leaza. Dad\. se scrie ecuatia de conservare a energiei curentului in zona cupei, se obtine .

0 viteza cchivalenta nenuIrt, care justifica teoria ~i apropie concluziile ci de datele experimentale.
..

4.8. Pentru motorul din exemplul numeric 4.7 S{L se determine yiteza = (100/2). 10-31'; . 3000130 (sin 350< -'-(0,25(!:) sin 700) = 3,39 m/s; din (10.7) !?i(10.8) rezulti1. s = (100/2)' 1O-3[ 1 - cos350 ..J_ T (1',25/4)( I - cos 7000)J = 0,948. in fine IVr = (I - 0,42) .0,4 . 3,39( I + 24,3/(1 + + O,')oj".::>j)/.!..1.0, I.>6G= 38,53 m/s.
IVr pentm IX =

ExCmlJlulnumcric

350 RA. n. Din rclatia (10.21) rezulta Wp

Influenta vitezei TVr asupra performantelor arderii a fost eddentiata expcrimental atit la :\IAS cit ~i la :\1AC; intelegerea ei pretinde in continuare clarificari teoretice.

4.1. PROPRIETA.TnE cO;UnrSTIBIULOU nETERi\IIXAXTE PEXTRG PROCESEU~ nE A;UESTECARE, AUTOAPRIXnmm ~I ARDEUE

Combustibilul pentru motoarele de autovehicule trebuie sa indeplineasca mai muIte deziderate: 1) sa asigure pornirea sigura ~i rapida a motorului la orice temperatur~l a mediului ambiant; 2) S~lpermita functionarea sigura a motorului cu un randament cit mai inalt; 3) sa nu produdi solicitari mecanice ~i termicc ddicate precum ~i uzura mare; 4) sa arda complet, fara sa produc5. substante nocive pentru sanatatea omului; 5) sa nu actioneze coroziv asupra metalelor cu care vine in contaet; 6) Srl pennita transportul, depozitarea ~i distributia la consumator fad\. dificuItate, fara pericol, cu mentinerea in timp a proprietrltilor; 7) sa fie ieftin; 8) Srl fie in cantitate suficienta.
in prezent, comlmstibilul lichid indcpline!?te eel mai bine acest deziderat. l'roprietatile lui se definese printr-un numar de caracteristici standarclizate care se grupeaza in trei clase : I) caracteristici care definese proprietiLtilc c01l1bustibilului determinante pentru procesele de puln'rizare, vaporizarc, autoaprindere ~i ardefe (compozitia fractionata, presiunea de yapori, densitatea, viscozitatea, tensiunea superficial{L, cifra octanica, cifra cetaniea., indicele diesel, indice1c de cocs, puterea calorifica) ; 2) caracteristici care definesc propriet{Ltile combustibilului determinante pentm uzura motomlui (aciditatea mineraliL ~i alcalinitatca, aciditatea organidL, con,:nutul de sulf, efectul de coroziune asupra lamei de cupru, impuriUtile mecanice, continutul de ap{L,continutul de cenu~a) ; 3) caracteristiei dcterminante pentru transportul, depozitarea !?i di,;trihutia combustibilului (gumele actuale, periuada de inductie, cifr' <Ie iod, punctul de congeh:'c', temperatura de tulburare, punctul de inflamabilitate, culoa' An acest paragraf se prezinU sumar caracteristicile din prima clas{L;pentru celelalte caracteristici \'ezi [2) [18] [26].

Combustibilul lichid pentru motoarele de autovehicule este de dOUrl feluri: benzina pentru MAS, motorina. pentru :MAC. Benzina este un all1estec de hidrocarburi care distila intre 30C ~i 205C; motorina este un amestec de hidrocarburi cu punet initial de fierbere de 200... 220C ~i punet final 380.. .400C. Benzina ~i motorina s-au obtinut multa vreme numai prin distilarca primal'1\. a titeiului. :i\Iarirea consumului de combustibillichid pentru motoarele cu ardere interna ~i necesitatea ridicarii calitatii acestora a condus la elaborarea unor procedee chimice de fabricatie, care, modifidnd structura 153

-C-C-C-C-CI
Q

I I I I

I I I I Cs!f,z Pellton

-CI I I I -C-C-C-CI I .1
!J I

/zofentoll

t;- 11';2

C ~CI

-C/
/I

moleculara. initiaHi, permit atit obtinerea unor compu~i noi, cu proprieUiti superioare cit ~i prclucrarea hidrocarburilor grele ~i a reziduurilor rezultate dindistilarea primara, nefolosibile in trecut, drept combustibil. Aceste procedee sint: craearea (termica ~i catalitidi.); reform area (termica. ~i catalitidi).
Hidrocarburile care alcatuiesc combustibi-

-C
Ddopento.7 Csl1';o

'-'-C~~CI
Benzent"Hzn_C. d

lul lichid sint: 1) hidrocarburi parafinice (alcanii) cu formula chimici'L C" H2n+2 cu legaturi simple !Ii lant deschis de atomi de carbon (alcani normali) sau cu lant ramificat (izomeri ai alcanilor sau izoal-

a un or eani) (fig. 4.29, a !Iib) ; 2) hidroearburi naftenicc sau cicloalcani, cu formula ehimica. CnH2n cu legaturi simple ~ilant inchis de atomi de carbon (c); 3) hidrocarburi aromatc, formate din unul sau mai multe ciclllri cu ~ase atomi de carbon; ciclul de baza. fiind benzcnul, cu legaturi dllble conjugate (d). ]l.Ioleeulele hidrocarburilor din combustibilul lichid con tin 5.. 30 atomi de carbon \,i anume 5. . . 12 atomi in benzina. ~i pina la 30 de atomi in motorina. Hidroearburile pina la patm atomi de carbon inclusiv sint in stare gazoasa la temperatura mediului ambiant. In afara de hidrocarburile mention ate in eombustibil se mai gasesc in cantitati reduse, uneori nesemnificativc, olefine, diolefine !Ii acctilcne.

Fig. 4.29.

Formula structuralii hidroearburi.

Compozilia fracfionata este 0 caracteristidi. fundamentala. a. combustibilului, de care depind multiple proprietati de funetionare a motorului intrucit ea define~te u~urinta de vaporizare. De aeeea, ea se precizeaza prin standard. Combustibilul este f')rmat din fractiuni (grupe de hidroearburi) care se deosebesc intre ele prin temperatura de fierbere; compozitia pe fractiuni se nume~te eompozitie fractionata ~i se dctermina prin curba de distilare (fig. 4.30) care reprezinta fractiunea dintr-un volum de eombustibil, distilata pina la 0 anumita temperatura. Comparind curbcle de distilare ale benzinei ~i motorinei se observa ca prima indica, in raport cu cealalta, un grad iualt de volatilitate a benzinei. Pe curba de di.stilare se precizeaza trei puncte de fierbere ~i anume punctele la care distila 10'%, 50%, 90% dintr-un volum de combustibil. Ele se noteaza cu tlO respectiv tso, t90; tlO ~i t90 impart domeniul de distilare in trei intervale a, b, c (fig. 4.-31), fiecare din el~ influentind un numar de performante ale motorului. Calitatea de pornire a motorului depinde de tlO care influenteaza timpul de pornire a MAS-ului, la 0 anumita temperatura to a mediului ambiant (fig. 4.32, a). In unele tari t10 < 50... 5SOC iar in altele variaza eu anotimpul, benzina de vara. avind t10 = 71C iar cea de iarna t10 < 55C. La MAC compozitia fractionata influenteaza viteza de vaporizare a picatudlor ~i autoaprinderea. La 0 cre~tere a lui t50 de la 232C la 288C, continutul de fum din gazele de evacuare cre~te cu 30%. Fractiunile grele din combustibil au CC mai mare (v. cifra cetanidi), adica u~urinta la aprindere mai mare. Cu toate acestea, marirea temperaturii t50 de la 225 la 285C a condus la 0 cre~tere a timpului de pornire de noua ori (fig. 4.32, b). Presiunea de vapori. Volatilitatea ridicata. a benzinei are ca dezavantaje cre~terea pierderilor prin depozitare ~i intreruperea alimentarii eu benzina 154

If 1

a motorului, prin formarea dopurilor de vapori in conduct a de legatura de la rezervor la carburator. Presiunea de vapori (PV) evalueaza inclinarea benzinei la formarea dopurilor de vapori. Cu dt PV este mai mare, cu aUt cre~te pericolul de intrerupere a alimenH'irii. S-a constatat ca pentru a se impiedica formarea dopurilor de vapori t10 nu trebuie sa scad a
sub 0 anumiUi valoare: t1O> 0,5to

46,5.

Presiunea de vapori se detennina introducind 0 cantitate de benzina intr-un vas, Fig. 4.30. Curbe de distilare a eombustide volum determinat, care se mentine la bi/ului. o temperatura constanta (37,8C). B~nzina fiind neomogena, fractiunile u~oare se evapora, iar presiunea vaporilor se cite~te b pe un manometru; ea nu trebuie sa depa7; ~easdt 500 mm Hg vara. lama, pentru <;:--,200 a u~ura pomirea, poate sa ajunga la (~ 600 mm Hg. .~ 150U Densitatea reflect a continutul de frac~ Ii tiuni u~oare din combustibil ~i influen~ loo /t. teaZ{ldirect unele caracteristici ale combus_/u 7 A1--8 I:.~l fibilului, ca indicele diesel. Benzinele au <AJ['-rdensitatea cuprinsa in limitele 680...770 On====m: kgfm3, iar motorinele in limitele 820. . .900 20 ~IJ. SO 80 l(JO[Z] kgfm3. frqdium' rlin benziM Viscozitatea influenteaza caracteristica 4.31. Dependenta performantelor jetului decombustibil, ~ezistenta la depla- Fig. motorului de curba de distil are : sare a combustibilului prin conducta, 1 - pornirca motorului rece ; 2 - pomirea caIdfi ; ungerea pieselor in mi~care din sistemul 3 - dopurile de vapori ; 4 - incAlzirea motorului dup1lpernire; 5 - formarea de gheat1l; (j - opride injectic. Limita superioara a viscozi- rea motoruIui caId; 7 - accelerarea; 8 - deplasarea autovehiculului in croazier:1; puterea tatii este impusa de calitatea de pulve- maxim1l;9 - funetionarea Iini~tit1l; 10 - efidTizare a combustibilului si de calitatea enta pentru depla~ri scurte; 11 - diluarea uleiului; 12 - formarea de depezite; 13 - formarea de fluiditate. Pentru MAC 'prezinta interes de gume; 14 - dcpunerile pe electrozii bujiei. Intervalele de temperatur1l : O. . . '10C(a); fluiditatea motorinei la temperaturi joase ,10" .1.oC(b); '.0", ,lOGe (e). intrucit viscozitatea, ~i a~a mai ridicata la motorina, scade eu reducerea temperaturii. Experienta arata ca iama apare pericolul intreruperii alimentarii cu motorina a motoTului, de aceea, prin standard se precizeaza punctul de congelare a motorinei. Viscozita tea cre~te cu presiunea 0.5 IIJ 152025 225 250 275 JIJIJ de injectie, la 400 daNfem2 fiind de trei ori mai mare kl1lf1errJlurutie fieroere 0 llmpu/ neceJ'Or penlru purnire 1 fruc!iunilormerl!1o ["c} u. dedt la 1 daNfcm2. Viscozib tatea motorinei precizata Fig. 4.32. Influenta temperaturii de fierbere a unor fraeprin STAS este 1,2... tiuni a motodin combustibil asupra u~urintei de pornire rului l'eee. '. .1,7E20sau 2,5.. .8,5 cSt
!:>.. [oS

155

x/o3

Heplofl normo/ c.,~o

30 ~28 ~ 26 ~
t:,.<.> 2~ 22 L
~

-cI I I I -C-C-C-C-C I-c- I I -C- I

1 ?O J
/zooe/onu/ 11

I
I

I
r; 11,0

ttel

Fig. 4.33. Dependen~a tensiunii superfieiale de temperaturii:

1 - benzina; 2 - petrol pentrl1 tractoarc ;3 - motorinadeiarna ;4 - motorincl de vara; 5 - ulei.

Fig. 4.34. Formula slructuralii a unor hidrocarburi.

(2,5 .10-6 ... 8,5' 1O-6m2/s). Pentru benzine nu exista restrictii in prh'inta viscozi ta tii. T ensizmea superficiala influenteaza pulverizarea combustibilului deoarece este determinata de lucrul mecanic necesar pentru marirea suprafetei lichidului [kJ/m2 sauN/m]. Ea depinde de natura hidrocarburilor, scade cu cre~terea temperaturii (fig. 4.33) ~i cu cre~terea presiunii, cre~te cu continutul de fractiuni grele. Tensiunea superficiaHi (sau coeficientul de tensiune superficiala) fiind mai mica la benzina explidi in parte volatilitatea mai inalt~l a acesteia. Tensiunea superficiala nu este 0 marime standardizata. qfra octanica (CO) reprezinta rczistenfa la autoaprindere a combustibilului de aceea ilustreaza rezistenfa la detonafie (v. par. 5.3) sau calitalea antidetonanta a benzinei. Cifra octanica a benzinei se determina prin compararea acesteia cu un amestec etalon, format din doua hidrocarburi cu calitati antidetonante opuse. Una dintre hidrocarburi este heptanul normal (fig. 4.34) care are rezistenta mica la autoaprindere (detoneaza u~or) ~i diruia i se atribuie conventional CO = O. Cealalta hidrocarbura este izooctanul (un izomer al octanului) care are rezistenta mare la autoaprindere (detoneaza greu) ~i caruia i se atribuie conventional CO = 100. Heptanul normal are stabilitate chimidi redusa, deoarece molecula este un lant intins de atomi de carbon, care se descompune u~or. Izooctanul are stabilitate chimica mare, molecula acestuia fiind mai compacta, dawrWi ramificarii lantului, se descompune ~i se oxideaza mai greu. Se nume~te clfra octanica a amcstecuhti etalon proceJ1tul de izooctan in vollim. Comparatia dintre benzina ~i amesteeuZ etalon se face pe un motor de constructie spccial~t care permite producerea ~i inregistrarea unui nivel de detonatie determinat.
::\Iotorul pentru determinarea cifrei oct an ice este un monocilindru in patru timpi (de tipul TIA:.\I 9 - 2 sau de tipul CFR) Cll raport de comprimare yariabil intre 4 ~i JO care se realizeaza prin deplasarea axialil. a cilindrului. :.\:Ionocilindrul estc cuplat cu un n:otor electric asincron care ind('plille~tc dourt funqiuni: porne~te monocilindrul ~i-i 156

men tine turatia constanta, cu 0 precizie de I%' in timpul function[lXii. tin num[~r de echipamente controleaza. regimul de functionare. De exemplu, aerul este inclazit initial pina la 40... 50C, apoi amestecul aer-combustibil este inc1Uzit pina la 141 ::I: le. Nivelul detonatici se determina cn ajutorul unui aparat numit indicator de detonafie (fig. 4.35) care este aldi.tuit dintr-un corp cilindric 1, in interiorul caruia se deplaseazii. '8 liber 0 tij''t metalica 2; parte a inferioara a corpului se introduce in loca~ul din chiulasa ~i contine 0 membrana metalidL 3, pe care actioneaza. presiunea ga_ 2' zelor din cilindru. Pc cealalta parte a membranei se J sprijina liber tija 2, eapatnl superior al tijei se sprijina pe lamele elastice 4 ~i 5, care, impreunii. cu rezisFig. 4.:33. Ecbipal1l('nlul pelllrn tenta 6 se afla. intr-un circuit C'!ectric. Un termocuplu 7 inrl'gislrarca intensilii\ii detanaindicii. temperatura rezistentei 6 pe cadranul unui ~iei. milivoltmetru 8, gradat com'entional de la a la 100. Detonatia din cilindru pune in vibratie membrana 3. OscilatiiIc acesteia e transmit prin tija 2 la lama 4 ~i determinii. inchidcrea circuitelor electrice. Rezistenta 6 se inc[dze~te. Temperatura acesteia este proportionala cu oscilatiile membranei, adidL cn intensitatea detonatiei. Benzina de incercat se compara. cu dou[\ amestecuri etalon (COl, C02) care difera intre de cn maximum dona unitati de cifra. octanica., unul detoneaza. mai puternic dedt prooa (indicatia al pe scala aparatului), cel[dalt mai slab (a2). Initial, se aduce oenzina de incercat in conditii de detonatie prin variatia lui e: ~i se cite~te pc scala =COl + (C02 - COl) (al - a,r)!(a2 - al)' aparatului indicatia a". l~czulta. COx

Se nUmC$te cifra octanica a benzinei cifra octanica a amestewlui etalon care produce aceea$i intensitate de detona!ie ca ~i benzin a in condifii de inccrcarc standard. Standardul prevede determinarea CO prin doua metode: metoda ,,~:Iotor" la turatia de functionare 900 rotjmin ~i metoda "Research" (Cercetare) la turatia de 600 rotjmin. Se obtin: cifra octanica :Motor (COj"NI)~i cifra octanic5. Research (COjR sau COjCe). rn general COjR> COr~I iar diferenta CO/R - COI;..1 se nume~te sensibilitatea combustibilului. Pentru motoarele de automobil, sensibilitatea combustibilului prezinta 0 importanta deosebW'l deoarecc evidentiaza comport area combustibilului la detonatie dnd turatia motorului scade. Or, la turatia de moment maxim pericolul de detonatie este mai mare dedt la turatia de puterc maxima. De aceea, benzinele sc caracterizeaza prin CO/R. De excmplu, benzina cu denumirea comercial~l Premium are CO/R = 98. rn Romania se fabrica in prezent trei tipuri de benzina (tab. 4.2, a) cu CO/R = 75; 90; 98 cu sensibilitatea de 5, respectiv 10 ~i 8 unitati. Motoarele cu <:ridicat (aproximativ 10) pretind benzine cu COjR mai marc ca 100, denumite "supercarburant". rn acest caz metoda traditionala de determinare a CO a fost inlocuita cu metoda bazata pe "cifra de performanta". Cifra de performanta (CP) reprezinta cre~terea de putere fata de puterea obtimlta pentru CO = 100, fara detonatie (fig. 4.36). CO se determin~l cu relatia indicata pe figura. Pentru CP = 130, corespunde CO = 110.

157

Tabelt!. (:nrncteristh,Ue a) Benzine

Cara{'tcristicile
I

4.2

1) (,omhustihililor pentru nutO\'ehicule ruhricute in Uomiinia (STAS 176-6:;)

D<numirea comercial1l NormaH'1 I Regular I Premium

-,
I
I

Metoda

de analiz1l STAS

Cifra

ocianicii metoda Research, sensibilitatea de TEP,

min

75

90

98

26-68
26 - 68 990-72 36-67

- metoda Motor, min

in 0/00 volume, max

- continut
-

70 5 79 145
I

80 10 70 120
I

90 8
0,6

I
1

Disiilm'e - i10, C, max

t50J C, lnax
i90, C, max

70 120
175

195

180

temperatura

finala.

de fierbere,

C, max
I

205

daN/cm2

presiune

de vapori,

mm Hg, max,

500

0,666
I

205 500 0,666

205 500 0,666

I 121-60

1) Numai caracteristicile determinante pentru procesele de vaporizare i?i ardere.

b) l\Iotorine rubrlcnte in Uomfmin (STAS 420-68)

Tipul
Caracte.

i
!

I +5 -5 -10
I

-15 A

I
iama
I

I
-15B

I
-35
I

risticile

I
i

I
I
I

-452)
I

de analiz1i

I
Diesel,

Yara

I -25

STAS

Metoda

Indice

min
Distilare - pina. la 300C, vol,min
\

49
I

49
I

49
l

53
I

53
I

48
I

48
I

45
I

43
I

.16-67 50-59

50 88

50 88

50 88

75 97

75 97

50 88

50 80

50 90

55

pina.

la
vol,

350C,
min
I I I I I 1

Yiscozitate la 20C
_oE - cSt Cocs (in 10% rezidiu), % Punct de congeJare, C max

90
1117-66

I
0,35

I
1,2...1,7 2,5.. .8,5 I 0,20

0, 35 I 0, 35 I 0,20

1,4...1,7 5,0.. .8,5 I 28-69 I 0, 35 I 0, 35 1 0, 35 0,10

Puterea calorica. inferioar1\.,

I +5 I - 5 I - 10 I - 15 I -5 I -15 I -25 I -35 I -45

I

I 39-56

min

- kJ/kg - kcaJ/kgf

4 1422
9900

I
I

41840
10000
I

I4 1422I
9900
I

1240-66 vaporizarc, auto-

1) Numai caracteristicile aprinderc, ardere. 2) Caracteristici stabiJite

determinante

pentru

procesele

de injectie,

prin NID-3535/66,

Bcnzinele cu cifra octanica 5.5.4). 158

ridicata

se

obtin

i prin

aditivare

(v. par.

-H-C-

H H I I C I r H H
(}/on 1;1 1;1

H H I I -C-C-H I I H H
CiG iI.J*

100

H-C~

,#C

"--C

/C....

~C-H

80 +GO 50 80 100 120 ItU

CP

I
I H

II
'c "'"
I H-C-H I H

I
#C- H

H- C, /C, I "'c

Ctfru de perforIllQ/l!d

a-mehlnofloIMo ~oH7(C~) Fig. 4.37. Formula structuralii a unor hidrocarburi.

Fig. 4.3G. GraUc pentru determinarea cUrci octanice a supercarburantului.

Cifra cetanica (CC) reprezinta. 2t$urin!a la autoaprindere a combustibilului. Pentru MAC u~urinta la autoaprindere este 0 caracteristica esentiaHi, deoar:ece de ea depinde pornirea rapida ~i functionarea normala a motorului. Clfra cetanidi se determina prin compararea cu un amestec etalon. Amestecul etaIon este format din doua hidrocarburi pure cu calitati opuse la autoaprindere. Cetanul (C16Hs4)fiind un alcan cu structura liniara (fig. 4.37, a) se descompune cu u~urinta la temperaturi relativ joase, in prezenta oxigenului, formea~a produse intermediare de oxidare, care u~ureaza aprinderea; i se atribUle CC = 100. Drept hidrocarbura cu rezistenta mare la autoaprindere se alege cx;-metil-naftalenul (C1oH7CHs) care este 0 hidrocarbura aromatica (fig. 4.37, b) ~i i se atribuie CC = O. Rezistenta mare la autoaprindere este determinat~ de compactitatea moleculei, de lantul inchis de atomi ~i dublele legatun. Cifra cetanica a amestec'ului etalon este procentul in volume, de cetan in amestec. Cifra cetanica a motorinei se determina pe un monocilindru, in patru timpi, cu raport de comprimare variabil. Cind se aplica metoda raportului critic de comprimare CC se determina astfel. Pentru combustibilul de incercat se modifica raportul de comprimare pina la acea valoare minima sub care nu se mai produce autoaprinderea. Se utilizeaza apoi doua amestecuri etalon pentru care raportul minim de comprimare este odata mai mic ~i odata mai mare, dedt acel stabilit pentru combustibilul de incercat. Prin metoda interpolarii se determina Cc, care pentru motoarele de autovehicule variaza intre 42.. .50 unitati. Cifra cetanica, eXprimind u~urinta la autoaprindere, sta intr-un raport invers proportional cu cifra octanidi, care exprima rezistenta la autoaprindere. = 120 Experimental 2 CC. s-a stabilit d aceast{t legatura are forma: CO

Indicele diesel. Determinarea experimentala a cifrei cetanice este laborioasa ~i costisitoare. S-a gasit 0 metoda de laborator care masoara u~urinta la autoaprindere pe baza unor proprietati fizice ale combustibilului. Cifra cetanica depinde destul de exact de continutul de hidrocarburi aromatice din combustibil (scade cu cre~terea procentului de aromatice). Apoi s-a stabilit ca anilina proaspat distilata se dizolv{t complet intr-o anumita cantitate de combustibil la 0 temperatura determinata, numita punct de anilina. Cu dt continutul de hidrocarburi aromatice este mai mic, cu atlt punctul de anilina este mai mare. Pe de alta parte, cre~terea continutului de alcani in combustibil mare~te cifra cetanica a combustibilului dar miqoreaza densitatea lui (molecule mai u~oare). 159