EFECTELE MICULUI ECRAN ASUPRA MINTII COPILULUI

In urma cercetrilor desfurate in ultimii ani nu mai rmne nici o ndoial c vizionarea TV si calculatorul duneaz dezvoltrii si funcionrii creierului uman. Cele cteva ceasuri petrecute zilnic de copii in faa televizorului si calculatorului nc din primii ani de viat, vor influena definitoriu modul in care creierul va rspunde pe viitor la provocrile lumii reale, modul n care va procesa informaia. Astfel, s-a demonstrat n mai multe studii ca mintea tinerilor ajunge sa fie dependent de starea de pasivitate, de neconcentrare si negndire, care i-a fost indus zilnic cteva ceasuri prin intermediul vizionrii. Emisfera stnga a creierului, a crei activitate este inhibat cnd privim la televizor, nu se dezvolt normal, ceea ce va face ca tinerii acetia sa fie deficieni in ceea ce privete gndirea logic si analitic, in vorbire, in construirea frazei, in scris si citit, procese desfurate in ariile acestei emisfere. Cele mai grave sunt ns consecinele pe care televiziunea si jocurile pe calculator le au asupra funcionrii prii din fa a creierului cortexul prefrontal - care l deosebete pe om de animal. Prin frnarea dezvoltrii si chiar prin vtmarea produs de televiziune si calculator acestei zone eseniale n dezvoltarea proceselor de contiina, a proceselor mentale superioare, vizionarea afecteaz capacitatea de concentrare a ateniei, slbete motivaia si favorizeaz comportamentele instinctive: bulimie, agresivitate, pulsiuni sexuale. Se recomand ca pn la 2 ani copiii s nu fie lsai sa se uite la televizor, iar dup aceast vrst, pe toat perioada vrstei precolare, s li se limiteze timpul vizionarii (cumulat televizor, video, calculator), la una, cel mult doua ore pe zi. Unii autori opineaz ca mcar pn la 5-6 ani, cnd se ncheie prima perioad esenial n dezvoltarea creierului, copiii s fie inui departe de televizor si de calculator. Copilul nu se poate opune. El nu are discernmntul necesar, de aceea este important s fie aprat de mijloacele care i pun n pericol sntatea mental si viitorul. Cum ar putea oare un copil s se protejeze singur n faa unei tehnologii care fascineaz, care are un caracter hipnotic si care da dependen; mai cu seam n condiiile n care ei nici mcar nu bnuiesc pericolul si nu-i pot imagina consecinele? Nu acesta este oare rolul prinilor : de a-i apra si cluzii pe cei mici pn ce vor cpta discernmntul necesar ca s se descurce singuri n via? Educaia copiilor este poate, cea mai mare responsabilitate pe care o are omul n via, activitatea care ne poate procura cele mai mari bucurii, sau dimpotriv, dezamgiri. Depinde in primul rnd de noi formarea copilu lui, devenirea lui sau dimpotriv, eecul. Omul de mine ne va putea fi un real sprijin, un izvor de satisfacii si bucurie sau povar, o pricin permanent de regrete, o mustrare vie a neglijentei privind modelarea sufletului, mintii si trupului aceluia a crei via a depins n cea mai mare msur de noi. Trim intr-o lume n care se vorbete foarte mult despre drepturi. Oare n-ar trebui s asigurm si copiilor dreptul fundamental la mai mult afectivitate, la mai mult timp petrecut mpreun cu ei, la o stimulare normal a minii si trupului, la a fi pozitivi n faa ofensivei unor mijloace care le pot distruge mintea?

Sunt mai multe ntrebri asemntoare la care ar trebui s rspundem, in primul rnd noi, prinii si educatorii, rspuns de care depinde soarta copiilor notri si a societii in care trim. De nelegerea acestui lucru, de adoptarea unei atitudini responsabile in educarea copiilor notri si n desfurarea vieii de familie depinde viitorul acestor co pii si al nostru, al tuturora. Altfel, vom deveni spectatorii si victimele unei revrsri de violen, al crei debut si-a fcut deja apariia, a unei nmuliri fr precedent a bolilor mentale, de la problemele de atenie si de hiperactivitate pna la depresii, autism si schizofrenie. Pentru a evita apariia unor tulburri si pentru a asigura o dezvoltare armonioas a copiilor notri , ei au nevoie s fie modelai, influenai n mod optim, adecvat, de o serie de factori in care cel mai important rol l au parintii, educatorii si medicii.

BIBLIOGRAFIE: - Andrei Dragulinescu , Nicoleta Criveanu, Virgiliu Gheorghe, EFECTELE MICULUI ECRAN ASUPRA MINTII COPILULUI, Ed. Prodromos, 2007