Versiune imprimabila: Zna muntilor

Page 1 of 4
Imprima povestea!

Zna muntilor
A fost odata ca niciodat a; ca de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de cnd facea plopsorul pere si rachita micsunele; de cnd se bateau ursii n coade; de cnd se luau de gt lupii cu mieii de se sarutau, nfratindu-se; de cnd se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca n slava cerului de ne aducea povesti; De cnd se scria musca pe parete, Mai mincinos cine nu crede. A fost odata un mparat foarte viteaz; toate mparat iile de prinprejurul mparat iei sale i cerea sfaturi: atta era de drept si ntelept. Cnd se isca sfada ntre dnsii, la acest mparat mergeau mai nti la judecata si, cum zicea el, asa se si facea, fiindca era judec ator drept si iubitor de pace. Cnd fu aproape de batrnete i darui Dumnezeu un fecior. Nu se poate spune cta bucurie simti mparatul cnd a vazut ca dobndi un mostenitor. Toti mpara tii vecini i-au trimis daruri. Ei nu mai putin se bucurau ca vecinul lor, care i ajuta cu sfaturi si povetele lui cele de mult folos, a dobndit fecior. Dupa ce se mari, l puse de nvata carte. El era asa de silitor, nct se mirau dascalii de dnsul cum de nva ta asa repede. Ceea ce nvat a ceilalti copii ntr-un an, el nvata numai ntr-o saptamna. Ajunsese sa nu mai aiba dascalii ce sa-i dea sa nve te. Iara tata-sau scrise carte mparateasc a la niste filosofi vestiti ca sa vie sa ispiteasca cu nvataturile lor pe fiul sau. La curtea acelui mparat se afla pe atunci un vnator vestit; si, pna sa vie filosofii cei vesti ti, mparatul dete pe fiu-sau acestui v nator ca sa-l nve te meste sugul sau. Dupa ce venira filosofii, nvata si de la dnsii cte n luna si n soare. Bucuria tatalui sau era asa de mare unde vedea ca fiu-sau are sa fie procopsit ca nici unul din fiii de mparati, nct se uita la dnsul ca la soare. Iara el de ce se marea d-aia se facea mai cu minte si mai frumos. n toata mparatia lui si a vecinilor lui mparati, alta vorba nu era dect de ntelepciunea si frumusetea acestui fiu de mparat. N-ajunsese s a-si rasuceasca mustacioara si foile de zestre curgeau de la fel de fel de mparati, care voiau s a-si dea fetele dupa dnsul, dara el nu voia s a se nsoare asa de tnar. ntr-una din zile mergnd la vnatoare, vazu o turturica, care tot sarea naintea lui; lui i fu mila sa o vneze; el cauta vnaturi mari, fiindca nu se temea de primejdii; era vnator mester si viteaz. n cele din urma, daca vazu si vazu ca tot i sarea n cale, ntinse arcul si dete cu o sageata. El se mira prea mult cum de nu o putu omor el, care era asa de bun vnator, ci o rani putin n aripa, care, asa ranita, se duse de nu o mai vazu. Cum se duse turturica, simti, nu stiu cum, nu stiu de ce, ca i tcia inima. Dupa ce se ntoarse acasa, era tot cm gales. mparatul v aznd ca tnjeste fiusau cu sanatatea, l ntreba ce are, iara el raspunse ca n-are nimic. Turturica aceea era Zna Mun tilor care se ndragostise de frumuse tea lui. Ei nui venea la socoteala sa se arate lui aievea, ca sa-i dea pricina, si d-aia se facuse turturica si i tot sarea n cale. Nu stia nsa cum sa faca, cum sa dreag a, ca sa se cunoasca cu fiul mparatului. Peste cteva zile de la ntoarcerea feciorului de mparat de la vnatoare, o femeie saraca veni la curtea mparateasca sa se bage slujnica si, fiindca tocmai era

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=035.php

7/12/2003

Versiune imprimabila: Zna muntilor

Page 2 of 4

trebuinta de o gainareasa, o primi. Curatenia si buna ngrijire ce da gainilor si tuturor paserilor de la cotetele mparate sti ajunsese de poveste. mparateasa era asa de multumita, nct n toate zilele spunea mparatului cte o vorba buna pentru barbatia acestei femei tinere, dara saraca. Ea si ncepuse a se gndi la norocirea bietei femei. Fiul mparatului auzind attea vorbe frumoase despre gainareasa, voi sa o vaza si el. ntr-o zi, cnd mparateasa se duse sa cerceteze gainile si s a vaza de cotete, merse si fiul sau cu dnsa. Gainareasa, cum vazu pe fiul de mparat, si arunca ochii asupra-i cu o cautatura asa de mngioasa si asa de plina de dragoste, dara cu smerenie, nct feciorul de mparat se fst ci oarecum, dara si tinu firea. Simti ca obrajii i arde, o sudoare rece l trecu, si inima ncepu sa-i tciasca, de parea ca o sa-i sparga pieptul. El nsusi nusi putea da seama ca ce poate sa fie istoria asta. Pleca ochii n jos, nu zise nici crc, si se ntoarse acas a. Toata curtea mparateasc a lua n nume de bine pe aceasta gainareasa, pentru vrednicia si curat enia ei. Ea se purta cu toate slugile cu bunacuviinta , si nimeni nu cuteza sa-i zic a nici da-te mai ncolo, pentru c a ea nu le da prilej de gluma. ntr-acestea un fiu al unui mparat vecin, nsurndu-se, a fost poftit la nunta si pe acest mparat cu toat a curtea lui. mparatul plin de bucurie merse la acea nunta si lua cu dnsul si pe mparateasa s i pe fiul s au. n ziua aceea, cnd era cununia fiului de mparat, la nunta caruia merse acest mparat cu feciorul sau, gainareasa se ceru si ea de la vataf sa o lase si pe dnsa sa se duca la preumblare. Vataful, cam rznd, i zise: "Ce-i trebuie chelului? Tichie de margaritar". Apoi o lasa. Iar a ea, nghitind nfruntarea, nu zise nimic si pleca. mparatul era vesel peste masura vaznd ca din att i feciori de mparati si domni al sau se deosebea prin istetimea, boiul si ntelepciunea lui. Toate fetele de mparat ar fi voit sa joace lnga el n hora. Cnd, deodata, vine la nunta o fata mbracata n niste haine cum nici una din fetele de mparat nu avea. Cositele ei mpletite cu meste sug si date pe spate i atingeau pulpele si ea era asa de bine facuta, nct ochii tuturor ramase la dnsa. Ea cum veni, nici una, nici alta, se prinse lnga feciorul de mparat si numai lnga dnsul juca pna catre seara. Vorbira, rsera, si povestira fel de fel de lucruri, dara cam pe sub mna, fiindca-i era rusine feciorului de mparat sa rza si sa vorbeasca asa naintea tatnesau si apoi toti fiii de mparati si dau coate, caci bagasera de seama ca necunoscuta tot lnga el juca. Feciorul de mparat nu mai era al sau. Se mira nsusi de schimbarea ce sim tea ntr-nsul, dara nu cuteza sa spuie nimanui. El si pusese n gnd ca, la hora din urma ce va juca, sa ntrebe pe aceasta necunoscuta cine era, de unde venea, de este fata ori maritat a, si se gndea ca de n-ar avea barbat sa o ceara de nevasta. Cnd, pieri ca o naluca. Feciorul de mparat ramase ca un zapacit. Se ntoarse acasa, dara cu gndul era tot la dnsa. Tat a-sau, vazndu-l tot pe gnduri si trist, nu stia ce sa-i mai faca sa-l nveseleasca oarecum. Cnd iata ca-l poftesc la alta nunta de mparat, unde se si duse cu mparateasa si cu fiul sau. Ca si la cealalta nunta feciorul de mparat juca cu fata cea necunoscuta si frumoasa, care venise si la aceasta nunta si se prinse n hor a lnga dnsul. Dupa multe ntrebari, afla de la dnsa ca sedea tocmai nspre partea aceea, ncotro era mparat ia tatalui sau, doara caci nu-i zisese ca sade chiar la dnsul. Atunci fiul de mparat i fagadui sa o duca acasa, daca era singura, si ea priimi. nsa tocmai cnd era sa se sparga nunta, ea pieri de lnga dnsul din hora.

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=035.php

7/12/2003

Versiune imprimabila: Zna muntilor

Page 3 of 4

Se ntoarsera deci acas a mparatul si cu ai lui, nsa fiul lor se topea d-a-npicioarele si nimeni nu stia din ce pricina. Desi se facuse vlva ca feciorul de mparat este ndragostit cu o zna, el nsa se apara naintea tatalui sau ca nu stie la sufletul sau nimic. Toti vracii si cititorii de stele se adusera si nimeni nu stiu sa-i ghiceasca raul de care sufera. Unul dintr-nsii zise ca e teama sa nu dobndeasca lipici. ntr-aceasta mparatul fu poftit la o alta nunta de mparat, unde nu voi sa se duca, fiindca inima lui nu era de veselii, ci se ngrija mai mult de fiul sau. Dara daca vazu ca fiul s au atta staruieste, i facu voia. Acesta porunci la niste credinciosi ai sai ca sa aiba pregatit la ndemna cteva cazane cu smoala, sa le fiarba n ziua nuntii si cnd va fi nde seara sa astearna pe drum smoala. Dupa ce puse la cale toate astea, se duse la nunta. De cum ncepu hora, fata cea frumoasa si necunoscuta veni ca din senin, si iara se prinse lnga dnsul. De asta dat a era gatita si mai frumos, avea niste haine de la soare te puteai uita, dar la dnsa, ba. Juca feciorul de mparat si se uita la dnsa ca la un cires copt. Si de ast a data o ntreba si ea i tot raspunse cam n doi peri. i fagadui si acum ca se va lasa sa o duca acasa. Cnd fu nde seara la hora cea mai din urma, pieri ca o maiastra de lnga dnsul. Nu se poate spune ct de mult se mhni el; cazu la pat si zacea, fara sa-i poata ajuta cineva. Tata-sau ar fi dat nu stiu ct aceluia ce ar fi putut s a-i tamaduiasc a copilul. Cnd iata credinciosii lui venira cu un condur. Maiastra, daca se nomoli n smoala, mai bine lasa condurul acolo dect s a ntrzie. Atunci [feciorul] mparatul[ui] trimise pe credinciosii lui sa umble din cas a n casa, si sa puie pe toate femeile sa se ncalte cu acel condur, si la care s-o potrivi, aceea sa fie so tia lui. Tata-sau se nvoi si el la aceast a otarre. Se dusera deci, credinciosii lui, ocolira toata mparatia, cercara toate femeile condurul, si la nici una nu se potrivi. Auzind feciorul de mparat una ca aceasta se mbolnavi si mai rau. Apoi porunci ca sa ncerce si femeile din curtea mparateasca. La nici una nu se potrivi. Nu mai ramase dect gainareasa, pe care o uitasera; dara mparateasa, aducndu-si aminte de dnsa, i porunci sa se ncalte si ea cu condurul. Cnd l trase la c alci, pare ca fu de acolo. Era turnat pe piciorul ei. Ea ncepu a se vaicara si a tagadui ca nu era condurul ei. Feciorul de mparat cum auzi, porunci sa i-o aduca, si cum o vazu striga: - Asta este, mam a. Ea, desi tagaduia, dar ntetita de rugaciunile mparatului, ale mparatesei si ale fiului lor, n cele din urm a marturisi ca ea este stapna condurului. Dupa ce i povesti ca este zna maiastra, ca l ndragostise de c nd l vazuse la vnat, ca el ranise o turturica, si c a acea turturica era ea, si daca nu s -a aratat lui asa cum este a fost ca, de va lua de barbat un om de pe pamnt, toata puterea ei piere. Mai spuse ca, spre a-l putea vedea mai adesea, intrase gainareasa la dnsii si ca tot ce ea facuse era numai pentru dragostea lui. Dupa aceea iesi la scara, batu de trei ori n palme, si iata o carucioara, fara sa fie trasa de cai, veni; ea si lua zestrea numai de scumpeturi dintr-nsa, apoi, curgndui siroaie de lacrami din ochi se ntoarse si zise feciorului de mparat: - Iat a, pentru dragostea ta, ma lep ad de puterea mea cea m aiastra, numai si tu sa ma iubesti, precum te iubesc si eu. Dete drumul carucioarei si r amase lnga fiul mparatului, carele n scurt timp se facu sanatos. Apoi facu o nunta d-ale mparate stile si dupa moartea tatalui sau, ramasera ei n scaunul mparatiei, si domnesc si astazi daca nu vor fi murit.

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=035.php

7/12/2003

Versiune imprimabila: Zna muntilor

Iara eu ncalecai p-o sea si v-o spusei dumneavoastr a asa.
nchide fereastra

Page 4 of 4

http://www.clopotel.ro/fun/basme/print.php?pv=035.php

7/12/2003