~i 25 daN/em3. 21 %) la 3000K ~j 75 daN/cm2, a = 1,31 . 10-1. !n motoarele cu ardere intcrna.

prezinta interes practic eel mult urmatoarele echilibre chimice:

a=

. 10-3;

2,09

. 1O~1 (sau

la

3000 K

cale dau na~terc la produ~i de disociere. Primele trd echilibrc apar la temperaturi de cca 2000K (fig. 4.43). deci atit in MAS cit ~i in ~IAC, ultimele trei apar la temperaturi de peste 2500K ~i se intilnesc la MAS. Disocierea in motor arc mai multe consecinte : 1) spore~te num1i.rul de molecule ('If cre~te) ceea ce ridica. nivelul presiunii maximc cu aproxirnativ 2-4% ;2) reduce randamentul indicatreal cu aproximativ 1-3%. dcoarece reactiile de disociere sint endoterme ~i reduc temperatura maxima. a ciclului (in destindere, arc loc resocierea gazelor prin reducerea de temperatura., reactiile de resociere sint exoterme, se elibercaza. ca.ldura de reactie consumata.. dar fara. eficienta caracteristica. temperaturilor inalte); 3) influenteaz1\ cinetica formarii substan1;elor nocivc din gazele de evacuare (v. cap. 26).

~2000 <><2$lKJ Fig. 4.43. )Iodificarea compozi~iei ardere eu temperatura.

CO+ (1/2) ~ C02; H2 + (1/2)2 ~ ~ H20; OH +-(1/2)H2 ~ H20 ; ~ (1/2)2; H ~ (1/2) H2; NO ~ (1/2)N2 + (1/2)2 produselor (4.68*)

Manifestarile arderu. Toate fenomenele caracteristice arderii in motoare se grupeaza in doua c1ase: 1) aparifia flacarii sau aprinderea: 2) dezvoltarea flaciirii sau propagarea. Aprinderea este <;Iedoua feluri: a) aprinderea monostadiala; b) aprinderea polistadiaHi. In primul caz. reactia decurge atlt de repede. indt substantele initiale trec in produse de ardere (nucleul de flacara) fara a se evidentia practic stari inTermeaiare ale reactiei; in al doilea caz. intre substantele initiale ~i cele finale se evidentiaza substante intermediaTe, stadii distincte de reactie. Propagarea flacarii depinde de natura amestecului in care se produce. Se distinge: a) propagarea flacarii in amestecuri omogene (cazul MAS-ului); b) propagarea m.carii in amestecuri heterogene (cazul MAC-ului). In cazul (a) sint caracteristice doua clase de fenomene: al) flacara laminara; a2) flacara turbulenta. In cazul (b) se disting de asemenea doua c1ase de fenomene: bl) flacara turbulent5.; b2) fladira difuziv5.. Limitele de aprindere in amestecurile omogene. Reactia de ardere a ca 0 moleculrt de octanului CSHIS + 12.502 = 8C02 + 9 H20 presupune oct an sa se ciocneasd simultan cu 12,5 molecule de oxigen. Probabilitatea, unui asemenea fenomen este nula. Cinetica reactiei chimice arata ca, chiar
probabilitatea unei ciocniri simultane a trei molecule

ciocnire

trimolecu-

lara - este deja foarte redusa. Vitezele de reactie calculate pentru hidrocarburi, pe baza mecanismelor cinetice simple s-au dovedit a fi in discordanta cu vitezele masurate. Evidentierea, pe cale experimentala a unor produse intermediare, a sugerat ideea ca reactia se desfa~oara in etape succesive. TotodaUi s-a descoperit ca reactia este initiata ~i propagat5. de atomi ~i grupuri de atomi sau radicali foarte reactivi. denumite elemente reactive,. care se introduc in reactie pe cai diferite (prin disociere, prin dec1an~area. sdnteii etc.), prin reaqiile inifiale sau de inifiere (1). Elementele reactive au capacitatea de a initia reactii noi. Daca, dupa fiecare reactie elementara rezulta pe linga substantele finale sau intermediare ~i un element reactiv non, acesta din urma asigura initierea unei noi reactii elementare. Astfel.. 174

...

T abela Limitele
Combustibilul
Benzina de avion
I

4.7

de nprindere

n l1nor combustibiU
"1(CC8)
I

---.

)..(Ccl)

Benzina auto Izooctan

0,675 0,709 0,718

1,13 1,10 1,03

se formeaza lan!uri de reac!ie sau reac!ii de propagare (2), initiate ~i intretinute de elementele reactive noi, care rezuWi in urma actelor elementare, se formeaza 0 reaqie n Ian!. Propagarea unui 1ant de reactie se poate intreTupe, prin a~a-numitele reac!ii de ntrerupere (3), prin care elementul reactiv se dezactiveaza. Reactiile de dezactivare au loc (v. fig. 4.45, a): a) dnd elementul reactiv inttlne~te 0 molecula inerta, careia Ii cedeaza energia de .activare; b) dnd se produce 0 ciocnire trimoleculara; c) dnd e]ementul reactiv este adsorbit la perete.
Pe bazateoriei reactii10r in lant se cxplica limitele de aprindere sau de inflamabilitate * .ale amestec\!rilor omogene. Experienta aratil. cil. un amestec omogen de combustibil !?iaer nu se .aprinde in odce proportie. Cind concentratia de combustibil (;re~te peste 0 anumita valoare denumita limita superioarcl de aprindere (GC8)'corespunz1i.toare unui amestec bogat. precizat prin coeficientul de dozaj AI' aprinderea nu are loco Cind concentratia de combustibil scade sub 0 anumita limita. denumita limita inferioara de aprindere (Gel) corespunzatoare unui amestec $arac. precizat prin coeficientul de dozaj A2. aprinderea devine din nou imposibila. In tabela -4.7 se arata limitele de aprindere. in conditii normale de stare (Po, To) pentru trei combustibili. Limitele de aprindere depind de temperatura.. Aceasta dependenta imparte cimpul diagramei I-G sau T-I, (fig. 4.44) in doua regiuni. Daca la temperatura T1. I..> ''2sau A < Al de!?i in amestec se dezvolta. reactii initiale de -formare a agentilor reactivi (de exemplu prin declan!?area scinteii). probabilitatea de dezvoltare a lanturilor este mai mica declt probabilitatea de intrerupere. iar aprinderea nu sc produce; dnd A> 1'2 moleculele de combustibil sint in proportie redus[~ !?iprobabilitatea intilnirii lor cu .elemente reactive este mica. clnd A < AI' moleculele de combustibil slnt in proportic ridicata.. jar probabilitatca ciocnirilor trimoleculare este mare. Gnd ). = Al !?i A = A2. probabilitatile de initiere !?iintreK
rupere sint egale. Cind 1'1 <

). < ~ probabilitatea de

initiere este mai marc decit probabilitatea de intrerupere, xeactia se propaga in lant !?ise produce aprinderea (nucleul de flacara). Faptul ca limitele de aprindere cresc cu tempe:ratura. arata caile prin care se u!?ureaza aprinderea sau se -ma.re~te stabilitat~a ei. Astfc1. incalzirea fluidului motor -proaspat sau marirea raportului de comprimare maresc -stabilitatea la aprindere. Gazele reziduale fiind formate -din molecule inerte miqoreaza stabilitatea de aprindere. prin intreruperea lantului de reactie. La reducerea -sarcinii. prin inchiderea obturatorului. 'lor crc!?te sensibil -(v. par. 2.1.2.1) ~i deplaseaza limitele de aprindere, astfel jncit la aceea!?i temperatura Tl amestecul trebuie imbo.gatit (functionare l1eecollomica) pentru a nu ie:;;i din Jimitele de inflamabilitate P'2' < ~) ;

Fig. 4.44. Dependenta dintre temperatura!?i coeficientul de dozaj la limita de aprlndere.

* A nu se confunda cu punctul de inflamabilitate a combustibilului, care reprezinta temperatura minima., la presiunea atmosferica normala. la care vaporii ode la suprafata combusti bilului se aprind in contact cu 0 flacara. 175

aratii ca la arderea combustibililor in motor viteza de reactie este mult mai mare decit viteza ~are rezuWi din teoria reactiilor inl~mtuite. l~rmarind sa expli~e vitezele' de reactie superioare celor in lant K. N.. S em e n a v a descoperit caracterul ramificat al reactiilor in lant si a elaborat teoria re~ctiilor cu l~l1iltri J b ramificate, care con'sidera di d~pa Fig. -t.~5. lluslrarca rcac\iilor ramificatc. fiecare act elementar al lantului rczulta douif clemente reactive (l~ loc de unul ca in teoria reactiilor in lant) care initiazii reactii elementare noi. Viteza de reactie cre~te mult mai repede prin ramificarea lanturilor (fig. 4.45, a). Cea mai simpl~l reactie in 1ant ramificat estc reactia de formarc a vaporilor de apa (fig. 4.45, b). Elementclc reactivc rezuWi din reactia initiala de disociere a hidrogenului (H2 ~ H + H). Lanturilc ramificate sau catenare se propaga prin naile clemente reactive (H, 0, OH) dar se fonneaza totodaU si produsul final - apa. Yiteza reactiei catenare creste chiar in conditii i~otenne. Dad se adauga si cfectul 'termic al reacti~i, viteza se ampJifidi multo ' ,
In mediul reactant din cilindru se creeaza conditii locale .(0 desearcare ckctridl) pentru dezvoltarea unci reactii chimice. Reactia incepe cu viteze reduse ~i afectcaza un ,"olum redus de amestec -lIlIcleul de I'eac!ie. Dad!. reactia este exoterma, se degaja calduri!., iar viteza de dcgajare a ciildurii de reactie (Qr b

Autoaprilldrrra *.

Experienta

dQr/d-:) este proportionala.

cu viteza reactiei

chimice, Cr = Be-E1Rr. Prin difuzie molecularii. ~i microturbulenti!., 0 parte din ciildura dcgajata se evacueazi!. in afara nueleului. iar viteza de transfer convectiv de caldura.. (Qc = dQc/d,) prin suprafata sferica a nueleului este Qc = CcA (T - To) unde Cc cste coeficientul de conventie; A - aria de schimb de calduril.. Se observa c1l.

Qr cre~te exponential

cu T; Qc cre~te !inial' cu

T (fig.

~r Fig. 4.46. Scllcma p cnll'u ilustrarea exploziei term ice.

.t.~6. a). Dad Qr> Qc atunci in nueleu ramine 0 cantitate de calduri!.. care amplificil. din aproape in aproape temperatura. Prin degajare de ciUdur[L tt,mperatura cre~te. ceea ce produce 0 sporire a vitezei de reaetie. care la rindul ei amplificii temperatura ~i deci viteza de reactie. La un moment dat viteza de reactie devine alit de marc (valoarea criticii. Ccr) indt c1i.ldura eliberata.

* Tennenul "autoapriudere" este obiectionabil deoarece sugereazi!. ca aprinderea combnstibilului are loc "de Ia sine". In reaIitate. aprinderea se produce numai Ia contactul combustibiIuIui cu aerul comprimat, ajuns Ia un anumit nivel de presiune ~i temperatura.. De aceca s-a renuntat la denumirea de "motor cu autoaprindere" pentru denumirea "motor cu aprindere prin comprimare". Totu~i in Iiteratura de speciaIitate termenul "autoaprindere" gmpeaza 0 clasii de fenomene caracteristice tipului de aprindere "in volum" care se desfa~oara. printr-o succesiune de stadii de reactie (aprindere polistadialii). Dati\. fiind raspindirea termenului de "autoaprindere" in acest sens, el a fost adoptat in lucrare. In plus, iniocuie~te expresia greoaie "aprindere prin comprimare". 176

..

produce 0 crqtere esentia!ii de presiune, temperatura !;>i radiatie care marcheaza declan~area anlerii sau autoaprinderea. Acest tip de autoaprindere se nume!;>te tel'1nicii, deoarece este llumai efectul cre~terii treptate de temperatura datorita reactiei exoterme. Dad\. Qr < Qe autoaprinderea nu are loc; la limita, Qr=Qe !;>irezulta temperatura critica (Tel') de autoaprindere termic[t. :\IecanismuI reactiilor ramifieate e\"identiaza. un alt tip de autoaprindere ~i anume autoaprinderea catenaI'd. In acest caz, reactia se desfa~oara. izote/'1Il, dar ea se accclereaza prin ramificarea lantului (autoaccelerare). La un moment dat viteza reactiei chimiee atinge 0 valoare aUt de marc, cantitatea de substanta cuprins[\ in reactie este aUt de importanta., caldura degajata este aUt de ridicata. incit cre~terea de presiune ~i temperatura marcheaza momentu! autoaprinderii.

Autoaprinderea combustibilului este un fenomen mai complex, deoarece reaqia este exotermrl. 1nceputul reactiei are un caracter catenar (yiteza creste prin ramificarea lanturilor), iar ulterior intervine si un efect termic (datoritfl degajarii de cald~d). Astfel, autoaprinderea c~mbustibilului arc un caracter eatcnaro-ter1nie. Intre momcntul initial (" = 0) de producere a primelor moleculc actiyatc ~imomentul atingerii vitezei critice ("':" = "':"er) trece un timp (fig. 4.46, b), numit pcrioad/i de indue/ie ("ind) sau fntirzierea la autoaprindere ('an)' Se intclege cft "aa trebuie sa fie inyers proportional cu viteza criticft de reactie. :\. ~. S em e n 0 v a detcrminat pc cale analitid 0 formula de calcul pentru "':"aa ~i anume (4.69) (din 4.67, deoarece "':"aa""'" l/Ce) care arata d "':""" depinde dc trei factori: prcsiunc, temperatura ~i energie de activare (natura combustibilului). Cu cit energia de activare este mai mare, iar presiunea ~i temperatura mai reduse cu atit numarul ciocnirilor eficiente se miqoreaza, viteza de reaqic Cer scade, se atinge mai tirziu, iar ":'"..cre~te.
Helatia lui Semeno', punc in e',identa eorelatia dintre presiune ~i temperatura daca -:ind= = ct ~i anume pili = K .eE!RT, adica prcsiunea trebnie s[t scad a la cre~terea tClllperaturii (curba ABB', fig. 4.47). Cercetari experimentale efectuate eu hidrocarburi parafinicc aratii abateri de la aceasta lege in domeniul temperaturilor joase (curba rea Iii A BCD). Ramura BC

;"
Aprintlcrc monosfqo'iolo /' f/ /8 ./ /'rlorl ,. Aprindere . ~ I /' /'

I I I I -c-c-c-c-o I I I I

c-c-o-o-c-c2 I I I I I I < c-c-c-cI I J I

I I

I I I I

( Fcci pCI/sfudolo. - -.fJ

I \ -:... J C'

z d "'cI
In

o I o 1 it

p
Fig. 4.47. Core!a\ia dinlre temperatura ~i presiul1e In cazul aprinuerii ealcnaro-termiee. pel1tru uncle tipmi de hidrocarburi ~t Upuri de peroxIzi. 177

reprezinta evident 0 anomalie deoarece exprima 0 dependenta intre presiune ~i temperatura, opusa celei evidentiate de autoaprinderea catenaro-termica. alta anomalie bper consta in aceea d\., in timp ce in regiunea temperaturilor inalte (TI) flacara apare la capi'ltul unui proces de autoaccelerare continua a reactiilor catenare, in regiunea temperaturilor joase (TJ) flacara calda. este precedata de fliiciirile reci, denumite asUe! deoarece se dezvolta la temperaturi rclativ joase, degaja cantitati relativ red use 'l> rormortNl de caldura ~i radiaza mai putina lumina Flocoro dedt flacara calda. Astfel, domeniul de peroxizilor co/do autoaprindere poate fi imparpt In doua regiuni distincte: domeniul temperaturilor inalte (linia A -1- 2) in care aprinderea Fig. 4.48. Stadllle caracteristice pentru aprinare un caracter continuu, monostadial; derea polistadialii. domeniul temperaturilor joase (linia 2-1B-C-D) in care aprinderea are un caracier polistadial (0 succesiune de stadii, diferite din punct de vedere chimic). Peninsula 1-3 - C delimiteaza regiunea de presiune ~i temperatura in care apare flac1i.ra rece. Dupa. cum a aratat A. S. So c 0 1 i c in motoarele cu ardere interna se creeaza condi. tii pentru aprinderea polistadiala. (detonatia in MAS, autoaprinderea in MAC), de aceca cunoa~terea mecanismului ei este necesara. La temperaturi joase nu este posibila. formarea elemenielor reactive pe calea descompunerii moleculelor. Initial are loc un fenomen de oxidare a moleculei cu formarea de peroxizi organici (reactie endoterma). Peroxidul - substanta bogata

in oxigen

se formeaza

prin

incorporarea

unei

molecule

de oxigen

pe legatura

atomilor

de

.carbon sau pe legatura celor de hidrogen (fig. 4.47). Procesul de oxidare la acumularea peroxizilor dureaza ('t"per)pina dnd concentratia lor in mediul reactant atinge 0 valoare critica.. Cre~terea concentratiei peste cea critica. duce la
descompunerea .peroxizilor ~i formarea unor compu~i intermediari

aldehide

~i radicali.

Aparitia primilor cOl1lpu~i intermediari este pusa in evident1\. de 0 u~oara cre~tere de pre.siune (fig. 4.48) ~i de temperatura (dildura eliberata. 5... 10%), precum ~i de luminiscenta caracteristica radiatiei moleculei de formaldehid1\.. Aceste reactii au primit denumirea de flacari !eci ~i se desfa~oar5. in intervalul 't" Ir' Stadiul urmMor 't" la se caracterizeaza prin reactiile de oxidare a formaldehidei ~i aparitia de radicali ~i CO; reactiile au primit denumirea de flacara. albastra din cauza luminozita.tii caracteristice a CO-ului. In fine ultimul stadiu, a carui durat5. este neglijabilii. in raport cu celelalte durate, este stadiul fl5.dirii calde, reactiile -caracteristice fiind cele de formare a C02 ~i H20' Astfel, la temperaturi joase, aprinderea .are un caracter polistadial ~i nu se supune legilor autoaprinderilor catenaro-termice dedt in parte. La temperaturi inaltc, aprinderea nu poate fi polistadiala. deoarece peroxizii se des-compun rapid. Ramura 1-2, descoperita de Socolic, arata. ca aprinderea polistadial5. se dezvolta chiar la temperaturi inalte, daca presiunea amestecului este ridicata. Asemenea conditii slnt caracteristice MAC-ului. Astfel n11eleul de flacara. in MAC este rezultatul unei aprin<leri polistadiale. La MAS, aprinderea polistadiala produce nueleul detonant.

APrinderea forfata a 1tJHti amestec omogen se realizeaza prin intermediul 'Unei descarcari electrice sau printr-o suprafata calda. Sub influenta tensiu.nii dintre electrozii bujiei sc formeaza un canal bun conducator de eleciricitate. 1n canalul sdnteii are loc 0 concentrare mare de energie care produce 0 serie de fenomene fizico-chimice: degajare de caldura ~i lumina, unde de ~oc ~i sonore, ionizarea moleculelor ~i excitarea lor. Temperatura

178

momentana atinge 20000 K. Excitarea moleculelor face posibila initierea de lanturi reactive. Reactia incepe catenar ~i se accelercaza termic. Cind viteza reactiei atinge valoarea critica se produce explozia locala, aparind nucleul de flacara. Aprinderea are un caracter monostadial ~i se produce ca un proces la temperaturi inalte.
Temperatura nueleulul de lIaearii (Tnt). Cercetarile din ultimii ani din motoarele cu ardere intern1\. fac apel frecvent 130temperatura fladirii initiale (nucleului de flac1\.ra) pentru a urmari neomogenitatea termica a fluidului motor in timpul arderii. Temperatura T nf se determina pe baza unui model simplu de ardere (model termodinamic) care presupune di arderea local1\.are loc izobar (modelul de ardere izobar1\.): caldura de reactie 130presiun~ constanta. Qrp serve~te pentru cre~terea de energie interna AU ~i producerea de lucrtJ mecanic L prin destinderea gazelor din nucleu, adica Qrp = AU + L sau Qrp= AI, Al fiind variatia de entalpie. Pentru simplificare se consider1\. ca arde 1 kg de combnstibil de 130temperatura initial1\. T e' (din momentul declan~arii scinteii san injectiei) pina 130temperatura final1\. Tnt' adic1\. Qi = VgaCpga(Tnt1'0)- vaiCpal(Te,To), de unde (4.70) unde vai' vga rezulta din relatia (4.57, a, b), iar Cpa;' Cpga sint caldurile specific<, medii 130 presiune constanta, ale 30mestecnlui initial, respectiv g3oloelor de adere. Exemplul numeric 4.9. Sa se determine temperatura llncleului de flac:"ra 130 un MAS care functioneaza cu A = 1. Se cunoa~te: Q., = 44 000 kJ/kg; va; = 0,507 kmoli/kg; vga= = 0,53 kmoli/kg; Cpa; = 28,3 kJ/l<Tllo1; Cpga = 39,S kJ/kmol; Te' = 600 K. It. Se aplica relati30 (4.70): Tnt= 273 + [44 000 + 0,507 '28,3(600 - 273)]/0,53.39,6 =

= 2 593 K.

!'7. FIZICA

ARDERII

Propagarea fHiearii in amesteeuri omogene. Odata format nucleul de flacara, proprietatea cea mai caracteristidi pe care 0 are 0 constituie capacitatea de a se propaga de la sine in amestecul reactant. Propagarea flacarii este posibiUi deoarece frontul ei schimba caldura ~i substanFi. Transferul de caldura ridica temperatura zonelor vecine frontului, iar transferul de mas a induce in zonele invecinate elementelc reactive. Astfe!, propagarea flacarilor este rezultatul unui proces de aprindere monostadiala, la temp~ ratura ridicata, care se raspinde~te din aproape in aproape in amestecul carburant. Flacara se nume~te laminara clad transferul de mas a ~i dildura din frontul ei se efectueaza la scara moleculara (difuzie.I1?,oleculara ~i conductibilitate ter-

m~.

.~

Flacara laminara se car30cterizeaza printr-o zona ingusta in care se desfa~oara reactia chimic1\., numitafront def1a~drd (fig. 4.49, a). Flacara laminara apare cind propagarea are loc intr-un amestec omogen in stare de repaus sau 130curgerea laminara printr-un tub. Frontul de fladira scpara amcstecul aI's de cel proaspat ~i este atit de subtirc (zecimi de mi1imctru grosime) incit se considera di practic, reactia sc desf1i~oara pe 0 suprafat1\.. Viteza cu care se deplaseaza frontul flacarii fata de gazele proaspcte se nume~te vitezd nor11lald sau la11lireactia se desfa~oara pc suprafati!. intre viteza laminara ~i viteza de nard W~. i tntrucit reactie exista 0 proportionalitate directa; de aceea viteza laminara depinde de aceia~i factori de care depinde ~i viteza de reactie. Pentru vaporii de benzina, Wi = 0, 12 m/s in conditii normale. 179

rrlJdvse tie qrrle re

rronfvl tie ffl1ctirti

Ame07kc plY}lJspof

n Fig: 4.49. Reprczentarea fliicarllor laminarc (a) ~i turbulente (b, c).

Yiteza fIrlcarii fata de un reper fix (bujie sau perete) W L este mai mare dedt viteza TV! deoarece fiecare zona de flacarll care arde se dilata ~i trece de la temperatura arnestecului initial T aj la temperatura flllellrii T II' 1'1'/ T ai :::::.3. . . .3,5. Ca urmare, frontul de flacara a"lanseaza mai rcpede, datorita dilatarilor succesive (granita cu linie intrerupta, fig. -1.49, a). Daci1 reactantii se gasesc intr-un cilindru inch is, fiecare dilatare a frontului produce 0 comprimare a amestecului din avalul ~i amontele frontului; presiunca ~i temperatura in cilindru cresc. Rezulta. ca amestecul din zona final1i ZF (cea din urma. zona la care ajunge flaclll.a prin propagare sau zona OPUSll zonei initiale) a."de la 0 prcsiune ~i temperatura mai marc dedt amestccul din zona initiala (zona din vecinatatea primului nucleu de flacara; la ~IAS zona din vecinatatea bujiei). La un moment dat. fladira imparte amcstccul din cilindru in doua componente fnndamentale: amcstecul initial ~i gazele de ardere. Fluidul motor de'Tine neomogen tCfmic ~i chimic.

Viteza de propagare a fHidirii in motor ajunge la 30...40 m/s. Asemenea yiteze de propagare pot fi atinse numai de fladira turbulenta. Flacara turbulenta se propaga in medii turbulente (de aici ~i denumirea ei). Transferul de ctlldura ;;i substanFl (elemente reactive) din flacara in amestecul ini1ial se face prin convec1ie ~i difuzie turbulenta, ceea ce explica viteza marc de propagare a flacarii turbulente. Din cauza dif"UZieiturbulente suprafa1a fladirii este puternic deformata (b). Intrucit turbulen1a reprczinta 0 mi~care dezordonata, dcformarea fHidirii este aleatorie, iar suprafa1a ci este ireproductibila de la cielu la cielu. 0 particularitate deosebit de importanta a flacarii turbulente este grosimea ei foarte mare, care ajunge pina la zeci de milimetri. Intrucit transformarile chimice se petrec intr-o zona larga, conceptul de front de flacara nu mai este potrivit pentru flacara turbulenta. Ca urmare, grani1a luminoasa de separare a gazelor de ardere de amestecul proaspat poarta numele de front de aprindere, deoarece el ini1iaza aprinderea amestecului, arderca continuind in adincime. Cercetari recente au aratat ca in spatele frontului de aprindere arderea continua cu intensitate, deoarece exista combustibil care nu a reac1ionat chimic, ceea ce s-a explicat pe baza ipotezei ca flacara turbulenta ar reprezenta un ansamblu

180

de mlcari laminare. Bazat 'pe modelul fHicarii turbulente. propus de A. S. Socolic, care considera dt ardcrea turbulcnta reprezinta 0 succesiunc de aprinderi, in anul 1963 autorul a dezvoltat ideea ca in motorul cu aprindere prin scinteie fladira se dezvolta numai prin mecanismul turbulent, determinat de pachetele de fluid (micro ~i macropulsatii) care au 0 mi~care

dezordona t~l. [9]

Datorit~l difuziei turbulcnte. pachcte de fluid se autoaprind ~i se sting succesiv. Pachetele de fluid care ard, interfereaza ~i se amesteca cu pachetele de fluid proaspat; primele se sting in urma contactului cu gazele reci, iar ultimele se autoaprind datorita contactului cu gazele fierbinti ~i clementele reactive. Se dezvolta astfel un proces de aprindere pulsatorie. durata
"ap

a unui ciclu al procesului fiind determinata de scara turbulentei l ~i inten-

sitatea acesteia lV', (Tap[S]= l [m]/W' [m/sJ). Aprinderea monostadiaUi a pachetelor de fluid rece are 0 perioada de inductie nd' iar vitcza de propagare a mld\.rii turbulente sau a frontului de aprindere ar fi rcprczentata din considercntc dimcnsionalc. de relatia (4.71 ) care arata. di viteza

turbulentei ~iraportul adimensional R. In anul1972 J . C h 0 m i a k obtine

flkarii

turbulentc

este proportionala

cu intensitatea

[5] pe baza masurarilor de chemoluminiscenta efectuate in flacara turbulent a, prima confirmare experimentala ca aceasta reprezinta un ansamblu de pachete de fluid, diferentiate prin intensitatea chemoluminiscentei (aprindere pulsatorie); ca dimensiunea celui mai mic pachet de fluid este de 1,5 mm; ca. intensitatea ~i variatia chemoluminiscentei elimina posibilitatea interprehirii flacarii turbulente ca 0 suma de flacari laminare.
Haportul R.. din relatia (4.71) reprezinta un factor de naturrL chimica. ";'indfiind invers proportional eu viteza de reactie, probabil ca pentru ";'ap sa existe 0 dependenta asemanatoare, pentru ca la reduccrea coeficicntului de dozaj A (cre~terea concentratiei de combusti. bill de la 1.4 ,la 0,8, experienta arata ca TV I cre~te doar de 1,5 ori. iar TV L cre~te de cinci ori, ceea ce subliniaza. ca. influenta factorilor chimici asupra fliiciirii turbulcnte estc relati v edu~a. Rezulta deci d. flacara turbulenta. este determinata in principal de mecanisme fizice.

Faptul ca WI este proportional cu intensitatea turbulentei are 0 importanta. fundamentala pentru motorul cu ardere interna, mai ales pentru MAS, deoarece ofera inginerului mecanic posibilitatea de a dirija eficient arderea in motor, prin intermediul intensitatii turbulentei. Faptul ca flacara turbulenta are 0 grosime de zeci de mm are de asemenea 0 implicatie insemnata in motor. Datorita acestei proprietati, arderea nu sc incheie dnd frontul de aprindere a parcurs in intregime camera arderc a combustibilului, atunci, in flacara turbulenta exist~l intotdeauna inegalitatca "'p < "'ar (in fladira laminar[ "p = "ar), ceea ce se ilustreaza in figura 4.49, c, care arata di frontul de aprindere parcurge distanta x, dar arderea continua in spatele lui, datorita moleculelor de combustibil care reactioneaza cu lntirziere. Dupa stingcrea frontului de aprindcre la peretele opus bujiei, arderea continua, astfel ca durata total~l a arderii se amplifica ~i reduce valoarea randamentului termic.
,

de ardere. Daca "'p este durata de propagare a flacarii, iar

"'ar

durata de

Propagarea flacarii in amestecurile neomogene. Ardcrea combustibilul,:i In jet se dezvolta treptat pe masura ce piditurile de combustibil se vapon-

181

ZOllO liCiliQti JUU frenoje!tI!tti

Fig. 4.50. Aprindcrca ~i ardcrea jetului : a-fluid Inotorin [('paus;b-fluid motorin mi~area de rotatie.

zeaza, iar vapori de combustibil gasesc oxigenul necesar. Vaporizarea comb ustibilului incepe la periferia jetului, iar amestecarea vaporilor de combustibil
cu aerul formeaza dmpuri de concentra tii foarte variate.

J etul

este incon-

jurat de 0 anvelopa de fluid proaspat cvasiomogen, amestec preformat (fig. 4.50,a) care are la limita exterioara dinspre aerul disponibil A= 00; apoi A scade spre limita interioara, iar in zona centraHi a jetului I, = 0. Autoaprinderea jetului se produce in interiorul anvelopei, unde se realizeaza dozaje foarte bogate (A = 0,1) care u~ureaza aparitia fHicarilor reci. Nuc1eul de fladira apare undeva, pe periferia zonei centrale a jetului, in interiorul anvelopei de amestec preformat. in cazul amestecurilor neomogene nu existii limite de aprindere (ca la MAS), deoarece oricare ar fi cantitatea de aer disponibil, in jurul jetului se VOl' g;lsi intotdeauna concentratiile neccsare pentru declan~area aprinderii. Reactii chimice preg{ltitoare se dezvo1t{1.in toata anvelopa de amestec preformat. Nucleul de flacara odata aparut se propaga In amestecul preformat sau inflamabil ca 0 flacara turbulenta. Propagarea are loc pina aproape de limita exterioara a anvelopei, in zona amestecurilor foarte sarace flacara se stinge; propagarea are 100~i spre partea interioara a anvelopei de amestec preformat pina acolo (zona centrala cu picaturi lichide), unde mai exista aer de ardere. Datorita reactiilor chimice prealabile (fladra rece) care se dezvo1tain anvelopa de amestec preformat ~i uneori, aparitiei mai muJtor nuc1ee de flacara, are loc un fenomen de accelcrare chimica a flacarii (v. par. 6.2) ~i vitezele de propagare depa~esc nivelele inregistratc in ~IAS, ajungind la 100.. .200 m/s. Combustibilul aflat in zona centrala a jetului intra in reactie cu dificultate, deoarece este separat de oxigenul disponibil prin flacara care inconjura jetul. Ca urmare, arderea in jet este incompleta in asemenea masura IncH se formeaza cantitati importante de carbon ~i substante carbonoase care produc funingine (particule de carbon). Apare astfel rational, pentru a u~ura arderea combustibilului in jet, sa se organizeze 0 mi~care corespunzatoare a aerului, care sa. alimenteze continuu cu oxigen jetul de combustibil (fig. 4.50, b). Picaturile din zona centrala a jetului nu au timp ~i spatiu sa mai formeze amestecuri preformate cu aerul care trecc prin jet. Ele ard dupa un mecanism propriu, numit arderea difuza a picaturii.
Piciltura de combustibil se inconjoara de 0 anvelopa de vapori. Datorita difuziei, concentratia scade eu raza (fig. 4.51). Oxigenul difuzeaza spre eentrul picaturii. La 0 distant1\. "11 de centru, amesteeul aer-combustibil se autoaprinde, dad\. temperatura este suficient de 182

ridicata. PidHura se inconjoara cu 0 flacara, de dozaj teoretic; pc suprafata sferid\. de raza rII arderea este intretinuta in masura in carc sose~te oxigen ~i se indeparteaza produsele de ardere. Procesul este controlat de fcnomenul dc difuzie. Temperatura ridicata ~i elementele reactive determina viteze mari de reactie care reduc mult durata arderii in flacara,

Vdfloride ciJmouslioil

f/OCQro ()..=I)

Tal' In schimb oxigenul difuzeaza greu durata dc ),<-1 difuzie Tdif fiind relativ foarte mare: TdEI j '";a/"Din ),=0 aceasta cauza mecanismul de ardere a picaturii dcpinde intr-o midI. masura de factorii cinetici ComoushMlien/d (viteza de reacpe) :;;i intr-o mare masura de factorii fizici, de viteza de difuzie, de unde denumirea de Fig. 4.51. Arderca piciiturii de comardere difuziva. Se observa d\. exista. 0 mare apropiere bustibil. in ceca ce pri"e~te ponderea factorilor fizici ~i chimici asupra mecanismelor de propagare a flildirii turbulente ~i asupra mecanismului de ardere difuziv{\ a picaturii. S-a ara.tat ca., coeficicntul de difuzie este proportional cu intensitatea turbulentei (v. p. 145). Deci ardcrea difuziva depinde in principal de intensitatea turbulentei. Se intelege insa. ca daca nu se asigura. aerul necesar arderii, marimea vitezei de difuzie este fara obiect. Organizarea mi~dirilor in cilindru (dirijate ~i turbulente) ~i rnarirea excesului de aer sint dH de baza prin care se controleaza arderea in jet.

amestec aer-combustibil. Fie me [kg] - masa de combustibil

motorului se ami din amestec, iar me7-- masa de combustibil care reactioneaza chimic din momentul declan~arii arderii pina la un moment oarecare ex,masurat in oRA. Produsul me 'Q, reprezinta caldura disponibila, iar produsul meC1. Qi - dl.ldura dcgajat~t din momentul initial pin a la un moment dat ex. Se noteaza cu ~. oricare din rapoartele

Caracteristica de degajare

a c81durii.

In

cilindrul

~k~g~ [tJ]

1:~,:

[t~]

(4.72)

~i se nume~te caracteristicii de degajare a ciildurii sau caracteristica de ardere. raportul dintre caldura degajata prin ardere din Se observa ca ~ reprezinta momentul initial pina la un moment ex ~i dildura disponibila pe ciclu sau, raportul dintre cantitatea de combustibil care a reactionat chimic din momentul declan~arii arderii pina la un moment ex ~i cantitatea de combustibil disponibila in cilindru. Se nume~te viteza de degajare a caldurii sau viteza de ardere, derivata lui ~, adica

(4.73)
:M:5.rimile~ ~i sint functiuni de ex (fig. 4.52); ~ variaza de la 0...1 cind arderea este completa, iar viteza maxima de degajare a dildurii in motoare este de 0,03.. .0,07 kJfkJoRA sau 3... 7%tRA. Caracteristica ~i viteza de degajare a caldurii sint marimi fundamentale care caracterizeaza arderea in motor; ele arata care este durata arderii, care este ritmul de degajare a caldurii. Dirijind arderea, proiectantul define~te forma functiilor ~(ex), ~(cx.).Un exemplu in acest sens este aratat in figura 4.53, care reprezinta propagarea flacarii in doua. camere de ardere modelate adecvat: camera A 183

I, ! I

'f=to

a.
Fig. .L52.Caraderislica ~i"iteza <Ie <legaj are a c:l1<lurii.
Fig. 4.53. Influenta camerei de arderc aSl1pra caraclerislicii ~i yitezei de arden'.

concentreadi 3/4 din volumul ci in zona initial[l; camera 13 conccntrcaza 3/4 din ,'olum in zona finala. Dc~i elrumul parcurs de fladr;l ~i elurata propag[lrii sint identice pentru cde doua camere ell' ardcre, caradcri"ticile de ardere sint fundamental diferite. In primul caz, flac{tr<tcuprindc la inceput

o mare cantitate de amestec,

~(C()

cre~tc repedc; in al doilca caz ;(7.) crc~te

lent. Yiteza de reactie cste 0 m[lrime distincUl ell' ,'itcza de arderc 5au de echivalentul ei, viteza de dcgajare a ciildurii. Viteza de reactie cstc 0 mi'lrime localrt, ceea ce se evidentiaza la ~IAS in spatcle frontului de aprindcrc sau la MAC, la arderea piaaturii sau a amestccurilor prcformate. \'itcza de ardere este 0 m[lrime globala, deoarece se refed la masa de combustibil care rcactioneaza la un moment dat in intreaga camera ell' ardere.
Legtltura ~(z) p(C1.) sc face pc baza ecuatiei de bilant energetic al arderii (v. reI. 5.6); de aeeCH, pentru inginerlll meeanie prezintii. interes viteza de ardere, deoareee este in mtlsura sa 0 ealculeze pe baza datelor experimentale ~i stl 0 foloseasca pentrll analiza procesului <Ie ardere care arc loc intr-lln motor.

UIULIOGRl~IE 1. A P 0 s t 0 I e s c u, X. Combustion of Fuel Drop at Jii;,{h Pressure. Eu!' lnst. politehnic nllellre~ti, 1/1969. 2. A r a III tl, c., G r ii 11\\' a I d, B., Dud a~, T r., D:\ 11e s c u, A I., A P 0 s t 0 I C s c u, X., :\1 an 0 I e, A. Combltstibili ~i lltbrifianfi pent,.,! motoare. Bucure~ti, Ed. tehnidl. 1962. 3. A ram;l c., ~i G r ii n \\' a I d, B. .1:fotoarc CII ardere intema. l'roccse ,<i caractcristici. Bnenrc~ti, Ed. tchnictl, 1966. 4. 13I a c k m 0 r e, D. n., era \\" for d. K. C. The measurement of gasoline engine air/fuel ratios. Shell IPC MOR 6-lIF, 1971, Londou. 5. C h 0 III i a k, J. ApPlication of Chemilum. lvleasurem. to the Study of Turb. Flame Struct. Combustion and Flame 18, 1972. 6. Den t, 1. C. ~i S a I a m a, N. S. The ;llcasttrcmmt of the Turbulmce Characteristics ill all. I.C.E. Cylinder. SAE, 750886, 1975. 7. Den t, 1. C. ~i De r h man, J. A. Air lIfotiOl~ in a Four-Stroke Direct II/j,'ctio" Diesel Engine, Inst. }{eeh. Engrs Vol. 188,21/1974. S. Dud a~, T r. Contribll!ii la optill/izaI'ca cic1ului tel'lI/ic a1 MAC. Tezfl de doctorat, I.P.B., 1972.

184

't

9. G r ii n w a 1 d, n. laflueHfa zoaei de arclere din flacara turbulenta asupra procesului de anlere din motorul cu aprindere prin scinteie. Teza de doctorat, 1.P.B., 1963. 10. G r ii n \\. a 1 d, B., N guy e n Van Lap. Calcuhel traiectoriei ietului de combustibil fntr-an cure1lt de aer eu mi~cal'e de virtej. Buletinul IPB. 4/1980. 11. G r ii n w a 1 d, B. ;;i A po s t ole s c u, N. Neomogenitatea tel'mica ~i ehimiea a gazelor dill motoarele eu ardere interna. Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucure;;ti, 1975. 12. G r ii n wa 1 d, B. The heat transfer infl. 011the temperat. of working fluid components. Hey. Roum. des Sc. Techn. S. Electr. Energ., 2, 1975. 13. J 0 s t, \,y. Explosions 1md Verbl'enmmgsvorga/2ge in Gasen. Berlin, 1939. H. ] a m e s, E. H. ;;i L u cas, G. G. Turbulmt Flow in SPark lng. Eng. Comb. Chomb, S.\E 750885, 1975. 15. K u h are v, M. K. lssledovanie raspflivania lopliva primenitelno k Bfstl'ohodnfm di.elcam. lssl. rasp. i. gor. Vipusk 87, KAMI, 1959. 16. L e w i s, B. ;;i E I b e, G. Combustion. Flames and Explosion of Gases, Cambridge. 17. L i ~ e v s chi, A. S. Professi raspilivania toPliva dizc1nfm forsuncami. l\Ia~ghiz, Mosk"a, 1963: Sudostroenie, Leningrad, 1971. 18. Mar i n c a;;. D. :;;i Keg r u;;, E. Combustibili, lubrifia12fi ~i maleriale speciale pClltrze automobile. Ed. didactica ~i pedagogidi, Bucure:;;ti, 1977. 19. S c h w e i t z e r, P. H. Pmelmtion of Oil Sf, rays. Pennsylvania St. Coli. Bu1etin, 46, 1967 20. S erne n 0 v, E. S. ;;i So k 0 1 i k, A. S. Issledova12ie tltrbulentnosti v !ilindre porineto'go dvigatelea. lzv. Acad. NAUK SSSR 8/58. 21. Shy pin ski, J. H., l\I y e r s, P. H., U Y e h a r a, O. A. A Spray Droplet Model fOI' Diesel Combustion, 1.]I,1.E. Diesel Eng. comb. Symp. London, 1970. 22. S 0 k 0 1 i k, A. S. SamovasPlamenmie, plan!ea i detona!ia v gazah. Moskva, lzd. Acad. Xauk SSSR, 1960. 23. Tar a z a, D. Contribu!ii la sludiul autoapri12derii fn 111010rul cu apri12dere p,'in comprimare. Teza. de doctorat. IPB. 1975. 24. Tho n, L. The Production of Rotatory Air 1\fove111mtwithin the Cylinder PIF Int. Comb. Eng. Conference, Bucharest, 1970. 25. T s u g e, M., Kid 0, H. Y a nag i h a r a, H. Decay of Turbulence it; a Closed Vessel, Bul. of the ISME, 92, 12, 1973. 26. \' as i 1 e s c u, C. A. Corelafii dintre combustibilul lichid ~i motorul C!! aI'dere intema. Ed. Academid Republicii Socialiste Romania, 1972. 27. \ cis sma m, T. ;;. a. - Carblwants cl ccmbustibles pOleI' moteuys a cOlnbustion interne. Ed. Techniq. Paris, 1970.

185