.1?

CL 12

Aroma/ice

If

~-,

'~9

c c-O-c

to

~
.
C

C .

.9

,.b ',\\ C'V ''I>-'~ ~-c ~

"
~
\.~.C'C

c , r?:I-C-C ' ~ -1_ ,

c

.
.a 7

~ C
~

.c-c.G ~ C

/y

ACO:C-C-~ C

~~N '6::

.
1

O~"'"
2.

~0
e

~'O-g.c

J.." \ Y "'A-c-c-c-c
v

~-c V-c-e 3

~O~.c+c
If " i

NUfllO('U/ alomi/or oecaroon in IJnturi /oferole Fig. 5.65. Dependenta raportului de comprimare limita asupra numarului de atomi de carbon din lanturilc laterale ale molcculei de benzen.

tiza molecula - duce la cre~terea CO adidl. a rezistentei la detonatieliniile dirijate spre dreapta sus. Hidrocarburile aromatiee sint interesante deoareee se gasesc aproape toate in intervalul de fierbere a benzinei si au CO > 100. Hidrocarburile aromatice au moleculele aldituite din unul ;au mai multe nuclee, benzenice, eu sau fara catene laterale. Prin aditionarea unui lant lateralla nivelul benzenic ~i prin cre~terea lungimii lantului, RCL scade; ramificarea lantului mare~te RCL (fig. 5.65). Corelatia dintre structura moleeulara a hidrocarburii ~i rezistenta la detonatie eapata 0 anumita explicatie in lumina teoriei care considera detonatia ca un proces polistadial de autoaprindere la temperatura joasa. Valoarea antidetonanta a hidrocarburilor, determinata de sporirea compactitatii moleculelor cre~te probabil ca urmare a mariririi rezistentei la atacul moleculei de ca.tre oxigen ~i deci la formarea de peroxizi ~i ladid reci. Intrucit combustibilii pentru motoare sint amestecuri de. hidroearburi se intelege ca aceia care contin hidrocarburi cu strucura ehimica mai compacta (izoparafine, aromatice) se bucura de 0 mai mare rezistenta la detonatie. tn prezent s-au dezvoltat doua eai prin care se realizeaza 0 sporire a valorii antidetonante a eombustibililor ~i anume: 1) prin preluerare chimica; 2) prin aditivare. Influenta proeedeului de fabricatie a benzinei asupra RCL este aratata in figura 5,66, a . Cifra octanica variaza eu eompozitia fraetionata numai pentru benzinele de distilare primara ~i eele de craeare (fig. 5.66, b). In aceste cazuri, odata eu seaderea punetului final de fierbere scade continutul de alcani cu numar mare de atomi in molecula ~i cre~te continutul 230

,
j

R.CL 11 9 7 5

co

Fig. 5.66. Dependenta RCL ~i CO de procedeul de prelucrare a benzjnej.

de hidrocarburi u~or volatile. Benzinele de cracare catalitidi nu-~i modifidi CO datorita aromatelor. Benzinele de distilare primara sau eracare catalitidi. determina variatii importante ale CO pentru diver~i cilindri.
Marirea curei octanice a combustibiIului prin prelucrare chimic1i determini 0 cr~tere a costului, ceea ce miqoreaza. efectul economic, obtinut prin utillzarea rapoartelor mari de comprimare care reduc consumul specific de combustibiI. De aceea se observi c1i existi 0 cifri octanic1i optimi la care se realizeazi efectnl economic global. Adingarea in combnstibiI a unor substante in cantititi mici, numite aditivi sau antidetonanti, are drept urmare 0 sporire considerabili a CO. Cel mai vechi antidetonant, folosit ~i in prezent. este tetraetilul de plumb, Pb (C2H5)4' sau prescurtat TEP care este un lichid incolor ~i inodor. Fiind extrem de toxic, prezenta lui in benzini se senmaleaza. prin adaugare de coloranti (albastru san ro~u) in cantitati foarte mici (0.0015%). TEP se descompune prin inc1ilzire in plumb ~i radicaIi etili dupi
reacPa Pb(CaH5)4 -+ Pb

4C2H5;

atlt

metalul

cit

~i radicalul

au actiuni

specifice

de

inhi-

bare a reactiei de flac1i.ra rece [2]. Plumbul se oxideaza (PbO, Pb02) reactioneaza cu peroxizii organici. ~i reduce intensitatea reactiilor premergatoare detonatiei. Bioxizii de plumb se regenereaza dup1i. fiecare reactie cu peroxizii, ceca ce explica eficacitatea unor cantititi foarte mid de TEP (fig. 5.67). Cr('~terea asimptotica a eficientei TEP, limiteaza proportia. rationala de TEP (pentru 0 benzina aIcalina. primul ml de TEP ridic1i CO cu circa 16 unitAti. al doilca ml cu numai 4,25 unitati etc.). In prezent continutul de TEP nu depa.~e~te 10/00 I mIll). Oxizii de plumb se evacueazi 0 data cu gazele arse. Totu~i. COR o cantitate redus1\. (~ 10%) se depune 95 in camera de. ardere (fig. 5.67, b) ~i favorizeaza aprinderile secundare, 93 arderea supapelor, griparea pisto91 nului etc. Pentru a elimina plumbul ~i 89 compu~ii lui din cillndru, se introduce in TEP substante antrenante-dibromo I Z 3' a 50 100 150200250 3(J(} care metileni sau dic1oretilenll. Cantinut deariidetonart Tinrpul deacumulare [hi formeaza cu plumbul compu~i volatill {g /1.)5'611 care se evacueaza din cilindru odatA Fig. 5.67. Influenta contlnutului de antidetonant cu gazele de ardere. Amestecul (1- AK - 33X; 2 - TEP) asu pra cifrel octanice ~I a format din TEP cu substante masel depozitelor (1 - TEP = 0,0%0; 2 0,4%0; antrenante ~i coloranti poartA nu3 0,8%0),

231

Oozoj slfroc
Rafol' fisorol Condensotor ,'0 pierde/'i . Oislribuilor 0101 Bqjii uzole

mele de etil fluid, iar benzinele cu etil fluid se numesc etilate. Etil-fluidul este 0 substanta scumplL In prezent numai benzinele Premium sau Supercarburant se etilcaza. Natura combustibilului are un rol

illsemnat in promovarea arderii cu aprinderi secundare atit prin tendinta benzinei de a forma depozite carbonoase cit ~i prin ':; '~ Scoro rezistenta ei la aprindere prin suprafata ~ . .S:: .t:) de/ono!iei cald1\.. De exemplu, s-a constat ca odata .. ~ 1; cu ridicarea punctului de fierbere a hidro~. carburilor. tendinta de formare a calaminei Fig. 5.68. Influenta un or factori de exploatare cre~te. ceea ce impune utilizarea unor comasupra detonatiei. bustibili cu puncte finale de fierbere coborite. Aditivii pe baza de fosfor sau bor s-au do'"edit a fi foarte eficienti, pentru prevenirea aprinderilor secundare. Cifra octanica mecanica ~i cifra octanica chimica sint notiuni raspindite recent in literatura care vor sa sublinieze aportul fiecarui domeniu al industriei ~i cercetarii in direetia perfectionarii MAS-ului pentru a atinge puteri ridicate ~i consumuri specifice de combustibil ceduse, prin marirea raportului de comprimare. Astfel cifra octanica chimici'i.. care este 0 realizare a inginerului chimist se obtine prin modificarea adecvata a structurilor chimice ale hidrocarburilor ~i folosirea aditivilor. Cifca octanica. meeanici'i., care este 0 realizare a inginerului mecanie, se obtine prin controlul aprinderii, arhitectura camerei de ardere, modificarea fazeloc de distributie, carburatie ~i injectie. Plalin;orse
Dispoziliv de ovans tlerefJlof

Conditiile de exploatare pot modifica sensibil inclinarea la detonatie a motorului. Astfel, intretinerea incorecta a motorului (saracirea amestecului prin obturarea partiala cu impuritati a jiclorilor, uzura nepermisa a pieselor componente ale sistemului de aprindere) duce la aparitia detonatiei. In figura 5.68 se prezinta influent a unor defectiuni survenite in exploatare asupra inclinarii la detonatie a motorului. Evaporarea fractiunilor u~oare ale benzinelor in stocaj duce la scaderea CO pina la 10 unitati. Pentru a impiedica intrarea motorului in detonatie in acest caz, sistemul de aprindere se echipeaza uneori cu un dispozitiv de varia tie a avansului la producerea sdnteii (octan selector) dupa caracteristicile benzinelor utilizate in exploatare.

5.6. CALCULUL PROCESULUI DE ARDERE

Calculul arderii urmare~te sa precizeze legea de varia tie a presiunii p(/.) in perioada degajarii caldurii de reactie in vederea: 1) determinarii presiunii maxime din cilindru, care define~te solicitarea mecanica a organelor; 2) precizarii temperaturii fluidului motor, care define~te incarcarea termica a organelor in contact cu gazele fierbinti; 3) determinarii ariei diagramei indicate, care define~te lucrul mecanic specific sau presiunea medie, randamentul ~i consumul specific indicat de' combustibil, Ecuatia diferentiala (5.6) in care dL = pdV serve~te pentru calculul
functiei P(/.) daca se cunoa~te viteza de degajare a caldurii ~(/.).Precizarea functiei ~(/.)constituie una din cele mai mari dificultati ale calculului procesului de ardere. 0 incercare in aceasta directie este prezentata 232

I J 1 , I

TfpV}=ct l 0;= c ; 2.'t - I{. t

p !I

v.. .

_ Ji
.r u.

..,cr.= OJ.I' ~ V.=.x IY. I{. :=viY":y

I(. l"

v.,!f.

,.tf-~ -!L ~,~

JI a

II:

V,;

I?.!L.:i.;::'h'~''f

j tJ._1__

Fig. 5.69. Schematizarea procesului de ardere pentru calculul termic

In lucrarea [9]. Problema evolutii simple.

se rezolva. mai u~or schematizind

arderea

dupa

Cel mai simplu model de reprezentare a arderii in MAS este acela care considera ca arderea se desfa~oara dupa 0 izocora (fig. 5.69. a, linia intrerupta). Modelul furnizeaza 0 valoare a presiunii Pma", mai mare decit cea realii., care se reduce prin intermediul unui coeficient de coreqie. Modelul nu furnizeaza nid un fel de informatii cu privire la durata arderii, ceea ce trebuie considerat ca un dezavantaj important pentru proiectarea motoarelor moderne.

Aici, se propune un model (fig. 5.69) care considera. ca arderea se declan~eaza cu avans fata. de pmi, in punctul d ~i se dezvoWi, in faza arderii
raPide, dupa evolutiile politrope d

c (c

punctul

din

ciclu situat

in pmi)

~i c - Y (y - punctul in care p = Pma.T); in faza arderii moderate sau finale arderea continua. dupa. izobora y - y' ~i dupa evolutia de prod us p. V = const. ceea ce revine pentru fluidul motor omogen termic, la evolutia T = const,
izoterma y'

- t.

Se admite

in plus

variatia

caldurilor

specifice

cu tempera-

tura, vatiatia compozitiei chimice a fluidului prin pereti. Ecuatia diferentialii a bilantului
stiirile initialii ~i finala (d

motor ~i pierderea de caldura energetic (5.6) se scrie intre (5.13)

- t): Q = tlUdt

+ Ldt + (Qp)dt,

unde Q este dUdura de reactie pe ciclu (v. par. 1.4.). Este convenabil sa se dezvolte calculele de ardere pentru 1 kg de combustibil. In acest caz se obtine: a) Q = Qj[kJ/kg], dnd arderea este completa (I- ~ 1); b) Q = Qjn

[kJ/kg], dnd arderea este incompleta. Qj rezulta din datele experiment ale sau
din relatia (4.47) iar Qjn din (4.48). Pierderile de caldura. prin perete se aproximeaza ca 0 fractiune ;p din Q, adica (Qp)dl = ;pQ, iar diferenta (5.14) reprezinta caldura disponibila care energie interna, ;u fiind coeficientul
Variatia energiei interne -tlUdt

se tran sforma caldurii utile.

in lucru

mecanic
ipotezei

~i

tlUdy'

deoarece,

conform

T, = T y' - se exprima tinind seama ca de la inceputul arderii, fluidul motor este aldituit din amestec initial (ai), iar la finele arderii din gaze de ardere (ga):
tlUdy'

= (Uy'- Uo)ga - (Ua - Uo)aj,

corespunzator temperaturii 233

(5.15)
To = 273 K.

Uo fiind

nivelul

de

referinta

Prin definitie (5.16)

(5.17)
: i ; \

Gvga~i evat fiind di.ldurile specifice medii la volum constant, pe intervalul ~o - T 1/, respectiv To - Ta*>. , Lucrurile mecanice pe cele patru evolutii se definesc potrivit relatiilor cunoscute: (5.18) (5.19) (5.20)
(5.21)

Se substituie relatiile (5.16) ... (5.21) in (5.13), se imparte ecuatia prin Vat' se tine seama de (4.58), se grupeaza termenii convenabil ~i se obtine'

Se define~te initial momentul declan~arii arderii rxd, astfel ca ecuatiile {3.41) ~i (3.42) de la comprimare determina marimile initiale Pd, Td ~i 'Vd. -ca urmare membrul sting al ecuatiei (5.22) cuprinde numai marimi cunoscute.
Membrul drept cuprinde urmatoarele ~ase necunoscute: Tc, TII' TII" mdc mcll,

~i ~II'" Calea clasica pentru depa~irea dificultatilor consta in simPlificarea .ecualiei (5.22) pina la 0 necunoscuta. In acest scop se considera ca arderea
.decurge izocor (fig. 5.69, a, ]inia intrerupta) ~i rezulta: Td = Tc in (5.18) adica Ldc = 0; Tc = TII in (5.19) adica LCII = 0; TII' = TII in (5.20) adica

Lilli' = 0 ~i V, = VII" in (5.21) adica LII" = O. Ecuatia (5.22) devine

(5.22*)
.> Relatiile care precizeaza
de temperatura

I I. I I

caldurile specifice medii se determina

initiala To

pentru un interval
folosirea lor se

care are ca valoare

= 273K.

De aceea,

pentru

opereaza intotdeauna relatia 5.38).

artificii care includ valoarea inipala a temperaturii

To (de exemplu,

234

ceea

sau de un grad superior, dndCvga este un polinom de grad superior. Dupa determinarea lui TIJ se determina presiunea py, aplidnd eeuatia iar py se eorecteaza, astfel de stare in punctele (c) ~i (y); py = Pc!1.,TlJfTe,

+ bTIJ
ea

ce reprezinta 0 ecuatie in Ty eel putin de gradul doi, dnd Cvga= a +

Pmax

= 0,85 py.

In ode ce urmea.za se propun urmatoarele conditii care permit ridicarea gradului denedeterminare al ecuatiei (5.22): J) Se admite cli. in faza de ardere rapid a, presiunea in punctele e ~i y este definita deviteza medie de _cre~tere a presiuni

p:
(5.23)'

Pv 2) variatia presiunii "'<le respectiv mCY intre

Pe

+ P (cxy -

360);

(5.24)' evolutii politrope de exponenti

punctele

de ~i ey reprezinta

(5.25~ (5.26) 3) intrucit arderea se desfa~oara in jurul pmi iar CXd ~i CXIJ nu depa~esc 60cRA, rapoartelede volum definite in figura 5.08 se determini!. pe baza reJatiei (10.15): (5.27) (5.28) (5.29) (5.30) iar (5.31) (5.32) 4) din ecuatia politropei rezulta (5.33) 5) se scriu ecuatiile de stare in punctul Y(PyV y

= vgaRTlI)

~i in punctul

e CPeVc =

vatRTe)'

se impart ~i se substituie rapoarlele de presiune CPlIIPe) ~i de volum (VlIfVc) eu reJapile (5.24), (5.28) ~ rezulta (5.34) 235

6) se deine~te raportul

de cre~tere a presiunii
7t

in timpul

arderii: (5.35)

= P1//Pa;

7) in faza arderii rapide, de la d la y se elibereaza c1i.lduradereactieQa1/ =AUa1/- Lac + LC1/= (U1/- Uo)ga - (Ua - Uo)ai - Lac +LC1/' care. pe bazarelatiilor caredefinesc variatia energiei interne ~i lucrul mecanic (5.16). . . (5. 19), devine

(5.36) Fractiunea din Q" care intra in reactie in faza dy este (5.37) ~v arde in faza inala y - t. Caldura de reactie QlIl = (1 - ~v)QIt se imparte iar restul 1 la rindul ei in doua fractiuni ~i anume, fractiunea 1;p care arde izobar ~i fractiunea (1 - ~p) ~v)Q" ~i QV'I = (1 - ~p) (1 - ~v)QIt' Se scrie bilantul care arde izoterm, adica Qvv' = ~p(1 energetic pentru fiecare evolutie. Pe evolutia izobararezulta Q1/1/'= AU 1/V,+Lvv'=(U v' - Uo) - (U1/- Uo)+ LV1/'= Vga[Ccga(Tv' To) - Cvga(T1/- To) + 8.314(T1/' - To) - 8.314.

.(T1/- To)]; in relatia (5.20) s-a adaugat pentru simplificare suma 8,314To - 8.314To. Se tine seama ca Cv + 8,314 = Cp !(>i rezulta in final
(5.38) caldura specifica medie pe intervalele indicate (daca Cpga=a + bT, atunci Cpgalr = = a + bT1/' !(>iCpgalK = a + bT1/)' In relatia (5.38)Tv,este necunoscuta; ecuatia este cel putin de gradul doi clud Cpga se I"eprezinta ca 0 variatie liniara. Dupa determinarea lui Tv' se scriu ecuatiile de stare in punc"tele y ~i y': P1/V1/ = vgaRT1/'}i PV,V1/' = vgaRTv' prin impartire se obtine (5.39) Pentru evolutia izoterma rezulta Q1/'t = LV'I sau tinind seama de relatia (5.21), (1

Z pga fiind

- ~v)Q"/vai = 8,314!Lt'T1/' In 81/'t relatie

~p)

care permite determinarea raportului 8v'I

(5.40)

Parametrii de stare la finele arderii se determina ~tiind ca evoilltia y' teste 0 izoterma. Caurmare Tt = T1/' iar din ecuatia izotermei rezulta PIV,= P1/,V1/' sau P, = Pv(VV,/VI). Cu notatiile din figura 5.68 rezulta (5.41) Sistemlll de 19 ecuatii (5.23).. .(5.41) cuprinde urmatoarele 23 necllnoscute: Pc. PlI' PI'

lXV" IX,8a, 8v' 81/,,81, 8V1/"8v", 1, 7t, ~V' ~p' Qav. Penh'~solutioTc' Tv' T1/" mac' mC1/'IXa;IX1/' narea lui se aleg urmatoarele patru necunoscute, pe baza datelor experimentale: IXa, p, 7t, ~p' Fata de metoda traditionala, metoda propusa apeleaza. la patru parametri sllplimentari, in concordanta cu natura ;;i cu dezideratele de control al procesului de ardere.
236:

Tabela

5.2

liaraiiietrU jli'ocestilnl de ardere in lIAS

Parametrul
I

Valorile

Parametrul

Valorile

(Xd[ORA)

]
1'7...
I

340.. .356

~
T", [K)
(x,,'
(Xt
(XII

0,4.. .0.7 2400.. .2600

P [daN/cm2RA)
7t 2,5.. .4,0 1,8

!Xv [ORA)

-.---

4...10
380.. .400 370. -- . .380

"
p,,[daN/cm2) TII[K) v

0,88.. .0,94 35.. .55 2000. . .2300 0,68.. .0,85

[ORA) [ORA)

I I I

~r[%/ORA) ~m[%/ORA)

2.. .5
0,2.. .0,8

Se poate studia influenta acestor parametri asupra arderii, programind sistemul de ecuatie pe un calculator numeric, determinind un numar de variante ~i efectuind apoi, pe baza lor, analiza ~i optimizarea diagramei indicate. Alegerea unuia dintre cei patru parametri se u~ureaza daca se tine seama ca 0 solutie optimizata a procesului cere ca faza de ardere
vizibila sa fie plasat1i. aproximativ simetric fat1\. de pmi; ceea ce se traduce

(Xd)

= (X,,- 360).

Se mai poate apela la 0 conditie, ~tiind ca

arderii pe cic1u, adidi. (Xd' Prelucrind

p depinde

prin

conditia

(360

in mare masura.
indicate

de momentul

dec1an~rii

mai multe diagrame

autorul a obtinut urmatoarea dependent1i: = .Po + 0,04(360- <xd),unde .Po= 0,7.. .1.2 daN/cm2RA, reprezinta. viteza medie de cre~tere a presiunii dnd <Xd = 360, adica. la dec1an~rea arderii in pmi. Unghiul tiale. Cele patru necunoscute fiind alese sau definite partial, pe baza conditiilor ar1\.tate, sistemu1 de ecuatii se rezolva. simplu in urmatoarea ordine: 1) din relatia (5.23) se calcu1eaza. Pe; 2) din (5.35)!iii (5.24) rezulta. P" ~i <x,,; 3) din (5.27) ~i (5.28) rezu1t1\. 8d ~i 8,,; 4) din (5.25) ~i (5.26) rezulta. mde ~i me,,; 5) din (5.33) ~i (5.34) rezulta. Tc ~i T,,; 6) din (5.36) ~i (5.37) rezult1i. Qd" ~i ~v; 7) din (5.38), (5.39) ~i (5.31) rezulta succesiv T,," 8"", ~i 8,,'; 8) din (5.40) ~i (5.32) rezult1\. succesilr 8,,'t ~i 8t; 9) din (5.29) ~i (5.30) rezult1\. <x,,' ~i <Xt; 10) din (5.41) rezult1i. Pt = P,,18y't iar Tt = T",. In tabela 5.2 se prezint1i.parametrii caracteristici ai arderii din MAS. <Xd depinde la rindu1 1ui de avansu1 la dec1an~area sdnteii ~i durata fazei ini-

-p

Exemptul numerIc a.5. Sa. se efectueze calculul arderii 1a un MAS de turism cu e: = 8,5, care functioneaza cu amcstec bogat A = 0,9, coeficientul c1\.lduriiutile ~"= 0,92.
R. Se alege ~p

= 0,755,

P = 1,32

daN/cm2

oRA,

7t = 3,56, <Xd = 352RA.

Cei

trei

parametri s-au precizat folosind 0 diagram1\.P(<X) a motorului turismului Dacia 1300,din care s.a

citit: <x" = 376RA,Pd = 12,4daN/em2, P" = 44,2 daN/em 2. . Se da.: eVai = 21.1 + 6,62.1041 T[kJ/kmo1 K]; Ct/ga = 24,3+ 2,43'10-3T[kJ/mo1];
Q, = 43940 kJ/kg (10500 kca1/kg); vi = 0,456 kmo1/kg; vga = 0,497 kmol/kg; (Jot = 1,09;
Yr = 0,07. Lmin = 0,507 kmol/kg. Prin pre1ucrarea diagramei a rezultat Td

630K.

Din reo

1atia (5.14, b) rezulta. Q" = 0,92[43940-120 OOO( 1-0,9) '0,507] = 34828 kJ/kg. 1) Din relatia (5.23): Pc = 12,4+ 1,32(360-352)=23 daN/cm2; 2) din (5.35) P,,=3,56'12,4=H,2 daN/cm2, iar din (5.24): <x"=360+ (H,2-23)/I,32 = 376RA;
3) din (5.27) 8d = 1 + 0,9 (8,5-1)' 10-4. (360 - 352)2 = 1,043, iar din (5.28) 811= 1 + + 0,9(8,5-1).10-4(376-360)2 = 1,173; 4) din (5.25): mdc = (lg 23/12,4)/lg 1,043 = 14,67,

iar din (5.26); me" = -[lg44,2/23]/lg

1,173 = -4,09;

5) din (5.33): Tc = 630.1,04314,67 = 237

= 1168K. iar din (5.34): TII = 1168[1 + 1.32{376

(5.36): Qdll =

0.456{1+0,07)[1,09'(24,3+ 2.43'10-32411)' (2411-273) - (21,1+ 6,62 .10-3.

1) + 8,314. . 1,09(2411 =- 0,8; 7) din

360)/23]. (1.173/1,09) = 2411 K; 6) din 1168)/(1-4.09)] =

.630) '(630- 273) - 8,314{1168- 630)/{14.67 = 27952 kJ/kg. iar din (5.37):

(5.38): 0,755{ 1 - 0,8). . 34 828/0,456 (I + 0,07) = 1,09[{8.314+ 24,3 + 2,43.10-3 T11')'(T 11- To)- (8,314 + 24,3 + +2,43.1O-3'2411)'(2411-273)]-ecuatie de gradul doi in Tv' caredii. TII'=2624 K; din ~,,= 27952/34828

(5.39): alll/' = 2624/2411 = 1.09; din (5.31): all' = 1,09.1.173 = 1,278; 8) din (5.40) all"

= e"..p[(1-0,755)'(1:- 0,8). 34828/8.314' 1,09'0,456(1+ 0.07). 2624]= 1,506; din (5.32). = a, = 1,506 .1,09.1.173= 1,925; 9) din (5.29): II'= 360+ 102( 1,278- 1)/0,9{8,5- 1).5
= 380,3RA, iar din (5.30): , = 360 + 102{( 1,925- 1)/0,9(8,5- 1))0,5= 397RA; 10) parametrii punctului t sint: T, = TII' = 2624 K; p, = 44,2/1,506 = 29,3 daN/cm3. Durata fazei de .- ardere rapidii. este!:!.r = JI-l1.d = 376-352 = 24RA. iar viteza medie de ardere este

~r =

Qdl//Q"'

!:!.r

clere moderata

..

= 27952/34828.24 este!:!.m = '-II

= 0.033 kJ/k]ORA = 3,3%rRA. Durata fazei de ar397-376 = 21RA, iar viteza medie de ardere este

~m = {34828-27952)/34828 .:'U= 0,0094kJ/k]ORA = 0,94%/oRA.

nmLI0 GRAFIE

1. A P 0 s t ole s c u. ~. ~i G r ii n w aId, B. The estimation of the gaz temperature within the cylinder of a compression ignit,ion engine, Bulet. Inst. politehnic Bucure~ti, 2. 1973. 2. A ram 1i" C. ~i G r ii n w ald. B. Motoare cu ardere internet. Procese ~i caracteristici. Bucure~ti. Edit. tehnicii.. 1966. 3. A ~a m a, C. Despre ec;onomiade benzina in motoare. In: ..Metalurgia ~i constructia de ma.~ini" nr. 1. 1961. 4. A ram a. C. ~i S 0 are. M. ConsideraJii asupra raportului de compresie necesar motorului cu aprindere prin scinteie. In: ..Studii ~i cercetari de energeticii." nr. 3, 1958. 5. A ram a. C.. A P 0 s t ole s c u. N.. G r n.n w ald. B. ~i Man ole. A. Contribulii la studiul arderii normale in motoarele cu apriniere prin scinteie. In: ..Buletinul Institutului politehnic-Bucure~ti.. nr. 4. 1959. 6. A ram a. C.. G r n.n w aid. B., Dud a~. T r.. Dan e s c u, A 1.. A p 0 s t ole s c u. N. ~ Man ole. A. Combustibili ~i lubrifianJi pentru motoare. Bucure~ti. Edit. tehnicii.. 1963. 7. Blumberg, P. N.. Lavoie. G. A.. Tabaczynski. R. J. Phenomenological models for reciPrDcating, ICE. Tech. Rep.. Ford, 1978. 8. G r n. n w ald. B. InfluenJa zemei de ardere din flaclira turbulenta asupra procesului de ardere din motorul cu aprindere prin sCnteie.Teza. de doctorat. Institutul politehnic Bucure~i. 1963. 9. G r n. n w aId, B. Un modelfizic nou privind ardereac;ombustibiluluiin motorul cu aprin-

dere prin

scinteie. In:

,:Studii

~i cercetari

de energeticii. ~i electrotehnicii."

nr. 2. 1964.

10. G r n.n w ald. B. Cercetareaprocesului de ardere din motorul cu aprindere prin scinteie cu c;onsiderareaadincimii zemei de ardere din flaclira turbulenta. In: ..Studii ~i cercetari de energeticii. ~i electrotehnicii." nr. 3. 1964. 11. G r n.n w ald. B. I nfluenJa rapoartelor mari de c;ompresiuneasupra economicitilJiimotoarelor cu aprindere prin scinteie. In: ..Constructia' de m~ini" nr. 3. 1964. 12. G r n. n w ald. B. InfluenJa zonei de ardere din flaclira turbulentil asupra fenomenului de dispersiune ciclicli din motorul cu aprindere prin scinteie. In: ..Buletinul Institutului politehnic Bucure~ti". 4. 1964. 13. G r n.n w ald. B. 0 eCuaJiea propagarii flilclirii turbulente in motorul cu aprindere prin. scinteie. In: ..Buletinld Institutului politehnic Bucure~ti... 4, 1963.

238~ II'....

14. G r ii n w aid, B. Cu privire la mparfirea pe faze a procesului de ardere din motorul cu aprindere prin sCnteie. In: "Buletinul lnstitutului politehnie - Bueure~ti.., 5, 1963. 15. G r ii n w aid, B. ~i A po s t ole s e u, N. Infl1lenfa vitezei medii de cre~tere a presiunii ,z faza arderii vizibile asupra unor indici de perfecfiune ai ciclului motorului cu aprindere prin sCnteie. In: "Construetia de ma~ini", 8, 1968. 16. G r ii n w aid, B. ~i And r e e s e u, C. Unele influenfe asupra nivelului ~i distribu!iei de temperatura din camera de ardere a motoarelor cu aprindere prin sCnteie. Buletinul lnstitutului politehnie, Bueure~ti, 3, 1974 17. G r ii n w aid, B. ~i A P 0 s t ole s e u, N. Determinarea caracteristicii de degajare a cdldurii di,~ MA S pe baza unui model de neomogenitate cu elemente de gaze arse. Bul. lnst. politehnie, Bueure~ti, I, 1975. 18. G r ii n w aid, B., A P 0 s t ole s e u, N. ~i D 0 d u, M. Programe pentru calculul

arderii. Litografia lPB - 1975. 19. Gr ii n w aid, B. ~i R a de e n e 0, V. Metod rasciotaparametrovpro!essasgorania

v dvigateleah iskrovm zajiganiem. 1962. In: "Buletinul lnstitutului politehnie

Bueure~tiO', 3,

20. Hey woo d, J. B. ~.a. A modeling study of the fuel consumption. ERDA, .Nov. 1976. 21. I no z e m t e v, N. V., K 0 ~ kin, V. K. Profess sgorania v dvigateleah. Moskva, M~ghiz, 1949. 22. Len i n, I. M. ~.a. Avtomobilnie i traktornie dvigatelii. lzd. Vise. Seoli, 1976. 23. Lie h t y, L. Internal combustion engines. New York, Me. Graw Hill, 1939. 24. Or 1 i n, A. S. ~.a. Dvigateli vnutrennego sgorania. Vol. l, Moskva, Ma~ghiz, 1957. 25. R i car d 0, H. R. Hempson, J. G. G. The high speed internal combustion engine. London, Blaekie and Sons, 1968. 26. S 0 k 0 1 i k, A. S. Samovosplamenenie, plamea i detona!ia v gazah. Moskva, lzd. Akad. Nauk, S.S.S.R., 1960. 27. T a y lor, C. F. The internal combustion engine in theory and practice. New York, London, John Wiley, 1970. 28. V 0 i n 0 v, A. N. Sgoranie v bstrohodnh por~nevh dvigateliah. 1977. Moskva, Ma~inostroenie.