Exerci]ii

1. Jonglerie cu mingea Toat` lumea st` \ntr-un cerc apropiat. Formatorul va \ncepe, aruncnd mingea cuiva, strignd numele persoanei. Aruncarea [i prinderea va continua pn` cnd se va crea un anumit tipar \n grup. (Fiecare persoan` va trebui s` ]in` minte numele persoanei de la cine a primit [i la cine a aruncat mingea.) Cnd tiparul a fost creat [i toat` lumea a primit m`car o dat` mingea, introduce \nc` una sau dou` mingi, ca s` fie mai multe mingi aruncate deodat` urmnd acela[i tipar. 2. Nume [i adjective Participan]ii se vor gndi la un adjectiv care descrie starea lor. Adjectivul trebuie s` \nceap` cu aceea[i liter` ca numele persoanei, de exemplu M` numesc Anca [i sunt autentic`. Sau, Sunt Mihaela [i sunt misterioas`. |n timp ce vorbesc pot s` mimeze o ac]iune care descrie adjectivul.
69 70

3. G`si]i perechea Formatorul alege un num`r de fraze bine cunoscute [i le scrie pe buc`]i de hrtie. Prima parte a frazei e scris` pe o bucat` de hrtie, iar a doua parte pe o alt` bucat` de hrtie. De exemplu Carpe este scris pe o bucat` [i diem este scris pe o alt` bucat` de hrtie (num`rul de fraze incomplete trebuie s` fie egal cu num`rul de persoane din grup). Hrtiile \ndoite vor fi puse \ntr-o urn`, dup` care fiecare participant va alege una [i va \ncerca s` g`seasc` persoana care de]ine perechea cuvntului sau cuvintelor scrise pe hrtie. 4. Lucruri \n comun Formatorul va striga o caracteristic` a oamenilor din grup, cum ar fi sunt n`scut \n zodia Leu. To]i cei din grup care sunt n`scu]i \n zodia Leu vor merge \ntr-un col] al camerei. Cum formatorul strig` alte caracteristici, participan]ii de joc cu acela[i caracteristici vor merge \n locul indicat. 5. Cine sunte]i Cerem unui voluntar s` ias` din camer`. Cnd voluntarul va fi afar`, restul grupului va alege o ocupa]ie pentru el. Cnd voluntarul se va \ntoarce restul grupului va mima activit`]ile. Voluntarul va trebui s` ghiceasc` ce ocupa]ie s-a ales pentru el, cu ajutorul activit`]ilor mimate. 6. Via]a e frumoas` Participan]ii stau \ntr-un cerc strns, cu o persoan` \n mijloc. Persoana din mijloc strig` Via]a e frumoas` \mpreun` cu o culoare sau o caracteristic` a unei haine pe care cineva din grup o poart`, sau o caracteristic` \ntlnit` \n grup. De exemplu Via]a e frumoas` pe to]i cei care sunt \mbr`ca]i \n abastru, sau Via]a e frumoas` pentru to]i cei care nu au [osete sau Via]a e frumoas` pentru to]i cei care au ochii c`prui. Cei care au fost striga]i trebuie s`-[i schimbe locurile, iar cel din mijloc va trebui s` \ncerce s` ocupe un loc \n cerc, iar cineva care r`mne f`r` loc, va trebui s` stea \n mijlocul cercului. Persoana care va r`mne f`r` loc va sta \n mijloc [i va repeta jocul. 7. Familia mea |naintea jocului trebuie preg`tite cartona[e cu nume de familii pe ele, folosind profesii, sau chiar [i numele animalelor sau fructe. Cartona[ele vor ar`ta a[a: Mama Profesor, Tata Profesor, Frate Profesor, Sora Profesor. Fiecare familie ar
71

trebui s` aib` m`car 4 membri. Fiecare persoan` va primi un cartona[ [i toat` lumea va \ncepe s` se plimbe prin camer`. Cnd conduc`torul va striga

reuniune familial` fiecare va \ncerca s` g`seasc` familia ct mai repede posibil. 8. VIP Fiecare persoan` din grup va avea ag`]at pe spate un nume celebru. Participan]ii nu au voie s` [tie ce nume au primit [i se vor plimba prin camer`, punnd \ntreb`ri altora despre numele lui. Numai cu da sau nu au voie s`-i r`spund` colegii. Jocul va continua pn` cnd toat` lumea va ghici ce nume a primit. 9. De unde provine numele meu? Fiecare dintre participan]i \[i prezint` numele, de la cine l-a primit, dac` \i place [i cum \i place s` fie strigat. 10. Desene pe spatele celuilalt Form`m un rnd din 4-5 persoane care se vor a[eza unul la spatele celuilalt. Ultima persoan` va desena cu degetele un desen pe spatele persoanei din fa]` pe baza unui desen prezentat de c`tre moderator. Desenul se va transmite \nainte pn` ajunge la prima persoan` care va desena pe o foaie ce a sim]it c` i-a fost transmis. La final se compar` desenul original cu cel pe care l-a desenat persoana. Acest exerci]iu se folose[te pentru eviden]ierea barierelor \n comunicare. 11. Re]et` culinar` Vom prezenta pe flipchart dou` cuvinte, ex. ceap` [i telefon. Vom ruga participan]ii ca \mpreun` s` mai g`sim \nc` vreo 20 de cuvinte, orice le trece prin cap. Vom \mp`r]i participan]ii \n grupuri de 5-6 persoane, dup` care vom ruga grupele s` realizeze o re]et` de mncare care s` con]in` toate cuvintele prezentate \nainte. Cte o persoan` din fiecare grup va prezenta re]eta conceput`. 12. Scrisoare f`r` destinatar Respect\nd structura unei scrisori, participan]ii sunt ruga]i s` scrie o scrisoare unei persoane din sal` \n care s` men]ioneze cteva calit`]i, cteva defecte [i eventual s` ofere [i cteva sugestii. Este important s` insist`m asupra faptului c` trebuie avute \n vedere tr`s`turi psihice nu fizice. Se adun` scrisorile [i conduc`torul grupului cite[te pe rnd fiecare scrisoare, iar destinatarul trebuie s` se recunoasc`. |n cazul \n care nimeni nu simte c` ar fi destinatarul scrisorii, au posibilitatea colegii s` g`seasc` ei destinatarul. Metode de cunoa[terea a particularit`]ilor grupului 13. Casa noastr` Participan]ii, \n grupe de cte 10-11, primesc sarcina s` realizeze o cas` a lor. Au la dispozi]ie markere colorate, o coal` de flipchart [i 10 minute. Dup` ce fiecare grup` a terminat se analizeaz` desenele. |ncerc`m s` eviden]iem rela]iile din cadrul grupului, cine a jucat rolul liderului, cine a f`cut planul casei, cine a f`cut funda]ia, cine nu a f`cut nimic, a stat pe margine, cine a dictat celorlal]i ce s` fac` f`r` ca el s` se implice \n execu]ie, cine a fost preocupat de umanizarea casei (oameni, flori) cine a fost preocupat de ma[in`, piscin`... |ncerc`m s` vedem leg`tura dintre ce a f`cut el \n acest desen [i ceea ce face de obicei \n via]a de zi cu zi. Putem folosi voluntari din cadrul grupului care s` observe [i s` raporteze.
72