4.3.4.

MI~AREA DE ROTATIE
Curentu1 de fluid proaspat care trece prin sectiunea ofcrita de su'Sa papa SA este orientat de inc1inarea w =w. x ;ostT;osfJ sediului, astfe1 c5. vectorul vitew. t M A

Wsa

se d escoE1pune mtr-o compo-

nent5. axiala "Mfa ~i 0 componenta in SA p1anu1 normal pe axa ci1indrului Wtl Fig. 1.19.Schema pentru definirca componentelor care se descomJ?une ~a ?n~ul ei inyitczci fluidului motor. tr-o componenta radla1a ~l una nor-

mala pe raza WI' in raport cu pozitia axei colectoru1ui fata de directia radial~t din ci1indru (fig. 4.19). A~adar, a~ezarea excentrid a supap~i SA J?roduce 0 orient are tangential5. a curentului de fluid proaspat, viteza We fiind tangenta 1a un cerc cu centru1
o pc axo. cilindrului, de razll r Sa = 00',

0' fiind centrul

talerului

supapei

SA.

Suprafata interioara a ci1indrului orienteaza in continuare curentul ~irezulta 0 mi~care de rotatie in jurul axei cilindrului. In cursa de admisiune se dezvo1ta o mi~care in spirala dad se insumeaza componente1e tangentiala si axia1a ' , ale vitezei.
o mi~care de rota tie de intensitate sporita se organizeaza in cursa de admisiune prin intermediu1 unor constructii speciale (fig. 4.20). Se fixeaza pe supapa de admisiune un ecran, supapa ecranata (a), care dirijeaza curentul En partea opusa pozi!iei lzti pe supapa (b) dupa 0 directie normal5. pe raza cilindru1ui. Solutia se uti1izeaza. astazi pe scara 1arga 1a MAC. Supape1e ecranate antreneaza une1e dezavantaje dintre care se citeaza: comp1icarea tehno10giei de fabricatie (fixarea ecranului ~i impiedicarea roth-ii supapei), reducerea gradului de umplere (ecranul introduce 0 rezistenta gazodinamica). Ultimul dezavantaj a impiedicat raspindirea solutici la MAS de~i ea influenteaza pozitiv eficienta arderii. In prezent, 1a MAC se utilizeaza ~i un alt procedeu de organizare a mi~carii de o c rotatie, care consU din confectionarea unui canal in forma de spirala sau din orient area tangentia1a a canalului de admisiune (c). In admisiune apare 0 mi~care in spirala (d), care-~i reduce pasul in comprimare, pina rf la anulare. In (e) se arata traiectoria unei particu1e de I' combustibil de 40 fLm sub actiunea mi~carii de rota tie Fig. 4.20. Solu~ii pcntru organizarca mi~ciirii de rotatie

a aerului cu 0 turatie ii = - 7620 rot/min. Injectoru1

146

(a, b ~i c) a fluidului motor; dcplasarea curentului de fluid proaspat (d) ~i a unei particule de combustihil (e) ; 1 direclia inilialii a jetului de combusUbil.

a fost montat in pozitia centrala. Mi~carea initiala a particulei este dupa directia radiala, apoi traiectoria se curbeaza sub actiunea fortei portante a aerului. La 0 turatie a motorului de 1 600 rot/min, dupa 9,6RA sau 1 ms (reprezentlnd intlrzierea la aprindere) particula s-a rotit cu aproximativ 25 fata de directia initiala, iar dupa 2,8 oms ea s-a rotit cu 90. I\H~carea de rotatie a aerului din cilindru se evalueaza prin viteza unghiulara de rota tie c':; [rad/s], prin tura!ie sau prin viteza de rota!ie ~ [rot/min], prin raportul de vrtej sau cifra de turbionare Q care define~te viteza relativa derotatie, ~ ~i 1i fiind raportate la marimile corespunzatoare <u ~i n care definesc mi~carea arborelui cotit

11 = ~/<u = njn
Viteza unghiulara

(4.38)

~ (sau n) se detcrmina experimental cu ajutorul ane-

mometrului. Se utilizeaza doua tipuri distincte de anemometre: anemometrul cu fir cald; anemometrul cu palete. In primul caz TAM-ul se introduce in chiulasa ~i permite determinarea vitezei Wt la un motor antrenat, in cursele de admisiune, comprimare ~i destindere. In figura 4.21 se arata profilul de viteze ~i evolutia lui pe ciclu. In primul caz (a), viteza Wt variaza liniar cu raza, ceea ce permite sa se considere ca fluidul motor se comportrl ca un solid rigid in mi~care de rota tie. In al do ilea caz (b) viteza Wt variaza liniar pina la 0 anumita distanta r, de axa cilindrului, care cre~te in cursa de comprimare. De~i TAM-ul ofedi valoarea absoluta a vitezei unghiulare ~, in conditii apropiate de acelea realizate in functionare, el nu este accesibil deocamdata in experimenHirile curente. In aceste cazuri el este inlocuit cu anemometrul cu palete, iar cercetarea decurge pe un stand special, in conditii
Admisfllne

60
ex.

=180oRA

50
'";:;. I.n

@
Tvrl1,lio,in

If"" ~ ~... JO

I 2

- SOil
eu turatia, dllpa directia cicill. radialii, la diverse momente pe

- 1000

- ISOO /
rof

ml.n

Fig. 4.21. Varlatla vltezei tangentlale

147

35 30. 25' -c ., 20
15

Motor
OJS,iO!o, IO:"8fT!/TI ;(~/6; 1i-1J,5l.5A I?rf,'n/

flY

Fig. -1.22. Schema instalatici pClltru determi11 area vilezei unghiularc a mi~ciirii de rotatie (a) ~i dependent a raportullli de virtej de illiilnmea re11tivii h/dsa de ridieare a sllpapci (b).

80

120 100 lOO 240 280 J2i J$O .00 a.["RA)

Fig. 4.23. Varia\ia tllratici rclative a mi~ciirii de rota tie ell nnghiul RA :
1

= 1.7 daS/cm2); 2 - snp.lpa eu ccran, pozitie optima; 3 -- supapa normala, admish:nc normala.

SUP:lpi\ normala,

admi;;iunc fort3t~

(p.., =

Rezulta ca momentul cinctic sc conserva ceea ce revine la a scrie ca mom entul cantitatii de mi~care a curcntului de fluid proaspat care trece (cu viteza medie) prin orificiul oferit de supapa de admisiune este ega1 cu momentu1 cinetic a1 fluidului din cilindru, adidi
r sa . ln fp Wt = J pmeCJJpme'

stationare *. Standu1 este similar cu ~el din figura 2.10, dar incorporeaza o piesa sup1imentara, un cilindru c (fig. 4.22, a) de a1ezaj D, care se monteaza intre recipientul 1 ~i chiulasa 2. In ci1indru se monteaza un cadru 3 pe care se fixeaza anemometru1 cu palete 4, care se reazima pe 1agare cu frecare red usa. Un con tor de ture masoara turatia anemomdrului. In figura 4.22, b se prezinta informatia obtinuta in conditii de simu1are a admisiunii pe chiulasa motoru1ui turismului Dacia 1300, care arata ca, prin a~ezarca excentrica a supapei s-a obtinut 0 mi~ca':'e de rota tie relativ intensa. Oricare din cele trei marimi (~, ii, Q) variaza pe ciclu (fig. 4.23) dar intereseaza valoarea lor numai in timpul injectiei, deci la finele cursei de comprimarc sau in jurul pmi. Viteza unghiular~L ~pme' la finele cursei de admisiunc se detcrmina pe baza teoremei momentului cinetic aplicata fluidului motor din cilindru in ipoteze1e ca: 1) este un solid rigid (cilindru) in mi~care de rotatie; 2) momentu1 fortelor extcrioare de frecarc este nul (k = Me = 0).

'"

'"

(4.39)

~'lomentu1 de inertie mecanic in pme, pme cste accla al unui cilindru de masa mfp care se rote~te ca ~n sol.0- rigid in jurul axei sale, adica j T11Ie =

(mfpf2)(Df2)2.

~tiind

di

lYt

Wsa

cosycos~

(v.fig.4.19)

rezulta,

dupa

simp1ificari, (4.40) Se ap1ica cinetic ~i in cursa de .comprimare. . "'... '" momentu1ui :I; * '" 1egea conservarii Se conSld era ca 0 par t e d m camera d e R ezu 1ta JCJJ=ct sau JCJJ = J pmeCJJpme'
~ ~ ~

0 masurare deosebita a fost efectuata de L. Tho metro cu palete in cupa din capul pistonului. 148

n [24) care a plasat un anemo-

ardere este plasata in piston, are volumul Vcp, diametrul cupei Dc ~i inal,imea he (v. fig. 4.26, a). Momentul de iner,ie momentan in cursa de comprimare este

deoarece

?nfp

?ncil

momentanfl dintre piston ~i chiulasa (v. reI. 10.17), ca mep = PepVcp~i eft densitatile Pei!' Pcp sint practic egale, rezultrl (4.41 )

mep' $tiind

ca meil

= Pei/(r:D2/4)1, unde 1 este distanta

se obtine * viteza* unghiularrl de rotatie in cursa de eomprimare (in pmi, 1=0 iar Wpm; = Wpme (D/De)2):
]:171"

Tinind seama de expresia lui

=
[

~pme(D/2)2 r:(D/2)41 + Vep(De/2)2 r:(D/2)21

(4.42)
]
de rotatie la finele eompri-

Vep

Exemplul

numeric

4.7.

Sa. se determine

viteza unghiulara.

rnllrii ~pmipreel1m ~dlpmi' ;';pmi pentru un MAC eu: D/5= 100/100 mm; E= 18, 1>=0,45, Ipm;= = 1 mm, n = 3000 rot/min; r.a = 20 mm, W.a = 160 mis, y = 45; 13= 0. n. Din relatia (10.18) se gase~te he= 24,1 mm, iar Vep = 38,3 em3. Din rc1atia (4.40) rezu1t[l:~pme=8(20'10-3/1002'10-6)'160 0,707 = 1810 md/s; din relatia (4.42) se obtine

= 1 81O( 1002 '10-6/4)/[71:(100. 10-3/2)4.2. 10-:3 + 38,3.10-6. (45 '10-:3/2)2)/(,,( 100 '10-3/2)2. c':;Pl7li .1.10-3 + 38,3.10-6] = 5351 rad/s. Se ea1culeaza din relatia (10.1) viteza unghiulara de rotatie a arborelui eotit w = 7t".3 000/30 = 314 rad/s ~i se obtine raportul de virtej o.PI7I'=
=~5,76 ~i Dpl7li= 5 351/314 = 17; ::pl7li = 17.3000 = 51000 rot/min.

Fortc1e de frecare care actioneaza pc suprafata eilindrului, pe capul pistonului ~i chiulasa, in 111asa gazului (turbulenta) reduc momentul cinetic al fluidului proaspat (conditia j~ = ct nu mai este respectata). Eeuatia de mi~.care a fluidului proaspat devine d(j~)/d" = -Mr' unde Mr este momentul rezistent al forte1or de freeare. Dad "eil este efortul unitar tangential la suprafata cilindrului, atunci Meil = "cd r:Dl(D/2); dad\. Tp_eh este efortul unitar tangen,ial pe capul pistonului ~i chiulasa, rezulta. M p-eh = =2"p_eh(r:D2/4)(D/4). Xn primul caz, Tea = ~eaPfP~2. D2/8, iar in al doilea.caz, "p-eh = ~p_ehPfP~2D2/32. unde ~eil' ~p-eh sint coeficientii de frecare. .Ecuatia , de mise , are devine

149

_ S-a gasit di ,.. . -0 ,067 j( Re )O,2,.. ~cd, ~p_ch- 0 ,08 3 j( Re )O.2,

= ~D2jv, astfel di eeuatia finaHi devine

unde

)O.2= TVD"I= (Re.. I

(4.42*) unde PIpin kgjm3 (variabil pe ciclu); ~ in radjs; D in m; VIp in m2js (se calculeaza cu relatia 3.29); l in m (se calculeaza cu relatia 10.17 sau 10.19). Ecuatia diferentiala se solutioneaza prin metodele analizei numerice. Considerind pasul de integrare ~. = ~ocj6n (D.OC = 3-5RA) iar j definit de relatia (4.41) se scrie simplu

Ecuatia se rezolva pc cursa de comprimare cu valorile initiale cunoscute la pme (relatiile 4.40 ~i 4.41). ~Hisurarile vitezei, efectuate cu un anemomctru cu fir cald montat in capul pistonului arata ca ~ la finele comprim[trii (la pmi), calculat cu relatia (4.42*) este cu circa 30% mai mic dedt ~, determinat cu relatia (4.42*). Intensitatea mi~dirii de rotatie se controleaza prin pozitionarea ecranului pe talcrul supapei (fig. 4.24). In pozitiile a ~i c ecranul orienteaza curcntul dupa 0 directie radiala, iar mi~carea de rotatie este eliminata; in pozitiile b ~i d curentul este dirijat pc 0 directie normala la raza cilindrului (in partea opusa ecranului) iar ~ = ~max (e). In mod incvitabil 0 fractiunc din fluidul proaspat nu atinge ecranul supapei chiar pentru ~ = ~max' scapa direct in cilindru ~i nu participa la mi~carea de rotatie, astfel ca membrul sting al eeuatiei (4.39) trebuie inmultit cu un factor subunitar (0,75...0,95).

La pmi,

~pmt

se controleaza prin diametrul ~i volumul cupci, acesta din

urma la un e: dat, fiind dependent de jocul dintre piston ~i chiulasa. l\tli$carea de rotatie a fluidului motor are un rol important la ~IAC, in procesul de formare a amestecului ~i se coreleaza cu tipul camerei de ardere, eu numarul jeturilor, cu unghiul de dispersie a jetului. De aceea, nu intotdeauna C:;max este ~i solutia cea mai eficienta. Pe baza urmatorului rationament se determina viteza unghiulara de rotatie optima. ~oPt: fie Zj' numarul jeturilor de combustibil (zJ - numarul orificiilor pulverizatorului), iar D.OCj - durata injeetiei in RA. Unghiul de dispersic a jetului fiind mic (10.. .:WO), aerul dintre jeturi trebuie folosit in procesul de amestecare. 1IIi~carea de rotatie

a Fig. 4.24. Illfluenla

i'

J{J(Jflo asupra vi-

poziliei unghiularc a ccranului supapei de admlsiune tezei unghlulare de rotalle a fluidului motor.

150

a aerului are ca scop sa. alimenteze un jet de combustibil cu aerul dintre doua. jeturi. Sc considera dI. aerul dintre doua jeturi este utilizat eficient dnd trece integral peste jetul din aval intr-un interval de timp determinat "1 (fig. 4.25). Se admite d "1 este optim dad este egal cu 'j, durata injectici. Dad '1> -:j' atunci ~ este prea mic ~i rrlmine aer neutilizat intre jeturi; dad!. "1 < 'j' atunci ~ este prea mare ~i pidturi de combustibil dintr-un jet sint deplasate Fig. 4.25. l\Ii'icarea ain jetul urmator, perturbindu-se astfel amestccarea. erului fata de jet. in camera de ardere. Durata injectiei este "j = A(J.j/6n iar timpul de rotire este "1 = 211:/~ . Zj' Daca "1 = "j = "oPt' rezulta
(4.43)

Pentru motorul din Exemplul numeric 4.7 se cunoa~te A(J.j= 10 ~i Zj = 3, ~ope = 1211: . 3000/10 . 3 = 3770 rad/s, adica 0 valoare mai mica dedt cea calculatii anterior. Daca c:';pmi = 5 351 rad/s s-a obtinut pentru 0 pozitie a ecranului care conduce la ~maz' atunci trebuie gasitii prin experimentari pozitia intermediara mai avantajoasa. In prezent, conditia "01'e= "j nu este pe deplin elucidata. In unele experimente s-a

rezuWi

gasit ca

"ope

trebuie sa fie dt

o
a b

durata intlrzierii la autoaprindere, in altele "ope> "j' Noi experiente sint necesare in acest domeniu.

Fig. 4.26. Schema pentru precizarea mi~ciirii radiale a fluidului motor din camera de ardere.

4.3.5. MI$CAREA RADIAL~

Mi~carea radiala se organizeaza in cursele de comprimare ~i destindere prin efectul de prag care se obtine pe doua di, priri plasarea unei parti din camera de ardere: a) in piston (fig. 4.26, a) solutie curenta la MAC; b) in chiulasa (fig. 4.26, b), solutie curenta la MAS. Clnd pistonul se apropie de pmi viteza de reducere a volumului inelar (dV*/d.) este mai mare dedt viteza de reducere a volumului central care se sprijina pc suprafata cupei, de diametru Dc(dV*/d"> dV**/d.); ca urmare, fluidul motor este deplasat (fig. 4.27, a, b, c) de la periferia cilindrului spre partea 151

Mi~care cenlripdo

. I1I~core cenlnfu!1ii

Tig. 4.27. Deplasarea curentilor de gaze In camera de ardere.

ccntraHi (mi~carc centripeUi). Cind pistonul se Indeparteaza de20f pmi, inegalitatea sc inverseazft x f500ruf//1I.;7 , ~ ~ 24 . IO{)(} ruff",,, ISf (dV*/d't' < dV**/dT), iar fluidul "3:'- - . SIJ{J rufl/Tl,' / \ . ~Io c Culc.lot '-".. motor are 0 mi~care centrifugft ~'- "r ~ (fig. 4.27, d). j'\,[i~carea fluidului 'R}! \ -s motor in volumul cupei Vrp seI:' -. organizeaza in raport cu pozitia /f .8 momentana a pistonului ~i cu forl ., , -~ i mele constructive care sc confera ~ -2S .~ . l J8t!~O(l or ~"~ I cupei. Cind pistonul se dcplaoJ.O J{o,7 pmi seaza de la pnte la pmi, la ina b olRA] ccput, fluidul curge pc perctelelateral al cupei (fig. 4.27, a) ; rind Fig..1.28.Vitcza radialiimOmcntan:l din cilindnl. pistonul se apropie de pmi, fluidul se accelereaza, ajunge in centrul camerei, i~i modifica traiectoria ~i formeaza un virtej (b); intensitatea drtejului se amplifid prin inchiderea partialfl a cupei (c). ~Ietodele de calcul (fig. 4.28, a ~i b) ~i mflsurarile cu TAM-ul (fig. 4.28, b) araU ca mi~carea este deosebit de intens In apropiere de pmi.
'8 fxpminentol: '

I 2Sf

.. ~ ~ -no-..
A ~

~
.;)

'

Pcntru calculul vitezei radiale IVr se adopta. schema din figura -:1.26, a. intr-un inten'al elementar de timp d volumul elementar de fluid motor d Vr care se deplaseaza radial, din zona pragului in zona cupei, prin suprafata imaginara, de arie momentanii A *, eu viteza Wr, este dat de ecuatia debitului dVr = A*lVr d Se admite ipoteza cii dVr estc proportional cu reducerea de volum dV*, coeficientul de proportionalitate fiind raportul volumelor V**/V. volumul cilindrului inelar din dreptul pragului; V** - volumul cilindrului central de (V.

diametru impreuna

De; V - volumul momentan 11.1 cilindrului.) cu ecuatia debitului dau rclatia Wr = (V**IA'" F)(dP

Prin urmare

dVr

(V**/V)'l

V*, care

Id-:).

(-:I.-:1-:1)

Ma.rimile din membrul drept 11.1 rclatiei (i. H) se expliciteazii astfel : volumul V este definit de rclatia (10.10): V

0,5

Vs aa:'

Pe

baza

schemei

adoptatc

rezultii:

r*

(-:r D2/i)( 1 - iP)(lplni + s) ; v** = (7tD2/4.). 82 (lpm; + lie + s); A. = -:rD8 (lpm; + s). Se deriveaza volumul V.: dV./d~ = (1tD2/i)(1 - 82).Wp, unde Wp = ds/d~, "iteza momentana a pistonului. Subsh ;nd in relatia (4.i'l) mrLrimilestabilite dupa simplificiiri, rezulta

(4..45)

relatiile de definitie a miirill1ilor momentanc (act,s, TV p) fiind stabilite in cap. 10. Se obsen.rL ca marimile constructi"e care definesc "olumul cupci trebuie sa satisfadL urmiLtoarea conditic, dnd. pistonul este la pmi: V. = V.P + V/pmi' care conduce la relatia (10.18) (..Ji=5/D).

In pmi teoria nu coincide cu experimentul (fig. 4.28, b). Intrucit in reIatia (4.45) TV p = 0 la pmi, rezuWi ca Wr = 0, ori TAM-ul indica Jl'r i= O. Neconcordanta provine de acolo ca relatia (4.45) exprima viteza de curgere prin 0 sectiune circulara aflata deasupra pragului, in timp ce T A:\1-ul, fiind plasat in zona cupei, indica mi~carea din volumul acesteia, care evident nu se anu152