ELEMENTELE IDEOLOGIEI COMUNISTE

Marxismul Pentru a discuta despre comunism, ca si ideologie, e imperios sa vor im despre !Mani"estul Partidului Comunist!, opera lui #arl Mar$ si a lui %riedric& Engels, in care au "ost e$puse toate principiile noii ideologii, dupa ce, in preala il, autorii au pre'entat situatia politica si sociala e$istenta in a doua (umatate a secolului )I)* Inca de la inceput, ne este aratat motivul pentru care a "ost necesara reali'area unei asemenea lucrari+ !E momentul in care comunistii ar tre ui, in "ata intregii lumi, sa,si "aca pu lice vi'iunile, idealurile, tendintele, si sa intre su aripa protectoare a spiritului comunist printr,un mani"est al partidului comunist in sine!* In continuare, in primul capitol, autorii descriu relatiile dintre urg&e'i si proletari, dar si rolurile detinute de "iecare in societate* Evident, urg&e'ia era clasa de'voltata care, din pacate, era o noua "ata a manipularii muncitorilor de catre cei ogati, dupa cum se intamplase si in "eudalismul Evului Mediu* Citatul !- urg&e'ia. a trans"ormat "i'icianul, avocatul, preotul, poetul, omul de stiinta in muncitorii lor platiti! demonstrea'a cat de mare era in"luenta acestei clase conducatoare, intrucat domina c&iar si domeniile culturale* Mai mult, autorii spun despre urg&e'i+ !tre uie sa,si "aca cui pretutindeni, sa se ase'e pretutindeni, sa sta ileasca relatii pretutindeni!, deci incercarea de dominare completa era evidenta, ei pro"itand de ene"iciile colonialismului si de progresul industrial* In contrast, proletarul este considerat un simplu !apendice al unei masinarii!, "iind supraveg&etorul ei* E$ploatarea e$agerata a muncitorilor a determinat unirea grupurilor de proletari, "ormand partide, si i' ucnirea a numeroase revolte sau c&iar a ra' oaielor civile* /utorii continua mani"estul cu o pre'entare a relatiei dintre proletari si comunisti, iar cei din urma spun ca ei !repre'inta interesele tuturor muncitorilor!, continuand cu !scopul imediat al comunistilor este acelasi cu cel al tuturor partidelor proletarilor+ trans"ormarea acestora intr,o clasa, rasturnarea suprematiei urg&e'e si cucerirea puterii politice de catre proletariat!* Dupa cum se stie, pe langa aceste scopuri, comunistii mai urmareau inca un ideal e$trem de important, adica des"iintarea proprietatii private si, implicit, a claselor* Totodata, se vor este despre mica urg&e'ie, care repre'inta o simpla reminiscenta a vec&ii aristocratii si care se alatura luptei proletariatului impotriva marii urg&e'ii* In "inal, autorii organi'ea'a idealurile urmarite su "orma unei !liste!+ Des"iintarea proprietatii private si aplicarea ta$elor asupra pamantului detinut pentru scopuri pu lice* Impunerea unei ta$e ce va creste progresiv -impo'it.*

Des"iintarea dreptului de mostenire a unurilor* Con"iscarea proprietatilor emigrantilor si re elilor* Centrali'area creditelor in ancile statului, "olosind principiul unei anci nationale, care detine capitalul statului si monopol e$clusiv* Centrali'area mi(loacelor de transport si de comunicare in mainile statului* E$tinderea "a ricilor si a instrumentelor de productie, detinute de catre stat0 adoptarea ideii de cultivare a supra"ete uriase de pamant si im unatatirea solului in concordanta cu un plan comun* O ligatia de a munci este sta ilita prin lege si este aplicata asupra tuturor cetatenilor, "ara niciun "el de restrictii* In"iitarea de armate industriale, destinate activitatilor agricole*

Com inarea agriculturii cu industria de manu"actura0 des"iintarea treptata a distinctiilor dintre orase si tara insasi printr,o distri utie egala a populatiei prin tara* Educatie gratuita pentru toti copiii in scoli pu lice* Des"iintarea "ormai din pre'ent a !"a ricii! de copii ai muncii* Com inarea educatiei cu productia industriala*

In conclu'ie, aceste ultime 'ece idei repre'inta esenta intregului mani"est, si, de "apt, a intregii ideologii* E lesne de o servat "aptul ca natura acestor idei nu este una negativa, intentiile de modi"icare a societatii "iind (usti"icate de conte$tul istoric, politic si social al vremii respective***dupa cum s,a putut o serva, maniera de punere in practica a "ost un de'astru***un esec al unui sistem utopic*** Leninismul Toate regimurile comuniste din istorie au avut ca si "undament ideile Mar$iste, dar in 1usia, su dictatura lui 2ladimir Ilic& Lenin, o alta ideologie a luat nastere* /ceasta se numeste Leninism* / "ost un sistem controversat, care a atras numerosi adversari, dar in ciuda acestui "apt, Lenin l,a implementat imediat dupa ce a preluat puterea dupa 1evolutia din Octom rie, "ara sa tina cont de toate impedimentele care i,au intervenit in cale* Evident, aceasta noua ideologie, a'ata pe Mar$ism, a "ost conturata si cu a(utorul credintelor personale ale acestuia* In primul rand, Lenin spunea ca clasa muncitoare si,ar putea atinge scopul , instaurarea unei dictaturi a proletariatului , numai cu a(utorul Partidului Comunist, care repre'enta de "apt !avangarda revolutionara!* Mai mult de atat, activitatea acelui partid tre uia sa se a'e'e pe centralismul democratic, un mi(loc de organi'are* Urmatoarele idei leniniste evocate aici se re"era la imperialism ca la etapa "inala a capitalismului, deci revolutia era singura cale de inlaturare a acestuia* In plus, Lenin a im unatatit teoria lui Mar$ cu privire la imperialism, considerandu,l mai mult decat o pro lema nationala, dupa cum spusese Mar$***era o pro lema mondiala* Pentru a,l eradica, o revolutie mondiala era necesara* De asemenea, Lenin a su liniat "aptul ca revoltele erau necesare atat in statele de'voltate, cat si in cele mai putin de'voltate* In conclu'ie, sistemul de conducere al lui 2ladimir Ilici Lenin s,a a'at pe idei Mar$iste, im unatatite de propriile sale vi'iuni asupra comunismului* /ceasta ideologie a caracteri'at regimul politic din U1SS in perioada deceniilor II si III ale secolului )), dar, totodata, a "ost adoptat si in alte tari comuniste* In Uniunea Sovietica, a "ost inlocuit dupa moartea lui Lenin cu regimul lui Stalin* Stalinismul Iosi" Stalin a condus Uniunea Sovietica timp de 34 de ani, intre anii 5436 si 5478* Maniera sa de a conduce este caracteri'ata de teroare si a u'uri si tocmai de aceea este considerat ca "iind unul dintre cei mai cru'i conducatori din istorie* Totusi, Stalinismul nu este o ideologie in adevaratul sens al cuvantului, cum a "ost Leninismul, de e$emplu* De "apt, termenul !stalinism! a "ost atri uit regimului lui Stalin de catre sustinatorii lui Leon Trots9: cu intentia de a e$prima caracterul violent al acestuia* Este evident "aptul ca regimul si,a gasit "undamentele in ideologia Mar$ist,Leninista, deci nu a "ost o !creatie personala!, daca ii putem spune asa* E inecunoscut "aptul ca toate activitatile conducatorului s,au re'umat la cele de natura politica* El nu a "ost un teoretician, desi a scris cateva carti* Totusi, singurul element nou adus de catre Stalin a "ost violenta nes"arsita, cru'imea "ara limite*** In conclu'ie, Stalinismul a "ost mai degra a o aplicare grava si denaturata a ideologiei comuniste, dar, totodata, tre uie sa mentionam ca U1SS,ul a resimtit o de'voltare crescanda pe durata regimului*** In orice ca', pretul in vieti omenesti a "ost mult prea mare***