ANIMALE SALBATICE

ZEBRA

Zebra este intalnita in campie, in zone deschise, dar si in munti, in Africa. Are capul alb cu pete maro, fata de culoarea maro deschis si corpul alb-argintiu sau alb-galben cu dungi negre. Ajunge la 1,5 metri inaltime si cantareste intre 200 de kg si 500 de kg. Zebrele raman impreuna cu alte exemplare, formand turme, in interiorul carora se recunosc intre ele prin intermediul mirosului, a sunetelor sau a altor semne primare. Se hranesc cu plante, frunze si iarba si sunt dependente de apa, fiind nevoite sa calatoreasca mult pentru a o gasi. Cand o gasesc sunt capabile sa bea pana la 14 litri de apa pe zi.

CIMPANZEUL

Un cimpanzeu adult atinge o nlime cuprins ntre 0,9 i 1,7 m, n poziie vertical. Greutatea la mascul este de 35-70 kg, iar la femel 25-50 kg. Cimpanzeii pot tri pn la 40 de ani n slbticie, iar n captivitate pot ajunge pn la 60 de ani.
1

n cutarea hranei, cimpanzeul se poate deplasa i pe jos, totui prefer deplasarea prin copaci. n cazul deplasrii terestre, folosete toate cele patru membre (deci nu biped ca omul!), cu degetele uor ndoite, astfel nct greutatea corpului s fie susinut de falanga a doua i a treia a degetelor. n copaci se car utiliznd toate membrele sau, prin pendulare, agnduse cu ajutorul membrelor superioare. Cimpanzeii sunt omnivori i au un ritm de via diurn. Ei consum circa dou sute de tipuri de frunze i fructe, dar i termite, furnici, miere, psri i chiar unele mici mamifere.

TIGRUL

Tigrul este cea mai mare i mai grea feline, ns subspeciile difer puternic ca dimensiuni i greutate. Cele continentale sunt mai mari dect cele insulare. Cele mai impuntoare sunt tigrul bengal (indian) i siberian (altaic). Masculii siberieni pot atinge 3,5 m n lungime, fr coad, i pn la 300 kg greutate. n mediu, masculii siberieni ating n lungime 190220 cm fr coad i 180275 kg n greutate Coloritul variaz de la rocat la rocat-brun; abdomenul, pieptul i partea ascuns a labei sunt de culoare deschis. La fel, nuane deschise are i interiorul urechii. Capul este acoperit de dungi ntunecate de la cafenii la negre. Forma lor i distana dintre ele variaz de la o specie la alta, dar majoritatea tigrilor au peste 100 de dungi. n slbticie tigrii se alimenteaz ndeosebi cu copitate. Tigrul bengal prefer cerbii, sambarii, cprioarele axis, porcii slbatici i nilgaii. Tigrul siberian vneaz i el cerbi, mistrei, dar i cerbi sika, cprioare, moti; tigrul sumatrian sambari, mistrei i tapiri malaezieni. Tigrii ncearc s doboare i przi mai mari, ca bivolul indian, gaurul, elanul. Din cnd n cnd, ei vneaz animale mai exotice pentru ei maimue, fazani, iepuri i chiar pete. Raia unui tigru adult este de 5070 copitate pe an. Tigrii pot ucide i alte rpitoare: lupi, leoparzi, erpi boa i chiar crocodili. Tigrii siberieni i urii bruni reprezint un pericol serios unii pentru alii; primii rpesc urii mici i chiar atac uri aduli. Elefanii indieni sunt o prad imposibil pentru tigri, de aceea acetia i evit pe ct posibil, dei cteodat le atac puii. A fost nregistrat un caz n care un tigru a
2

ucis o femel adult de rinocer indian. Uneori tigrii atac animale domestice (cini, vite, cai, mgari). Obinuiesc s mnnce nuci, iarb, fructe, dar numai n sezonul cald.

CAMILA

Se gaseste in desert, in Asia sau Africa de Nord. Corpul acesteia este adaptat pentru viata in desert. Are picioarele subtiri, foarte potrivite pentru mersul in nisip, iar fata si gatul sunt lungi. Pleoapele o protejeaza de nisip. Poate atinge inaltimea de 2 m (2,50 m pana la cocoasa) si lungimea de 3 m. Ajunge la greutatea aproximativa de 700 kg. Traieste impreuna cu familia, atingand varsta medie de 30-40 de ani. Se hraneste cu tot ce gaseste in desert: plante, graunte, frunze uscate, curmale. Pentru a se apara de dusmani camila isi foloseste gura pentru a musca sau chiar scuipa, iar daca pericolul este mare ajunge sa-si calce atacatori in picioare.

CROCODILUL

Crocodilii sunt reptilele cu organizarea cea mai evoluata. Ca rezultat al adaptarii la viata acvatica, ei au corpul turtit dorso-ventral, iar coada comprimata lateral ceva mai lunga decat trunchiul. Crocodilii si aligatorii traiesc in grupuri mari in zonele intertropicale, populand rauri, fluvii, lacuri si mlastini, avand dimensiuni ce variaza de la 1,7 metri pana la peste 7 metri. Pot fi reconoscuti usor dupa forma lor de soparla, tegumentul solzos acoperit cu placi cornoase, un maxilar puternic si inspaimantator, inzestrat cu dinti uriasi. Crocodilii si aligatorii au organe intertegumentare, care ii ajuta sa detecteze presiunea valurilor din apa, indicand astfel cat de departe se afla prada. Ei urmaresc prada incet pe sub apa si se orienteaza folosinduse mai mult de vaz si de auz, decat de miros. Pe uscat umbla usor prin intermediul picioarelor care ies lateral din corp. In apa pot inota rapid, puterea de inaintare dezvoltand-o prin utilizarea cozii lungi si tari. Pot ramane nemiscati in apa ore intregi, corpul fiind acoperit in intregime de apa in afara orificiului nazal. Crocodilul adult se hraneste cu pesti, broaste, insecte, broaste testoase si chiar animale terestre de mari dimensiuni (inclusiv oameni), prada fiind inecata, apoi sfasiata si bucatile inghitite intregi, nemestecate. Din cauza marimii si vitezei cu care se deplaseaza in apa, crocodilii si aligatorii, sunt pradatori periculosi, indiferent de zona unde traiesc. Cand un crocodil sau aligator inhata un animal ce isi potoleste setea pe mal, de obicei il prinde si incearca sa-l traga in apa spre a-l ineca. De multe ori este nevoit sa depuna prada intr-o groapa din matca, pana ce i se inmoaie pielea si carnea incepe sa se descompuna, deoarece numai atunci o poate sfarama prin muscaturi mari.