5.

III

ARDEREA SCINTEIE

iN MOTORUL

CU ~I\PlnNDERE

PRIN

5.1. TIPURU.E ARDERII

Trasaturile fundamentale ale arderii in :\IAS deriva din faptul ca in momentul declan~arii sdnteii electrice, amestecul aer-combustibil din cilindru se gase~te in stare de omogenitate, f5.ra de care nu este posibil5. nici aparitia focarului initial (nucleul de flacara), nici raspindirea flacarii in toate directiile, pina la cuprinderea in intregime a amestecului. Desf5.~urarea normala a procesului de ardere din ~IAS consU't din arderea treptata a amestecului aer-combustibil, ca rezultat al propagarii unei fHicari (front de aprindere) in amestecul initial de la un nucleu, prod us de o scinteie electrica cu declan~are comandata. Acest proces de raspindire a fHicarii cu viteze moderate 25. . .50 (m/s) poart5. numele de ardere normalii, intrudt el este singurul proces care determina 0 eficienta economica rid icaUi, nu provoadi avarierea sau uzarea rapida a motorului ~i poate fi dirijat sau controlat. In anumite conditii apar fenomcne perturbatorii, care impiedica desfa~urarea arderii normale. Astfel, uneori este posibil, catre sfir~itul arderii normale, inainte ca frontul de aprindere sa cuprind5. amestecul in intregime, sa apara in zona finaUi 0 accelerare puternica a arderii, un fenomen de autoaprindere a ultimei portiuni de amestec. In acest caz, procesul de ardere este cunoscut sub numele de detonalie. Alteori este posibil ca desfa~urarea arderii normale Sa fie insotitii de aparitia unor aprinderi ale amestecului de la punctele sau suprafetele calde din camera de ardere, inainte sau dupa producerea sdnteii, cu formarea unuia sau a mai multor fronturi de aprindere suplimentare. In acest caz, procesul de ardere poarta denumirea de ardere cu aprinderi seclmdare. Ultimele doua m,anifestari ale arderii din :MAS sint cuprinse sub denumirea de arderc anormalii.

5.2. ARDEREA ~OR1\IALA 5.2.1. INVESTIGATIA EXPERnlENTALA

Procesul de ardere a fost studiat cu mijloace diferite datorita complexitiitii sale, care pun in evidenta, fiecare in parte, numai unele aspecte caracteristice. 186

pmi

pm.e.

C(

c
Fig. 5.1. Diagrama indicatii pentru studiul

t
arderii ill MAS.

Diagrama indieata Cel mai dispindit ~i eel mai vechi mijloc de investigatie pentru studiul arderii il coilstituie diagrama indicata, in coordonate p - V (fig. 5.1, a) sau p - ex (b). Diagrama p- ex este mai convenabiHi pentru studiul arderii intrucit permite 0 extindere a intervalului de variatie a presiunii in timpul arderii, ceea ce mare~te precizia investigatiei. Pentru ex: obtinerea unor informatii suplimentare se suprapun doua diagrame p una reprezinta variatia presiunii in cilindru, intr-un ciclu fara aprindere (antrenare); cealalta reprezinta diagrama obi~nuita a unui ciclu cu aprindere (functionare). Declan~area scinteii eleetrice se produce in punetuls, cu avans fata de pmi. Unghiul ~ se nume~te avansul la producerea scnteii electrice. Diagrama p expune in evident a urmatoarele fapte: 1) dupa declan~area scinteii electrice, c.ele doua curbe de presiune ramin suprapuse, un interval de timp, in care arborele se rote~te cu unghiul !lexd. 2) din momentul desprinderii curbelor (punetul d, numit punet de desprindere), presiunea din ciclul cu aprindere cre~te repede, pina atinge valoarea maxima (punctul y). in opozitie cu intervalul !lexd' in aceasta faza in care arborele cotit se rote~te cu unghiul !lex" arderea este vizibila, cre~terea insemnata de presiune fiind rezultatul punerii in libertate a unei parti importante din energia chimica a combustibilului. Curbele de presiune se desprind inainte de pmi. Un parametru caracteristic al procesului de ardere din aeeasta etapa il constituie tangenta la curba de presiune, in fiecare punet, care reprezinta viteza instantanee de cre~tere a presiunii (p = dPfdex). in figura 5.1, c se arata diagrama - exin timpul procesului de ardere. Pentru simplificare se compara de obicei, fie viteza ma~ma de cre~te:re a presiunii, Pmax' fie viteza medie de cre~tere a presiunii definita prin raportul

187

dintre cre~terea de presiune vizibile in oRA adica

in pcrioada

arderii

vizibile ~i durata

arderii

(5.1) Pentru I::=

6.. .8,5 se

ajunge la Pma.. = 1,0.. .1,S daNfcm2 oRA, pentru

s:=S,5. . . 10se ajunge la 1,5. . .2,6 daNfcm2 oRA. Pentru 1::=7.. . 10, ,"ariaza in limitele O,S... 1,S da~fcm2 oRA. Oricare dintre cei doi parametri prezinta un interes deosebit intrudt ei dau informatii cu privire la intensitatea procesului de ardere ~i la intensitatea ~ocului cu care forta de presiune a gazelor este aplicata pe organele motorului. Ap]icarea cu ~oc a fortei de presiune obliga pe proiectant Sfl dimensioneze mai larg organelc, ceea ce ducc la sporirea masei motorului. Totodata, aceasta are drept consecinta function area brutala a motorului, cu trepidatii ~i zgomote, ceca ce reprezinta un efect suparator in exploatare, mai ales la motoarele pentru autovehicule. Totu~i, din punctul de vedere al randamentului es!~ de dorit ca = 00. Acest arderea sa se desfa~oare instantaneu, la volum constant, adica deziderat nu poate fi practic realizat deoarece arderea se desfa~oara in timp. = 00 compromite mersul lini~tit. In mflsura in Pe de alta parte, conditia care estc posibila dirijarea ardcrii, aceasta se face prin compromis. Cind sc urmare~te solicitare mecanic~ redusa ~1dUl"abilitate inalta (motoare pentru

autobuze,

autocamioane

etc.)

p ia

valori

moderate;

dnd

se urmare~tc

per-

ia valori ridicate; 3) dupfl cc atinge valoarea maxima, presiunea ramine cvasiconstanta. pe un interval redus y - y', de citeva grade RA, in mod frecvent neglijat, dar nu omis in lucrarea de fata. Apoi presiunea scade dupa 0 lege care reprezinta 0 evolutic termodinamica de destindere. Arderea continufl ~i dupa. punctul y', ceea ce se evidentiazfl prin valoarea exponentului mediu politropic al primei portiuni din curba de destindere, care se apropie de unitate ~i indica natura cvasiizotermidi a evolutiei. 0 astfel de evo]utie este posibila numai daca pierderile de cflldura prin pereti ~i lucrul mecanic de destindere, care tinde sa reduca temperatura gazelor de arden.', sint compensate de un aport corespunzator de caldura; cum aceasta nu poate proveni dedt prin degajarea in continuare a dildurii de reactie ca urmare a transformarilor chimice, rezuWi ca arderea nu se incheie in momentul atingerii presiunii maxime. Sfir~itul arderii, punctul t, poate fi precizat cu ajutorul diagramei indicate numai prin calcul, dupa prelucrarea acesteia pe baza unor ipoteze simplificatoare. Astfel, dupa diagram a p - r:t.arderea se imparte in trei faze caracteristice: 0 faza initiala ~'Y..<l numitfl intirzierea la declan~area arderii rapide; o fazfl intermediara ~O(rnumita faza arderii rapidc; 0 faza finala .hm Immita faza arderii moderate. Fotografierea camerei de ardere. Pe baza proprieHitilor optice ale Wlcarii se poate urmari raspindirea acesteia in f]uidul proaspat, prin cine:natografierea rapida a camerei de ardere. In acest scop, chiulasa este pre,"Clzuta cu 0 fereastra de cuart, iar urma luminoasa a Widirii este inregistra ta. pe pelicula fotografid. S-au dezvoltat doua metode distincte de fotoinregistrare. In metoda fotoinregistrarii de ansamblu, cinematografierea camcrei de ardere se realizeaza printr-o fereastra compacta de cuart, incorporaUi in chiulasa. Pe fiecare fotografie sau cadru se obtine 0 imagine de ansamblu 188

formant a ridicaHi de putere ;;i consum specific redus,

N' crl I

e(

,*,,,,,

r;m

N, crl 1
I

e( 344
3.m

)i.tri Y.m
))5 0 4

N, crt

et. 360'

Nfcm Y.m 15,15 II

11

N' c"

et. Je";
375,2 25,S;

v....
II

- -

I:
11
4

- 335 5,11

I I I
,

r<J

:3
14

1,14

3OJ,2 11,53

0 0
U }, U
1

19

21

377,1 24,S;

H5

J51Z 1,41

IS

j65,fi . 22.54 15 365

379,'

21

359

23.13

100

339,2 1,3

II
Iii

10 11
12

356 355
35((

1,52 II 11,11 21
12.!5 45

Q r--'"'

11
11

13.59 !O
1C.14 II

22
23

35(
3U,I

22,19
21,91

15
III,

34I,1i1.12 I 3(4
1.13
"

iI

\I

371,5 15,11

98

, U i,....., 14
!.j

387,2

21

Fig. 5.2. Fotolnregistrarea

de ansamblll

a camerei de al'<lel'l', prin 0 fcrcaslnl

de clIar!.

a camerei de ardere, care ilustreaz~t pozitia frontului de aprillclerc in momentul considerat. 0 astfel de metoda a fost utilizat1"t de G. ~I. R a s w e i 11 e r, L. \V hit row ~i V\T. Cor n e 1 ius, in anul 1936. Expericntcle au fost efectuate pc un motor monocilindric cu camcd de ardere de tip L. In figuf<l 5.2 sint reproduse mai multe cadre, care corcspuncl la diferite pozitii ale arborelui cotit, precizate de unghiul (/...Dad l este spatiul strabfltut de frontul de aprindere, dnd arborele cotit se rotqte cu unghiul ~(/.., intrudt Ll(/.. =6w;;, rezuWi cu yiteza de propagare a frolltului de aprindere va fi:

W, = l/--:= 6nl/;)'(/.. :m/sJ.

(5.2)

momentul declan~arii sdnteii electrice (~= 25 sau

2) dupa aparitia focarului initial, flacara se propag~l treptat in amestec,frontul de aprindere raspindindu-se cu vitcze moderate in intreaga camera de arclcrc (in medie 30 m/s); dad\. se suprapun imaginile obtinute pc cliferite cadre,se obtin, schematic, pozitiile succcsh'e ale frontului de aprindere (fig. 5.3); 3) suprafata frontului de aprindere este puternic deformata. de pulsatiile turbulente din amcstec; abatcrile de la suprafata medie a frontului de aprindere sint aleatorii, din care cauza
;;8.0. )[5,5-..

Simultan cu fotoinregistrarea s-a ridicat ~i curba de varia tie a presiunii ~i s-a detenninat volumul de amestec cuprins de fladr~l, in procente, dup~t prelucrarea datelor experimentale. Din cercetarea imaginilor obtinute rezultii: 1) primulnucleu de flacarii apare cu intlrziere (:x" = 347,8 RA) faFt de
Ct."

= 335CRA);

J6J.2 .

Fig. 5,3. Pozi!ii!e fronlului de aprindere llnghillri RA. 189

In diCerilc

Chiiilasii

fenoslro

ingi:slO tic cuor! I I Urma ironfului

' I I
I I I I I
: :

T Ide oprioilere
I I I I I

Deplosoreo f7/mului

--W-

film

I -1-,

I.--_______
.1aa

Fig. 5.4. Fotoinregistrarca continua a camerei de ardere prin 0 fereastrii de cuart.

forma frontului de aprindere nu poate fi reprodusa de la ciclu la ciclu; 4) dupa trecerea frontului de aprindere prin amestec, in spatele lui, gazele de ardere pastreaza 0 luminiscenta pronuntata (ardere intensa in spatele frontului de aprindere) care se stinge treptat, dupa ce frontul de aprindere atinge peretele opus bujiei.
In metoda fotoinrcgistrarilor continue se incastreaza in chiulasa 0 fereastra ingusta de cuart peste care se deplaseaza pelicuia fotografica. (fig. 5.4). Procedeul de inregistrare permite determinarea vitezei momentane de propagare IVf' prin masurarea tangentei Ia urma frontului de aprindcre. Cu notatiile de pe figura rezultl\. W f = W film tg cpo Fotografiile obtinute prin aceasta metoda sugereaza posibilitatea divizarii arderii in trei faze: 0 prima faza de durata t.CX1cuprinde intirzierea la aparitia nucleului de fIadira !;iiperioada de accelerare a frontului de aprindere, care parcurge aproximativ 10% din drumul total 1 de la bujia B pina la peretele opus, adica 11 = 0.10 1; 0 a doua faza, de durata. t.IX:!, in care frontul de aprindere parcurge cu viteza aproximativ constanta (cp ~ const.) ~i relativ moue (10.. .40 m/s) cea mai mare parte din drumul total, aproximativ 85%. adica. 12 = 0,85 1; 0 a trcia faza, de durata 6.<X:J. in care se incheie propagarea. elementul specific al acestei faze constituindu-l decelerarea frontului de aprinderc, deoarece la apropierea acestuia de perete viteza de propagare se miq;oreaza pina la anulare. Acest procedeu de imrestigafie prezinta dezavantajul principal di urmarirea propagarii frontului de aprindere nu poate fi facuta decit pe 0 singura directie, ceea ce este insuficient deoarece viteza de propagare este diferita pe directii diferite. Pentru a elimina acest neajuns A. N. V 0 i n 0 v a realizat 0 instalatie experimentala monociclu. la care ehiulasa este prevazuta eu ~apte ferestre de euart. inguste ~i paralele (fig. 5.5, a). Inregistrarile efeetuate prin fieeare fereastra (fig. 5.5, b) permit, dupa eonfruntarea rezultatelor, sa se reeonstituie configuratia generala. a frontului de aprinderc. La motorul modern de serie, a~ezarea supapei in ehiulasa nu permite amenajarea acesteia pentru fotoinregistrare. Se urmare!;ite arderea in acest caz. fixind 0 fcreastra compacta de euart in capul pistonului; urma luminoasa a frontului de aprindere se receptioneaza in carter !;iise transmite aparatului de filmat printr-un sistem de oglinzi.

Analiza stroboscopicii a gazelor de ardere. 0 metoda de investigatie, conceputa in anii 1947-1948 de 1. V. Inozemtev !?i V. 1. Ko!?kin, consta in analiza probelor de gaze. luate din diverse puncte ale camerei de ardere !?i in diverse momente ale ciclului. In chiulasa unui motor monocilindric au fost montate cinci supape cu ajutorul carora se preleveaza probe de gaze din cilindru, care sint supuse apoi analizei chimice. Pozitia supape190

~.
". ... ';; ..

+20'

- 20' b'

40'

ZO pm].

- 20'

Fig. 5.5. Fotoinregistrarea de ansamblu a camcrci de ardere prin mai multe ferestre paralele de cuart: a-schema instalatiei; b-urmelc frontului prin ficcare fercastra.
191

1
cor;,l IO~ I o.
I

o LJ:60 I.
o

_'tQ -3D -20

I . I

20 30 [ot?Ac]
fj

'2

it

;0 f2./o-rs]

Fig. 5.r.. Pozilia supapclor dc }JI'clcyarc in chiulasil (a) ; modificarca conccntra1ici unor substan~c. in drcptul supapci dc prclcyal'c (b). 1... 5 - numilrul de ordine a supapclor.

lor de prelevare in camera de ardere este aratata in figura 5.6, a, iar in figura 5.6, b sint aratate diagramele tipice care indid yariatia concentratiei gazelor

in functie de

('j,

in dreptul fiecarei supape de pre!eyare. :\Ietoda permite dcter-

minarea vitczci de propagare intrudt se cunoa~te distanta dintre supape, iar durata '7 a deplasarii frontului de aprindere se determin;t din diagrame, pe baza ipotezei c5. momentul initial de variatie a compozitiei chimice (C02' CO, 02) coincide cu momentulin care frontul de aprindcrc a ajuns in dreptul supapei de prelevare. l\Ietoda eyidentiaza un aspect fundamental al propagarii flacarii in motor ~i anume acela c5. concentratia de 02' C02' CO nu se modifidi instantaneu la trecerea flacarii. Astfe! se pune in evidenta faptul ca transformarile chimice din flacara turbulenta au loc int1'-o zona larg;l, a ca1'ei adincime este de ordinul zecilor de milimetri.

5.2.2. TEORIA

EXPLICATIY A A ARDERII

NORlVIALE

1 n diferitc perioadc ale procesului de ardere actioneaza factori diferiti. iar at unci dnd ace~tia sint identici ponderea lor este deosebita. De aceea studiul a1'derii normale se u~ureaza daca procesul de ardere se imparte in mai muIte faze in care actiunea unora sau a aItora dintre factori S;l fie suficient de clar conturat;l. ' intil'zierea In deelnll~al'ea al'dcrii l"apide (6.(ld) se desfa~oara din momcntul declan~;lrii sdnteii elect rice pina in momentul desprinderii curbelor de p1'esiune. 1n aceasta faz;l are loc ]) formarea nucleului initial de flacara ~i 2) dezyoItarea lui pin;l la 0 dimensiune (yolumul nucleului dezvoItat sa cuprind;l aproximativ 3% din doza de combustibil), la care caldura degajata prin reactie S;t fie suficienta pentru a determina 0 cre~tere de presiune 192

sesizabila de receptorul de presiune. Aparitia nucleului de flacara este rezultatul unei aprinderi monostadiale, catenaro-termice, induse in masa amestecului dintre electrozii bujiei de elementele reactive produse prin descarcarea electrica.. Prima faza astfel definita se bucura de proprietatea de a fi controlata indeosebi de factorii fizico-chimici (presiune, temperatura, energie de actiYare, dozaj etc.) care definesc viteza de reactie.
Recent s-a stabilit 0 relatie care permite calcuIuI energiei electrice minime Emin, necesara a fi inmagazinata in circuitul secundar al sistemului de aprindere, pentru formarea nuclenini de flacara intre electrozi. Relatia este produsnl a dona functiuni:

(5.3)

Clintre care prima, FI depinde numai de factori de natura electrica, iar a doua, de factori jocul dintre electrozii bujiei. Se de natura fizico-chimica a amestecului, cu exceptia lui j observii. ca. aprinderea se produce cu aUt mai ui?or (Emin mai mic) cu cit intensitatea turbuIentei W~ dintre electrozii bujiei este mai mica. (microturbulenta intensifica. transferul de ci1ldura. i?i imprai?tie elementele reactive din zona de reactie, ceea ce frineaza aparitia nucleului), cu cit viteza medie W a iIuidului motor din cilindru este mai mare, cu cit temperatura de a-

prindere a amestecului Tapr este mai mica, cu cit viteza de reactie a combustibilului Cc este mai mare. Ceilaiti factori din relatia lui Emi.. sint: 6." intervalul de timp in care se exercitii.

tensinnea medie a cimpului electric; 1'6- densitatea amestecului in punctul s; cp - caIdura

llJ.- microscara turbulentei; Ts

specifica. a amestecului; din ciclu.

temperatura

amestecului

in punctul s

Faza arderii rapide (6.iXr).Arderea se nume~te rapida pentru ca decurge cu viteze de ardere ~i viteze de cre~tere a presiunii mari. In faza 6.iXr, cuprinsa intre momentul desprinderii curbelor de presiune (punctul d) ~i momentul atingerii presiunii maxime (punctul y), viteza medie de ardere

este cuprinsa intre ~=0,02.

.4%/oRA). Viteza de cre~tere a presiunii este pozitiva > 0, iar ~i Pmax au valori relativ mari. Elementul specific al fazei 6.iXr este dezvoltarea unui front de aprindere de dimensiuni mari. In intervalul 6.iXrfrontul de aprindere parcurge circa 90% din distanta maxima de la bujie la peretele opus, cu viteze mari, cvasiconstante. Daca se exclude inceputul ~i sfir~itul propagarii, cind dimensiunile frontului de aprindere sint reduse, iar vitezele de propagare sint mici, atunci faza arderii rapide reprezinta practic faza propagarii flacarii. Cuprinderea treptata., cvasicompleta. a amestecului de catre flacara are ca urmare intrarea in reactie a celei mai mari parti din cantitatea de combustibil prezenta in cilindru ~i degajarea partii principale a caldurii de reactie (70...80%); de aceea,

. .0,04 kJ~rRA)(2..

~za 6.iXrreprezinta faza princiPala a arderii (pentru 6.iXr = 25RA rezulta ~= 75%/25RA = 3%tRA). Dimensiunile mari ale frontului de aprindere
fac posibila actiunea turbulentei de toate scarile, astfel ca. influenta principaUi, hotaritoare asupra acestei faze 0 exercita turbulenta care determina inaintarea rapida a frontului de aprindere. Viteza de propagare a frontului de aprindere WI este definita. de rela-

tia (4.71). Durata fazei de propagare 'p[s] sau 6.iXp[ORA] =

de 90% din distanta maxima

6wt"p

= 6.iXr, fiind
frontul de 12

determinata 13- c. 582

pe care 0 parcurge 193

aprindere

II ~i de viteza medie WI' rezultii (5.4)

Prin masurarea consumului de combustibil se determina cu (1.36) doza de combustibilme[mg/cic1uJ ~icaldura disponibila pe ciclu QdiS= me' 10-6 'Qi
[kJ/eic1uJ. Din relatia (4.73) rezulta (5.5) rii: Se scrie ecuatia bilantul~i energetic pentru iluidul motor in timpul arde(5.6) unde dU, dL ~i dQp sint variatiile elementare ale energiei interne, respectiv lucrului mecanic ~i ciildurii transferate la perete (in reI. 5.6, Qp > 0, deoarece se calculeaza intotdeauna cu 3.23 *. Din cauza dificultatilor de evaluare a lui dQp se considera dQp = 0 iar ~ = ~, ~.. fiind caracteristica de degajare a caldurii utile (ciildura serve~te la cre~terea energiei interne ~i producerea de lucru mecanic). Dar, prin definitie, ~maz = 1; se intelege ca C:..< 1, restul (1 - c:..)fiind fractiunea transferata sistemului de raeire, care reprezinta 8...12%. Ecuatia diferentiaHi (5.6) nu are solutii analitice; pentru a 0 integra se apeleaza la metodele analizei numerice, in care seop se imparte cu unghiul elementar da. ~i se trece la diferente finite
~..

Viteza WI se determina pe un motor special, greu accesibil cercetarii. Legea de variatie a presiunii in timpul arderii se !idica u~or pe un motor de serie ~i ofera , in afara informatiilor directe (P, ~a.r), informatii despre viteza de ardere, prin prelucrarea termodinamicii a semnalului de presiune.

( t ~

l (I

= (~U/~a.

+ ~L/~a.)/Qdi8'

(5.7)

Membrul drept al ecuatiei (5.7) este identic cu membrul drept al ecuatiei (3.17). Cre~terile finite ~U/~a. ~i ~L/~a. se calculeaza cu relatiile (3.18) ~i (3.19), cu observatia ca Cv din (3.19)este ciildura specifica reala a gazelor de ardere Cvga (v. par. 4.5); ea se calculeaza la temperatura T, definita de ecuatia de stare p V = vgaRT, care presupune ca iluidul motor este un amestee omogen de gaze de ardere. Se propune 0 solutie mai comoda pentru ecuatia diferentiala (5.7), prelucdnd membrul drept din ecuatia (5.6) dupa cum urmeaza: dU + dL = = Cvga 'vgadT + pdV; PV = vgaRT -+ pdV + VdP = vgaRdT care se substituie in ecuatia diferentiala: dU + dL = Cvga(PdV + VdP)/R + pdV = = ((C.'ga/R)+ 1) pdV + (Cvga/R) Vdp = (Cpga pdV Cvga)/R = (Cvg,,/R) (kP dV + VdP). Din relatia (4.60) rezulta: Cvga/R = 1/(k - 1). In final, se obtine ecuatia: QdiSdC:.. = (kPdV VdpJl(k - 1), care se imparte la da..

I i I I (

Trednd la diferente finite rezulta Qdis~..=O,1(k PHI; 194

Pi.. VHI~-= Vi + Vi+12+ Vi. Pi+~a. Pi)/(k - 1), (5.7*)

.
2600 . 2200~ ........ 1800 r
II,1X]

T
_

Tf K] '\. '" j ~w H200 v ~2BOO

.121.00 2000

inL /11~ :"i:' ~nL' 17-I

~ .."11 I
10
'f! 360

'/~

~
1,1,0 I,8(J
tll

10f}fJ

I,(J]

0.8
06

01,

r
I

-'
'

5(0
0.8

"I'

~~D

t
0.01.

1lI__ =-

O,6 lrf'i uw=o iO,03 nl t /Y fY1\1 _ . _ JO,02

,I,
a,['IW

.~

,'"

:,

O,O{

1,20 1,1,0 1,60 1,80

21,0 360 380 1,00 1,20 I,!'Ii, h a:;tRAJ

Fig. 5.7. Caracteristiea de ardere ~ivariatia unor marimi earacteristiee arderii in MAS.

unde k(J), pentru gazele de ardere se detennina din relatiile (7.3) ~i (7.3 *), pentru T = (THl + T,)J2. Pentru Tse apliea eeuatia de stare PV =vgaRT.
Exempiul numerie 5.1. Sa. se determine 1;u pentru motoru1 turismu1ui Dacia 1300, in momentul ex= 374RA. Pe diagrama P(ex) se cite~te: Pm ==39,1 daN/ems ~i Pm = 39.6 daN/ /cm2. Se da.: Q,=43942 kJ/kg; Vs=325.10-3 dm3; A==0.3; e:==8.5;tJ.,= 1.07; Me==
== 11-4 kg/kmo1; Ma = 28,7 Lm1n = H, 7 kg/kg; kg/kmol; Yr == 0,07; A = 0,9;

me ==

19,1 mg

(v. Ex. num.

1.6);

R. Cu relatia (10.10) se calcu1eazll. V37C= 49,6'10-3 dm3; V378 == 51.5.10-3 dm3. Masa de aer este ma == 19,1 '0,9 .14.7 == 253 mg. Cantitatea de aer este Vo== 253.10--6/28,7 == =-8,81 kmol/ciclu. ve= 19.1 .10--6/114=0,167,10--6 kmo1/ciclu. Cantitatea initia1a. de fluid proaspat
este vi = (8,81 + 0,167) .10-& = 8,98. v., = 8.98(1 + 0.07) .10-6 = 9.6.10'" 10-6 kmol/cic1u; cantitatea de amestec initial este

kmol/cic1u. Cantitatea de gaze de ardere este: vg& == = 9,6. 10-&. 1,07 == 10.3' 10-6 kmo1/cic1u. Aplicind ecuapa de stare rezu1t11.: TS74 ==

= 39.1.10i.49,6.10"'/8 31-4.10.3.10--6 = 2 264 K; Ta78==2381 K.

Se ca1cu1eaza.k
==

k(T) cu re1apa

(7.3). Rezult1\.: k == 1.1925

+ 0.024510.9 + (63,1+

/ciclu. Se aplica. re1atia (5.7 *): 1;u=

+ 1-4.2/0.9)/0,5(2 381 + 2264) := 1.2536.Se ca1cu1eaza. Q,u.== 19,1. 10--6.43942 ==0.839 kJ / + 49.6).10-& '(39.6- 39.1).1()i/2.2)/(1,2536- 1).0,839.103= 0.028==2.8%/ORA.

(1.2536 '(39.6+ 39.1).105(51.5 - 49,6) .10-8/2.2 + (51,5+

Prelucrarea diagramei indicate in eazul arderii (ec. 5.7 ~i 5.7 *) trebuie faeuta eu mai multa prudenta dedt in eazul comprimarii (ec. 3.17) deoareee viteza de variatie a presiunii este cu aproximativ un ordin de marime mai mare. De aeeea, se impune reducerea pasului de integrare la 2RA ~i chiar la lRA. Caraeteristica ~u rezulta prin insumarea valorilor lui ~u adica ~u = = ~~u 6.Cl. In figura 5.7, a se arata variatia lui ~u eorelata eu presiunea ~i temperatura. Faza principaUi de ardere, evolutia d - y, incepe eu ~d ~ 0,02.. .

. . .0,03; pina in punctul y,

~U/l

ajunge

la 0,78. Fraetiunea

din eaIdura

de reae-

tie degajata pina in punctul y este eeva mai mare dedt 0,78 datorita pierderilor de eaIdudi prin pereti. Solutia simplificata a eeuatiei diferentiale 3 195