necesari *A lBzi -i 3M7 consider% ca optim% valoarea de 1A4 lBzi om. $ac% am considera un nivel mediu de 244 lBzi om, la nivel mondial ar 0nsemna mai pu(in de 344 Fm3Ban. 1n realitate, volumul este numai @um%tate, ceea ce 0nseamn% foarte pu(in, dac% avem 0n vedere c% $un%rea vars% 0n Marea Lea#r% 243 Fm3Ban. 1n alimentarea cu ap% a ora-elor, dificultatea const% 0n faptul c% marile a#lomer%ri s6au dezvoltat succesiv 0n @urul vechilor vetre, f%r% a (ine cont de resursele de ap% disponi"ile 0n viitor. Apoi, paralel cu dezvoltarea, a urmat c%utarea resurselor de ap%, care uneori s6au #%sit numai la distan(e foarte mari. Pentru aprovizionarea cu ap% a ora-ului :os An#eles, de e/emplu, se aduc zilnic, pe un apeduct, circa 4 milioane m3 de la o distan(% de A44 Fm. Pentru alimentarea cu ap% a ora-ului Craiova -i a com"inatului de la I-alni(a se aduc .A 444 m3Bzi de la o distan(% de 11A Fm, de la Izvarna6Costeni. 1n 1 A4 din cele 1A2 de ora-e ale Kom9niei numai 84 erau alimentate cu ap% -i .4 dispuneau de canalizare, consum9ndu6se pentru nevoile zilnice 48 milioane m3Ban. 1n prezent, volumul de ap% folosit 0n acest scop a a@uns la dou% miliarde m3Ban -i cifrele sunt 0n continu% cre-tere. Civiliza(ia modern% cere din ce 0n ce mai mult% ap% -i consumul pe cap de locuitor este 0n cre-tere. Lumai pentru prelucrarea unei tone de lapte sunt necesari A m3 de ap%, iar pentru fa"ricarea unei tone de zah%r se consum% 144 tone de ap%. n ia!a social apa are func(ii foarte importante. 1n primul r9nd, ea este condi(ia de "az% ca societatea s% e/iste, fiind principalul suport al vie(ii -i al s%n%t%(ii indivizilor din societate. >ste un factor de produc(ie
14
pentru toate domeniile vie(ii economice -i ar tre"ui inclus% 0n cate#oria materiilor strate#ice. 1n istoria civiliza(iei, na(iunile -i societ%(ile au crescut -i au dec%zut, 0n func(ie de modul de 0n(ele#ere -i de folosire a resurselor de ap%. M%rturie ne stau vechile pu(uri fo##ara din re#iunile aride, apeductele ma#istrale din timpul Imperiului Koman, care prin faptul c% par(ial mai pot fi folosite -i azi, atest% tr%inicia -i importan(a care se d%dea acestor construc(ii. $escoperirile arheolo#ice din Jalea Indului la Mohen@o6$aro dovedesc c% 0ntre anii 2A44 -i 1A44 0. 'r. se folosea o surprinz%toare varietate de lucr%ri hidrotehnice care constau din rezervoare de ap%, sisteme de drena@, de iri#a(ie, "azine de 0not -i de "aie etc. Jechile popoare din Asiria, !a"ilon, >#ipt, &recia, Koma, China au avut realiz%ri remarca"ile 0n domeniul folosirii apelor cu mult 0nainte de era noastr%. 1n China, de e/emplu, cu 2 244 de ani 0n urm% s6au construit di#uri -i "ara@e pe r9ul Min capa"ile s% asi#ure iri#area a 244 444 ha. 1n diferitele re#iuni ale planetei, p9n% -i modul de construire a caselor, stilul -i modul de via(% al popula(iilor au fost determinate de lipsa sau de a"unden(a apei. M%rturie ne stau locuin(ele lacustre din zonele cu e/ces de ap%, cele din re#iunile aride, unde acoperi-urile au pant% mic% sau din re#iunile ploioase, unde au pant% mare. 1n anumite comunit%(i, chiar -i c%s%toria este influen(at% de dificult%(ile de o"(inere a apei. 1ntr6o localitate rural% din sud6estul Asiei, pentru a a@un#e la cea mai apropiat% surs% de ap% de "%ut, un #rup de pu(uri, tre"uie parcurs% o distan(% de circa 14 Fm. 3"iceiul locului era ca so(ia s% aduc% apa 0n #ospod%rie. Practic, o femeie nu putea face mai mult de un drum pe zi -i, dac% apa adus% era insuficient% pentru necesit%(ile familiei, "%r"atul putea s% ai"% mai multe so(ii. Implica(iile apei 0n via(a omului sunt foarte multe. >ste de a@uns s% ne #9ndim la apele care vindec% prin calit%(ile lor minerale sau termale, dar -i la apele care omoar%. Pentru c% dac% din ap% omul 0-i ia hrana, tot din ap% poate lua -i holera, dizenteria, fe"ra tifoid%, malaria -.a. 1n decursul istoriei, catastrofele produse de astfel de maladii sunt destul de numeroase -i chiar -i azi mai fac o mul(ime de victime. Nevoile agriculturii. Levoile fiziolo#ice ale plantelor sunt foarte variate, 0n func(ie de condi(iile de mediu 0n care tr%iesc. $intre acestea, plantele de cultur% au nevoie de cantit%(i aprecia"ile. &r9ul, de e/emplu, are nevoie, pentru a a@un#e la maturitate, de un strat de ap% cuprins 0ntre 3.. -i *.4 mm, ceea ce 0nseamn% 0ntre 3 ..4 -i * .44 m3Bha. 7fecla de zah%r are nevoie de un strat 0ntre *44 -i 44 mm, 0n timp de lucerna necesit% 0ntre 823 -i 14 mm. Pentru un hectar de orez sunt, 0ns%, necesari 1A 444 m3 B ha )2uron, 1 .*+. 1n re#iunile temperate aceste cantit%(i sunt asi#urate total sau par(ial de ploi, dar 0n re#iunile deficitare pluviometric, iri#area devine indispensa"il% pentru a se asi#ura recolte "une. Acest mi@loc de
11
stimulare a productivit%(ii "iolo#ice este folosit de milenii -i 0n acest sens sunt "ine cunoscute re#iunea Mesopotamiei -i Jalea Lilului. >ste, 0ns%, a"solut o"li#atoriu 0n cazul practic%rii iri#a(iilor s% se -tie c% apa, pe l9n#% ameliorarea recoltelor, poate antrena -i o serie de nea@unsuri )de la "oli, la efecte de salinizare secundar% sau 0nml%-tinire+ -i 0n final la un proces de de-ertificare a unor terenuri care 0nainte erau foarte fertile. Apa pentru iri#a(ii se poate lua din r9uri, lacuri sau din su"teran, fiind necesare cantit%(i mari de ap%, din care o "un% parte se evapor%. :a nivel mondial se folosesc, 0n prezent, pentru iri#are circa 2 444 Fm3 de ap%, din care numai 34; a@un# s% se 0ntoarc% 0n r9uri sau 0n p9nzele de ape su"terane. 1n multe cazuri, rolul evapora(iei este foarte puternic. $in 8 p%r(i de ap% aduse de Lil 0n lacul de la Assuan, o parte dispare pe aceast% cale -i uneori pierderile a@un# p9n% la 84;. 1n lume, suprafe(ele iri#ate erau 0n anul 1 *A de circa. 22A mil. ha, 0n 1 8A de circa. 344 mil. ha, iar 0n anul 2444 de 444 mil. ha pentru a c%ror iri#are au fost necesari * 444 Fm3 de ap%. $esi#ur c% nu 0n toate re#iunile #lo"ului sunt condi(ii optime pentru practicarea iri#a(iilor -i nici resursele nu permit acest lucru. India, de e/emplu, are 0n prezent peste 34 milioane ha iri#ate pentru care sunt necesari 3*4 Fm3 de ap%. Prin posi"ilit%(ile de care dispune poate iri#a 144 milioane ha., dar nu are suficiente resurse de ap% pentru a realiza acest plan. 0n Israel, aproape toate resursele de ap% disponi"ile sunt folosite, ponderea fiind de *A; pentru iri#are -i restul pentru industrie -i popula(ie. 1n Kom9nia, la nivelul anului 1 8 era amena@at% pentru iri#are suprafa(a de 4 milioane ha, iar consumul de ap% era de miliarde m3, dup% care a sc%zut la 2,3* 0n 1 2, estim9ndu6 se a se atin#e valoarea din 1 8 a"ia 0n 244A. Nevoile industriei. Pentru orice dezvoltare economic% industria este un element de "az% -i aceast% ramur% solicit% resurse importante de ap% de "un% calitate. Anumite ramuri industriale sunt mari consumatoare de ap%. Pentru sp%larea unei tone de c%r"une 0n $epresiunea Petro-ani se foloseau, 0n medie, . m3 de ap%, dar pentru a se produce o ton% de cauciuc sunt necesari 2 .44 m3 de ap%. Pe plan mondial, consumul de ap% industrial% este de circa 244 Fm3Ban -i se prevede s% creasc% 0n continuare. 1n #eneral, 0n industrie sunt trei cate#orii de folosin(e care necesit% ape de fa"rica(ie, de r%cire -i de 0nc%lzire. 1n foarte multe industrii volumele de ap% implicate 0n procesul de produc(ie, ca -i #radele de poluare a apelor sunt foarte diferite de la o ramur% industrial% la alta. Cantit%(i mari de ap% pentru r%cire se consum% 0n centralele termice, unde se poate consuma p9n% .4; din apa industrial%. Aceast% ap% se 0ntoarce 0n sursa din care a fost luat%, 0n cea mai mare parte, dar cu temperatur% crescut%. 1n prezent, peste tot 0n lume industria se dezvolt% 0ntr6un ritm rapid -i utilizarea apei are, 0n anumite re#iuni, valori
12
foarte ridicate. 1n (%rile avansate ale >uropei, unde nu sunt nevoi pentru iri#a(ii, apa industrial% poate a@un#e la 84; din prelev%ri. 1n (%rile care au nevoi 0n a#ricultur%, ca 7<A, <n#aria, 2ran(a, consumurile industriale nu dep%-esc 446A4; din prelev%ri. 1n Kom9nia, consumul de ap% 0n industrie era 0n 1 8 de 8,1* miliarde m3 a sc%zut 0n 1 3 la A,A -i se prevede ca 0n 244A s% a@un#% la 8 miliarde m3.
13
Bibliografie
1. http:BBro.scri"d.comBdocBA84A3.4.B4BCaracteristicile6fizice6 ;CA; 2i6chimice6ale6apei 2.http:BBMMM.referat.roBreferateBApaNsiNproprietatileNeiNaAed*.htm l 3. http:BBro.MiFipedia.or#BMiFiBAp;C4;83 4.http:BBMMM.referat.roBreferateBApaNsiNproprietatileNeiNaAed*.htm l A. http:BBro.MiFipedia.or#BMiFiBAp;C4;83N)dezam"i#uizare+
14