DICIONAR

DE
DIDACTIC













2

1. Didactica - Parte a pedagogiei care se ocup cu principiile, metodele i formele de
organizare a procesului de nvmnt.
2. Curriculum a. sistemul de procese decizionale, manageriale i de monitorizare
care preced, acompaniaz i urmeaz proiectarea, elaborarea, implementarea,
evaluarea i revizuirea permanent i dinamic a setului de experiene de nvare
oferite de coal
b. ansamblul experienelor de nvare pe care coala l ofer
tinerilor, cu scopul de a-i asista n descoperirea i valorificarea maxim a propriilor
disponibiliti i interese, nseamn ceea ce ntreprind elevii n coal sub ndrumarea
profesorilor n materie de nvare i dezvoltare personal.
3. Curriculum-ul Naional, reprezint ansamblul experienelor de nvare prin
care instituia colar asigur realizarea idealului educaional i a finalitilor
nvmntului. Incepand cu anul scolar 1998 1999, in tara noastra a devenit
operant Curiculumul National, inteles ca articulare a obiectivelor de formare, a
continuturilor invatarii, a metodelor de predare si invatare si a evaluarii.
Curiculumul National este alcatuit din doua segmente: curriculumul nucleu si
curriculumul la decizia scolii.
4. Trunchi comun - Trunchiul comun (curriculumul nucleu) este stabilit la nivel
central i cuprinde disciplinele de nvmnt cu alocrile orare corespunzatoare,
care sunt comune mai multor domenii de pregtire.
Oferta de trunchi comun contribuie la:
dobndirea educaiei de baz, prin continuarea dezvoltrii competenelor-cheie
urmrite n cadrul nvmntului obligatoriu condiie pentru asigurarea
egalitii de anse pentru toi elevii, oricare ar fi specificul liceului (filier, profil,
domeniu)

asigurarea continuitii ntre nvmntul gimnazial i cel liceal

formarea pentru nvarea pe parcursul ntregii viei

5. Curriculumul diferentiat si personalizat este o parte a Curriculumului care
are urmatoarele caracteristici:
- trecerea de la o scoala pentru toti la o scoala pentru fiecare;
- diferentierea experimentului de invatare se face de catre profesori in continut,
metode de predare-invatate, mediu psihologic;
- diferentierea se exprima la nivelul elevului prin: extensiunea cunostintelor,
profunzimea intelegerii, ritmul si stilul de invatare (creativ, reproductiv, investigat);
- la nivelul liceului; organizarea diferentiata a continutului apare chiar in plan de
invatare in functie de profilul liceului.
6. Curriculumul la decizia scolii acopera diferenta de ore dintre curriculum-ul si
numarul minim/maxim de ore pe saptamana, pe disciplina si pe an de studiu,
prevazute in planurile-cadru de invatamant.
In completarea curiculumului nucleu, care este obligatoriu, scoala poate opta pentru
una din variantele urmatoare:
a) curriculum nucleu profundat
3

b) curriculum extins
c) curriculumul elaborat de scoala
d) curriculum formal
e) curriculum local
f) curriculum ascuns
7. Curriculum nucleu aprofundat reprezinta, pentru nvatamntul general, acea
forma de CDS care urmareste aprofundarea obiectivelor de referinta ale
Curriculumu- lui nucleu prin obiective de referinta si unitati de continut, n numar
maxim de ore prevazut n plaja orara a unei discipline.
8. Curriculum extins reprezinta, pentru nvatamntul general, acea forma de CDS
care urmareste extinderea obiectivelor si a continuturilor din Curriculumul - nucleu
prin noi obiective de referinta si noi unitati de continut n numar maxim de ore
prevazut n plaja orara a unei discipline. Acesta presupune parcurgerea integrala a
programei scolare, inclusiv a elementelor marcate cu asterisc.
9. Curriculum elaborat n scoala reprezinta, pentru nvatamntul general, acea
forma de CDS prin care scoala poate concepe si propune o disciplina noua, cu
programa, obiective si continuturi noi, diferite de cele existente n planul cadru si
trunchiul comun.

La nivelul nvatamntului liceal si nu numai, CDS se poate realiza prin mai
multe tipuri de discipline optionale.

optionalul de aprofundare derivat dintr-o disciplina studiata n trunchiul
comun care urmareste aprofundarea obiectivelor/competentelor din
curriculumul nucleu, prin noi continuturi propuse la nivelul scolii, sau prin
cele cu asterisc n cazul specializarilor care nu le parcurg n mod obligatoriu
prin trunchiul comun;
optionalul de extindere derivat dintr-o disciplina studiata n trunchiul
comun, ca- re urmareste extinderea obiectivelor/competentelor generale din
curriculum nucleu, prin obiective si continuturi noi, definite la nivelul scolii;
optionalul preluat din trunchiul comun al altor specializari se refera la
preluarea unei discipline noi pentru specializarea n cauza care face parte
din trunchiul comun al alteia;
optionalul ca disciplina noua consta n introducerea unei discipline noi, n
afara celora prevazute prin trunchi comun, elaborarea programei si
continutului acesteia la nivelul liceului;
optionalul integrat consta ntr-un obiect de studiu structurat n jurul uneia
sau mai multor arii curiculare, prin elaborarea unei programe
interdiscilinare, cu obiective si continuturi diferite de cele cuprinse n ariile
curriculare respective.
10. Planuri-cadru de nvmnt documente curriculare reglatoare n care sunt
prevzute domeniile disciplinare i resursele de timp alocate acestora, pentru
derularea procesului didactic, n concordan cu nivelurile de colaritate i cu
tipurile i formele de nvmnt prevzute de cadrul legislativ n vigoare. Prin
planurile-cadru sunt selectate i organizate domeniile disciplinare i sunt gestionate
4

resursele de timp n procesul didactic, n acord cu: principiul asigurrii egalitaii de
anse pentru elevi, principiul diferenierii parcursului colar, n functie de
interesele, nevoile i aptitudinile specifice ale elevilor.
11. Programa colar document curricular reglator care conine ntr-o organizare
coerent oferta educaional a unui anumit domeniu disciplinar, n concordan cu
statutul pe care acesta l are n planul-cadru de nvmnt (clasa/clasele la care se
studiaz, nivelul de colaritate/ filiera colar/profilul colar la care se studiaz, aria
curricular creia i aparine, numr de ore alocate prin planurile-cadru).
12. Manuale colare produse curriculare elaborate pe baza programei colare, cu
rol de material-suport de nvare pentru elev.
13. Auxiliare curriculare produse curriculare utilizate de cadrele didactice i de
elevi, n procesul didactic, pentru implementarea adecvat i eficient a
Curriculumului Naional.
14. Aria curriculara reprezinta un grupaj de discipline scolare care au n comun
anumite obiective si metodologii si care ofera o viziune multii inter-disciplinara
asupra obiectelor de studiu. Curriculumul National din Romnia este structurat pe
7 arii curriculare, desemnate pe baza importantei diferitelor domenii de studiu,
precum si a conexiunilor dintre acestea.
Ariile curriculare sunt:
limba si comunicare,
matematica si stiinte ale naturii,
om si societate,
arte,
educatie fizica si sport,
tehnologii,
consiliere si orientare.

Aria curriculara trebuie sa ramna aceeasi pe toata durata nvatamntului
obligatoriu, dar ponderea pe cicluri si clase este variabila.
15. Cicluri curriculare=periodizare a scolaritatii pe baza unor finalitati comune,
grupare a anilor de studiu care nu coincide cu cea realizata la nivelul ciclurilor
scolare(primar, gimnazial, liceal); definite fiecare printr-un obiectiv major, ele scot
in evidenta continuitatea demersului educational, evitarea unor disfunctionalitati in
trecerea de la o etapa scolara la alta; exista ciclul achizitiilor fundamentale, ciclul de
dezvoltare, de orientare si observare, de aprofundare, de preorientare vocationala si
specificare
16. Descriptori de performanta=descriere a nivelurilor de formare(nivel superior,
mediu, inferior), care vizeaza capacitati si subcapacitati specifice unui domeniu/arie
de cunoastere; formularea unor indicatori sintetici ai reusitei invatarii
17. Schema orara=oferta educationala la nivelul unei clase de elevi; se obtine
prin imbinarea trunchiului comun de pregatire cu ceea ce se numeste curriculum la
decizia scolii, adica un curriculum hotarat de scoala, pe baza resurselor umane si
materiale pe care le are la dispozitie si pornind de la interesele si nivelul de
pregatire al elevilor; se stabileste intre numarul minim si numarul maxim de ore
pentru disciplinele de invatamant si pentru diferite clase.
5

18. Standarde de performanta =enunturi sintetice care indica in ce masura au fost
realizate de catre elevi obiectivele curriculare in termeni de cunostinte, capacitati si
atitudini demonstrate; criterii de evaluare a calitatii predarii-invatarii, descrieri
calitative ale unui nivel de performanta atins la sfarsitul unei etape/perioade de
scolaritate; indeplinesc functii normative si reglatoare.
19. Evaluarea este o componenta a procesului instructiv educativ. Evaluarea
reprezinta totalitatea activitatilor prin care se colecteaza, organizeaza si
interpreteaza datele obtinute n urma aplicarii unor tehnici, metode si instrumente
de masurare, elaborate n conformitate cu obiectivele si tipul evaluarii, n functie de
continutul si grupul de lucru vizat, n scopul emiterii unei judecati de valoare pe
care se bazeaza o anumita decizie n plan educational.
20. Evaluarea iniial - Se efectueaz la nceputul unui program de instruire. Ea
permite s se prevad ansele de succes ale programului. Profesorul poate s
verifice punctele forte i punctele slabe ale elevilor n scopul optimizrii nivelului de
pregtire de la care pornesc i a gradului n care stpnesc cunotinele i abilitile
necesare asimilrii coninutului etapei care urmeaz, constituie o condiie
hotrtoare pentru reuita activitii didactice. Aceast strategie i propune s
identifice sensibilitatea i potenialul cognitiv al elevilor ,,ceea ce influeneaz cel
mai mult nvarea sunt cunotinele pe care elevul le posed.
21. Evaluarea continua (formativa), presupune verificarea permanenta a
rezultatelor, pe tot parcursul procesului de instruire, de obicei operandu-se pe
secvente mici. Trecerea la secventa urmatoare se realizeaza numai dupa ce se
cunoaste modul de desfasurare si eficienta educationala a secventei evaluate,
rezultatele obtinute de elevi, prin adoptarea de masuri de ameliorare privind
procesul de invatare si performantele unor elevi.evaluarea continua (curenta, de
progres) are ca obietiv asigurarea pregatirii sistematice si continue, pentru
realizarea feed-back ului pas cu pas, nu se programeaza si nu se anunta dinainte.
Exemplu: ascultarea curenta.
22. Evaluarea sumativa, cumulativa sau de bilant, se realizeaza la finele unei
etape de instruire, la finele studierii unei teme, al unui capitol si, periodic, la
sfarsitul semestrelor, al anului scolar, al ciclului de scolarizare prin conceperea unor
subiecte cuprinzatoare care sa acopere intreaga arie tematica abordata.evaluarea
finala are ca obiectiv verificarea capacitatiii de sinteza privind cunoasterea intregii
materii care a fost studiata. Reusita scolara anuala se materializeaza prin
promovari, sau in caz de insucces scolar, corigenta, repetentie. Exemplu: examane,
examen de corigenta.
23. Monodisciplinaritatea - Organizarea monodisciplinar are la baz criteriul de
diviziune clasic a cunoaterii n: discipline cu caracter tiinific (matematic, fizic,
chimic, biologie etc.)i disciplinele cu caracter tehnic. O asemenea organizare
6

centreaz activitatea profesorului mai mult pe disciplina ce o pred i mai mult pe
disciplina ce o pred i mai puin pe activitatea i dezvoltarea intelectual a elevului
i transferul coninuturilor pe o ax vertical n cadrul disciplinei respective.
Monodisciplinaritatea este centrat pe obiectele de studiu independente, pe
specialitatea cestora, promovnd supremaia disciplinelor formale.
24. Pluridisciplinaritatea se refer la studierea unui obiect dintr-una si aceeasi
disciplin prin intermediul mai multor discipline deodat. De exemplu, un tablou
poate fi studiat din perspectiva istoriei artei intersectat de aceea a fizicii, chimiei,
istoriei religiilor, istoriei si geometriei. Obiectul va iesi astfel mai mbogtit n urma
ncrucisrii mai multor discipline. Cercetarea pluridisciplinar aduce un plus
disciplinei n cauz dar acest "plus" se afln slujba exclusiva disciplinei
respective. Cu alte cuvinte, demersul pluridisciplinar se revarspeste limitele
disciplinelor dar finalitatea sa rmne nscris n cadrul cercetrii disciplinare.
Pluridisciplinaritatea presupune organizarea coninutului n jurul unor probleme
cum ar fi energia, locuina, alimentaia, pentru rezolvarea cror se folosesc
cunotine de fizic,chimie, biologie, deci mai multe discipline.
25. I nterdisciplinaritatea - Organizarea interdisciplinar rspunde mai bine att
progresului tiinific, tehnologic i al disciplinelor umaniste, ct i cerinelor socio
economice, privind formarea personalitii omului contemporan. In acelai timp,
interdisciplinaritatea are un caracter deschis restructurrilor i nvoirii
coninuturilor, permind transferul acestora pe o ax orizontal i
ntreptrunderea disciplinelor:
- transferul ntre mai multe domenii nvecinate (matematic, fizic, chimie)
- transferul ntre mai multe teme sau probleme studiate;
- transferul de metode i categorii de cercetare tiinific;
- transferul de concepte ntre disciplinele
26. Transdisciplinaritatea priveste - asa cum indic prefixul "trans" - ceea ce se afl
n acelasi timp si ntre discipline, si nuntrul diverselor discipline. Din confruntarea
ntre discipline, a fenomenelor i proceselor complexe, transdisciplinaritatea face s
apar noi puncte de intersecie ntre discipline. Finalitatea ei este ntelegerea lumii
prezente, unul din imperativele sale fiind unitatea cunoasterii.
Transdisciplinaritatea se deosebete de pluri si interdisciplinaritate prin finalitatea
sa - ntelegerea lumii prezente.