Sunteți pe pagina 1din 3

Modulul 35.

Boli infectioase si nursing specific

1. DATE DE LABORATOR Examenul bacteriologic:Punerea n eviden a agentului cauzal se face din diferite produse: -din snge, umori -din produse patologice: secreii (sput, secreie faringian, secreie uretral), n exsudate (pleural, articular), n puroi -din produsele de eliminare ale organismului: fecale, urin, vomismente Frotiu- Agentul cauzal poate fi pus n eviden prin trei procedee: - examen direct la microscop prin frotiu din materialul recoltat Culturi - nsmnarea produsului pe mediul de cultur: hemo-cultur
osoas# urocultur coprocultur !ilicultur medulocultur "mduv

Inoculare-- inocularea la animale. $nd agentul patogen nu poate fi identificat nici prin frotiu
inocularea animalelor de la!orator: %oareci %o!olani co!ai iepuri .

nici prin culturi se recurge la

Analiza simptomelor prezentate de

animal a leziunilor anatomopatologice constatate la necropsie precum %i izolarea micro!ului din viscerele lui permit precizarea diagnos ticului. Examenul serologic (reacii e imunitate!- Punerea n eviden a anticorpilor specifici din serul
!olnavului se face prin: -reacii de aglutinare "&idal n fe!ra tifoid &eil 'elix n tifosul exantematic# -reacii de precipitare -reacii de neutralizare hemaglutinare "r. (irst n viroze# -reacii de fixare a complementului "sifilis# . )etode imunoenzimatice: *+,-A %i .,A.

Alte reacii e imunitate: Alturi de metodele serologice anticorpii pot fi pu%i n eviden %i din diferite umori "+$. lichid pleural lichid articular etc.# %i chiar n urin fecale %i piele. Reaciile cutanate: Reacia "c#ic$ se utilizeaz pentru determinarea receptivitii fa de difterie. Tehnica - se in ectea!a in grosimea pielii de pe suprafata anterioara a ante"ratului drept #,$ ml toxina difterica % &e face cu martor la ante"ratul opus #,$ ml toxina difterica inactivate%'e!ultatul se citeste la () ore % *aca persoana este imuna fata de toxina difterica atunci anticorii antidifterici din organism vor neutrali!a toxina in ectata in piela si in acest ca! nu se va produce nici o manifestare locala%reactia este negative % *aca in locul in ectarii toxinei se produce congestive locala cu edem cu un diametru de $# mm- reactia este po!itiva %+easta indica receptivitatea organismului fata de difterie % Reacia Dic$ se utilizeaz pentru determinarea receptivitii fa de scarlatin.

Modulul 35. Boli infectioase si nursing specific -a antigen se foloseste #,$ ml toxina de streptococ scarlatinos % se face cu martor la ante"ratul opus 'e!ultatul se citeste dupa ,) ore % 'eactia po!itiva . eritem sau ifiltrat cu un diametru de cel putin , cm% Reacia "c#ult%-C#arlton se utilizeaz pentru diagnosticarea scarlatinei. +ceasta reactive utili!ea!a anticorpi in loc de antigen % &e in ectea!a #,$ ml ser antiscarlatinos, antitoxic strict intradermic / intr-o regiune unde exantemul scarlatinos este mai accentuat% 0mpre urul in ectiei, antitoxinele neutrali!and toxina streptococica , exantemul se va stinge % Intra ermoreacia &antoux' pentru diagnosticul tu!erculozei se execut cu tu!erculin purificat PP/. -e
dezinfecteaz tegumentul n treimea mi0locie a feei anterioare a ante!raului. /in tu!erculin doza 1 se in0ecteaz intradermic 1 1 ml pn la apariia unui edem 2coa0 de portocal3 cu diametrul de 4 mm care persist cea 11 minute. -e cite%te la 56 ore. .eacie pozitiv 7 eritem infiltrat de minimum 4-11 mm. *a indic o hipersensi!ilitate fa de toxina !acilului tu!erculozei aflat n organism. /ac rezultatul este du!ios sau negativ se va repeta cu doza a ll-a la 14 zile.

Anali%e com(lementare: *xamene curente: - hemoleucograma 8-( glicemie ureea sanguin examenul urinei examenul +$. pro!e funcionale hepatice examenul radiologie ex. electrocardiografie ex. coproparazitologic 0n numeroase infecii se produce o cre1tere a numrului leucocitelor% -2xist, ns, o serie de "oli infecioase care se caracteri!ea! prin leucopenie: febra tifoid, n viroze "la nceputul !olii#.
-$re%terea eozinofilelor - semn frecvent n scarlatin. A!sena lor are o valoare diagnostic n febra tifoid.

-Pre!ena plasmocitelor - semn caracteristic pentru rubeol. -3imfocito!a foarte ridicat - caracteristic n tuea convulsiv. -4&5-ul cre1te n: septicemii, n "oli cu etiologie "acte-rian (pneumonie, meningit cere"rospinal epidemic), n timp ce, n alte "oli 4&5-ul este sc!ut: grip, hepatita epidemic, parotidita epidemic -3-' este clar n meningitele virotice 1i este purulent n cele "acteriene% )robleme e e(en ent*: - alterarea integrittii tegumentelor si mucoaselor, - potential de suprainfectie a le!iunilor, - potential de complicatii respiratorii, digestive, nervoase, - alterarea confortului psihic si fi!ic, - de!interes fat de msurile de igien si protectie, - deficit de autoangri ire Diagnosticul e ingri+ire (nursing) . P2& ( pro"lema 6 sursa de dificultate6 manifestarea de dependeta)

Modulul 35. Boli infectioase si nursing specific Obiecti,ul nursing: specifitate, performant, implicare, realism, o"serva"ilitate ( cine, ce, ce se poate face, cum in ce msur, cand7) o"iective pe termen lung, mediu scurt
RECOLTAREA )ROD-"ELOR BIOLO.ICE /I )ATOLO.ICE

0nainte de recoltare tre"uie sa stim: - s informm pacientul -cum se recoltea! -s respectm msurile de asepsie -s respectm regulile generale 1i particulare pentru fiecare anali! -s recoltm nainte de introducerea tratamentului cu anti"iotice -s respectm regulile de protecie a pacienilor (prevenirea infeciilor no!ocomiale) -s respectm msurile de protecie personala: echipament de protecie (inclusiv masc) splarea pe mini nainte 1i dup recoltarea produselor s nu ne a1e!m pe patul pacientului s nu fumm (ducerea la gur a igrilor mi loce1te transmiterea "olilor digestive) s m"rcm mnu1i de protecie nainte de : a punciona vena, a administra injecii,

a pansa leziuni supurate , a face toaleta intima a pacientului.


s punem acele %i seringile utilizate ntr-un container special nchis s asigurm transportul corect al produselor recoltate.

DE RETI0-T: -Temperatura optim de transport: - pentru meningococul din 3-' - 89-$ pentru virusuri - n condiii de congelare n termosuri sau lzi izoterme cu ghea

-'ecipientele n care se recolteaz produsele pentru examinri !acteriologice vor fi sterile dar nu vor fi dezinfectate cu soluii
antiseptice "clorur de var. cloramin etc.# pentru c ar putea inhi!a dezvoltarea micro!ilor n culturi.

-'ecoltarea scaunului
face la patul pacientului.

cnd suspectm o dizenterie se face neaprat din prile sanguinolente sau cu mucus. nsmnarea se

--nd se controlea! starea de purttor de -almonella "la fo%ti !olnavi de fe!r tifoid# recoltarea materiilor fecale se
face dup ce n preala!il s-a administrat persoanei un purgativ salin. -e recolteaz trei pro!e consecutiv.

S-ar putea să vă placă și