Genialele invenii ale lui Leonardo Da Vinci construite dupa 500 de ani de la

proiectarea lor

Elicopterul - unul dintre desenele cele mai faimoase ale lui Leonardo
n care se poate recunoate strmoul elicopterului de azi. Mecanismul
construit din lemn, pnz i fire de fier era acionat de ctre patru oameni
care, prin rotirea arborelui central puteau s se desprind de la sol. Aparatul
ntmpina greuti n a se despride de pe sol i doar acionat de fora unui
motor adecvat ar fi putut s se propulseze n aer.
Barca cu secera sau proiectul Scorpion e remarcabil nu doar prin puterea ofensiv
a secerii n cdere instantanee, dar i pentru manevrabilitatea acesteia prin
intermediul unei platforme rotative care o putea poziiona repede deasupra intei.
Mecanismul de ridicare al lamei reprezentat de o manivel cu angrenaj, prin
ridicarea rapid a lamei, i asigur eficacitatea. Ambarcaiunea era dotat cu
mijoace de protecie a vslailor i anume scuturi puternice acoperite cu piele,
intrri securizate care aveau rolul de a atenua efectul atacului.

Bicicletta reprezint unul din numeroasele mistere care nvluie viaa i creaia
lui Leonardo. n timpul lucrrilor de restaurare a codului Atlantico s-au descoperit
dou pagini lipite pe care era ilustrat bicicleta. Trsturile desenului, lipsa
particularitilor, semntura elevului Sallai relev posibilitatea ca acest desen s nui aparin lui Leonardo, ci elevului su care probabil a vzut un model al bicicletei n
atelierul maestrului.

urubul lui Arhimede - numele mecanismului d de neles c era folosit

nc din timpurile Greciei antice. n vremea Renaterii era frecvent utilizat. Leonardo
a desenat multe dispozitive de felul acesta ncercnd i reuind s le
mbunteasc. urubul permite ridicarea apei printr-un tub nfurat n jurul unui
cilindru rotit cu ajutorul unei manivele.

Costumul de scafandru
Da Vinci era fascinat nu doar de ideea de zbor, dar si de mare si de posibilitatea ca intr-o zi omul
sa se poata scufunda liber in adancurile acesteia, pentru a-i descoperi secretele. Cum nici macar
cel mai bun inotator ar fi putut rezista prea mult in adancuri, Leonardo a inventat primul costum
de scafandru din istorie. Realizat din piele bine tabacita, dar usoara, avea si o teava prin care se
putea respira si era legat la un clopotel, care plutea la suprafata. In caz de pericol, temerarul
scufundator putea sa traga de un fir, iar clopotelul se scutura, dand alarma. Practica era si mica
punguta atasata la costum, pentru eventualele nevoi fiziologice ale scufundatorului.

Parasuta

Parasuta lui da Vinci era facuta din panza sustinuta de un cadru piramidal din
lemn si avea o dimensiune de aproximativ 7x7x7 metri. Da Vinci era convins ca
acest dispozitiv ar preveni accidentarea in urma unui salt de la inaltime mare, desi
nu l-a testat niciodata. Parasuta lui da Vinci a fost insa verificata de Adrian Nichols,
in 2000, cand acesta a sarit de la inaltimea de 3 000 de metri dintr-un balon cu aer.
Nichols a declarat ca zborul a fost foarte lin si placut, mai lin chiar decat cu o
parasuta moderna. La inaltimea de 600 de metri s-a eliberat totusi de parasuta grea
de 85 de kg si a aterizat folosindu-se de una contemporana, pentru a nu fi strivit de
cadrul greu de lemn.

Podul rotitor
Ca inventator, Leonardo da Vinci era pasionat si de stiintele militare, incercand mereu sa
inventeze noi arme si masini de lupta, cum le numea. Un astfel de echipament era si podul
rotitor, un sistem simplu, care permitea armatei sa treaca un rau, apoi sa traga podul si sa il
demonteze, pentru a-l folosi ulterior.

Tunul cu trei tevi

Paradoxal, desi era impotriva razboaielor, Leonardo da Vinci era pasionat de tehnica militara, iar
una dintre inventiile sale a fost un tun cu trei tevi, care ar fi schimbat pentru totdeauna soarta
multor batalii daca ar fi fost folosit. Usor si rapid, avea sa ramana doar un proiect, privit cu
scepticism de militarii vremii.

Orasul Ideal
Traind in orasul Milano, da Vinci visa in calitate de arhitect la proiectul unui oras ideal, unde
s-ar fi simtit cu adevarat ca acasa. Avea sa lase posteritatii un numar impresionant de proiecte de
arhitectura urbana, foarte detaliate, in care lua in considerare toate aspectele necesare unui oras
modern, potrivit chiar zilelor noastre.

Masina cu auto-propulsie
In afara de cucerirea marilor si vazduhurilor, era nevoie de masina care sa il ajute pe om sa
circule cat mai repede pe pamant. Dupa mai multe incercari, Leonardo avea sa realizeze un
model al unei "masini" din lemn, auto-propulsata de un ingenios sistem de arcuri si roti dintate.
Avea sa ascunda desenele, de teama ca va fi din nou acuzat ca ideile sale nu se potrivesc cu cele
ale Bisericii, si nu a incercat niciodata sa construiasca revolutionara masina. Uitat intre hartiile
inventatorului, planul avea sa fie redescoperit, iar in 2004 o echipa de cercetatori de la un muzeu
din Florenta au construit o astfel de masina. Spre surprinderea multora, masina functiona, chiar
daca era greu de controlat si se misca incet. Cu siguranta ca Leonardo nu s-ar fi mirat daca si-ar
fi vazut "automobilul" in mers.

Erele geologice
In timp ce multi dintre contemporanii sai sustineau ca prezenta fosilelor de moluste pe platourile
montane se datoreaza Potopului biblic, Leonardo incerca sa gaseasca o alta explicatie. Cu secole
inainte de a se vorbi despre placile tectonice, el a intuit ca muntii s-au inaltat de-a lungul unor
lungi perioade de timp, fiind altadata fundurile unor mari disparute. Teoria era nebuneasca si
chiar eretica, dar cine si-ar fi putut imagina ca avea sa fie confirmata peste secole ?
Tancul realizat dupa schitele lui Leonardo

Leonardo da Vinci a ncercat s i aduc contribuia n acest domeniu, schind un

proiect de tanc medieval. Problema principal de care oamenii s-au lovit de fiecare

dat a fost lipsa unui sistem de propulsare, altul n afara traciunii umane ori de cea
oferit de animale. Acest impediment avea s dispar abia secolele mai trziu cnd,
odat cu revoluia industrial apare motorul cu abur, urmat apoi de cel pe benzin.

Robotul lui Leonardo este un robot umanoid care a fost proiectat de Leonardo da Vinci n jurul
anului 1495.
Notiele privind proiectarea unui robot apar n schiele lui Leonardo care au fost redescoperite
n anii 1950. Leonardo i-a prezentat robotul la o festivitate gzduit de ctre Ducele Sforza la
curtea din Milano n anul 1495. Cavalerul robot se poate aeza, i poate ridica vizorul i
manevra independent braele sale. ntregul sistem robotizat era operat de o serie de scripei i
cabluri. Dup descoperirea sa printre schie, robotul a fost construit cu fidelitate pe baza
proiectului lui Leonardo i acest lucru a dovedit c aa cum Leonardo l-a planificat era pe deplin
funcional.Robotul este un rzboinic, mbrcat n armur medieval germano-italian i se pare
c era n stare s fac mai multe micri asemntoare celor umane. Aceste micri includ
aezarea, micarea braelor sale, a gtului. Acest robot este parial rezultatul cercetrii
anatomice a lui Leonardo din Canonul proporiilor unde este descris Omul vitruvian.

Robotul lui Leonardo se mica. Nu era acionat electric, ci pus n micare cu ajutorul unui sistem
de corzi i scripei. El corespundea modelului de corp uman aa cum l-a neles Leonardo n
urma studiilor sale de anatomie. Corzile erau poziionate n locul nervilor i muchilor, iar
scripeii n loc de articulaii. Traciunea i relaxarea acestora fceau posibil micarea
membrelor.Robotul i putea roti capul cu ajutorul unui gt flexibil, putea deschide i nchide
maxilarele (aproape corect din punct de vedere anatomic), putea s-i mite braele, s se aeze
i s se ridice. n desen, robotul arta ca un cavaler mbrcat ntr-un fel de armur i fusese
proiectat cu dou sisteme care acionau separat - unul care controla partea de jos (picioarele,
labele picioarelor i oldurile), iar cellalt pentru partea de sus (braele, umerii, palmele).
MASINA DE ZURAT

Observand indelung pasarile, da Vinci a realizat mai multe modele de masini de zburat, care
imitau natura pe cat posibil. Acesta este unul dintre cele mai cunoscute, semanand mai
curand cu un planor al zilelor noastre, doar ca aripile se puteau misca. Modelul avea si un
loc pentru pilot, fiind practic o barca usoara, cu aripi. Din pacate nici unul dintre modele
nu avea sa functioneze, ceea ce nu l-a impiedicat pe inventator sa continue sa caute.