..

(5.7). obtinuta. pentru dQ" = 0 are ca dezavantaj esential acela di nu permite determinarea momentului in care se incheie arderea. Caracteristicile de degajare a dildurii pentru variantele cu transfer (Qp oF 0) ~i fara transfer (Qw = Qp = 0) se arata in figura 5.7, b. Ele s-au determinat pentru un motor

CFR cu

= 412RA (~= 0,999); in varianta Qp = 0, arderea se prelunge~te in destin-

10 [16J. In varianta

Qp oF 0, sfir~itul

arderii

se produce

la (:/.. =

dere, pina la (:/.. = 442RA. In plus, in cazul simplificat. T moz ~ 3200 K fata de 2875 K dnd Qp =F0. datorita erorii produse prin neglijarea pierderilor de caldura. Faza arderii moderate (~(:/..m). Arderea se nume~te moderata dnd decurge cu viteze de ardere modeste. Viteza medie de ardere in aceasta faza este

~=

0.003.. .0,015 kJfkJoRA (0.3.. .1,5%tRA).

Pe diagrama

se define~te prin viteze de cre~tere a presiunii de aceea ea este constituita din doua intervale:

nule sau negative (p 1) intervalul ~(:/..ml =

.(:/..,

faza

~(:/..m
:so;;; 0).

3. . .

. . . lOoRA, in care presiuneaestecvasiconstanta !?i maxima (evolutia y - y');

2) intervalul ~(:/..m2 = 10.. .30oRA. in care presiunea scade dupa 0 evolutie politropa, cel mai adesea 0 evolutie izoterma (evolutia y' - t). Sfir!?itul arderii se determina prin intermediul caracteristicii de degajare a caldurii (~ = 1). In intervalul ~(:/..ml'omis curent in literatura, presiunea inregistreaza variatii reduse. Prelucrarea diagramei indicate a aratat [18J ca, pe intervalul ~(:/ lt diferenta dintre virful de presiune !?i presiunea curenta este sub 1%. De aceea, evolutia din jurul virfului de presiune se schematizeaza sub forma unei evolutii izobare, care define!?te chiar presiunea maxima. In diagrama p . V acest interval este estompat ceea ce a sugerat in trecut, neglijarea lui. Temperatura T, determinata. in ipoteza ca fluidul motor este omogen (T = PV IvgaR) cre~te inca dupa atingerea presiunii maxime (punctul y) ~i se mentine apoi cvasiconstanta pe un interval relativ mar~ (fig. 5.7). In consecinta., se propune reprezentarea evolutiei fluidului motor in intervalul ~(:/..m2' ca 0 evolutie izoterma. (fluid motor omogen termic) sau, ca 0 evolutie de produs P . V = ct (fluid motor neomogen). In faza de ardere moderata intra in reactie combustibilul din spatele frontului de aprindere, de aceea aceasta faza reprezinta arderea intirziata. Faza ~(:/..m este controlata de natura procesului de aprindere pulsatorie, de durata Tap a unui ciclu pulsatoriu, care depinde de structura turbulen~ei ~i de cinetica reactiilor de aprindere (v. par. 4.7). Nu se exclude faptul ca. la inceputul fazei ~(:/..m se incheie probabil propagarea flacarii, dar, vitezele frontului de aprindere sint mici (v. fig. 5.4), arderea decurge lent, astfel ca efectul global ramine in continuare 0 viteza medie de ardere, de valoare cobonta. Existenta unei evolutii izoterme de ardere impune evaluarea influentei ei asupra randamentului. Pentru simplitate se calculeaza randamentul unui ciclu ideal (v. par. 3.1), in care arderea este reprezentata de doua evolutii: 0 izocora !?i 0 izoterma. definite de parametrul 1t care reprezinta raportul de cre~tere a presiunii pe evolutia V = ct ~i de parametrul ~t care reprezinta raportul de cre~tere a volumului pe evolutia T = ct (fig. 5.8, a). Expresia randamentului termic "fJtare forma aratata in figura 5.8, a. Variatia lui "'Itcu ~t (gradul de ardere izoterma) se arata in figura 5.8, b. Randamentul maxim se obtine pentru ~t = 1, adica pentru ciclul ideal cu ardere la volum constant. :Marirea lui ~t mic!?oreaza pe "'I" deoarece durata fazei finale ~lXmcre~te. Apare in schimb un avantaj care nu este neglijabil: sea de 196

raportul7t, ceea ce inseamna presiuni maxime mai reduse ~i deci solicitari mecanice mai mici. Cind cre~te durata fazei de ardere moderata se spune ca arderea se dep1aseaza n destindere. Exemplul prezentat permite sa se formuleze concluzia generala ca deP1asarea arderii in destindere reduce randamentu1 termic dar mic$oreaza presifmea maxima din cicltt. In general, deplasarea arderii in destindere produce ridicarea regimului termic al motorului, deoarece, pe de 0 parte, flacara vine in contact un timp mai mare cu peretii, iar pe de alta parte, gazele de evacuare sint mai fierbinti (v. par. 26.4), astfel cre~te temperatura pistonului, segmentilor, supapelor etc.
Intrucit durata arderii are 0 semnificatie deosebita Fig. 5.8. Influenta modelului de arpentru nivelul randamentului indicat, al presiunii dere asupra randamentului termic. maxime ~i al regimului termic, se fac eforturi deoraportului de cre~tere a presiullii ~i duratei de ardere. sebite pentru a determina cu precizie pozitia punctului t pc cicIu sau unghiul Ctt. Cind se calculeaza 1;" se stabil~te conventional ca arderea inceteaza in momentul dnd tempp.ratura T atinge un maxim (pnnctnl t *,fig. 5.7. a). In acest caz, Ctt. - Ctll== 10... 20oRA. Din nevoia de a controla mai exact arderea. se calculeaza 1;. adica se renuntii. la simplificarea Qp = O. In acest caz se adauga in ecuatia (5.7) termennl

(5.8)

obtinut din ecuatia diferential1i. (3.23) prin trecerea la diferente finite. Cc din relatia (3.30) ~i diferenta (T T p) depind de temperatura T care se calculeazA ca ~i pentru relatia (5. 7) din ecuatia de stare pV = vgaRT.

Controlul arderii normale. Reducerea la minimum a duratei de ardere asigura motorului puteri ~i randamente maxime. Acest deziderat se realizeaza actionind in doua directii: 1) reducerea duratei de propagare a flacarii, prin marirea vitezei de propagare a frontului de aprindere sau reducerea distantei strabatute de acesta; 2) reducerea adncimii zonei de ardere sau a grosimii j1acarii turbu1ente, ceea ce are drept efect, pe de 0 parte, degajarea unei cantitati mai mari de dildura, in perioada propagarii, adica in faza de ardere rapida, iar pe de aWi parte, reducerea duratei fazei de ardere moderata. Reducerea duratei de propagare este controlata de relatia (5.4). Progresele generale in sporirea puterii litrice la MAS s-au realizat prin ridicarea continua a turatiei. Solutia conduce la sporirea duratei Acxp~i compromite randamentul. Pentru a preveni acest neajuns constructorii au urmarit reducerea drumului parcurs de frontul de aprindere 1, prin utilizarea unor camero de ardere compacte, iar cercetatorii au perseverat in gasirea cailor de marire a vitezei WI'
Exemiliul numeric 5.2. Sa se determine durata fazei de ardere rapida la un motor cu alezajul D = 80 mm care dezvolta 6 000 rot/min ~i are bujia plasata la 0 extremitate a camerei, <led I, = 80 mm. Se ad mite W, = 50 m/s.

197

n. foarte

Se aplica relapa (5.4); 6.ocp = 5,4.6000.80.10-3/50 = 51,8RA ceea ce reprezinta. multo Constructorul va reduce alezajul la 70 mm ~i va plasa bujia central. Astfel. 1f

dadl. realizeaza

= 70/2

mm, rezulta. Aocp = 25RA ceea ce este convenabil.

Pentru reducerea adincimii zonei de ardere trebuie sa se actioneze asupra vitezei de reactie: utilizarea unor combustibili cu energie 'de activare redusa, producerea 'unor presiuni :;;i temperaturi ridicate in timpul arderii, imbogatirea amestecului, reducerea continutului de gaze reziduale inerte care actioneaza ca inhibitor sint cai fundamentale prin care se mic:;;oreaza durata fazei intlrziate. Se conchide ca arderea este eficientii atunci dnd faza de ardere rapida are o durata redusa (20. . .25RA) :;;i se plaseazii in jurul pmi, adicii in condijiile unor variajii minime ale volumului, generat prin dePlasarea pistonului, ceea ce o apropie de arderea la volum constant (experienta arata ca pentru e:= 8. . .9 put~~ea efectiva maxima se obtine dnd Pmaz se produce la 12.. .15RA dupa
pm~ lar ~a
Yo

= 350... 352RA).
pina in punctul Y (PII = Pmaz;) se elibereaza
de reactie (~II =

In oaces~e conditii, . . .88 dm caldura

0,8. . .0,88).

circa 80...

lV~o~icind geometria camerei de ardere (v. fig. 4.53), intensitatea tm:bulentel, vlteza de reactie, proiectantul influenteaza caracteristica de dega)are a caldurii :;;iviteza de degajare a caldurii (la ~m/JZ=0,06.. .0,07 rezulta 0

ardere foarte rapida, cu Pmaz = 2...4

se reduce la 35.. .40oRA iar

Pmaz

= 65...70 daN/em:!).

daN/cm2RA,durata totala a arderii

I r

f).~~. AUDEREA

CD DETONAllE

Manifestari exterioare. Cu aproape cinci decenii in urma, incercarea de a mari raportul de comprimare peste 3...4 unitati s-a vazut limitata de aparitia unui fenomen perturbator, necunoscut pina atunci, care compromitea principalele calitati ale motorului: puterea, economicitatea :;;i durabilitatea. Fenomenul a primit denumir.ea de detona#e. Principalele manifestari ale detonatiei sint (fig. 5.9): - mic:;;orarea puterii indicate a motorului (a): - mic~orarea randamentuluiindicat real (b): - mic~orarea temperaturii gazelor de evacuare (c):

- aparitia, in unele cazuri, a fumului negru in gazele de evacuare;

cre~terea caldurii cedate apei de racire; supraincalzirea motorului, evidentiata prin cre~terea temperaturii cilindrului (d): - functionarea brutala, trepidant a a motorului; - aparitia unui zgomot metalic caracteristic, motiv pentru care, initial, fenomenul de detonatie a primit denumirea de ciociinire sau biitaie de ardere (spre a-I deosebi de biitiiile mecanice provocate de jocurile dintre piese); -

durabilitate

redusa

a motorului,

determinata

de cre~terea

uzurii cilin-

drului la partea superioara (e) de supraincalzirea pistonului la arderea sau chiar la spargerea lui, de uzarea suplimentara de fisurarea izolantului bujiei etc. 191

(f) care duce a cuzinetilor,

-Ardere narm~

Ardere cudelu/lu(ie

"

G 8 10

'f~A
t1

UZI/ro [.JLrr!l

1~

."
f
Fig. 5.9. Dependenta unor
paramctri de tipu! de ardere.

5.3.1. INVESTIGATIA
Diagrama indicata.

EXPERIMENTAL~

1n cazul arderii cu detonatie, diagram a indicata predistincte (fig. 5.10) in comparatie cu diagrama indicata in regim de ardere normaHi: 1) pin a la un moment dat (punctul D), curbele de presiune in cele doua regimuri de ardere se suprapun, apoi apare 0 divergenta importanta, cu 0 cre~tere brusca, violenta, a presiunii in cazul arderii cu detonatie, ceea ce permite sa se conchida ca detonatia reprezinta un fenomen care se manifest a numai in ultima parte a procesului de ardere; 2) dupa atingerea valorii maxime, presiunea inregistreaza oscilatii import ante, care se amortizeaza treptat in cursa de destindere; 3) aria diagramei, in cazul arderii cu detonatie este mai mica.

zinta trei particulariUiti

Ardere

01/o'ellJno,!/e

~Aro'ere

. i
-

'" o'<t.nafl'

Aro'ere!7crmalii

pml

pme

V,

pm;
199

Fig. 5.10. Influenta

tipului de ardere asupra diagramei indicate.

Fig. 5.11. Schema fotografiilor eamerei de ardere la aparitia detonapei.

Fotoinregistrari de ansamblu. Prin aceasta metoda de investigatie se observa (fig. 5.11) ca dupa 0 perioada de deplasare normala a frontului de aprindere apare in fata lui, in amestecul din zona finala (ZF) , un nueleu de flacara, care se dezvolta ~i cuprinde amestecul din aceasta zona intr-un timp excePtional de redus (mai putin dedt 1RA). Fotoinregistrari eontinue. Pe aceasta cale s-a observat ca, in cazul arderii cu detonatie, catre sfir~itul propagarii normale, urma frontului de aprindere devine aproape verticala ca ~i cum viteza de propagare ar atinge valori considerabile de 1000...2000 mfs. Deoarece nu exista flacari care se propaga cu asemenea viteze, s-a presupus ca este vorba de un aspect aparent al fenomenului. Analiza chimicii a gazelor. 1n figura 5.12 se arata comparativ compozitia chimidi a gazelor din zona finala.in cazul arderii normale ~i cu detonatie. 1n al doilea caz se constata initial prezenta peroxizilor, apoi, dupa atingerea concentratiei maxime, proportia acestora scade ~i apar in schimb aldehide, ca produse ale reactiilor intermediare de oxidare.

5.3.2. TEORIA EXPLICATIVA A ARDERII CU DETONATIE

Prin ansamblul cercetarilor efectuate se evidentiaza doua laturi fundamentale ale fenomenului de detonatie ~i anume: a) latura chimica, care con['YJJ sta in autoaprinderea amestecului ;0 init~al din fata fro?~~ui de Ardere normoli aprmdere; b) latura flzlca. care 16 CO consUi in propagarea unor puter12 2 nice oscilatii de presiune. 8 CO Autoaprinderea amestecului
If

350 . 3

70

390

din zona iinaHi. Mijloacele de

"citRAc] investigatie
unor transform

ev~d~nt~az~ p~ezenta
an chlmlce mtense

3fO () 370 pmi b Fig. 5.12. Variatia eompozitiei ehimiee a gazclor din amesteenl initial aflat In zona finalii, In fnnetie de tipul arderii. 200

330

in amestecul din ZF. Prezenta peroxizilor ~i aldehidelor in zona detonanta arat5. ca detonatia in motor este un fenomen chimic prin excelenta, datorat proceselor specifice de oxidare, din fata frontului de aprindere. Autoaprinderea amestecului din ZF reprezinta un proces de autoaprindere polistadiala, la temperaturi joase. Acumularea unei concentratii critice de peroxizi organici

detennina descompunerea lor exploziva cu aparitia flacarii reci evidentiata de radiatia caracteristica a moleculclor excitate de formaldehida~ide prezenta aldehidea b c lor in probele de gaz. Din :Fig. 5.13. Schema camerei de ardere pentru ilustrarea cauzaneomogenitatii termice fenomenului de accelerare ehimica a fliicarii la detonntie. ~i mai ales chimice, in unul sau mai multe puncte, simultan sau succesiv, se creeaza conditii favorabile pentru aparitia unui nucleu de flacarii rece (FR, fig. 5.13, a) in amestecul din ZF care se propaga in restul amestecului initial cu viteze de ordinul zecilor de m/s. Daca perioada de inductie este suficient de redusa flacara rece reu~e~te sa cuprinda in intregime amestecul din ZF. Aceea~i pregatire chimicii ~i termica inegalii a diferitelor volume de amestec determina aparitia unui nudeu de flacarii albastra (FA, fig. 5.13, b) care se propagii la rindullui in amestec, cu 0 vitezii sporitii fata de viteza de propagare a fliicarii reci. In fine, flacara calda (FC, fig. 5.13, c) care apare in amestecul din ZF sub forma unui nudeu sau in cazul unei detonatii mai severe sub forma mai multor nuclee, se raspinde~te in amestecul initial din fata frontului de aprindere cu viteze mult sporite (mi~carea accelerata a frontului) datorita pregiitirii chimice prealabile a amestecului din ZF. Accelerarea fliiciirilor succesive a fost evidentiata pe cale experimentala, astfel incit propagarea fliidirilor in amestecul din ZF este substantial diferitii de propagarea flaciirii turbulente intr-un amestec, in care reactiile chimice prealabile sint absente. Ca urmare, se poate considera cii vitezele mari de propagare care sint atinse de fliic5.rile polifazice sint rezultatul unei accelerari chimice a flaciirii, ceea ce face posibilii aUt autoaprinderea intr-un timp relativ scurt cit ~i aparitia undelor de ~oc ~i detonatie. Formarea undelor de !jOC ~i detonatie. Propagarea cu viteze foarte mari a flaciirilor din focarele de autoaprindere sugereaza ideea ca aici nu este vorba de 0 propagare propriu-zisii a unor fliiciiri, ci de 0 succesiune de autoaprinderi a unor volume invecinate de amestec. Autoaprinderea succesivii a unor volume importante-care echivaleazii cu propagarea cu mare viteza a fladirilor - ~i destinderea acestora, determinii un dezechilibru local de presiune; el este cauza aparitiei unei unde de ~oc puternice care se propaga. in amestecul din camera de ardere. Daca unda de ~oc este suficient de intensa, la reflectarea ei pe perete, temperatura ~i presiunea cresc aUt de mult (reflexie fara schimbare de semn, astfel incit amplitudinile undelor incidenta ~i reflectata se aduna) incit se produce aprinderea amestecului in frontul ei. Astfel. unda reflectata se transform a intr-o unda de detonatie in frontul careia transformarile chimice ale amestecului se termina aproape complet. In concluzie, detonajia in MAS este procesul chimic de autoaprindere polistadiala la temperatflra joasa a ultimei parti din amestec (amestecul din zona finala opusa bujiei) inainte ca flacara sa fi parcurs in intregime camera de ardere. In amestecul din zona finala se propaga un tip deosebit de flacara, cu viteze aparente foarte mari. Aceasta propagare rapida, determinata de accelerarea chimica a flacarii, produce undele de ~oc, care, dau na~tere unei unde de detona tie.
201

ExplioliWea manifestarilor exterioare alii arderii cu detolUslie: 1) datorita accelerarii chimice a fl1idi.rii ~i arderii cu ::aare viteza a combustibilului in fcontul undei de detonatie, se degaja rapid 0 cantitate insemnata. de d!.ldura, care duce la cre~terea presiunii maxime a gazelor ~i a vitezei de cre~tere a presiunii. Astfel, mersul brutal al motorului apare ca rezultat al aplicani cu ~oc a fortelor de presiune a gazelor; 2) dezechilibrul local de presiune, propagarea undei de ~oc ~i a celei detonante produc mi~carile oscilante din masa gazelor. Aplicarea acestor unde pe peretti cilindrului produce sunetul metalic caracteristic (ciodi.nirea) prin intrarea in vibratie a cilindrului; 3) aparitia fumului negru la e~pament se datore~te disocierii care are loc in fcontul undei de detonatie datorita temperaturilor inalte din front. Disocierea ajunge pina la formarea de carbon, care arde apoi partial in destindere din cauza temperaturilor reduse, restul carbonului se evacueaza cu gazele de ardere sub forma. de funingine; ..() pierderile de c1i.ldurii prin pereti cresc in urma contactului undelor de ~oc ~i detonatie cu peretii, care spore~te coeficientul de convectie atit prin modificarea conditiilor de stare la perete cit ~i prin arderea sau pulverizarea peliculei de ulei care indeplinea rolul unui strat izolant; 5) datorita pierderilor de di.ldurii. priu pereti ~i arderii incomplete, temperatura gazelor de evacuare este mai redusii.; 6) arderea incompletii. ;;i pierderile de caldura. mic~oreazii. randamentul ~i puterea motorului; 7) cre~terea uzurii cilindrului este determinata de intreruperea filmului de ulei, .;are determina 0 frecare semilichidii. pina la uscata.; 8) aparitia undei de ~oc ~i detonatie precum ~i cre~terea violenta de presiune explica deteriorarile mecanicc ale organelor motorului.

Controlul arderii detonante. Directiile principale, pe care se poate actiona pentru evitarea detonatiei, rezulta din condi!ia ca durata ntrzierii la autoaprindere in zona finala ('t'aa)zlsa fie mai mare dect durata medie de propagare a frontului de aprindere 'T:I' (5.9) deoarece in acest. caz ftontul de aprindere are timp sa parcurga in intregime fluidul motor inaintea declan~arii nucleului detonant de flacara. Cum ('T:all)zl se poate exprima, eel putin calitativ, prin relatia (4.69), iar TI durata medie de propagare prin relatia (5.2), inegalitatea (5.9) devine: (5; 10) unde: P, TZI sint marimile de stare ale amestecului din ZF; E - energia ~ activare; 11 - drumul eel mai lung parcurs de frontul de aprindere; WI - viteza medie a frontului de aprindere. Marimile p ~i TZI depind de gradul de comprimare a amestecului din ZF, determinat de gradul de cre~tere a presiunii in timpul arderii. La un moment dat a.. (fig. 5.14), frontul de aprindere (FA) ocupa 0 pozitie oarecare. Presiunea, care este uniforma in cilindru, atinge un nivel p, mai mare decit nivelul presiunii in punctul d. Amestecul initial din zona finala are presiunea p ~i temperatura TZI (temperatura amestecului initial este diferita de temperatura gazelor de ardere, fluidul motor este neomogen termic). Se admite ca amestecul initial este comprimat adiabatic de la presiunea Pd la presiunea p ~i se aplica legea adiabatei,

202

ceea ce pennite sa se determina T" la un moment oarecare.

(5.11) Temperatura maxima pe care 0 atinge ultima fractiune de amestec din ZF este T.,m,u = Td(PmaxIPd)l-l/kai. (5.11 *)
Exelllplul numeric 5.3. sa se determine T.,max pentru valorile: Td=630 K, Pd= 12,4 daN{cm2, Py = 44,2 daN{cm2. R. Din relatia (3.13 *) rezulta. kat = '= 1,627-64,7.\0-3 63011>25 + 0,06(0.9 - I) = = 1,2969. T.,m4x =630(44.2{12,4)0,2969 = 843K.
.nya
v..a

{iilZ~'

(irJ'e

l
jJ
. t

d ~
"
.

%i'~i
. ...

ptYf\Y'

f, lID
.'

jcJ)(,~'
.. .

,.,2 ' - if :r A/l1t's,'C/ililiu/ II/X

i
.
pllll

a.

10. 0.r .fl'yero.

.o.seyero
0. medie
D.u.[ooro

Intrucit presiunea ~i temperatura in momentul deelan~arii detonatiei sint variabile, inelinarea la detonatie se apreciaza prin presiunea maxima ~i temperatura T.,max care se ating in cielul fara detonatie. Atunci P ~i T" din relatia (5.10) se apreciaza prin Pmax,

.00incip/t'Rli'
J/J "'zflm[%) .,' h Fig. 5.14. Corelarea starii fluidului motor CII diagrama indlcatii la detonatie (a) ~i depelldenta detonatiei de masa relativii din zona finalii. III ill

prin

PmaxlPtl

~i prin

Td'

Oricare dintre modificarile care intare~te inegalitatea (5.10) limiteaza sau elimina detonatia, de aceea inegalitatea (5.10) evidentiaza urmatoarele directii princiPale de combatere a detonatiei: 1) miqorarea drumului l, parcurs de frontul de aprindere (camere de ardere compacte, alezaje reduse, bujie plasata central etc.); 2) marirea vitezei medii de propagare a frontului de aprindere W! prin intensificarea turbulentei (camere de ardere cu praguri in piston sau chiulasa, viteze mari de curgere prin orificiul oferit de supapa etc.); 3) mi~orarea gradului de comprimare a amestecului din zona finaHi prin redueerea presiunii maxime din cielu; 4) limitarea inealzirii amestecului din zona finala (redueerea temperaturii Td care depinde la dndul ei de temperatura Ta, de e:, de momentuJ dedan~arii sdnteii, de inealzirea locala a amestecului din ZF in contact eu un punet fierbinte - ealamina ineandeseenta, perete insuficient racit); 5) marirea energiei de activare a eombustibilului prin utilizarea unui combustibil eu rezistenta mare la autoaprindere, deci cu cifra octanica ridicabi (hidroearburi aromate sau izoparafinice, adaosuri de inhibitori). Odata aparuta, detonatia se diferentiaza dupa intensitatea ei, de care depinde natura ~i nivelul eonsecintelor pe care Ie produce. Intensitatea detonatiei ID (definita pe 0 seara relativa: detonatie incipienHi, u~oara, medic, severa, foarte severa) depinde de masa de amestee initial din zona finaUi m.! care intra in detonatie. Daea 1n este masa de fluid motor pe cielu, eu notatiile din figura 5.14, rezulta m = mga mat unde mga este masa de gaze de ardere, iar mat - masa de amestec initial. Analog, V= Vga + Vat' V fiind volumul momentan. La detonatie mal = m.,. Se exprima masa de gaze pe baza eeuatiei de stare: m = PdVdlRaiTd: m" = PVa,/Ra,T./. Masa relativa

203

--'

de amestec din ZF este definita de relatia:

P Ta , Pa T.t
lar pe baza relatiei (5.11) rezulta (5.12)

o buna aproximatie 0 ofera relatia m.t m

Legatura
aratata

= PII - P
PII- Pa detonatiei (ID) ~i masa relativa

(5.12*)

m.t/m - in unele cazuri proiectarea admite 0 detonatie incipienta care nJ,1are consecinte importante - este necesar sa se miqoreze masa m.t, trebuie sa se limiteze raportul de cre~tere a presiunii in timpul arderii ~i sa se mareasca volumul' de gaze de ardere Vg,., cuprins de frontul de aprindere pina in momentul aparitiei detonatiei. Principia!, camera de ardere A (v. fig. 4.53) satisface mai bine acest deziderat, de~i ea conduce ~i la 0 cr~tere mai rapida de presiune; sporirea lui Vga are un efect preponderent.
este in figura 5.14, b. Pentru a reduce intensitatea detonatiei

dintre

intensitatea

5.4. ARDEREA INITIATA DE APRINDERI SECUNDARE Manifestari exterioare. S-a constatat mai de mult di, chiar daca. se intrerupe declan~area sdnteii electrice, un motor puternic indilzit functioneaza in continuare intr-un mod neregulat. Aceasta imprejurare a sugerat ideea ca functionarea motorului este posibila deoarece in camera de ardere au aparut surse noi de aprindere care au fost numite surse secundare, iar fenomenul a fost denumit ardere cu aprinderi secundare.
ExistJI. 0 mare asemanare intre manifestarile exterioare ale arderii eu detonatie ~i ale arderii eu aprinderi seeundare, de aeeea, uneori devintJ dificila reeunoa~terea eauzei funetionarii anormale a motorului. Totu~i, daea la intreruperea scinteii eleetriee funetionarea motorului ineeteaza bruse, se poate eonehide ea manifestArile anormale sint produse de detonatie, dcoareee aeeasta nu are loe decit eu eondifia propagarii unui front normal de aprindere.

Investigatia experimentaHi. Experienta arata ca. aprinderea secundara poate avea loc inainte de producerea sdnteii - in care caz se nume~te preaprindere, sau dupa producerea sdnteii - in care caz se nume~te postaprindere. Sursele de aprindere secundara (SAS) initiaza fronturi de aprindere care se propaga in camera de ardere (fig. 5.15, a ~i b), in paralel cu frontul normal de aprindere sau inaintea lui. La motoarele cu rapoarte mari de comprimare (e: > 9) aprinderile secundare capata aspecte mai complicate prin 204

1C~"Sr CJ~W~"";I ~f'"'~1

Posfoprindere

0.'"

~~
ItJslopf'in<lef'e

'0' C' aprinderilor

n." secundare.

Fig. 5.15. Schema fotografiilor

camerei de ardere la aparitia

aparitia mai multor focare de aprinderi secundare, evidentiate de fotoinregistrarile de ansamblu (c), unele focare fiind initiate inainte de producerea sdnteii, altele dupa declan~area ei. Arderea cu aprinderi secundare determina 0 modificare importanta a diagramei indicate. In cazul unei preaprinderi cu avans mare, diagrama indieata poate avea forma din figura 5.16, a, din care se vede ca arderea se termini putin inaintea pmi. Cind aprinderile secundare produc fronturi secundare ale flacarii (~i mai ales atunci dnd sint multiple), se inregistreaza o cre~tere rapida a presiunii maxime a gazelor (fig. 5.16, b). Pentru E:= 12 s-au inregistrat, in cazul arderii cu aprinderi secundare, viteze de cre~tere a presiunii de 12 daNfem2 oRA ~i presiuni maxime de circa 120 daNfem~ Mecanismul aprinderilor secundare. Sursele de aprinderi secundare pot fi multiple: calamina ajunsa in stare de incandescenta, suprafetele sau pune. tele calde ale bujiei, supapei de evacuare, pistonului etc. Aprinderea amestecului de la un punet cald are loc printr-un mecanism de tipul autoaprin-

pmi tJ

Fig. 5.16. Diagrama indicatii pentru dlferite tipuri de aprindere secundara. 205

derii monostadiale, la temperatura inalta. Se distinge temperatura suprafetei fierbinti Tsu" ~i temperatura superficiala de aprindere a amestecului T.4, care este 0 caracteristica a combustibilului. Daca T'4 ~ T,up are loc 0 explozie cu formarea unui nuc1eu de flacara; daca TS4 > Tsup autoaprinderea nu mai are loco Functionarea cu detonatie a motorului po ate u~ura aparitia fenomenului de ardere cu aprinderi secundare, iar acesta, la rindul lui, poate provoca aparitia detonatiei. Aceasta conditionare reciproca se explica astfe1: in cazul detonatiei, intensificarea transferului de caldura la pereti duce la supraincalzirea acestora, ceea ce in1esne~te producerea de suprafete locale fierbinti. In cazul arderii cu aprinderi secundare, aparitia detonatiei este u~urata de preaprinderi care produc 0 cre~tere importanta a raportului de presiuni P/Pa'
o caracteristicli. a aprinderilor secundare consta in aceea cli. fenomenul este eratic. Reducerea puterii ~i economicitapi motorului. precum ~i funcponarea lui brutala, in cazul arderii cu aprinderi secundare. apar ca rezultat al perturbarii procesului normal de ardere, echivalent cu modificarea avansului la producerea scinteii electrice fata de valoarea optima (v. 5.5.2).

5.5. INFLUENTE ASUPRA ARDERII IN MAS

5.5.1. INFLUENTELE

FACTORILOR DE

STARE

Turbulenfa. Influenta turbulentei asupra vitezei de propagare a fost pusa in evidenta pe motor, pentru prima data de J. C I ark in 1912 prin ridicarea diagramei indicate a unui cic1u dezvoltat pe ~ase curse ale pistonului. In acest ciclu, scinteia nu se dec1an~eazadupa cursele normale de admisiune ~i comprimare. Pistonul mai parcurge inca doua curse suplimentare, o cursa de destindere ~i 0 cursa de comprimare la sfir~itul direia are loc. in fine, dec1an~area scinteii eJectrice; urmeaza apoi cursele de destindere ~i evacuare. Diagrama indicata prezinta 0 particularitate importanta (fig. 5.17); in timpul arderii presiunea ramine aproape constanta ~i nu depa~~te practic nivelul de la sfiqitul cursei de comprimare. Aceasta particularitate este determinata de desfa~urarea lenta a arderii, ca urmare a reducerii sensibile a vitezei de p propagare a frontului de aprindere, cauzata la rindul ei de amortizarea turbulentei, in cele doua curse suplimentare (v. par. 4.3.2). Viteza medie de propagare a frontului de aprindere cre~te liniar cu viteza medie a fluidului proaspat prin orificiul o~rit de supapa de admi-

siune (fig. 5.18).Viteza WS4

~te proportionala cu

pmi

pme

j/

Fig. 5.17. Diagrama indicata a unui ciclu normal ~i a unui ciclu efectuat in ~ase curse.

turatia (relatia 2.53) deci Wf I"'-..J n. S-a aratat ca intensitatea turbulentei W' este la rindul ei proportional! cu turatia (v. fig. 4.17), de unde rezulta ca Wf I"'-..J W'. Daca se substituie proporti-

206

l
.~
[m;.rJ 24 20 1.

+
G 12 1fJ 24 3IJ JG lifItt~/sJ.

Fig. 5.18. Influenta vitezei fluidului proaspat prin orificiul oferit de supapa SA asupra vitezei frontului de aprindere.

Fig. 5.19. Influenta mi~carii de rotatic a fluidului motor asupra vitezel frontului de aprindere. ,.."j\",

onalitatea W, f""-' n in (5.4) rezuWi ca ~ocp este practic independent de turatie. Aceasta realitate are 0 semnificatie deosebita, deoarece a permis marirea nelimitata a turatiei la MAS, fara a afecta durata propagarii, deci in parte randamentul indicat al motorului. Intensificarea turbulentei duce la miqora~a intensitatii detonatiei deoarece se amplifica viteza medie de propagare W, (v. reI. 5.10). Totodata este probabil di turbulenta mai intensa impiedidi formarea unei concentratii locale critice de peroxizi ~i deci fdneaza aparitia flacarilor reci in amestecuI final. &Ii~careade rotatie a fluidului proaspat in cilindru are influente favorabile ~upra propagarii flacarii. Fotoinregistrarile arata ca in acest caz, viteza W, cre~te de 2...2,5 ori, iar durata propagarii ~ocp se reduce la jumatate (fig. 5.19). Acest fapt prezinta interes deoarece 0 anumita mi~care de rota tie seeobtine la un motor de serie numai prin pozitia excentrica a supapei de admisiune (v. par. 4.3.4). Calitatea amesteeului. 0 realitate fundamentala, caracteristica -l1nuiMAS este aceea ca presiunea medie indicata ~i randamentul indicat variaza cu calitatea amestecului in mod distinct ~i anume, valoarea maxima a presiunii medii indicate se inregistreaza in domeniul amestecurilor bogate, iar vaIoarea maxima a randamentului indicat se inregistreaza in domeniul amestecurilor sarace (fig. 5.20). tntrudt puterea este proportionala cu p. (v. reI. 1.12) iar consumul specific de combustibil este invers proportional cu'1j. (v. reI. 1.34) rezulta ca un motor cu aprindere prin sdnteie dezvolta puterea maxima pentru un coeficient de dozaj care este diferit de acela la care dezvolta econo~. l micitatea maxima. Amestecul bogat pentru 0.3 care motorul dezvolta puterea maxima se nume~te amestec de p~6tere (dozaj de Q,25 put ere) ~i se caracterizeaza prin coeficientul de dozaj al aerului 1..p(sau coeficientul de 0,2 ,1 zaj al combustibilului'lp); amestecul pentru care motorul dezvolta randamentul maxim se nume~te amestec economic (dozaj Fig. 5.20. Influenta coeflcientului de economic) ~i se caracterizeaza prin coefi- dozaj al aerului asupra presiunil medii ~i randamentului indicat. cientul 1..."sau 'lee (v. reI. 1.9).
207

I L

( (

q~ as /l8 to /2 t~ tli (8 J
Fig. 5.21. Influenta coefieientului de dozaj al aerului asupra temperaturii ~i vitezei de reactie a combustibilului.

pmi

IJ(

pm;

Fig. 5.22. Influenta calitiitii amestecului ~ a momentului decl~iirii sctnteii asupra variatiei presiunii In perloada arderii.

Faptul ca Ap nu coincide cu Ac. are 0 deosebita importanta pentru practica, de aceea trebuie examinat indeaproape. Teoretic, 't)'mu ~i P'maz trebuie sa se realizeze pentru J. = 1, deoarece in acest caz temperatura din ciclul termic atinge valoarea cea mai mare (fig. 5.21). Cind A > 1 din relatia (3.1) rezulta ca. T mu scade deoarece puterea calorica a amestecului Q'am= Q,/(1 ALm,..) se mic~oreaza. Cind A < t in expresia (3.1) se substituie Q, cu Q,.. din relatia (4.48), deoarece arderea e incompleta ~i se degaja mai putina caldura; in acest caz, la sdiderea lui A, variaza simultan ~i numaratorul ~i numitorul expresiei (3.1), dar in ansamblu

T mu se miqoreaza. Viteza de reactie a combustibilului C. se modifica ~i ea

cu dozajul dar atinge un maxim in domeniul amestecurilor bogate, ceea ce are consecinte hotaritoare asupra presiunii maxime din ciclu (fig. 5.22). Legatura dintre cele doua marimi este determinata in esenta de intensificarea reactiei chimice din flacara turbulenta. Astfel, in cazul amestecurilor chimice din flacara bogate (pentru care Cc = C. maz) durata transformarilor turbulent a se reduce (~ex1< ~ex2) ceea ce inseamna 0 reducere a grosimii zonei de ardere din flacara (fig. 5.23). Cu toate ca nu exista informatii experimentale directe privind dependenta fazei finale a procesului de ardere de caJitatea amestecului, aceasta dependenta poate fi judecata prin intermediul grosimii zonei de reactie din flacara. Astfe1, daca prin imbogatirea amestecului scade grosimea flacarii, rezulta ca. dupa ce frontul de aprindere ajunge la perete, ramine mai putin combustibil care arde in faza finala. Aceasta realitate este evidentiata ~i de caracteristicile de degajare a caIdurii de reactie, care arata ca. ~!I(fractiunea din Qdf8care arde pina se atinge presiunea maxima, la ex= exy)este cu circa 20% mai mare in cazul amestecurilor bogate, de A = Ap. Intrudt se degaja mai multa caIdura in faza arderii rapide arderea se dezvolta intr-o masura mai mare in conpml a ditii de variatie minima a voluFig. 5.23. Modificarea concentratiei unor substante In dreptul supapei de preievare, In funetie de call- mului, in jurul pmi ~i se apropie tatea amestecului. in mai mare masura de 0 evolutie

208

izocora, care conduce la un nivel mai ridicat al presiunii maxime; aria diagramei indicate cre~te (cre~te '1),din relatia 1.27), iar lucrul meca-

Az=IrJA J.r=1!9S ),,=(0 18

/x=w!

nic specific este mai mara, Pt= Pt max' mai ridicate pentru
unei presiuni maxime A = Ap este determinata de un fapt suplimentar, cu pondere mai mica ~i anume de fenomenul de dilatatie molara, ilustrat de cre~terea ~oeficientului flc odata cu imbogatirea amestecului Fig. 5.24. Schema pentru ilustrarea abaterilor din camera de ardere de la coeficientul (v. fig. 4.41). Daca A scade in locale mediu de dozaj, determinat de carburator. continuare (A < Ap), devine preponderent fenomenul de ardere incompleta iar Pt incepe sa scada. Fenomenul de ardere incompleta este hotaritor ~i pentru variatia randamentului indicat, care este, dupa relatia (1.27) 7J, =
7Jt '7Jtn' Pentru A

Realizarea

= Ap,

intr-un ciclu real, apar doua tendinte opuse: pe de 0 parte randamentul termic al cic1ului 7Jttinde sa creasdi, intrucit aria diagramei indicate se amplifica, pe de alta parte 7Jtn tinde sa scada, deoarece se elibereaza mai putina dldura. Ultima tendinta este preponderenta, de aceea, cind A cre~te incepind de la valorile mici (A = 0,6.. .0,7), 7J, cre~te continuu. Faptul ca 7J, atinge valoarea maxima pentru A > I, reprezinta 0 particularitate specifica MAS-ului. Teoretic, cind A > I, 7J'n = I, arderea fiind completa, iar 7Jt tinde sa scada, deoarece temperatura maxima din ciclu se miqoreaza. Faptul ca 7J, cre~te arata ca in ciclul real, 7Jin nu atinge valoarea maxima pentru A = I, ci pentru A > 1 ceea ce se explid astfe!: cu toate d in MAS amestecul combustibil-aer atinge un mare grad de omogenitate, apar totu~i zone locale in care predomina lipsa sau excesul de oxigen (fig. 5.24), determinate de amestecarea imperfecta pe conducta de admisiune; ca urmare, valoarea masurata a lui A reprezinta 0 valoare medie ():) globala; de~i in
ansamblu exista oxigen suficient (de exemplu, pentru

i =

1) liPsa

locala

de oxigen (AI < 1) nu permite realizarea arderii complete, cind frontul de ~prindere parcurge zonele in cauza; amestecarea fiind aproape exclusa, d~i A = I, arderea ramine incompleta. De aceea, pentru a preveni arderea incompleta se mare~te valoarea medie a coeficientului de dozaj al aerului (}. > I), astfel incit fluctuatiile locale sa nu conduca in nici 0 zona din camera de ardere la valori A, < 1. In acest fel se asigura eliberarea completa a energiei chimice a combustibilului, 7Jtn = 1 iar 7Jt = 7Jtmax pentru A = Aw Realizarea lui 7Jimaxin domeniul dozajelor sarace este determinata ~i de alti factori. La marirea lui A (A > 1) cre~te durata de ardere, deoarece se extinde zona de reactie din flacara turbulenta (fig. 5.23), ceea ce intensifica fenomenul de ardere intirziata ~i se reduce viteza de degajare a caIdurii de reactie in faza arderii rapide. Presiunea maxima din ciclu se mic~oreaza, 7Jt tinde sa se mic~oreze ~i odata cu el ~i 7Ji' Pina la A = AtC este predominanta cre~terea lui 7Jin (practic 7Jtn = 1). Apoi efecbal de reducere a temperaturii maxime la cre~terea lui A (v. fig. 5.21) se exercita direct asupra lui 7Jt ~i deci produce reducerea lui 7Ji' La saracirea amestecului cre~te proportia de gaze biatomice (azot ~i oxigen) din gazele arse. Intrucit ele au 0 caIdura specifica mai mica, pierderile

It-c:.582

209

'tJt 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2 0)

1(J}(J

2fIOO

.J(J}(J fIt]

234567'891,e b
raport

Fig. 5.25. Dependen~a ciildurii specifice (a) ~i randamentului (b) de temperatura, de comprimare ~i coeficientul de dozaj al aerului.

de dildura prin gazele de evacuare se peraturile maxime din ciclu trebuie sa tecurilor sarace, ca fluid motor, trebuie tului, se evidentiaza ~i de catre formula
tia exponentului adiabatic

vor miqora. Din aceea~i cauza, temcreasca. Faptul ca utilizarea amessa conduca la 0 cre~tere a randamen(3.4) daca se tine seama de variatntrudt II

cu compozitia.

+ 8,314/C", iar cal-

dura specifidi. a aerului este mai mica dedt dildura specifica a amestecului (fig. 5.25) rezulta ca valoarea medie a lui k cre~te cu saracirea ameste,cului, deci 'I), este mai mare pentru amestecurile sarace. Aceste fapte trezesc intercsul pentru utilizarea unor amestecuri foarte sarace. Realizarea acestui deziderat intimpina dificultati: in primul rind marirea exagerata a coeficientului de dozaj al aerului, nu este posibiHi din cauza limitei inferioare de aprindere (A2~ 1,4, v. par. 4.6); in al doilea rind se mentioneaza aparitia instabilitatii procesului de aprindere ~iardere II. la saracirea amestecului, ceea
if

b
cicUca a presiunii.
Ciclulmaxim

IL.J

Fig. 5.26. Dispersia

ce accentueaza fenomenul de dispersie ciclica. F enomenul de dispersie ciclica consta din ireproductibilitatea fazelor de ardere din
ciclurile succesive ale unui motor

cu ardere interna. Dispersia ciclica se urmare~te pe dia-

grama p -' ;/={~~ ), ={lJ

Ot fie prin

suprapu-

),~(.fI

_
A ~ tt77

;/=[N

Fig. 5.27. Ilustrarea dispersiei cicUce In diagrama P' V pentm diferite valori ale coeficientului de dozaj al aemlui.

nerea diagramelor indicate desfa~urate din ciclurile succesive (fig. 5.26, a), fie prin alaturarea diagramelor indicate restrinse (fig. 5.26, b), astfellndt sa apara numai maximele de presiune. Daca fenomenul de dispersiune ciclica ar fi eliminat, astfel indt toate ciclurile sa atinga aceea~i

210

presiune maxima, s-ar putea obtine un d~tig de putere ~i de economicitate de aproximativ 20%. Figura 5.27 arata aria pozitiva (lucrul mecanic) determinata de ciclul minim ~i ciclul maxim, care rezulta din ciclurile succesive.
Natura fenomenului de dispersie ciclic1i este determinata de mai multi factori dintre care se remarcA.: fIuctuatiile locale (dintre electrozii bujiei) ale dozajului sau ale concentratiei de gaze reziduale care actioneaza ca inhibitor. Microturbulenta care actioneaza intre electrozii bujiei dilueaza Fig. 5.28. Frecventa presil1nii maxirne la amestecul modifidnd compozitia chimica localil, gORA dupi'i pmi. mic~oreaza. concentratia de centri activi, reduce temperatura prin intensificarea transferului de caldura. Astfel, apar fIuctuatii locale ale vitezei de reactie care modifica perioada de inductie. Cind aceasta din urma cre~te, arderea se depJaseaza in destindere, iar pregiunea maxima atinge valori reduse. In unele cicluri nucleul de fIacara. nid nu apare. Aprinderea este mai putin sensibiJa la fIuctuatiile vitezei de reactie, dnd aceasta are valori ridicate, ca in cazul amestecuriJor bogate ~i este foarte sensibiJa in cazul amestecuriJor sarace, dnd viteza de reactie este redusa, de aceea la imbogatirea amestecului fenomenul de dispersie ciclicii. se atenueaza., la sar1l.cirea amestecului el se intensifica.. Intensitatea fenomenului de dispersie ciclic1i. se apreciaza prin gradul de dispersie ciclicii 8, care reprezinta raportul dintre abaterea medie Apy de la presiunea. maxima cli.tre
presiunea maxima medie

pY'

daca. se inregistreaza i cicluri succesive ~i se determina presiunea maxima ciclu: P II = ".pviti, abaterea medie rezult1i daca se calculeaza abaterea absoluta a presiunii maxime din fiecare ciclu I1PVI= IPvi- Pvl ~i se mediaza valorile acestora: Apl/ = "i:.APYi/i. Experiente efectuate pe sute de cicluri succesive au aratat ca fenomenul este de natura statistica (fig, 5.28) ~i se poate aproxima prin 0 lege de repartitie normaJa
Pili pentru fiecare

PII se calculeaza

(G a us s). In acest caz, gradul abaterea medie patratica

de dispersiune

cic1ic1i.este definit de {) = a/p1/ unde a este-

ni fiind numarul de cicluri cu acee~i presiune maxima PVi' Fenomenul de dispersie ciclica nu are numa! implicatU enetgetice ~i economice ci ~i mecanice. Din figura 5.28 rezulta ca un numar redus de cic1uri realizeaza presiuni maxime foarte mari (de exemplu 5% din ciclurile succesive au PmtJZ = 33.. .37 daN/cm2 deci cu 40% mai mult dedt presiunea maxima medie fiv = 25.. .27 daN/cm2) din care cauza dimensionarea trebuie facuta cu prudenta. (v. par. 29.4), presiunile maxime cele mal mari fiind in masura sa produca ruperea sau uzarea rapidit a organelor. Gradul de dispersie 8 variaza cu dozajul (fig. 5.29).

1ntrudt dificultaiile care limiteaza in prezent utilizarea unor amestecuri sarace sint concentrate indeosebi in faza de formare a nucleului de flacara, s-a imaginat separarea acesteia de faza de propagare. Camera de ardere a motorului este divizata (fig. 5.30). Camera separata este alimentata cu amestec proaspat foarte bogat; camera propriu-zisa din cilindru este alimentata cu amestec foarte sarac. Sdnteia se declan~eaza in camera separata, unde se 211

~I!
I
Jr:d de f/qCj;jj

0,70 0.80 0.50 1,00 1,10 1,20 1.3tJf,'r(J ;\

'-

Fig. 5.29. Dependenta gradului de dispersie ciclica de coeficientul de dozaj aI aerului.

Fig. 5.30. Camera de ardere divizata pentru separarea fazei initiale de aprindere de faza principala de propagare.

formeaza cu u~urinta un nucleu de flacara. ]etul de flacara care trece in camera propriu-zisa genereaza in amestecul proaspat un front de aprindere care se propaga fara dificultate, deoarece viteza de rasp in dire este determinata mai mult de turbulenta ~i mai putin de dozaj. Pe aceasta cale s-a obtinut arderea unor amestecuri sarace cu 1..= 1,6. 'Functiile 11,(1..) ~i P,(A) trebuie intelese ~i dintr-un alt punct de vedere. Daca in functionarea unui motor se men tin neschimbati toti parametrii (deci n = ct, x = ct, 11m = ct, 11"= ct etc.) cu exceptia lui A atunci relatiile (2.21) ~i (1.12) devin:

Trebuie sa se retina ca 11,(1..) reprezinta

tatea amestecului, care are
fizico-chimice prezentate; in schimb

0 functiune dependenta de cali0 alura proprie, determinata de fenomenele

p, depinde

explicit

de A ~i implicit

prin
Aec>

11" sau altfel spus, este produsul

daca coeficientul de dozaj al aerului se reduce incepind de la valoarea A =

a doua functiuni

11!(A) '(1/1..). Ca urmare,

atunci 11, se mic~oreaza dar functia 1/1..cre~te. Pantele celor doua functiuni sint diferite ~i anume, la inceput 11!scade incet iar 1/1..cre~te repede, fapt pentru care presiunea medie ~i totodata puterea dezvoltata de motor ating nivelul maxim pentru amestecuri bogate (fig. 5.31). Faptul ca, in conditiile invariabilitatii celorlalti factori, modificarea dozajului determina un maximum de economicitate pentru amesal puterii pentru amestecuri bogate (Ap = = 0,8.. .0,9) delimiteaza variatiile rationale ale lui A. In adevar, este rational ca MAS-ul sa lucreze cu economicitate' maxima. Dar totodata, este rational pentru economia de metal ca la aceea~i putere, litrajul motorului sa fie minim. Din relatia (1.18) rezulta ca litrajul unui motor de put ere data, la 0 turatie

tecuri sarace (Aec= 1,08.. .1,15) ~i un maxim

Fig. 5.31. Influenta coeficientului de dozaj asupra unor indici caracteristici ai ciclului. 21Z

L__

determinata
Proiectind

este invers proportionaHi

motorul pentru A=

cu P..
la

Ap, adidi

p.=p.mu se obtine litrajul minim. La intrebarea "pentru care valoare a lui A se proiecteaza motorul?" se raspunde, tinind seama ca motorul de autovehicul functioneaza rar la puterea maxima (v. fig. 1.7), astfel: se va proiecta motorul pentru ). ~ Ap pentru a obtine dimensiuni minime, dar in regimurile de functionare cele mai frecvente, care se dezvoWi in 60. . . 80% din durata de exploatare a motorului, amestecul se regleaza pentru A = ,,"e' Carburatoarele motoarelor de automobil sint echipate cu dispozitive care asigura reglajul economic sau de putere al calitatii amestecului, in functie de regimul de functionare. Regla-

~i reducerea regimului termic al motorului (fig. 5.32). Dezideratele privind economia de combustibil ~ilimitarea noxelor din gazele de evacuare aceasta conceptie (v. cap. 25, 26).

jul compozitiei pentru A= Ap are ca avantaj

Fig. 5.32. Influenta coeficientului de dozaj asupra unor indici ~i marimi caracteristice.

ingrade~te in prezent

Exemplul numeric 5.4. Sa se determine litrajul unui motor in patru timpi care dezvolt1\. puterea efectiva maxima de 60 CP la 5500 rot/min. Presiunea medie efectiva este de 7,5 daN/em! pentru Ap= 0.85 ~i 6.2 daN/em! pentru A.e = 1.10. R. Din relatia (1.18) rezulta (V/h.p = 300.4.60.0.735/5500.7.5 = 1282 cm3; (V/h.e =

1552

cm3. ceea ce inseamnll.

0 reducere

a Iitrajului

cu 270 cm3 pentru

Ap.

In exploatare sint posibile 0 saracire sau 0 imbogatire excesiva a amestecului. care produe fenomenul numit rateu. RateuriIe sint de doua felud: rateul in galeria de admisiune are loc dnd amestecul este foarte sarac (jic1or sau conducta de combustibil infundate. aspiratie de aer falsI. deoarece arderea se prelunge~te mult in destindere. iar in perioada de deschidere simultanll. a supapelor flacara scapa in galeria de admisiune ~i aprinde amestecul; rateul in .evlUuare are loc dnd amestecul este foarte bogat (jic1or uzat. prea larg, filtru de aer infundat) deoarece din cauza arderii incomplete oxidul de carbon din gazele de ardere se aprinde brusc in contact cu aeru!.

Uneori se considera ca saracirea amestecului peste limitele rationale este indicata pentru a reduce consumul de combustibil. Se observa ca in asemenea cazuri, cre~terea duratei de ardere afecteaza uzura motorului deoarece flacara vine in contact cu pelicula de ulei de pe oglinda cilindrului un interval de timp mai mare, arde filmul de ulei ~i compromite ungerea. Durata <:rescinda a arderii ridica, de asemenea, nivelul regimului termic al motorului, deoarece cre~te temperatura gazelor de evacuare (fig. 5.32). De aceea reglajele de dozaj fixate de uzina constructoare in limite rationale trebuie respectate intocmai in exploatare, sau modificate, numai in urma unor .cercetari corespunzatoare. Calitatea amestecului afecteaza arderea cu detonatie. In conditiile in -care se variaza riguros numai calitatea amestecului, ceilalti factori raminind neschimbati, intensitatea maxima a detonatiei se obtine pentru amestecuri bogate in vecinatatea lui A = Ap deoarece la aceste valori aJe lui A se atinge viteza de reactie Ce cea mai mare ~i presiunea maxima din ciclu cea mai lnalta ~i deci gradul de comprimare a amestecului din ZF cel mai ridicat.

213

Practica exploatarii MAS-ului arata ca. imbogatirea amestecului in anumite limite duce totu~i la mic~orarea sensibila a in tensitatii detonatiei, deoarece, in conditii de exploatare intervin efecte suplimentare ~i anume racirea intensa a amestecului initial prin vaporizarea unei cantWiti mai mari de combustibil din fluidul proaspat, precum ~i miqorarca regimului termic al motorului. Astfel, imbogatind amestecul mai mu1t dedt este necesar pentru obtinerea puterii maxime (A< Ap) se obtine cu 0 mica reducere de putere un efect sensibil in ceea ce prive~te reducerea inclinarii la detonatie a motorului; CO 1,1 scade cu aproape 10 unitati (fig. 5.33). Fig. 5.33. Influenta coeficientului de doIntruclt amestecuri foarte bogate se folozaj asupra cifrei octanice la limita de sese la sarcina total a, in conditii in care detonatie. MAS-ul de automobil functioneaza rar, solutia este eficienta. Ea a fost aplicata pe scara larga in ultimele doua. decenii. Totu~i, astazi se manifesta prudenta din cauza implicatiilor care apar pentru emisiunile nocive ~i risipa de combustibil (v. cap. 25, 26). In fine, se observa ca dozajele apropiate de eel de putere maxima au cea mai mare tendinta spre aprinderi secundare. Temperatura inilialii. Cre~terea temperaturii initiale To a fluidului proaspat spore~te temperatura amestecului din ZF. Din aceasta cauza intlrzierea la autoaprindere a amestecului din ZF scade iar pericolul de detonatie cre~te. Astfel, inca.Izirea accentuata a amcstecului pentru a intensifica vaporizarea combustibilului devine prohibitiva nu numai pentru ca reduce gradul de umplere, dar ~i pentru ca mare~te pericolul de detonatie. Presiunca ini!iala. Odata cu cre~terea presiunii initiale cre~te gradul de comprimare a amestecului din ZF,ceea ce favorizeaza aparitia detonaFei

prin reducerea lui

"aa'

Aceasta imprejurare constituie in prezent principalul

impediment in supraalimentarea MAS-ului (v. cap. 27). Gazele reziduale frineaza transformarile chimice din spatele frontului de aprindere prin efect termic (fig. 5.21) ~i prin efect cinetic, ca inhibitor, adincimea zonei de ardere cre~te, durata arderii seamplifica ~i influenteaza l}egativ asupra puterii ~i economicitatii.

5.5.2. INFLUENTELE

FACTORILOR

FUNCTIONALI

Avansulla produeerea seiutcH eleetriee. Variatia avansuluilla producerea sclllteii determina 0 modificare insemnata a formei diagramei indicate (fig. 5.34). Daca declan~area sclnteii are loc chiar in pmi (a) dupa consumarea fazei initiale se inregistreaza 0 cre~tere moderata de presiune determinata de arderea lenta ca urmare a deplasarii totale a procesului de ardere in destindere. In comparatie cu ciclul teoretic (ciclul cu linie intrerupta) se constata 0 pierdere sensibila de lucru mecanic. Daca declan~area sdnteii are loc foarte devreme pe ciclu (b), faza de ardere rapida se desfa~oara integral 214

P. ,

P.

\ I,.

v
aSlIpra

Fig. 5.34. Influenta

avansulul la producerea scJnteIJ electrlce formel dlagramel Indicate.

pina la sfir~itul cursei de comprimare. In acest caz se constata 0 cre~tcrc brusca de presiune la sfir~itul comprimarii, produsa de degajarea unei parti importante din caldura, care determina 0 amplificare considerabila a lucrului mecanic de comprimare. La inceputul cursei de destindere, nivelul presiunii in ciclu nu mai poate ajunge la nivelul presiunii de la finele comprimarii, astfel indt se formeaza in diagrama 0 bucla negativa care reduce In plus aria diagramei. Exista 0 valoare intermediara a avansului la produ{;erea sdnteii (c) la care diferenta dintre aria ciclului teoretic ~i aria cicluIui real este minima. Reprezentarea puterii indicate reale Pi cu ~ (fig. 5.35)

arata ca aceasta trece printr-un maxim. tntrudt consumul de combustibil

Cc este constant, pe baza relatiei (1.30) rezult5. e'm'" = ct/P, max' adica e, trece
printr-un minim, iar "YJ, printr-un maxim. Atunci se define~te avans optim la produeerea senteii ~ow aeel avans la care puterea # eeonomieitatea snt maxime. Avansul optim se realizeaza dnd faza de ardere rapida se pIaseaza aproximativ simetric fata de pmi, (360 - lXa = IX" - 360 ~ HORA (fig. 5.36), deoarece pe aceast5. cale arderea se desfa.~oara. In conditiile de

C. =f2kg

17
2*

12
.......

18~ \ 12r.:::,.,

7
320 Jill pm; J&7 ~tJO +L'OafRA]

10 4pt JO ~D 13 Fig. 5.35. Influenta avansului la producerea scinteli electrice asupra unor miirimi caracteristice.

Fig. 5.36. Influenta avansului la producerea scinteii electrice asupra presiunii maxime.

215

varia tie minima a volumuJui. La marirea lui ~ momentul de desprindere CXdse produce mai devreme pe ciclu, faza arderii rapide se deplaseaza treptat in cursa de comprimare, cx" se mic!}oreaza iar presiunea maxima 87f 70 cre!}te. Se observa ca la marirea avansului cu aproape 30oRA, p" cre!}te cu aproape 50%. Exista 0 dependenta intre avansul la pro70 ducerea scinteii electrice !}i durabilitatea motoru1ui. Astfel, 0 valoare a avansului mai mare decit valoarea optima duce la solicitari mari, statice !}idinamice, din cauza nivelului ridicat al presiunii maxime PII; 0 valoare a avansului mai mica decit valoarea optima duce la 0 uzura mai intensa a pistoFig. 5.37. InfIuen~a avansului Ia pro- nului !}i cilindru1ui, deoarece deplasarea ducerea scinteii electrice asupra cUrei arderii in destindere mar~te timpul de octanice Ia limita de detona~ie. contact al flacarii cu cilindru1 ~i ridica niveluJ regimului termic al motoru1ui. Intensitatea detonatiei cre!}te odata cu marirea lui ~ ceea ce impune cr~terea cifrei octanice a combustibiluJui pentru a preveni detonatia (fig. 5.37). Aceasta dependenta se explica prin cre!}terea gradului de comprimare a amestecului din ZF, ca urmare a sporirii presiunii maxime p" odata cu cre!}terea lui ~. Intrucit panta curbei CO (~) este cu mult mai mare decit a curbei p.(~) in jurul lui ~oPt, se observa ca daca se reduce avansul sub valoarea optima (~ = 17RA in loc de 26RA) cu 0 midi reducere de put ere (6.P. ~ 7%) se poate reduce CO cu 5 unitati. Reducerea avansului la declan!}area scmteii, sub valoarea avansului optim, reprezinta 0 metoda de reglaj frecvent aplicata in practidi (v. par. 25.2). Turatia. Influenta turatiei asupra fazelor procesului de ardere este considerabila. Astfel, la marirea turatiei, durata in timp "t'a("t'i) a fazei initiale scade deoarece pierderile de dildud't se miqoreaza !}i temperatura in momentul declan~arii scinteii este mai mare. Cu toate acestea durata 6.cxtJ in grade RA cre~te (fig. 5.38), ceea ce a I'!':{m/sJ arata ca "t'dnu scade proportional cu,'turatia
(6.CXd

~ ~ co!"-,, gof60

61t"t'd)' Marirea

turatiei

determina

intensificare substantiala a turbulentei, ceea ce amplifidi viteza medie de propagare (W, variazaliniar cu turatia) ~i reduce durata propagarii, "t'r= "t'p= i,/W" Cu toate acestea, experiente conduse in conditiile ~ = ct, arata (fig. 5.38) ca suma duratelor primelor doua faze masurate in grade RA
cre!}te cu turatia, 6.cxa + /j.cxr= 61t("t'a

tRA]

r l.o=cau->' I

1(JO I 3tJ

a1~2 GO~18 O~12

20

+ "t'r).

Aceasta particularitate este determinata de faptul di faza de ardere rapida n-a fost plasata intotdeauna in acelea!}i conditii de turbulenta. In adevar, in jurul pmi, turbulenta '(deci ~i W,) este maxima. Prin marirea duratei fazei initiale /j.CXd' faza de ardere rapida se deplaseaza din zona de turbulenta

Fig. 5.38. Influen~a tura~iei unor parametri caracteristlci cesului de ardere.

asupra ai pro-

216

["HAll ~.

30 20 10
p p

o P

~ ~ ~ ~ ~
280
J loo

i
~

---.......
/.1 pm;
II, "b

100U

lOOO JOO(}

I,/}(}(}

~
<.~

n(rot/min) d Fig. 5.40. Influenta turatiei asupra unor marimi caracteristice.

Fig. 5.39. Influenta pozitiei pe cielu a punctului asupra presiunii maxi me. pentru dona turatii.

maxima (ZTM) din jurul pmi (fig. 5.39, a). Daca se pastreaza insa neschimbat avansul la desprindere, atunci se observa ca durata fazei de ardere rapida ramine nemodificata (fig. 5.39, b). Pentru ca punctele de desprindere sa coincida, avansul trebuiemodificat ~i anume cu dt turatia cre~te, cu atit avansulla producerea sdnteii trebuie sa fie mai mare pentru a retrage pe ciclu faza de ardere rapida, care este imPinsa in destindere de cre$terea duratei fazei initiate. Experiente efectuate pe motoare de serie (fig. 5.40) arata ca pe tot domeniul de variatie a turatiei, la plina sarcina, daca se asigura conditia ~ = ~oPt,durata fazei de ardere rapida LllXr ~i presiunea PII ramin cvasiconstante, in schimb "rJtscade odata cu reducerea turatiei, deoarece se intensifica pierderile de caldura prin pereti Qp '"'-' 1/no.2 (v. par. 3.3 ~i 3.4).
~Ietoda de determinare a avansului optim cu turatia este urmatoarea: la 0 turatie data u; mentinind constanti toti ceilalti factori. se variaza [3 ~i se masoara puterea efectiva P e (fig. 5.-41, a); valoarea [3oPtse obtine pentru Pe = Perna",' Operatia se repeta pentru mai multe turatii, apoi se traseaza locul geometric al punctelor de putere maxima (curba [3opt). In final
se construie~te curba [3oPt

f(n)

(fig. 5A 1, b).

In

prezent

toate

MAS-urile

sint

echipate

cu

sisteme de aprindere care poseda dispozitive "eu e~terea turatiei.

-'.

centrifugale

automate

de marire a avansului

odata

20 16

11= 7IKJD roI/mi" QDfJfJ

L
I

fY
ifJ/KJ
)

'lflfJ...J,
JQfKJ lfllJlJ';' "7 \. 'Jo"

". ,<......

4,

Ii

2S u

JS

10 2ffJ

I,llI/fJ 0

fjfJOU n[tiltlminl

Fig. 5.41. Dependent~ avansului optim de turatie.

217