Apa - Proprietati fizice si chimice

Proiect realizat de: Munteanu Ciprian

Cuprins
1. Apa ca element al vietii...3 2. Caracteristicile fizice si chimice ale apei....................4 3. Importanta apei pentru viata........................................ 4. !i"lio#rafie................................................................14

APA CA ELEMENT AL VIEII

Structura molecular a apei $up% &losarul 'idrolo#ic Interna(ional )1 *4+ apa, ca o"iect de studiu al hidrolo#iei, este faza lichid% a unui compus chimic care const% din 2 p%r(i hidro#en -i 1. p%r(i o/i#en 0n #reutate. 1n natur%, ea con(ine cantit%(i mici de ap% #rea, #aze -i materii solide 0n solu(ie sau suspensie. 2ormula apei este '23 0n care dispunerea atomilor de hidro#en, 0n raport cu cel de o/i#en formeaz% un triun#hi 0n care cei doi atomi de hidro#en fac 0ntre ei un un#hi de 144o345 )fi#. 1+. $in punct de vedere teoretic, molecula de ap% are un caracter de dipol electric, polul 2i#. 1. 67tructura ne#ativ fiind dat de atomul de o/i#en, iar cel molecular% a apei. pozitiv )&+, la e#al% distan(% 0ntre atomii de hidro#en )'+ )Pieptea, 1 2+. 2i#.167tructura moleculara a apei

Greutatea molecular a apei este 18, atomul de o/i#en av9nd

masa molecular% de 1., iar cel de hidro#en de 1. :a formarea #reut%(ii moleculare, o/i#enul particip% cu 88,8 ;, iar hidro#enul cu 11,11;. Cercet%rile efectuate de <re= :evis -i Mac $onald, 0n 1 33, au dovedit c% 0n apele naturale se #%se-te, 0ntr6o propor(ie foarte mic% -i apa #rea )$23+ cu o #reutate molecular% de 24. &reutatea ei se datoreaz% izotopului de hidro#en denumit $euteriu )$+, cu masa atomic% de 2,414*. Aceast% ap% se #%se-te 0n apa de cristalizare, 0n cea de ploaie, 0n apa marin%, 0n cea rezultat% din topirea #he(ii -i 0n cea din (esuturile animale -i ve#etale 0ntr6o propor(ie foarte mic% )1:. 444+, dar foarte #reu de separat )&9-tescu, 1 8+. >/ist% -i o ap% semi#rea, cu un atom de hidro#en -i unul de deuteriu '3$. Apa grea se poate o"(ine prin electroliza -i distilarea repetat% a apei o"i-nuite, dintr6o ton% de ap% o"(in9ndu6se 14 cm3 de ap% #rea. Intre apa o"i-nuit% -i apa #rea, folosit% de re#ul% ca moderator la reactorii nucleari, e/ist% o serie de diferen(e. 1n compara(ie cu apa normal%, reac(iile chimice ale apei #rele sunt mult mai lente. 3r#anismele animale -i ve#etale se comport% diferit 0n raport cu apa #rea. Astfel, semin(ele nu 0ncol(esc, -oarecii suport% apa #rea 0n or#anism 0n propor(ie de 44;, iar pe-tii -i or#anismele acvatice p9n% la
3

32;. <lterior s6a mai #%sit un izotop al hidro#enului denumit tritiu )?+ care, com"inat cu o/i#enul, d% apa hiper#rea )?23+. $ac% la cele ar%tate mai ad%u#%m faptul c% -i o/i#enul are trei izotopi 31., 31* -i 318, ne d%m seama c% materia pe care noi o denumim ap% este foarte comple/%, nu numai prin propriet%(ile sale fizice, dar -i prin compozi(ia chimic%.

Caracteristicile fizice si chimice ale apei

Ca element indispensa"il vie(ii pe ?erra, apa se #%se-te 0n natur% su" trei st%ri de a#re#are: #azoas%, lichid% -i solid%. ?ransform%rile de faz% ale apei reprezint% unul dintre cele mai importante fenomene care se produc 0n natur%, cu rol foarte mare 0n dinamica ener#iei calorice. Procesul implic% toate cele trei st%ri de a#re#are, care primesc ener#ie din mediu, sau o cedeaz% mediului 0ncon@ur%tor. ?recerea vaporilor de ap% 0n atmosfer%, prin procesul de evaporare, ca urmare a desprinderii celor mai mo"ile molecule de pe suprafe(ele de ap%, sol umed, plante, animale, z%pad%, #hea(%, este cel mai important proces natural al ciclului hidrolo#ic. Imensa lui importan(% const% din faptul c% prin trecerea 0n stare de vapori, apa se desalinizeaz% 0n mod natural. Pentru trecerea 0n aceast% stare de a#re#are, apa a"soar"e din mediul 0ncon@ur%tor, su" forma c%ldurii latente de evaporare, o cantitate de ener#ie de A3 ,*. calorii pentru fiecare #ram de ap% evaporat% )fi#. 2+. Aceea-i cantitate de ener#ie va fi cedat% mediului 0ncon@ur%tor 0n procesul de condensare, deci de trecere a apei din stare de vapori 0n stare lichid%. 2i#. 2. 6?ransform%rile de faz% ale apei: 1, cu eli"erare de c%ldur% )calB#+C, 2, cu consum de c%ldur% )calB#+. >vaporarea apei consum% ener#ie din mediu, astfel c%
4

plantele, dar mai ales animalele au posi"ilitatea de autore#lare a temperaturii corpului. 1n lipsa procesului de evaporare a transpira(iei -i deci de sc%dere a temperaturii, c%ldura solar% a"sor"it% ar fi at9t de puternic% 0nc9t ar distru#e (esuturile.2iind direct le#at% de temperatur%, evaporarea de pe suprafa(a p%m9ntului scade de la ecuator spre poli unde are cele mai mici valori. :a trecerea din starea lichid% 0n cea solid%, prin procesul de solidificare, apa cedeaz% mediului 84 calB#, deoarece 0n aceast% stare de a#re#are, moleculele sale nu efectueaz% dec9t mi-c%ri oscilatorii care nu necesit% mult% ener#ie. 1n schim", 0n procesul de topire, moleculele de ap% au nevoie de ener#ie pentru mi-care -i vor a"sor"i din mediu, pentru a trece 0n aceast% stare, o cantitate de ener#ie caloric%, e#al% cu cea cedat% prin procesul de solidificare. ?opirea -i solidificarea, ca -i celelalte procese sunt fenomene inverse -i se produc la aceea-i temperatur%, dac% presiunea este aceea-i. 1n natur% este prezent -i procesul de sublimare, adic% de trecere direct% din stare solid% 0n stare de vapori. Aceast% transformare de faz%, presupune un consum mare de ener#ie -i ca urmare, prime-te din mediu .24 calB#. Procesul se produce 0ns% -i, invers, de trecere din stare de vapori 0n stare solid% prin desublimare, 0n care caz cedeaz% o cantitate de c%ldur% e#al% cu cea pe care a primit6o prin procesul de su"limare. n stare gazoas apa, constituit% din molecule simple, provine din evaporarea de la suprafa(a 3ceanului Planetar, din apele uscatului, de la suprafa(a solului, din transpira(ia plantelor -i a animalelor. 7u" form% de vapori, ea se #%se-te 0n atmosfer% 0n orice loc -i 0n orice moment, dar concentra(ia variaz% 0n func(ie de condi(iile climatice. 1n aceast% stare de a#re#are, apa este invizi"il%, dar modific% transparen(a aerului, a"sor"ind din spectrul solar radia(iile infraro-ii. Viteza de evaporare a apei depinde de temperatura suprafe(ei, de viteza v9ntului, de #radul de saturare a atmosferei, toate acestea favoriz9ndu6o -i de presiunea atmosferic% care o 0mpiedic%. 7u" form% de vapori nu6-i p%streaz% forma -i volumul, vaporii rezulta(i dintr6un cm3 de ap% put9nd ocupa, la aceea-i presiune de *.4 mm '#, un volum de 1.A3 cm3. Presiunea vaporilor de ap% dintr6un spa(iu dat cre-te o dat% cu temperatura )fi#. 3+. Fora elastic a vaporilor de ap% este foarte mare, dar 0n istoria civiliza(iei aceast% proprietate a fost folosit% foarte de ap% 0n func(ie de temperatur%. t9rziu. Prima 0ncercare de folosire a for(ei a"urilor este men(ionat% ca apar(in9nd lui 'eron din Ale/andria 0n secolul I d. 'r. 1n veacurile urm%toare nu s6a mai f%cut nici o men(iune p9n% 0n 1.2 , c9nd &iovani !ranca 0ncearc% din nou s% foloseasc% aceast% for(%. Primul pas ferm a fost 0ns% f%cut de inventatorul francez $enis Papin care, 0n 1*4*, e/perimenta 0n

&ermania un vapor cu a"uri. 7uccesul deplin l6a o"(inut 0ns% Dames Eatt, in#iner -i inventator en#lez, care, 0n 1*84, a "revetat o ma-in% cu a"uri universal%, realizare de v9rf 0n istoria civiliza(iei. Higroscopicitatea sau proprietatea diferitelor su"stan(e de a a"sor"i vaporii de ap% este specific% -i aerului, unde se afl% cea mai mare cantitate de vapori. $in #raficul de sintez% al trecerii apei prin cele trei st%ri de a#re#are vom constata c% cele trei domenii au un punct de interferen(% numit punct ternar sau triplu, unde se 0ntretaie cur"ele )fi#.4+. Acest punct, dovede-te c% la presiunea de 4,A8 mm '# -i la temperatura de 4,44*AoC apa poate e/ista concomitent 0n toate cele trei st%ri de a#re#are. Pornind de la acest punct, #raficul este disecat de trei cur"e care delimiteaz% st%rile lichid%, solid% -i #azoas%, 0n func(ie de temperatur% -i de presiune. Astfel, cur"a 3A, numit% -i cur"% de su"limare, separ% starea de vapori de cea solid%, 3C, sau cur"a de evaporare, pe cea lichid% de starea de vapori -i 3!, sau cur"a de topire, pe cea solid% de cea lichid%. 2i#. 4. &raficul trecerii apei prin cele trei st%ri de a#re#are

n stare lichid apa alc%tuie-te hidrosfera sau 0nveli-ul de ap% al

P%m9ntului reprezentat de oceane, m%ri, lacuri, r9uri -i ape su"terane. $in suprafa(a ?errei, hidrosfera ocup% *4,8;, cu o pondere mai mare )81;+ 0n emisfera sudic% -i mai mic% ).4;+ 0n cea nordic%. 1n aceast% stare intervine 0n toate reac(iile "iolo#ice, 0n cele fizice -i chimice care au loc la suprafa(a uscatului. 1n ciclul hidrolo#ic, reprezint% o veri#% important% care (ine de la condensarea 0n nori, la c%derea precipita(iilor -i scur#erea de suprafa(% p9n%

la 0nt9lnirea din nou a 3ceanului Planetar. 1n stare lichid%, apa 0-i p%streaz% numai volumul, forma fiind dat% de concavitatea suportului solid pe care6l #%se-te. 1n compara(ie cu alte lichide, apa prezint% o serie de anomalii -i propriet%(i fizice -i chimice specifice. Culoarea variaz% 0n raport cu #rosimea stratului, fiind incolor% 0n straturi su"(iri -i de culoare al"%struie 0n straturi mai #roase. Culoarea se datore-te -i unor su"stan(e dizolvate sau 0n suspensie. Prezen(a s%rurilor de fier d% apelor o culoare verde6#%l"uie, a clorurilor una al"%struie etc. Transparena sau calitatea de a l%sa s% treac% ener#ia luminoas%, se e/prim% prin distan(a 0n cm p9n% la care se pot distin#e contururile unui o"iect. Cel mai ad9nc p%trunde lumina al"astr% )224 m+, fapt care -i e/plic% culoarea al"astr% a m%rilor. Turbiditatea este dat% de cantitatea de particule solide e/istente 0ntr6un volum de ap%, la un moment dat -i se e/prim%, de re#ul%, 0n #Bl sau F#Bm3. Densitatea ma/im% a apei nu este la punctul de 0n#he(, ci la G4o,C, c9nd are cea mai ridicat% valoare 1,44 #Bcm3 dup% care o dat% cu sc%derea temperaturii scade -i densitatea, a@un#9nd ca la 4oC s% ai"% o densitate de 4, 1* #Bcm3. Acest fapt este esen(ial pentru via(a acvatic%, deoarece #hea(a, fiind mai u-oar% ca apa, se ridic% la suprafa(% -i formeaz% un strat protector care face ca fauna -i flora s% nu 0n#he(e su" podul de #hea(%, unde temperaturile sunt 0ntre 4 -i G4o C. At9t deasupra, c9t -i su" aceast% temperatur%, densitatea apei este mai mic%. 1n condi(ii normale, apa se solidific% la 4o C, dar 0n condi(ii speciale poate r%m9ne 0n stare lichid% p9n% la H34oC. Pentru apa de mare, de e/emplu, cu o salinitate de 3AI, punctul de 0n#he(are este la H2oC. Apa este un foarte "un solvent pentru acizi, "aze, s%ruri anor#anice -i chiar pentru multe su"stan(e or#anice. $izolvarea multor corpuri solide -i #aze, cu care vine 0n contact se face dup% le#i "ine precizate, descoperite de 'enr= -i $alton. $izolvarea #azelor din atmosfer% -i, 0n special, a o/i#enului are o importan(% esen(ial% pentru via(a or#anismelor -i a microor#anismelor din ap% -i pentru procesele de autoepurare. 7pre deose"ire de celelalte lichide, la cre-terea presiunii v9scozitatea apei se mic-oreaz%. Temperatura apelor este un element important -i depinde de cea a mediului 0ncon@ur%tor. Aceasta presupune c% ea variaz% cu latitudinea, sc%z9nd de la >cuator spre cei doi poli, cu altitudinea -i cu e/pozi(ia "azinelor hidro#rafice 0n calea maselor de aer. Cldura specific a apei, adic% cantitatea de c%ldur% necesar% ridic%rii cu 1oC a temperaturii unei unit%(i de mas% )1 cm3+ este foarte mare, 0n raport cu a altor su"stan(e, din care cauz% a -i fost luat% ca etalon. Apa
*

0nma#azineaz% c%ldura cu #reu -i tot a-a o -i cedeaz%, fapt care e/plic% rolul "azinelor acvatice pentru ponderarea climei re#iunilor limitrofe. Cldura latent sau cantitatea de c%ldur% a"sor"it% sau cedat% 0n cursul procesului de schim"are a st%rii de a#re#are la presiune -i temperatur% constant%, este, de asemenea, mare 0n raport cu a altor lichide. 7e nume-te latent% deoarece aceast% c%ldur% se a"soar"e sau se de#a@eaz%, la trecerea de la o stare la alta, f%r% a se 0nre#istra o modificare a temperaturii sistemului. C9nd apa a a@uns la 144oC, ea consum% ener#ia termic% pentru a6-i modifica starea de a#re#are, temperatura r%m9n9nd aceea-i )fi#. A+.

2i#. A. 6Jaria(ia temperaturii apei la trecerea de la o stare de a#re#are la alta )dup% Pieptea, 1 2+. Prin procesul de solidificare, se cedeaz% mediului 0ncon@ur%tor 84 calB#, 0n timp ce pentru evaporare se a"soar"e din mediu A44 calB#. Aceast% 0nma#azinare de ener#ie la evaporare, care se cedeaz% la condensare, @oac% un rol foarte important 0n moderarea temperaturii atmosferei. $up% mercur )'#+, apa are cea mai mare putere de adeziune la pere(ii vaselor, dar are -i cea mai mare tensiune superficial%. 1n virtutea acestor particularit%(i, e/ist% fenomenul de capilaritate, cu un rol e/trem de important 0n natur% nu numai pentru circula(ia ascendent% a apei 0n sol, dar -i pentru circula(ia sevei 0n plante. Conductibilitatea caloric a apei, ca proprietate de a mi@loci transportul de c%ldur%, este mai mare ca la alte lichide, dar c9nd este 0n stare solid% aceast% particularitate este de -ase ori mai mic%. Apa se 0nc%lze-te -i se

r%ce-te de cinci ori mai 0ncet ca uscatul de unde -i rolul foarte important al maselor de ap% asupra ponder%rii re#imului termic al atmosferei. Conductibilitatea electric sau 0nsu-irea apelor de a fi "une conduc%toare de electricitate se datore-te, 0n cea mai mare parte, impurit%(ilor -i s%rurilor dizolvate, fiind 0n raport direct cu concentra(ia acestora. Kezistivitatea apei pure este foarte mare, dar scade pe m%sur% ce cre-te concentra(ia de s%ruri, proprietate care se folose-te la aparatele de m%sur% pentru determinarea cantit%(ilor de s%ruri dizolvate. Duritatea apei este determinat% de con(inutul de s%ruri de calciu -i de ma#neziu -i se e/prim% 0n #rade de duritate )#ermane, franceze, en#leze+. <n #rad #erman echivaleaz% cu 1*, #rade franceze -i cu 1,2A #rade en#leze. n stare solid apa trece prin 0n#he(are fie din stare lichid%, c9nd cedeaz% mediului 84 calB#, fie din stare de vapori prin procesul de desu"limare, c9nd cedeaz% .24 calB# )fi#. 2+. 7u" form% de #hea(% este cantonat% cea mai mare parte a apei dulci de pe suprafa(a p%m9ntului 0n cele dou% calote polare -i 0n #he(arii din re#iunile 0nalte. :a trecerea 0n aceast% stare, apa cristalizeaz% 0n sistemul he/a#onal -i 0-i m%re-te volumul cu 1B11. Fora expansiv a apei 0n#he(ate este considera"il%. A-a se e/plic% spar#erea conductelor fie ele chiar metalice, dac% apa din ele 0n#hea(%. $in aceast% cauz%, plantele odat% 0n#he(ate nu6-i mai revin, deoarece prin dilatarea apei 0n#he(ate, se spar# vasele -i mem"ranele celulare ale (esuturilor. 1n natur% for(a e/pansiv% a apei 0n#he(ate st% la "aza proceselor de deza#re#are a rocilor, prin care st9ncile crap% -i se f%r9mi(eaz% p9n% c9nd apa 0n stare lichid% are puterea de a le disloca -i transporta 0n re(eaua de al"ii. 7tratul de z%pad% sau #hea(% are o conducti"ilitate termic% redus% -i reflect% puternic razele solare. Prin faptul c% z%pada este r%u conduc%toare de c%ldur% ea prote@eaz% solul, 0n timpul iernii, de 0n#he(ul profund. 1n stare solid% apa are punctul de topire la 4oC la presiune de *.4 mm '#, o mas% specific% de 4, 1* #Bcm3, o rezisten(% la rupere prin compresiune de 3A F#. cm2, prin 0ncovoiere de 24 F#Bcm2 -i la forfecare de 14 F#B cm2.

Importanta apei pentru viata

Pe ?erra, nici un or#anism animal sau ve#etal nu poate tr%i f%r% ap%. Aceast% su"stan(%, pe c9t pare de simpl%, pe at9t este de important% pentru compozi(ia chimic% a (esuturilor -i pentru toate procesele vitale, care nu se pot produce dec9t 0ntr6un mediu umed. 2%r% ap%, omul nu poate cre-te, deoarece mu-chii lui con(in 3B4 ap%. 79n#ele con(ine 4BA ap% -i circul% 0n or#anism, deoarece el p%streaz% 0ntotdeauna aceea-i cantitate de ap%.

Celulele tuturor or#anismelor nu pot tr%i dac% nu con(in ap%, sau dac% nu sunt 0ntr6un mediu lichid. 1n or#anismul uman nici un proces or#anic nu este posi"il f%r% ap%. Alimenta(ia, respira(ia, di#estia, asimilarea su"stan(elor hr%nitoare, activit%(ile #landulare, circula(ia normal% a s9n#elui -.a. nu pot fi concepute f%r% ap%. 1n or#anismele vii apa ac(ioneaz% ca lu"rifiant, confer% fle/i"ilitate mu-chilor, tendoanelor, cartila#iilor -i chiar oaselor, av9nd un rol esen(ial 0n meta"olism, 0n re#larea temperaturii corpului -i 0n hr%nirea (esuturilor. 1n structura or#anismelor apa are o pondere foarte mare. $in #reutatea unui adult de *4 F#, A4 sunt ap%. $intr6o meduz% de A44 #r, dup% uscare nu r%m9ne dec9t 3,2; din #reutatea ei ini(ial%, respectiv 1. #r. 1n lumea ve#etal%, salatele, castrave(ii, spanacul, andivele con(in A; ap%. Ciupercile, ro-iile, morcovii 4;, merele -i perele 8A;, cartofii 84;, p9inea 33;, iar fasolea -i maz%rea uscat% 14;. Kezult% deci c% apa este un lichid "iolo#ic prin e/celen(%. Levoile "iolo#ice ale omului sunt de circa 2,A lBzi om. 1n societatea primitiv% omul avea nevoie de A p9n% la 2A de litri de ap% pe zi, 0n timp ce azi pentru a6-i satisface principalele scopuri de hi#ien% 0i sunt necesari *A lBzi -i 3M7 consider% ca optim% valoarea de 1A4 lBzi om. $ac% am considera un nivel mediu de 244 lBzi om, la nivel mondial ar 0nsemna mai pu(in de 344 Fm3Ban. 1n realitate, volumul este numai @um%tate, ceea ce 0nseamn% foarte pu(in, dac% avem 0n vedere c% $un%rea vars% 0n Marea Lea#r% 243 Fm3Ban. 1n alimentarea cu ap% a ora-elor, dificultatea const% 0n faptul c% marile a#lomer%ri s6au dezvoltat succesiv 0n @urul vechilor vetre, f%r% a (ine cont de resursele de ap% disponi"ile 0n viitor. Apoi, paralel cu dezvoltarea, a urmat c%utarea resurselor de ap%, care uneori s6au #%sit numai la distan(e foarte mari. Pentru aprovizionarea cu ap% a ora-ului :os An#eles, de e/emplu, se aduc zilnic, pe un apeduct, circa 4 milioane m3 de la o distan(% de A44 Fm. Pentru alimentarea cu ap% a ora-ului Craiova -i a com"inatului de la I-alni(a se aduc .A 444 m3Bzi de la o distan(% de 11A Fm, de la Izvarna6Costeni. 1n 1 A4 din cele 1A2 de ora-e ale Kom9niei numai 84 erau alimentate cu ap% -i .4 dispuneau de canalizare, consum9ndu6se pentru nevoile zilnice 48 milioane m3Ban. 1n prezent, volumul de ap% folosit 0n acest scop a a@uns la dou% miliarde m3Ban -i cifrele sunt 0n continu% cre-tere. Civiliza(ia modern% cere din ce 0n ce mai mult% ap% -i consumul pe cap de locuitor este 0n cre-tere. Lumai pentru prelucrarea unei tone de lapte sunt necesari A m3 de ap%, iar pentru fa"ricarea unei tone de zah%r se consum% 144 tone de ap%. n ia!a social apa are func(ii foarte importante. 1n primul r9nd, ea este condi(ia de "az% ca societatea s% e/iste, fiind principalul suport al vie(ii -i al s%n%t%(ii indivizilor din societate. >ste un factor de produc(ie

14

pentru toate domeniile vie(ii economice -i ar tre"ui inclus% 0n cate#oria materiilor strate#ice. 1n istoria civiliza(iei, na(iunile -i societ%(ile au crescut -i au dec%zut, 0n func(ie de modul de 0n(ele#ere -i de folosire a resurselor de ap%. M%rturie ne stau vechile pu(uri fo##ara din re#iunile aride, apeductele ma#istrale din timpul Imperiului Koman, care prin faptul c% par(ial mai pot fi folosite -i azi, atest% tr%inicia -i importan(a care se d%dea acestor construc(ii. $escoperirile arheolo#ice din Jalea Indului la Mohen@o6$aro dovedesc c% 0ntre anii 2A44 -i 1A44 0. 'r. se folosea o surprinz%toare varietate de lucr%ri hidrotehnice care constau din rezervoare de ap%, sisteme de drena@, de iri#a(ie, "azine de 0not -i de "aie etc. Jechile popoare din Asiria, !a"ilon, >#ipt, &recia, Koma, China au avut realiz%ri remarca"ile 0n domeniul folosirii apelor cu mult 0nainte de era noastr%. 1n China, de e/emplu, cu 2 244 de ani 0n urm% s6au construit di#uri -i "ara@e pe r9ul Min capa"ile s% asi#ure iri#area a 244 444 ha. 1n diferitele re#iuni ale planetei, p9n% -i modul de construire a caselor, stilul -i modul de via(% al popula(iilor au fost determinate de lipsa sau de a"unden(a apei. M%rturie ne stau locuin(ele lacustre din zonele cu e/ces de ap%, cele din re#iunile aride, unde acoperi-urile au pant% mic% sau din re#iunile ploioase, unde au pant% mare. 1n anumite comunit%(i, chiar -i c%s%toria este influen(at% de dificult%(ile de o"(inere a apei. 1ntr6o localitate rural% din sud6estul Asiei, pentru a a@un#e la cea mai apropiat% surs% de ap% de "%ut, un #rup de pu(uri, tre"uie parcurs% o distan(% de circa 14 Fm. 3"iceiul locului era ca so(ia s% aduc% apa 0n #ospod%rie. Practic, o femeie nu putea face mai mult de un drum pe zi -i, dac% apa adus% era insuficient% pentru necesit%(ile familiei, "%r"atul putea s% ai"% mai multe so(ii. Implica(iile apei 0n via(a omului sunt foarte multe. >ste de a@uns s% ne #9ndim la apele care vindec% prin calit%(ile lor minerale sau termale, dar -i la apele care omoar%. Pentru c% dac% din ap% omul 0-i ia hrana, tot din ap% poate lua -i holera, dizenteria, fe"ra tifoid%, malaria -.a. 1n decursul istoriei, catastrofele produse de astfel de maladii sunt destul de numeroase -i chiar -i azi mai fac o mul(ime de victime. Nevoile agriculturii. Levoile fiziolo#ice ale plantelor sunt foarte variate, 0n func(ie de condi(iile de mediu 0n care tr%iesc. $intre acestea, plantele de cultur% au nevoie de cantit%(i aprecia"ile. &r9ul, de e/emplu, are nevoie, pentru a a@un#e la maturitate, de un strat de ap% cuprins 0ntre 3.. -i *.4 mm, ceea ce 0nseamn% 0ntre 3 ..4 -i * .44 m3Bha. 7fecla de zah%r are nevoie de un strat 0ntre *44 -i 44 mm, 0n timp de lucerna necesit% 0ntre 823 -i 14 mm. Pentru un hectar de orez sunt, 0ns%, necesari 1A 444 m3 B ha )2uron, 1 .*+. 1n re#iunile temperate aceste cantit%(i sunt asi#urate total sau par(ial de ploi, dar 0n re#iunile deficitare pluviometric, iri#area devine indispensa"il% pentru a se asi#ura recolte "une. Acest mi@loc de
11

stimulare a productivit%(ii "iolo#ice este folosit de milenii -i 0n acest sens sunt "ine cunoscute re#iunea Mesopotamiei -i Jalea Lilului. >ste, 0ns%, a"solut o"li#atoriu 0n cazul practic%rii iri#a(iilor s% se -tie c% apa, pe l9n#% ameliorarea recoltelor, poate antrena -i o serie de nea@unsuri )de la "oli, la efecte de salinizare secundar% sau 0nml%-tinire+ -i 0n final la un proces de de-ertificare a unor terenuri care 0nainte erau foarte fertile. Apa pentru iri#a(ii se poate lua din r9uri, lacuri sau din su"teran, fiind necesare cantit%(i mari de ap%, din care o "un% parte se evapor%. :a nivel mondial se folosesc, 0n prezent, pentru iri#are circa 2 444 Fm3 de ap%, din care numai 34; a@un# s% se 0ntoarc% 0n r9uri sau 0n p9nzele de ape su"terane. 1n multe cazuri, rolul evapora(iei este foarte puternic. $in 8 p%r(i de ap% aduse de Lil 0n lacul de la Assuan, o parte dispare pe aceast% cale -i uneori pierderile a@un# p9n% la 84;. 1n lume, suprafe(ele iri#ate erau 0n anul 1 *A de circa. 22A mil. ha, 0n 1 8A de circa. 344 mil. ha, iar 0n anul 2444 de 444 mil. ha pentru a c%ror iri#are au fost necesari * 444 Fm3 de ap%. $esi#ur c% nu 0n toate re#iunile #lo"ului sunt condi(ii optime pentru practicarea iri#a(iilor -i nici resursele nu permit acest lucru. India, de e/emplu, are 0n prezent peste 34 milioane ha iri#ate pentru care sunt necesari 3*4 Fm3 de ap%. Prin posi"ilit%(ile de care dispune poate iri#a 144 milioane ha., dar nu are suficiente resurse de ap% pentru a realiza acest plan. 0n Israel, aproape toate resursele de ap% disponi"ile sunt folosite, ponderea fiind de *A; pentru iri#are -i restul pentru industrie -i popula(ie. 1n Kom9nia, la nivelul anului 1 8 era amena@at% pentru iri#are suprafa(a de 4 milioane ha, iar consumul de ap% era de miliarde m3, dup% care a sc%zut la 2,3* 0n 1 2, estim9ndu6 se a se atin#e valoarea din 1 8 a"ia 0n 244A. Nevoile industriei. Pentru orice dezvoltare economic% industria este un element de "az% -i aceast% ramur% solicit% resurse importante de ap% de "un% calitate. Anumite ramuri industriale sunt mari consumatoare de ap%. Pentru sp%larea unei tone de c%r"une 0n $epresiunea Petro-ani se foloseau, 0n medie, . m3 de ap%, dar pentru a se produce o ton% de cauciuc sunt necesari 2 .44 m3 de ap%. Pe plan mondial, consumul de ap% industrial% este de circa 244 Fm3Ban -i se prevede s% creasc% 0n continuare. 1n #eneral, 0n industrie sunt trei cate#orii de folosin(e care necesit% ape de fa"rica(ie, de r%cire -i de 0nc%lzire. 1n foarte multe industrii volumele de ap% implicate 0n procesul de produc(ie, ca -i #radele de poluare a apelor sunt foarte diferite de la o ramur% industrial% la alta. Cantit%(i mari de ap% pentru r%cire se consum% 0n centralele termice, unde se poate consuma p9n% .4; din apa industrial%. Aceast% ap% se 0ntoarce 0n sursa din care a fost luat%, 0n cea mai mare parte, dar cu temperatur% crescut%. 1n prezent, peste tot 0n lume industria se dezvolt% 0ntr6un ritm rapid -i utilizarea apei are, 0n anumite re#iuni, valori
12

foarte ridicate. 1n (%rile avansate ale >uropei, unde nu sunt nevoi pentru iri#a(ii, apa industrial% poate a@un#e la 84; din prelev%ri. 1n (%rile care au nevoi 0n a#ricultur%, ca 7<A, <n#aria, 2ran(a, consumurile industriale nu dep%-esc 446A4; din prelev%ri. 1n Kom9nia, consumul de ap% 0n industrie era 0n 1 8 de 8,1* miliarde m3 a sc%zut 0n 1 3 la A,A -i se prevede ca 0n 244A s% a@un#% la 8 miliarde m3.

13

Bibliografie
1. http:BBro.scri"d.comBdocBA84A3.4.B4BCaracteristicile6fizice6 ;CA; 2i6chimice6ale6apei 2.http:BBMMM.referat.roBreferateBApaNsiNproprietatileNeiNaAed*.htm l 3. http:BBro.MiFipedia.or#BMiFiBAp;C4;83 4.http:BBMMM.referat.roBreferateBApaNsiNproprietatileNeiNaAed*.htm l A. http:BBro.MiFipedia.or#BMiFiBAp;C4;83N)dezam"i#uizare+

14